1 EXPANSIUNE, RZBOI I DIPLOMAIE N LUMEA MEDITERANEEAN Conf. dr.

Cristian Olariu

1. Curs introductiv cadrul geografic periodizarea istoriei Romei antice problema fondrii Romei 2. Structuri sociale n Republica roman definirea societii romane Ierarhia social Conflictele dintre patricieni i plebei Mentaliti i moravuri Structuri sociale n Republica trzie (sec. II-I . Hr.) 3. Instituii republicane caracteristici generale senatul comitia magistraturile evoluia instituiilor n Republica trzie 4. Imperialismul roman teorii privind expansiunea roman expansiunea n Italia 5. Imperialismul roman (2) rzboaiele punice 6. Imperialismul roman (3) expansiunea n Orient rzboaiele macedonene rzboiul cu Siria Seleucizilor rzboaiele mithridatice 7. Imperialismul roman (4) consecinele expansiunii romane 8. Criza secolului I . Hr. conflictul cu lusitanii reformele frailor Gracchi rzboiul cu Iugurtha revoltele sclavilor din Sicilia reforma militar a lui Marius

2 invazia cimbrilor i teutonilor rzboiul sociilor 9. Criza secolului I . Hr. (2) Conflictul dintre optimai i populari Primul triumvirat Expansiunea n Gallia Dictatura lui Caesar 10. Criza secolului I . Hr. (3) Al doilea triumvirat 11. Instituirea Principatului bazele puterii augustane 12. Romani i barbari n epoca imperial cucerirea spaiului balcanic cucerirea Britanniei cucerirea Daciei relaiile cu germanicii Bibliografie
A. Surse Ammianus Marcellinus, Rerum gestarum libri qui supersunt, tr. J. C. Rolfe, Cambridge, Londra, 1958, Loeb Classical Library, vols. I- III. Istoria roman, tr. David Popescu, Bucureti, 1982. Ante-Nicene Christian Library. Translations of the Writings of the Fathers Down to AD 395, eds. Al. Roberts, J. Donaldson, Edinburgh, 1871. Appian, Rzboaiele civile, coord. A. Frenkian, Bucureti, 1957. Aristotel, Politica, tr. Elena Bezdechi, Oradea, 1996. Aristotel, Politica, tr. Al. Baumgarten, Bucureti, 2001. Arrianus, Expediia lui Alexandru cel Mare n Asia, tr. Radu Alexandrescu, Bucureti, 1967. A Select Library of Nicene and Post-Nicene Fathers of the Christian Church, eds. Ph. Schaff, H. Wace, vol. XI, Grand Rapids, 1978.

Caesar, C. Iulius, Rzboiul gallic. tr. J. Vilan-Unguru, Bucureti, 1964. Rzboiul civil, tr. E. Poghirc, Bucureti, 1964. Cassius Dio, Istoria roman, tr. A. Piatkowski, Bucureti, vol. I-III, 1973-1985. Cicero, M. Tullius, Opere alese, tr. G. Guu, Bucureti, 1973. La Rpublique, tr. E. Brguet, Paris, CUF, 1980. Eusebius din Cezareea, Scrieri, partea I, tr. T. Bodogae, Bucureti, 1987. Scrieri, tr. R. Alexandrescu, partea a II-a, Bucureti, 1991. Eutropius, Istoria roman a lui Eutropius, tr. G. Popa Lisseanu, Bucureti, 1916. Eutropius, Flavius, Breviarium ab Urbe condita, tr. Gh. I. erban, Brila, 1997. Herodian, Istoria imperiului roman dup moartea lui Marcus Aurelius, tr. Radu Alexandrescu, Bucureti, 1960.

3
Lactantius, De mortibus persecutorum (Despre morile persecutorilor), tr. Claudiu T,. Ariean, Timioara, 2000. Platon, Legile, tr. Elena Bezdechi i tefan Bezdechi, Bucureti, 1995. Opere, VI, coord. Petre Creia, Constantin Noica, Bucureti, 1989. Plinius, C. Caecilius Secundus, Panegiricul mpratului Traian, tr. Aurelian Mooiu, Bucureti, 1925. Plutarh, Viei paralele, tr. N. I. Barbu, Bucureti, vol. I-V, 1966-1971. Scriptores Historiae Augustae, tr. David Popescu, Constantin Drgulescu, Bucureti, 1971. Suetonius, Doisprezece cezari, tr. David Popescu, C. V. Georoc, Bucureti, 1958. Tacitus, Opere. III. Anale, tr. Andrei Marin, Bucureti, 1964. Istorii, tr. Gh. Ceauescu, Bucureti, 1992.

Titus Livius, De la fundarea Romei, tr. Toma Vasilescu, Floricica Demetrescu, Paul H. Popescu, Bucureti, vol. I-V, 1959-1963.
B. Lucrri generale i speciale:

Alfldi, Geza, The Social History of Rome, Londra, Sydney, 1985. Aris, Philippe, Duby, G., coord., Istoria vieii private, Bucureti, 1994, vol. I-II. Aymard, Andr, Auboyer, Jeannine, Rome et son empire, Paris, 1954. Barnea, Ion, Iliescu, Octavian, Constantin cel Mare, Bucureti, 1982. Bohlea, Flori, Olariu, Cristian, Instituii romane. Dicionar de termeni, Bucureti, 2000. Cizek, E., Mentaliti i instituii romane, Bucureti, 1997 Istoria Romei, Bucureti, 2002. Clauss, Manfred, ed., Dicionar de mprai romani, Bucureti, 2001. Cornell, Tim, The Beginnings of Rome: Italy and Rome from the Bronze Age to the Punic Wars, London, 1995 Courcelle, Pierre, Histoire litteraire des grandes invasions germaniques, Paris, 1948. Crawford, Michael, Roma republican, Bucureti, 1997. Decret, F., Cartagina sau imperiul mrii, Bucureti, 2001. Ellul, J., Histoire des institutions, 1-2: L'Antiquit, Paris, 1961. Galinsky, Karl, Augustan Culture, Princeton, 1996. Gramatopol, Mihai, Arta imperial a epocii lui Traian, Bucureti, 1984. Arta roman n Romnia, Bucureti, 2000. Grant, M., From Imperium to Auctoritas, Cambridge, 1969. Grimal, P., Civilizaia roman, Bucureti, 1973. Hannestad, Niels, Monumentele publice ale artei romane, Bucureti, 1989, vol. I-II. Homo, L., Les institutions politiques romaines, Paris, 1970. Jacques, Fr., Scheid, J., Rome et lintegration de lEmpire, 44 av. J.-C.- 260 ap. J.-C., Paris, 1991. Jones, A. H. M., The Later Roman Empire 284-602. A Social Economic and Administrative Survey, Oxford, 1964, vols. I-III. The Cities of the Eastern Roman Provinces, Oxford, 1971. Constantine and the Conversion of Europe, Harmondsworth, 1972.
Kantorowicz, Ernst H., "Oriens Augusti- Lever du Roi", DOP, 17, 1963, pp. 119-192.

Kantorowicz, E., Les deux corps du Roi. Essai sur la thologie politique au Moyen Age, n E. Kantorowicz, Oeuvres, Paris, 2000, pp. 643-1222. Lot, F., La fin du monde antique et le dbut du Moyen Age, Paris, 1968.

4 Magdelain, A., Auctoritas principis, Paris, 1947. Marrou, H.-I., Patristic i umanism, Bucureti, 1996. Istoria educaiei n antichitate, Bucureti, 1997. Martino, Francesco de, Storia della costituzione romana, vol. V, Napoli, 1975. Mommsen, Theodor, Istoria roman, Bucureti, 1987 -1991.
Olariu, Cristian, "Visigoths and Romans during the Fourth Century. Assimilation, Resistance and Cultural Interferences", AUB, XLV, 1996, 31-36. Note privind sistemul de guvernare in Orientul roman tarziu, n T. Teoteoi, B. Murgescu, . Solcan, eds., Faetele istoriei. Existene, identiti, dinamici. Omagiu academicianului tefan tefnescu, Bucureti, 2000, pp. 257-277.

