Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
1
atunci când aveţi nevoie de multe date pentru o analiză statistică ulterioară.
Programul CooRecorder 2.3. rezolvă această problemă lăsându-vă să faceţi
click pe punctele de interes din imagine. Coordonatele acestor puncte sunt automat
scrise într-un fişier pe care puteţi să-l analizaţi mai târziu cu alt program.
Pentru datele dendrocronologice este dificilă măsurarea lăţimii inelelor de
arbori. O serie lungă de astfel de lăţimi, dintr-o probă de lemn, poate fi folosită pentru
a afla care este vârsta arborelui şi pentru a întocmi cronologii de inele, care ulterior
pot fi utilizate în ştiinţele naturii şi ale societăţii.
2
Există cinci butoane (şi două bări de derulare) pentru controlul imaginii:
Înregistrarea coordonatelor
Înregistrarea ţintelor, prin perechi de coordonate, are loc pe linii, într-un
fişier, la fel ca mai jos. Sunt trei perechi de coordonate pe fiecare linie:
79.76 9.31 95.59 10.84 86.11 10.96 → zona în roşu = o pereche de coordonate
79.76 9.44 95.42 10.84 85.89 10.92
Înainte de a începe înregistrarea va trebui să faceţi click pe butonul „Data”,
care va deveni apoi aprins:
3
Dacă este necesar, puteţi să comutaţi între aceste două moduri în timp ce
înregistraţi coordonate. Pentru o comutare rapidă, puteţi face un click dreapta cu
mouse-ul, acţiune care va realiza comutarea. Puteţi folosi tasta “ENTER” ca un
înlocuitor al butonului “sfârşit grup de date”.
Începeţi înregistrarea prin efectuarea de click-uri pe punctele dorite din
imagine. Punctele înregistrate vor fi marcate cu semne plus „+”. În figura 1 se află un
exemplu de măsurare a inelelor de arbori, unde coordonatele vor fi scrise în fişierul de
date în modul „un punct pe linie” (adică o pereche de coordonate pe linie), numit şi
modul „Dendro”.
Notă: Numărul de zecimale afişate pentru coordonate în stânga carotei şi de asemenea al celor scrise în
fişierele de coordonate, poate fi schimbat prin setarea parametrilor programului. De asemenea,
numerele afişate lângă fiecare punct marcat prin semnul plus, pot fi ascunse cu ajutorul setării
parametrului corespunzător. Chiar şi culorile folosite pentru semnele plus „+” şi pentru numere, pot fi
schimbate prin setările parametrilor. Faceţi click pe „Settings” în bara de meniu pentru a schimba
aceste lucruri.
un buton de înlocuire. Mai întâi selectaţi punctul, apoi faceţi click pe acest
buton. În final faceţi click pe noul punct de coordonate din imagine. Această
operaţiune va muta punctul selectat în locul în care am făcut click.
crucea roşie – este un buton de dezactivare. Acest buton este folosit pentru
dezactivarea punctelor de date individuale (adică ele vor fi scrise în fişierul de
coordonate dar nu vor fi folosite în analizele statistice). Mai târziu, când ele sunt
scrise într-un fişier de date, un “D” va fi trecut direct în faţa perechi de coordonate
4
numerice. Acest lucru este util pentru analizele dendrocronologice atunci când unele
inele vizibile nu sunt inele anuale. Puteţi să înregistraţi un punct neclar, la care vreţi să
aveţi perechea de coordonate dezactivată, până ce veţi şti mai multe lucruri despre
probă. Puteţi deschide fişierul de coordonate mai târziu, pentru a selecta punctul
dezactivat. Faceţi apoi click din nou pe butonul de dezactivare pentru a activa punctul.