Despre dominat, n Studii Clasice, XL-XLI, 2004/2005, pp. 239-250 "Legitimacy and Usurpation in the Age of Zeno", Pomoerium, 6, 2007-2008, pp. 101105. (http://www.pomoerium.eu/pomoer/pomoer6/inhalt6.htm)). Fascinaia puterii. Uzurpri i conspiraii n Imperiul Roman Trziu, Bucureti: Editura Scriptorium, 2005 Ideologia imperial n antichitatea trzie, Bucureti: Editura Universitii, 2005. Petit, P., La paix romaine, Paris, 1967. Piganiol, A., LEmpire chrtien (325-395), Paris, 1947. Pirenne, H., Mahomet et Charlemagne, Paris, 1970. Remondon, Roger, La crise de lEmpire Romain de Marc Aurle Anastase, Paris, 1964. Rich, Pierre, Philippe Le Maitre, Invaziile barbare, Bucureti, 2000. Scarre, Christopher, Fagan, Brian M., Ancient Civilizations, New Jersey, 2003. Stein, E., Histoire du Bas-Empire, Paris-Bruxelles-Amsterdam, vol. I-1959, vol. II-1949. Syme, R., The Roman Revolution, Oxford, 1960. "Danubian and Balkan Emperors", Historia, XXII, 2, 1973, pp. 310-316. The Augustan Aristocracy, Oxford, 1986. Szinkiewicz, Slawoj, Interactions between the nomadic cultures of Central Asia and China in the Middle Ages, n T. C. Champion, ed., Centre and Periphery. Comparative Studies in Archaeology, Londra, 1989. Talbert, R. J. A., The Senate of Imperial Rome, Princeton, 1984. Wardman, A. E., Usurpers and Internal Conflicts in the Fourth-Century AD, Historia, 33, 1984, 220-234. Wolfram, Herwig, History of the Goths, Berkeley Los Angeles Londra, 1990. C. Websites:
De Imperatoribus Romanis: http://www.roman-emperors.org/ Internet Ancient History Sourcebook: http://www.fordham.edu/halsall/ancient/asbook09.html Lacus Curtius: http://www.fordham.edu/halsall/ancient/asbook09.html Livius.org: http://www.livius.org/rome.html The Perseus Project: http://www.perseus.tufts.edu/hopper/collection?collection=Perseus:collection:GrecoRoman&redirect=true The Avalon Project. Documents in Law, History and Diplomacy: http://avalon.law.yale.edu/subject_menus/ancient.asp

5
Roman Army: http://www.romanarmy.com/cms/ UNRV History : http://www.unrv.com/

ISTORIA ROMEI ANTICE Cadrul geografic Lumea mediteranean, dubl: peninsule (Italia, Balcani, Asia Mic, Africa de Nord, Spania); Europa nordic, diferit de cea sudic Rolul munilor: lipsa/insuficiena resurselor; creterea demografic; posibiliti reduse de comunicare; arhaism Cmpia: malaria Tipuri de aezri: Munte: ctun; mica proprietate Cmpie: sate aezate; marea proprietate Navigaia: Cabotajul i rolul su Trasee: Spania-Baleare-Italia Malta/Messina- Siria-Cipru-Creta M. Tirenian: competiia ntre etrusci, greci, massalioi, carthaginezi Rolul insulelor, ca escale maritime Rolul insulelor, n propagarea fenomenelor culturale

Rolul frontierelor: unele delimiteaz politica, altele economia sau civilizaia

INTRODUCERE 1. Probleme de organizare 2. Periodizarea istoriei romane: a. Roma regala 753: data traditionala a intemeierii Romei cei 7 regi: Romulus Numa Pompilius Tullus Hostilius Ancus Marcius Tarquinius Priscus Servius Tullius Tarquinius Superbus b. Roma republicana (510/509- 27 BC) Expansiunea n Italia 498-493: razboiul latinilor

7
494/493: prima secesiune a plebeilor 390/387: batalia de la Allia 343-290: razboaiele cu samnitii 282-275: razboiul cu Pyrrhus Expansiunea n Occident: 264-241: primul razboi punic 218-201: al doilea razboi punic 149-146: al treilea razboi punic

Primul rzboi macedonean (215-205) Al doilea rzboi macedonean (200-197) Rzboiul cu Seleucizii (192-188) Al treilea rzboi macedonean (171-168) rzboaiele mithridatice: 88-70
criza secolului I BC: 133-27 BC 133: Tiberius Sempronius Gracchus 123: Caius Sempronius Gracchus 111-105: razboiul cu Iugurtha 91-89: razboiul aliatilor 88-79: conflictul intre Marius si Sulla 60 BC: primul triumvirat: Pompei, Crassus, Caesar 43 BC: al doilea triumvirat: M. Antonius, Octavian, Lepidus 31 BC: batalia de la Actium d. Roma imperiala, 27 BC- 476 1. Principatul, 27 BC- 235 27 BC-14: Augustus 14-68: Iulia Claudia 69-96: Flavia 96-192: Antoninii 193-235: Severii 2. Criza secolului III AD: 235-284 235: Maximin Tracul 260-268: Gallienus 270-275: Aurelian 282: Carus 284: Diocletian 3. Imperiul tarziu: 284-476

expansiunea n Orient:

INTEMEIEREA ROMEI. ROMA REGALA a. sursele: scrise: Titus Livius, Ab Urbe condita Vergilius, Eneida arheologice antropologia 1. Originea Romei rolul propagandei in crearea mitului fondarii Romei: Titus Livius, Vergilius, autori de epoca augustana modelul elenistic pentru Titus Livius si Vergilius rolul geografiei: Roma, asezata intre etrusci si greci Latium, zona de interferenta culturala, spatiu tranzitional G. Dumezil si structura trifunctionala a societatii: Romulus, Numa Pompilius: atribute regale, religioase Tullus Hostilius: atribute razboinice ale regelui Ancus Marcius: rolul mestesugurilor si comertului Istorie i arheologie: Sec. XI-IX: incinerarea n urne Conservatorism cultural/societate agricol i pastoral Influene etrusce, latine Sec. IX: concentrarea locuirii protourbane Centre fortificate Deschiderea Latium spre Etruria de sud, Campania Sec. VIII: reacia latin fa de colonizarea greac Influenele greceti asupra italicilor Lumea latin, periferic: importurile greceti Sf. sec. VIII-nc. sec. VI BC: aristocraia rzboinic i agricol Koine latino-etrusc Separarea aristocraiei de popor Influene greceti: banchetul 2. Regalitatea regele: rex dictator magister populi preot suprem imperium nelimitat judecator comandant militar regii etrusci: probabil marcheaza dominatia etrusca asupra Romei institutii: senatul comitia curiata (impartirea zecimala a cetatenilor: 10 familii=1 ginta; 10 ginti= 1 curie; 10 curii= 1 trib; cele trei triburi: Ramnes, Tities, Luceres) organele politice, avand ca model familia reforma lui Servius Tullius (model Solon), sec. VI BC criteriul censitar

9
apare comitia centuriata (sec. V BC) clientela ca institutie, creata de Romulus (Cic., De Rep., II. 16) religia: cele doua triade divine: Iupiter, Mars, Quirinus Ceres, Liber, Libera 3. Etruscii: Denumire: Rasenna (etr.), Tyrrhenoi (gr.), Tusci (lat.) origine controversata ncadrare cronologic: 1000 BC- 50 BC 700 BC: primele inscriptii in etrusca (Tarquinia, cup protocorintic) sec. VII BC: morminte princiare: Tarquinia, Caere, Praeneste Organizare: constituire prin synoikismos liga celor 12 cetati/federaie religioas influente etrusce la Roma: sistemul tria nomina haruspicii alfabetul, pe filier greac conflicte etrusci-greci: 537, Alalia (Corsica): victoria navala greaca asupra flotei etruscofeniciene 475 BC: Cumae, victoria grecilor Texte: Titus Livius, Ab Urbe condita, I, 7: ntemeierea Romei 8: Romulus legislator regele; senatul; influena etrusc I, 13: synoikismos; cele 30 de curii; 3 triburi I, 15: celeres I, 16: moartea lui Romulus I, 19-20: Numa Pompilius I, 31: Tullus Hostilius I, 32: feialii I, 33: podul peste Tibru; ntemeierea Ostiei I, 42-43: reforma lui Servius Tullius I, 44: pomoerium I, 54: anecdota macilor Bibliografie: Crawford, M., Roma republicana, Bucuresti, 1997 Dumezil, G., Mit si epopee, Bucuresti, 1993 Plutarh, Vieti paralele, Bucuresti, 1960 Mommsen, Th., Istoria romana, Bucuresti, 1988 Bonfante, G., L. Bonfante, Limba si cultura etruscilor, Bucuresti, 1995 Bonfante, L., Civilizatia etruscilor, Bucuresti, 1996 Titus Livius, De la fundarea Romei, Bucuresti, 1962 Tudor, D., (coord.), Enciclopedia civilizatiei romane, Bucuresti, 1982

10 STRUCTURI SOCIALE N REPUBLICA ROMAN (CURS 2) 1. Definirea societii romane societate agrar structurat n ordine societate de statut (discuie) rolul prestigiului societatea roman arhaic: familia; gens; curia; tribus (10 curiae); populus Romanus (Quirites)
statutul social: origine experien politic proprietatea funciar bani ambiie abilitate economic statut legal afilierea la un grup etnic sau regional

2. Ierarhia social

structura social la Roma: discuie patricieni: simboluri: inel de aur, clavus pe tunici, trabea, pantofii, falerele plebei; v. TL, I, 56, pentru strini conflictele dintre patricieni i plebei (discuie)

11 tactica de lupt: secesiunea/recrutarea: prima secesiune, 494 BC; apariia tribunatului plebei; atribuiile tribunului plebei revendicri ale plebeilor: accesul la magistraturi problema pmntului problema sclaviei din datorii cronologie I faz: secolul V- 1 1/3 sec. IV . Hr. II faz: 360-nc. sec. III . Hr.
tribunul plebei: inviolabil, drept de a oferi asistenta contra actiunilor abuzive ale magistratilor, pot interveni atunci cand autoritatile patriciene actioneaza impotriva unui plebeu; drept de veto impotriva magistratilor si senatului

cronologie: 494/493: prima secesiune a plebeilor: tribunii plebei; concilium plebis 451/450: decemviri consulari legibus scribundis: legile celor 12 table distincia social ntre patricieni i plebei distincia economic ntre assidui i proletarii 445: lex Canuleia: dreptul de casatorie intre patricieni si plebei 367: legile licinio-sextiene: unul dintre consuli, plebeu 366-327 BC: accederea plebeilor la magistraturile consulare 356: dreptul plebeilor de a fi numiti dictatori 351: plebeii pot fi censori 326: lex Poetelia Papiria: interzicerea vinderii ca sclav a debitorului insolvabil 300: lex Ogulnia: dreptul plebeilor de a accede la pontificat i augurat lex Valeria de provocatione: dreptul ceteanului de a face apel la comiii dac e acuzat de o crim capital Concluzii: crearea noii elite romane, mbinare ntre patricieni i plebeii bogai

evoluia i apariia equites: categorii sociale componente: publicani faeneratores negotiatores agricolae categoriile dependente: sclavi, liberti discuie asupra sclavului i statutului su: sursele sclaviei: prizonieri de rzboi, natere, din cauza mizeriei; aduli care se vnd ca sclavi; copii abandonai; copii vndui de ctre prini; brigandaj vrful carierei sclavului: dispensator al stpnului structur social paralel ereditatea condiiei, norma sclavajul voluntar liberii: libertini: fr patronus familia

12 sistemul clientelar, i la liberi sistemul clientelar: vertical orizontal La Roma, clasele sociale se definesc prin posesia sau non-posesia solului, nu prin specializarea profesional. 3. Mentaliti i moravuri familia: pater familias, stpn absolut; preluarea unor forme din sfera spaiului privat n sfera spaiului public; ex. termenul de pater mprirea zecimal a cetenilor influenele etrusce: sistemul tria nomina arta haruspicilor influena greac asupra etruscilor urbanizarea progresiv ex. sec. VII: morminte princiare: Caere, Tarquinia, Praeneste importul alfabetului din Grecia Caere: singura cetate etrusc cu tezaur la Delphi 396: distrugerea Veii de ctre romani influenele greceti: ceremonialul i nsemnele regale banchetul modelul aristocratic influenele din Orient luxul i ostentaia alte influene locale n domeniul armamentului interpretatio latina: selecionarea anumitor elemente ale civilizaiei greceti 4. Structuri sociale n Republica trzie consecine n plan social ale expansiunii statului roman mutaii n rndul plebei: crearea proletariatului urban transferul demografic: dinspre rural, spre urban noi mentaliti: virtus, valoare esenial a elitei rolul gloriei ostentaia
cronologie: 218 BC: lex Claudia, excluderea senatorilor de la practicarea comerului 135-132 BC: rscoala sclavilor din Sicilia: Eunus, Cleon 133 BC: Tiberius Sempronius Gracchus 129 BC: plebiscitum equorum reddendorum: senatorii obligai s returneze statului calul public 123 BC: Caius Sempronius Gracchus 107 BC: reforma militar a lui Marius 104-101 BC: rscoala sclavilor din Sicilia: Salvius, Athenion

13
89 BC: lex Plautia Papiria: extinderea ceteniei romane la nivelul italicilor 74- 71 BC: rscoala lui Spartacus 67 BC: lex Roscia: simbolurile ordinului ecvestru: inelul de aur dunga ngust de purpur calul public locuri speciale n teatru Reformele fratilor Gracchi: de origine aristocratica (gens Sempronia), aliati cu gens Claudia (socrul lui Tiberius Gracchus, Appius Claudius) Tiberius Sempronius Gracchus 133 BC, tribun al plebei legea agrara: din ager publicus, fiecare putea pastra cate 500 iugera maximum, iar pentru fiecare fiu primea inca 250 iugera; totalul nu trebuia sa depaseasca 1000 iugera pamantul astfel rezultat trebuia impartit in loturi de cate 30 iugera, ca arenda ereditara, pentru agricultura masura avea ca scop revigorarea proprietatii mijlocii in Italia instituirea unui colegiu de 3 barbati, magistrati ordinari si permanenti ai statului, alesi anual, pentru redistribuirea pamantului: Tiberius Gracchus, Caius Gracchus, Appius Claudius M. Octavius, tribun al plebei, demis in mod neconstitutional, pentru ca si-a folosit dreptul de veto Tiberius Gracchus ucis, acuzat ca aspira la regalitate Caius Sempronius Gracchus 123, tribun al plebei masuri: distributii de grau cetatenilor la pret redus ordinea de votare in comitia centuriata suprimata, votarea prin tragere la sorti propunerea de fondari de colonii in Italia: Tarent, Capua fondarea de colonii transmarine: Iunonia, pe locul Cartaginei modificari in sistemul militar: nici un cetatean sa nu fie recrutat inainte de a implini 17 ani; micsorarea numarului de campanii necesare pentru eliberarea din serviciul militar; hainele soldatilor furnizate de stat restrangerea pedepsei cu moartea cresterea influentei ordinului ecvestru: C. Gracchus acorda cavalerilor administrarea Asiei; tribunalele cu jurati, acordate cavalerilor, senatorii au fost exclusi; arendarea veniturilor Asiei la Roma acuzat ca aspira la regalitate, C. Gracchus a fost ucis in tulburari de strada (121 BC) Revoltele sclavilor: Sicilia: 135-132 BC: rascoala lui Eunus si Cleon; Eunus, profet; Cleon, comandant militar 104-101 BC: rascoala lui Tryphon si Athenion; Tryphon, profet; Athenion, comandant militar rascoala lui Spartacus, 74-71 BC Reforma militara a lui Marius, c. 107 voluntariatul: accesul proletariilor in legiune deosebirile de inarmare suprimate introducerea cohortelor garda personala a generalului diferenta de natura pur militara in interiorul legiunii

14

5. Problema ceteniei ceteni i neceteni la Roma + relaia dintre ei REFORMA LUI SERVIUS TULLIUS: Obligaia serviciului militar tributum 18 centurii equites 80 centurii + 2 centurii fabri 20 centurii 20 centurii 20 centurii 30 centurii + 3 centurii cntrei (supranumerarii, gorniti, trmbiai) 1 centurie proletarii

>100.000 ai >75.000 ai >50.000 ai >25.000 ai

6. Probleme economice relaia dintre ora i teritoriu crearea unei economii imperiale INSTITUII REPUBLICANE (CURS 3) 1. Caracteristici generale: rolul prestigiului conferit de apartenena la senat magistraturile diferena dintre magistrat i funcionar 2. Descriere a. senatul origini: Romulus (v. Plutarh) componen: 100, apoi 300 membri statut viager drept complet de cetenie ingenuitate vrst: 46 ani (CIL, I, 122) onorabilitate nsemne de prestigiu: toga laticlav inel de aur

15 calcei calul public (pn n 129) locuri speciale la jocuri i ceremonii convocare: magistraii cu imperium tribunii plebei edinele n templum (pe Capitoliu/Curia Calabra; n Comitium/Curia Hostilia; temple teatre) durata edinelor: 1 zi atribuii: pregtea edinele comiiilor activitatea religioas: stabilirea calendarului religios activitate juridic: penal, public activitate legislativ: senatusconsulta politica extern: ambasadele politica electoral (informal) auctoritas b. Comitia curiata: de la Romulus (TL, I, 2) 30 curii caracter religios i aristocratic investirea solemn a magistrailor declararea rzboiului/pcii centuriata: reforma lui Servius Tullius (TL, I, 43): pp. sec. VI moneda, din sec. IV BC 18 centurii equites 80 centurii + 2 centurii fabri 20 centurii 20 centurii 20 centurii 30 centurii + 3 centurii cntrei 1 centurie proletarii

>100.000 ai >75.000 ai >50.000 ai >25.000 ai

Principalul rol legislativ i electoral Ordinea de vot, cea n care se mergea la lupt Convocat de magistraii cu imperium tributa derivat din concilium plebis plebiscita (287, lex Hortensia) alegerea magistrailor inferiori

16 c. Magistraturile imperium potestas: caracterizat de intercessio i puterea de a numi funcionari promagistraii: din 241
Magistratii: anualitatea colegialitatea 1. ordinari: consul, praetor, edil, quaestor, censor, tribun al plebei extraordinari: dictator, magister equitum 2. curuli: consul, praetor, dictator, magister equitum necuruli: quaestor, edil, tribun al plebei 3. cum imperium: consul, praetor, dictator, magister equitum fara imperium: quaestor, censor, edil, tribun

Quaestor: administreaza tezaurul public, arhivele statului: din 509 BC Censor: are in grija listele de cetateni, listele de senatori, venituri si cheltuieli: din 443 BC Edil: din 494 BC, edilii plebei: din 367/ 366 BC, edili curuli: supravegherea jocurilor publice; au in grija supravegherea jocurilor, pietei, aprovizionarea, politia orasului Consulii: puterea civica suprema: convoaca, prezideaza senatul, adunarea poporului: alesi de comitiile centuriate: comandant militar suprem, are o larga competenta judiciara Pretor: 376 BC, apar primii praetori; pretor urban: organizeaza instantele la Roma: praetor peregrin, din 242 BC: relatiile cu peregrinii; are ius edicendi Magistratii erau neretribuiti. Cursus honorum: prin lex Villia annalis, 180 BC, si lex Cornelia, 81 BC, se organizeaza cursus honorum censor consul praetor edil curul quaestor promagistrati/ inlocuiesc magistratii in atributiile lor militare in afara Romei; in interiorul Romei sunt persoane particulare

imperium: drept de recrutare si comanda militara; jurisdictie penala, civila, administrativa; drept de vocatio (constrange infatisarea impricinatilor in fata instantei); ius pressionis (drept de arest al nesupusilor); drept de convocare a comitiilor in afara Romei

d. evoluia instituiilor n Republica trzie e. cetenia: ius suffragii ius honorum dr. de a servi n legiuni ius conubii ius commercii judecat dup dr. roman

17 IMPERIALISMUL ROMAN Definirea imperialismului: Politic expansionist Noiunea de bellum iustum, legat de ideea aprrii Romei Puterea vecinilor, ameninare pentru Roma Importana existenei unui casus belli Caracteristici generale: Orice cucerire aparine cetenilor romani Popoarele barbare, servile de la natur (mprumut de la Aristotel) Aprecierea asupra celorlali, difereniat, nu global: opoziia civilizat-barbar, legat de urbanitate

1. CAUZE/TEORII PRIVIND EXPANSIUNEA ROMAN

misiunea civilizatoare a Romei (Mommsen): discuie expansiunea legata de politic: lupta politica la Roma genereaza expansiunea; in exterior, romanii sustin grupari aristocratice ideea expansiunii premeditate succesiune nepremeditata de fapte militare, din necesitate interese economice foamea de pamant/ contraargument: reticenta de a trimite colonii in afara Italiei razboiul pentru prada, legat de problema prestigiului comandanilor lupta politic de la Roma genereaz expansiunea

triumful: legat de prestigiul persoanelor individuale implicate descrierea triumfului 2. EXPANSIUNEA N ITALIA a. Hegemonia n liga latin liga latin: imperium communi consilium administrare cuceririle Romei de sec. V-1/2 sec. IV, n fapt cuceriri latine oraele ligii, angajate i n rzboaie interne libere de a ncheia tratate ntre ele i aliane cu populaii externe 499/496: lacul Regillus, victorie roman 493: foedus Cassianum: text Dionysios din Halicarnas, VI, 95, 21 Roma devine hegemon al ligii latine 358-354, Roma obine supunerea oraelor latine recalcitrante pacificarea volscilor restaurarea ligii latine, sub dominaie roman b. Conflictul cu Veii (406-396) cauza: exploatarea salinelor de la nord de Tibru cuceritorul Veii: M. Furius Camillus atacul gallilor: btlia de la Allia, 18 iulie 390/387 BC

18 c. Rzboaiele cu samniii (343-290) primul rzboi samnit: 343-341 al 2-lea rzboi samnit: 326-304 al 3-lea rzboi samnit: 298-290 1. 343-341 la sf. secolului V, Capua, Cumae ocupate de sabelici contactul direct cu Grecia Mare 2. 326-304 perioad confuz efortul Romei de a destrma alianele samnite 321, Caudium L. Papirius Cursor, artizanul victoriei romane Roma ocup Campania 3. 298-290 Roma mpotriva unei coaliii formate din samnii, etrusci, umbri, lucani, celi 295, Sentinum consecine: fondarea coloniilor Ariminum, Sena Gallica romanizarea ager Gallicus supunerea Umbriei cucerirea integral a Etruriei d. rzboiul cu Tarentul 282-270 angajarea de mercenari: Arhidamos, 343/338 Alexandru Molossul, 336/333-331 Cleonymos, 303/302 Conflictul Roma-Tarent, pentru hegemonia n Italia de Sud Sf. sec. IV, pp. aliana Roma Tarent Carthagina (302), mpotriva Syracusei lui Agathocles Conflictul intern din Tarent: aristocraii cer ajutor romanilor democraii cer ajutor lui Pyrrhus 282, rzboiul determinat de cererea de ajutor a Thurii n faa tarentinilor 280, invazia lui Pyrrhus n Italia iulie 280, Heracleea: P. Valerius Laevinus, nfrnt de combinaia falang- elefani cavalerie 279: campania lui Pyrrhus n Apulia de nord, Daunia Ausculum, victoria lui Pyrrhus 278: tratat de pace Roma Carthagina 278-276: campania lui Pyrrhus n Sicilia 275: Pyrrhus nfrnt n Samnium Beneventum Consecine: Adoptarea de ctre romani a sistemului elenistic al taberelor

19 Carele de rzboi, opuse elefanilor 272: nfrngerea lucanilor, samniilor, bruttienilor fondarea Paestum nfrngerea Tarentului 265/264: Volsinii, ultimul ora etrusc liber, ocupat de romani CONSECINE GENERALE: Rolul jucat de campanieni (gens Atilia) n expansiunea n Sicilia (267-245, au deinut consulatul de 7 ori) Creterea influenei greceti: Livius Andronicus traduce Odiseea n latin Ideologia victoriei: temple: Bellona Victrix, 296; Iupiter Victor, 295; Victoria, 294; Hercules Magnus, Victor Coloniile de ceteni: Paestum, Cosa (273); Beneventum, Ariminum (268); Firmum (264); Aesernia (263) Inferioritatea italicilor fat de Roma Apariia monedei: a. pecunia (capete de vit) b. aes rude (bare de bronz) c. aes signatum (de la Servius Tullius, bare de bronz cu imaginea unui taur) d. denarius (269): 10 ai de bronz

20 IMPERIALISMUL ROMAN (2) Rzboaiele punice (264-146) Cauze i pretexte Tratatele Carthaginei cu Roma : 509 BC ; 348 BC; 306 BC; 279 BC http://en.wikipedia.org/wiki/Treaties_between_Rome_and_Carthage#First_treaty CARTHAGINA: Colonie fenician Rolul comerului i n rspndirea culturii i civilizaiei Utica, prima colonie fenician n Africa La nceput, Carthagina dependent de Utica Colonii carthagineze: Africa: Hippo, Hadrumetum, Leptis Minor, Leptis Magna Spania: Gades Baleare Sardinia: Caralis Sicilia de vest: Motye, Lilybaeon, Panormos Malta Corsica Instituii: Sfatul btrnilor: 2 regi (alei anual) i 28 membri, desemnai anual Afacerile curente Problemele militare Regii, judectori supremi (sufei) Consiliul celor 104: organ superior, cel mai important Iniial, jurai politici Asemntori eforilor spartani Poporul: doar consultat Corupia electoral Influena cultural greac Cetenii nu plteau impozite directe Armata de mercenari; flota de rzboi

PRIMUL RZBOI PUNIC (264-241) Cauze: asigurarea teritoriului Pretext: protecia Romei asupra italicilor Prezentarea situaiei politice din Sicilia: Conflictul dintre Syracusa i Carthagina 284: stabilirea mamertinilor n Messana n campania lui Pyrrhus, mamertinii aliai cu cartaginezii

21 Syracusa: Hieron, tiran din 275/274 270: Hieron i nfrnge pe mamertini; asediul Messanei Intervenia Romei n ajutorul Messanei Aliana Carthagina -Hieron 263: aliana Hieron-Roma Mamertinii, mercenari aflai n slujba lui Agathocles Dup accederea lui Hieron, au cerut ajutorul Romei Rzboiul, pe uscat i pe mare 262: cucerit Acragas de Roma 260, prima flot roman, 120 nave Mylae, victoria naval roman 256-255: invazia lui M. Atilius Regulus, cu 330 nave i 4 legiuni; eec 256: victoria roman, Eknomos 254: Roma ocup Panormos 251: victoria carthaginez naval la Drepana SICILIA Din 247, Hamilcar Barcas Personalitatea lui Hamilcar Eirkte (Monte Pellegrino, lng Palermo), Eryx (lng Drepana) Pirateria, cu consecin pirateria roman 241: victoria roman, I-le Aegate Pacea, prevederi: Carthagina renuna la Sicilia Nu se oferea ajutor dumanilor sau aliailor revoltai Restituirea prizonierilor romani, gratuit Despgubire de rzboi, 3200 talani Restituirea prizonierilor carthaginezi, 18 denari/om Consecine: Provincia roman Sicilia Promagistraii Pretorul peregrin Crearea flotei romane AL DOILEA RZBOI PUNIC (218-201) 241-238: rscoala mercenarilor 239: Roma ocup Sardinia 237/236: cucerirea Spaniei: Nova Carthago 227: aliana Sagunt-Roma

22 226: Tratatul Ebrului 225-222: cucerirea Galliei Cisalpine 218: cucerirea Saguntului invazia lui Hannibal: 90.000 infanteriti 12.000 clrei 37 elefani traseu: Pirinei- Rhon- Alpi-Gallia Cisalpin 218: Trebia; Ticinum 217: lacul Trasimenus; Q. Fabius Maximus, dictator 216: Cannae; din 76.000, 70.000 romani mori; 80 consulari; cos L. Aemilius Paullus consecine: trecerea Italiei de Sud de partea lui Hannibal blocarea iniiativelor lui Hannibal 215: aliana cu Filip V (215-205, Phoinike) Hispania: 211: nfrngerea lui Cn. i P. Scipio 210-206: cucerirea Spaniei de ctre P. Cornelius Scipio Italia: 212: cucerirea Tarentului de ctre Hannibal 211: Hannibal pierde Capua; marul asupra Romei altar lui Rediculus Tutanus 207: Metaurus: nfrngerea lui Hasdrubal 205: nfrngerea lui Mago n Gallia Cisalpin Africa: 202, btlia de la Zama Pacea: cedarea de teritorii ctre Massinissa Contribuie anual, 200 talani aliai ai Romei rzboiul n Africa, doar cu acordul Romei rzboiul n afara Africii, inerzis Carthagina acorda ajutor naval n caz de rzboi AL TREILEA RZBOI PUNIC (149-146) Asediul Carthaginei P. Cornelius Scipio Aemilianus Distrugerea Carthaginei

23 Consecinele rzboaielor punice: Roma devine cea mai mare putere a Occidentului Crearea provinciilor extraitalice Crearea promagistrailor Ascensiunea Scipionilor Distrugerea proprietilor mici i mijlocii din Italia Implicarea n Orientul elenistic

24

IMPERIALISMUL ROMAN 3 (6) Expansiunea n Orient PREMISE: Constituirea Ligii aheene: nfiinat n 281, din unirea a 4 poleis: Dyme, Patrai, Tritaia, Pharai Rolul lui Aratos: el politic, alungarea tiranilor din Pelopones i punerea bazelor unei confederaii antimacedonene Organizare: centru religios, sanctuarul lui Zeus de la Aigion (N Ahaiei) Adunare general (synodos/ecclesia) Syncletos, Adunare restrns Colegiul celor 10 demiourgoi Din 245, un strateg Legislaie comun, moned comun, sistem de msuri i greuti comun Liga etolian: Sanctuar comun, al lui Apollo de la Thermai Principiul de guvernare, federativ Adunare general, cu rol n politica intern i extern Comisia de 30 apoclei, prezidat de un strateg, care avea un adjunct (hipparchos) Pergam: nfiinat de Philaiteros, dup invazia celilor Dorina oraelor greceti de a-i dobndi libertatea n faa Macedoniei Intervenia roman n Pen. Balcanic: atacurile pirailor din Adriatica 229: Teuta atac oraele greceti de pe coasta de vest intervenia roman: ocuparea Corcyrei tratatul Romei cu Liga Etolian (189 BC): Polyb., XXII, 13; Tit. Liv., 38, 11 (model pentru tratatele ulterioare): 1. recunoaterea de ctre etolieni a imperium maiestatemque populi Romani sine dolo malo 2. s nu permit armatelor strine trecerea pe teritoriul lor, mpotriva romanilor sau a aliailor i prietenilor acestora i s nu ajute n nici un fel dumanii 3. s aib aceiai dumani ca romanii i s-i ajute pe ultimii n caz de rzboi 1. Primul rzboi macedonean (215-205) Filip V (220-179) aliana Filip V-Hannibal, 215 (TL, XXIII, 33; 38-39, text deformat) 212: coaliia antimacedonean: Roma, Etolienii, Athena, Elis, Messene, Sparta, Pergam Filip, aliat cu Acarnania, Beoia, Liga aheean, Liga epirot 211: ocuparea Eginei de ctre romani aliana Roma-Egipt, 210 BC

25 205: pacea de la Phoinike: TL, XXIX, 12.; romanii pstrau teritoriile illyre cucerite pace de compromis 2. Al doilea rzboi macedonean (200-197) aliana Filip V-Antiochos III (203/202) atacul lui Antiochos asupra Egiptului (201) declaraia de rzboi roman, n calitate de arbitri ai lumii greceti 199: atacul aliailor Romei Pleuratos din Scodra Bato al dardanilor Etolienii Atamanii Romanii 198: Ti. Quinctius Flamininus victoria roman, rul Aoos 197: Kynoskephalai pacea: Filip: preda posesiunile din Asia Mic, Tracia, Grecia, M. Egee nu putea ncheia aliane strine nu putea trimite garnizoane max. 5000 soldai; fr elefani max. 5 nave cu punte aliat al Romei, furniza soldai la cerere contribuie de 1000 talani 196: proclamat la Corint libertatea Greciei 3. Rzboiul cu Seleucizii (192-188) 212-205: Anabasis 196: debarcarea lui Antiochos n Europa 192: invazia n Grecia, ca eliberator coaliia roman: Pergam, Rhodos, Byzantion, Bithynia, Egipt, Liga aheean, Thessalia, Athena 191: M. Acilius Glabrio debarc n Grecia btlia de la Thermopylai retragerea lui Antiochos n Asia 190: Myonessos: victorie naval roman comandani romani, L. Scipio, P. Scipio btlia de la Magnesia

26

188: pacea de la Apameea: Antiochos: Contribuie, 15.000 talani Cedarea Europei, Asiei Mici Predarea flotei Nu mai putea ataca statele din vest Prieten al romanilor 4. Al treilea rzboi macedonean (171-168) Perseus 171: debarcarea romanilor n Grecia Larissa, nfrngere roman 170: nfrngeri romane 168: L. Aemilius Paullus, comandant roman btlia de la Pydna consecine: Macedonia dizolvat ca stat mprit n 4 state cu structura confederaiilor greceti alianele matrimoniale, interzise importul de sare, exportul de lemn, interzise dezarmarea Macedoniei Consecine generale: Distrugerea pirailor illyri Decderea Pergam-ului Decderea Rhodos-ului Schimbarea diplomaiei romane 148: Macedonia devine provincie roman 133: Attalos III las motenire Romei regatul Pergam 146: Corintul este distrus 74: Cyrenaica devine provincie roman 5. rzboaiele mithridatice: 88-63 Mithridates VI Eupator a. 88-84: rzboiul Mithridates-Sulla b. 83-81 : rzboiul Mithridates - Murena c. 75-63 : rzboiul Mithridates Lucullus (75 66) i Pompeius (66 63) 64: Syria, provincie roman 58: Cipru, provincie roman 30: cderea Egiptului

27

IMPERIALISMUL ROMAN 4 (7) Consecinele expansiunii romane 1. Problema agrar: extinderea marilor latifundii concurena grului extraitalic (Sicilia, Africa) decderea proprietilor mici i mijlocii din Italia scderea numrului de ceteni recrutabili 2. Probleme sociale apariia proletariilor apariia plebei urbane: proletarizarea triburilor urbane, prin includerea de ceteni sraci schimbri demografice prezena de sclavi specializai: de lux, domestici, secretari/pedagogi, lucrtori specializati; gladiatori; lucrri publice; mine; rurali
Revoltele sclavilor: Sicilia: 135-132 BC: rascoala lui Eunus si Cleon; Eunus, profet; Cleon, comandant militar 104-101 BC: rascoala lui Tryphon si Athenion; Tryphon, profet; Athenion, comandant militar rascoala lui Spartacus, 74-71 BC

rscoala lui Spartacus (73-71)

3. Impunerea modelului roman de organizare politic i administrativ coloniile de veterani i regimul lor: printre primele extraitalice, Italica (Spania), 206; fondator, Scipio comuniti duble (ex. Tarent-Neptunia) 4. Promovarea regimurilor aristocratice n Orient i Grecia 5. Romanizarea Occident: Hispanii, Gallia, Illyricum Africa de Nord Discuie linia Jirecek-Skok n Orient, se menine elenismul 6. Funcionarea aberant a instituiilor criza instituional a statului roman n secolul I BC
Reforma militara a lui Marius, c. 107 voluntariatul: accesul proletariilor in legiune deosebirile de inarmare suprimate introducerea cohortelor garda personala a generalului diferenta de natura pur militara in interiorul legiunii

28 scderea rolului senatului comiiile devin mas de manevr creterea rolului unor magistraturi, odat cu denaturarea sensului lor apariia de noi magistraturi primul imperator, 209 (Scipio, n Hispania) creterea importanei relaiilor personale i de familie succesul politic, dependent de nr. clienilor, banchete, jocuri 7. Creterea luxului legi somptuare, pentru rentoarcerea la tradiii 182: lex Orchia, limita nr. participanilor la banchet; 181: lex Fannia, restricii n menu; 169: lex Voconia, mpotriva luxului feminin; 161, 115, 89, 81 8. Religia: sincretismul roman n timp, impunerea cultelor orientale 9. Relaia centru periferie crearea unei structuri: Roma-provincii-barbari pax Romana apartenena la lumea civilizat/imperiul adoptarea sistemului de protectorat aplicarea nuanat a dominaiei pentru diferite categorii de supui 10. Probleme economice: impunerea monedei romane (denarul, aprut din c. 269 BC; de la sec. II BC, apare sestertul (1/4 denari) crearea unei piee imperiale, cu Roma n centru Roma doar import; export bunuri culturale/modele Italia, mare exportatoare de produse de lux: vin, ulei de msline, fructe, produse finite (ex. ceramica arretin) modelul ora-teritoriu; crearea unei federaii de orae (imperiul) CETENIA ROMAN: ius suffragii (dr. de vot) ius honorum (dr. de a fi ales) dr. de a servi n legiuni ius civile (dr. de a apela la magistrai) ius conubii (dr. de cstorie) ius commercii (dr. de a face comer) legis actio (dr. de a apela la justiie) IERARHIA URBAN: Roma Colonia/ dup modelul Romei, dar idealizat La origine, militare Municipium:dr. de cetate, nscris politic n triburile romane

29 Condus de magistrai delegai sau vechea organizare Inscris politic n triburile romane 381, Tusculum, primul municipium Civitates sine suffragio Nu au ius suffragii; ius honorum De regul, conduse de un praefectus de la Roma

30

CRIZA SECOLULUI I . Hr.

Conflictul cu lusitanii. Asediul Numantiei (Spania, 150-133). Cauza: abuzuri romane n provincie Desfurare: 150: atacul lui Lucullus i Galba asupra lusitanilor; tratamentul neomenos al romanilor asupra lusitanilor 147/146-139: Viriathus de origine umil rzboi de gheril 146/145: victoria asupra pretorului C. Plautius, pe Tajo 139: Viriathus asasinat la instigarea romanilor 142-133: asediul Numantiei lipsa de disciplin a generalilor i soldailor romani 134: numirea lui Scipio Aemilianus apariia cohortei pretoriene Numantia distrus, teritoriul mprit ntre oraele vecine Locuitorii, vndui n sclavie Reformele frailor Gracchi (133 123 BC) Rzboiul cu Iugurtha (118-104) Rzboi de succesiune ntre fiii lui Micipsa (Adherbal i Hiempsal) i Iugurtha Iugurtha, participant la asediul Numantiei Coruperea romanilor: 1. delegaia condus de consularul L. Opimius 2. delegaia lui M. Scaurus (ref. la asediul Cirtei) 112/111: declararea oficial a rzboiului 111: ncheierea pcii, avantajoas pentru Iugurtha vizita lui Iugurtha la Roma 110: reluarea rzboiului 108: campania lui Q. Metellus n Numidia 106: C. Marius preia comanda rzboiului, n calitate de consul: L. Cornelius Sulla, cdt. cavaleriei Revoltele sclavilor: Sicilia: 135-132 BC: rascoala lui Eunus si Cleon; Eunus, profet; Cleon, comandant militar 104-101 BC: rascoala lui Tryphon si Athenion; Tryphon, profet; Athenion, comandant militar rascoala lui Spartacus, 74-71 BC Reforma militara a lui Marius, c. 107 voluntariatul: accesul proletariilor in legiune deosebirile de inarmare suprimate introducerea cohortelor

31
garda personala a generalului diferenta de natura pur militara in interiorul legiunii

Cimbrii i teutonii (113-101)

Origine: cimbrii: Danemarca Teutonii: Germania de nord-est Datorit atacurilor romane asupra celilor dunreni, ptrunderea germanilor spre Italia 113: victoria cimbrilor la Noreia (Austria de azi) 105: dezastrul roman, Arausio pe Rhon; c. 80.000 de soldai romani au murit n lupt 104-100, C. Marius consul 102: Aquae Sextiae, teutonii nimicii de Marius 101: Vercellae, cimbrii distrui de Marius Reformele lui Marcus Livius Drusus (91) Tribun al poporului Aristocrat Tribunalele cu jurai, retrase ordinului ecvestru, retrocedate senatului Senatul primea 300 de noi membri Mrirea distribuiilor de grne Emiterea permanent de moned de cupru argintat, pe lng denarii de argint Fondarea de colonii n Italia i Sicilia Cetenia roman pentru italici Asasinat Rzboiul sociilor 91-89 BC: rzboiul sociilor: v. Diodor, 37. 2. 4-5 capitala la Corfinium statul Italia, n opoziie cu Roma lex Plautia Papiria, care extinde cetenia roman

OPTIMAI I POPULARI
Rzboiul civil: populares: P. Sulpicius Rufus (tribun 88 BC), C. Marius (susinut de equites), L. Cornelius Cinna (consul 87 BC) optimates: L. Cornelius Sulla; Q. Metellus; Cn. Pompeius Sulla i regimul su: v. Appian, BC, 1. 57; atacul asupra Romei, 88 BC senatul completat cu 300 de equites proscripii iniiativa legislativ a tribunilor limitat restaurarea censului electoral n comitia centuriata

Rzboiul cu Mithridates VI Eupator (88-85 BC) Profit de tulburrile de la Roma pentru a declana rzboiul Mithridates VI, 120-63 BC

32 Premise: Ocuparea Colchidei Populaiile nomade nord-pontice au ncheiat tratate de alian cu regele Pontului Anexarea Armeniei Mici Aliana cu Armenia Ocuparea Paphlagoniei, mpreun cu Bithynia Ocupat Cappadocia 92: intervenia lui Sulla n Cappadocia 88: declararea rzboiului 88: Mithridates a ocupat Asia Mic 90-89: atacuri ale tracilor n Macedonia, pn n Epir trecerea lui Mithridates n Grecia 87: debarcarea lui Sulla n Epir recuperarea Greciei 86: victoria roman la Cheroneea revolta Asiei Mici mpotriva lui Mithridates, datorit regimului despotic trecerea romanilor n Asia Mic 85/84: pacea de la Dardanos Mithridates renun la cuceririle sale Despgubire de rzboi Predarea flotei Prieten i aliat al poporului roman
Rzboiul civil: 87 BC: Cinna devine consul; destituit prin decret senatorial, apoi exilat; revine cu ajutorul lui Marius; regimul proscripiilor susintorii popularilor, noii ceteni 87-84 BC: Cinna consul anual; ucis de o revolt militar 83 BC: revenirea lui Sulla n Italia 83 BC: consulatul lui C. Marius Iunior, la 20 de ani; nfrnt i ucis n lupt cu optimaii btlia de la Porta Collina: nfrngerea definitiv a popularilor 82-79 BC: dictatura lui Sulla: Dictatura lui Sulla: Recunoscut dreptul de cetenie italicilor fondarea de colonii n Italia pentru veteranii si 20 quaestores, alei anual 8 praetores consulatul devine magistratura suprem limitarea puterii tribunilor plebei inamovibilitatea senatului eliberarea a 10.000 de sclavi legi somptuare frontiera Italiei stabilit pe Rubicon introdus cultul lui Isis la Roma titlul de Felix pentru Sulla 79 BC: retragerea lui Sulla Organizarea administrativ a imperiului:

33
130 BC: provincia Asia 102 BC: provincia Cilicia 96 BC: Cyrene lsat motenire Romei de ctre regele Ptolemeu Apion 74 BC: anexarea Bithyniei PRIMUL TRIUMVIRAT 80-72 BC: Sertorius n Spania; nfrnt de Pompei 75: Cyrene devine provincie roman Rzboiul cu Mithridates (75/74-63 BC) Aliana lui Mithridates cu Sertorius 69: atacul lui L. Lucullus asupra Armeniei 67 BC: Pompei investit cu imperium maius impotriva pirailor 66: Pompei preia comanda mpotriva lui Mithridates 63: sinuciderea lui Mithridates 64/63 BC: reorganizarea Orientului de ctre Pompei 70 BC: Crassus, Pompei consuli: reintroducerea legilor Gracchilor; abrogarea legilor lui Sulla n 102 BC, M. Antonius a fost investit cu imperium pentru lupta mpotriva pirailor din Cilicia: v. Velleius, II. 31. 2 (era prieten i protejat al lui Marius) dominaia lui Pompei: avea auctoritas proprie, bogia i influena lui Crassus, puterea consular a lui Caesar, servicii ale unor tribuni ai plebei (59 BC) Pompei a deinut imperium nentrerupt ntre 83-70 BC; sprijinul veteranilor proprii 63 BC: conjuraia lui Catilina, reprimat de Cicero M. Crassus: achiziionarea de proprieti n timpul rzboiului civil dintre Marius i Sulla C. Iulius Caesar: nrudit cu Marius, Cinna, continuator al politicii popularilor primul triumvirat, 60 BC, nelegere secret preeminena lui Pompei rolul dignitas 56 BC: ntlnirea de la Luca preeminena lui Caesar 58 BC: P. Clodius, distribuiile gratuite de gru plebei romane 53 BC: Carrhae, dispariia lui Crassus 52 BC: Pompei, consul sine collega btlia de la Alesia n Gallia conducerea lui Caesar, iniial triumful unei faciuni civile 49, ian. 10: trecerea Rubiconului , iulie 10: btlia de la Ilerda, pompeienii din Spania nfrni de Caesar 48, iunie 7: btlia de la Pharsalos; asasinarea lui Pompei 48-47 BC: rzboiul alexandrin 46, febr. 7: btlia de la Thapsus, nfrngerea lui Cato i a republicanilor Caesar dictator pe 10 ani, cu puteri censoriale 45 BC: Caesar, dictator perpetuus, consul sine collega , martie 17: btlia de la Munda

44, martie 15: asasinarea lui Caesar DICTATURA LUI CAESAR 49: dictator temporar 48: dictator pe o perioad nedeterminat

34 45: dictator anual 44: dictator pe via 46: cenzor pe via, sub titlul de Pstrtor al moravurilor 48: consul ordinar ulterior, prelungit pe 5, apoi 10 ani 48: puterea tribunician pe via 46: imperator pe via emise legi i decrete senatoriale: dr. de a decide rzboiul sau pacea, fr consultarea senatului sau comiiilor dispune de armat i tezaur desemnarea guvernatorilor provinciali conducerea alegerilor n comiia centuriat printe al patriei Administrativ: Creterea numrului senatorilor la 900 40 cvestori creterea numrului pretorilor, de la 8 la 16 reforme financiare
Texte: Plutarh, Caesar, 4-5: popularitatea lui Caesar 17: apropierea de soldai 21: ntlnirea de la Luca 28: Pompei, consul sine collega 44-45: btlia de la Pharsalos Suetonius, Caesar, 19: alegerea lui Caesar consul; triumviratul 40-41: reorganizarea statului 49: Caesar i Nicomedes 76: onoruri conferite lui Caesar Appian, BC, II. 106: onoruri conferite lui Caesar

35

AL DOILEA TRIUMVIRAT SI INSTITUIREA PRINCIPATULUI

A. Surse: Appian, Razboaiele civile Tacitus, Annales Plutarh, Vieti paralele Suetonius, Doisprezece cezari Dio Cassius, Istoria romana B. Bibliografie: Chamoux, Fr., Antoniu si Cleopatra Homo, L., Les institutions politiques romaines Gaudemet, J., Institutions de lantiquite Millar, F., The Emperor in the Roman World Syme, R., The Roman Revolution Syme, R., The Augustan Aristocracy Mommsen, Th., Istoria romana Grimal, P., Civilizatia romana 1. Triumviratul: 15 martie 44, asasinarea lui Caesar conspiratorii, eterogeni din punct de vedere politic: catonieni, pompeieni, individuali comandanti ai lui Caesar in Gallia, indivizi cu resentimente personale Personajele implicate: M. Antonius, consul in exercitiu, a preluat actele si pe secretarul personal al lui Caesar; a incercat prin manipularea documentelor preluarea puterii Decimus Brutus, unul dintre conspiratori, a primit spre guvernare Gallia Cisalpina M.Brutus si Cassius, conspiratori, au primit Orientul M. Lepidus, guvernator in Gallia Narbonensis si Hispania Citerior Octavianus, fiul adoptiv al lui Caesar, actioneaza in calitate de particular; sub motivul razbunarii lui Caesar, reuseste sa-si constituie o factio 43 BC: conflictul de la Mutina: Antonius impotriva lui D. Brutus; Octavian, impreuna cu Hirtius si Pansa, consulii pe acel an, impotriva lui M. Antonius in decursul conflictului, cresterea puterii lui Octavian, cara capata calitatea oficiala de propraetor alianta M. Antonius-M. Lepidus; Plancus, guvernatorul Galliei Comata, atras de partea lui M. Antonius cu ajutorul lui Pollio, guvernatorul Hispaniei Ulterior caderea lui D. Brutus al doilea triumvirat: in 43 BC, langa Bononia, M. Antonius, M. Lepidus si Octavian incheie al doilea triumvirat; prin lex Titia, din 27 nov. 43, acesta devine oficial prevederi: M. Antonius: Gallia Cisalpina, Gallia Comata M. Lepidus: Gallia Narbonensis, Hispania Citerior, Hispania Ulterior Octavian: Africa, Sicilia, Sardinia, Corsica text: App., BC, IV. 2-3. Proscriptiile: 2000 cavaleri, 300 senatori 42 BC: prin batalia de la Philippi, eliminarea lui M. Brutus si Cassius de pe scena politica

36

razboiul perusin: L. Antonius, asediat in Perusia de catre Octavian alianta M. Antonius, D. Ahenobarbus, Sex. Pompeius 40 BC: Brundisium: intalnirea intre M. Antonius, Octavian: prevederi: Italia, teritoriu comun pentru cei doi triumviri Antonius lua Orientul, la est de Macedonia Octavian lua Occidentul, pana in Illyricum Lepidus lua Africa casatoria intre M. Antonius si Octavia Sex. Pompeius lua insulele 37 BC: noua intalnire intre M. Antonius si Octavian, la Tarent, triumviratul prelungit pana in 33 BC 36 BC: campania lui M. Antonius in Parthia 35-34 BC: campania lui Octavian in Illyricum 33 BC: ruptura deschisa intre Octavian si M. Antonius 31 BC: batalia de la Actium, M. Antonius infrant prin tradare; desfiintarea triumviratului, Octavian ramane singur conducator al scenei politice romane OCTAVIAN SI INSTITUIREA PRINCIPATULUI a. Cresterea puterii lui Octavian: familia si rudele, nucleul unei factio prieteni personali, aderenti ai lui Caesar, aventurieri actiona ca particular: amicitia, factio: Sallust., BJ, 31. 15 pietas 32 BC: juramantul de fidelitate al italicilor 31 BC: Actium 1 aug. 30 BC: ocuparea Alexandriei; Egiptul a fost transformat in domeniu privat imperial aderenti: Q. Salvidienus Rufus, M. Vipsanius Agrippa, C. Maecenas preluarea antonienilor prin clementia preluarea treptata a atributiilor unui proconsul si in interiorul Romei b. Bazele puterii lui Octavian: 31 BC: consul anual 30 BC: crearea domeniului privat imperial prin anexarea Egiptului extinderea retelei de clientela tribunicia potestas: probabil 30 BC, a primit tribunicia potestas viagera: Dio, 51, 19,6; tot acum, a primit puteri legislative dr. de intercessio contra hotararilor senatului sau magistratilor caracter sacrosanct (din 36 BC) dr. de prehensio (de a aresta) dr. de a convoca, prezida senatul dr. de a face propuneri orale sau scrise dr. de a convoca, prezida comitiile dr. de a supune comitiilor proiecte de lege din 23 BC, a primit tribunicia potestas oficial si complet, reinnoita anual la 10 decembrie inviolabilitatea

37

imperium proconsulare: avea imperium ca triumvir; apoi, in calitate de consul; din 16 dec. 27 BC, a primit imperium proconsulare maius et infinitum, viager, nelimitat in spatiu, cu drept de a lua auspiciile si initiativa religioasa 27 BC: impartirea provinciilor; provincii imperiale: Gallia Comata, Narbonensis, Tarraconensis, Lusitania, Cilicia, Cipru, Syria, Egipt; din 11 BC, a preluat si Illyricum in provincii, guverneaza prin legati: legatul este reprezentantul personal al principelui, functionar civil, comandant militar si judecator al provinciei; administreaza teritoriul, finantele, serviciile alimentare, lucrarile publice, posta, controleaza regimul municipal; este comandantul trupelor din provincie, are ius gladii victoriile sunt castigate sub auspiciile lui Octavian cultul imperial in provincii, rezervat pentru imparat: anterior, exista si cultul proconsulilor romani 27 BC, 13-16 ian.: Octavian declara ca vrea sa renunte la puterile sale, dorea doar proconsulatul pentru o provincia ce cuprindea Spania, Gallia, Syria, pentru 10 ani rugat de senat sa ramana la conducerea statului, i se acorda coroana de lauri deasupra usii casei sale, ca salvator al statului, un scut de aur in senat, si titlul de Romulus/Augustus: Dio, 53. 16. 7 princeps senatus, din 28 BC extinderea retelei clientelare in provincii extinderea retelei matrimoniale cu gentes maiores (Claudii, Cornelii Scipiones, Aemilii Lepidi, Valerii, Fabii) concordia ordinum traditionalismul 23 BC: conspiratia lui Murena, Fannius Caepio, a dus la cresterea puterii lui Augustus (v. tribunicia potestas) 19 BC: conspiratia lui Egnatius Rufus 18 BC: lex Iulia de maritandis ordinibus, lex Iulia de adulteriis 17 BC: adoptati Caius si Lucius, nepoti proveniti din casatoria Iuliei cu Agrippa 12 BC: moartea lui Lepidus; Augustus preia si titlul de pontifex maximus; casa sa devine domeniu public, focul public transferat in casa sa pontifex maximus: sef religios, intervine in alegerea preotilor, numeste preoti, prezida recrutarea vestalelor; legifera in materie religioasa judiciara, financiara 6 BC: retragerea lui Tiberius la Rhodos ascensiunea lui Caius si Lucius: AD 1, Caius consul; princeps iuventutis AD 2: moartea lui Lucius AD 4: moartea lui Caius revenirea lui Tiberius, adoptat de Octavian AD 13: Tiberius devine coregent: Suet., Tib., 21. 1 2 BC: Octavian, pater patriae: Suet., Aug., 58. 2

38

Probleme ideologice: sistemul clientelar auctoritas amicitia Texte: Suet, Aug., 7: numele de Augustus 18: Octavian i Egiptul fondator de orae 21: politica extern 26: consulatul 27: trib. pot., censor 31: pontifex maximus 34: legislator 35: senatul i concilium principis 47: conducerea provinciilor 49: garda pretorian 52: cultul Romei i Augustus 56: aparena republican 58: aparena republican 64: familia imperial 79: nfiarea lui Augustus 93: atitudinea fa de religiile strine