Datele dondro sau date sortate sunt scrise în fişier începând cu punctul de
start, pe care puteţi să-l redefiniţi cu ajutorul butonului “Start Point”. Următorul
punct scris va fi acela care este cel mai apropiat de punctul de start. Urmează apoi,
punctul cel mai apropiat de acest din urmă punct şi aşa mai departe până când nu mai
sunt puncte. În modul “Dendro”, coordonatele sunt întotdeauna scrise cu puncte de
separare a zecimalelor şi cu o virgulă între coordonata X şi cea Y, la fel ca mai jos:
coordonata X,coordonata Y
9.31,2.54
9.44,3.43
9.40,4.78
9.41,3.21
9.48,7.43
9.57,8.56
5
Etichete de grup (sau punct)
6
Dacă faceţi click pe acest buton, puteţi să introduceţi în fişierul de memorare
a coordonatelor un comentariu despre date. Comentariul va fi stocat în fişier,
împreună cu datele despre coordonate, în felul următor:
Şmecherii (trucuri)
Iată mai jos o şmecherie pentru datele dendro:
Uneori trebuie să continuăm măsurarea inelelor dintr-un punct nou, la fel ca
în imaginea de mai jos:
Sunt marcate apoi, făcând click în imagine, punctele 58:1 şi 58:2. După ce se
înregistrează două puncte, modul „grup de puncte pe linie” va sări automat la modul
„un singur punct pe linie”, atunci când se ştie că datele sunt de tip dendro. Scrierea
coordonatelor în fişier, în această situaţie, va arăta astfel:
7
26.872,13.607
24.316,14.512
21.538,15.464
18.655,16.210 15.226,7.940 → aici este grupul de puncte (58:1 şi 58:2)
12.353,9.273
9.083,10.575
6.371,11.972
4.101,13.401
Punctele 58:1 şi 58:2 sunt scrise în fişierul de coordonate pe aceeaşi linie.
Programul CDendro, pe care puteţi să-l descărcaţi din secţiunea de dendrocronologie
a site-ului www.cybis.se, este setat să manipuleze acest tip de date grupate. Metoda
este foarte utilă atunci când trebuie să faceţi un salt în timpul măsurătorilor, din cauza
unei rupturi sau a unei carii apărute în probă.
Plotarea laterală
Se poate simţi oboseală în braţul şi umărul drept, datorită mişcării repetate a
mâinii în faţă şi în spate, împreună cu mouse-ul, o perioadă lungă de timp. Există o
metodă care necesită mai puţină încordare, şi anume, atunci când deplasăm mâna
dreaptă lateral. Deci, când măsuraţi un eşantion dendrocronologic lung, este cel mai
bine să aveţi o „linie de măsurare” orientată orizontal pe ecran. Acest lucru se obţine
prin pregătirea imaginii cu eşantionul în poziţie orizontală de măsurare.
8
tasta „Shift dreapta” pentru asta, deoarece se află lângă tastele săgeată (cursor). Astfel,
poziţionaţi cursorul cu mouse-ul din mâna dreaptă, faceţi click pe coordonate cu tasta
„Shift dreapta”, folosind mâna stângă, şi derulaţi repede imaginea cu tastele săgeată.
9
dendrocronologice este de preferat ca numele fişierului de coordonate să
fie acelaşi ca cel al fişierul imagine pe care s-a făcut măsurătoarea;
• rândul 4 – rezoluţia imaginii pe care se face măsurătoarea (1200 dpi în
fig. 2);
• rândul 5 – unităţile de măsură pentru măsurători (mm);
• rândul 6 – scara de proporţie (1 în fig. 2); scara 1 arată că nu se măreşte
sau micşorează dimensiunea probei;
• rândurile 7, 8 şi 9 – cuprind un comentariu introdus de operatorul care
face măsurătoarea, cu ajutorul butonului „Comments”; în figura 2 aceste
comentarii se referă la scopul măsurătorii (rândul 7), data şi locul
prelevării probei (rândul 8) şi specia din care a fost prelevată proba
(rândul 9);
• de la rândul 10 până la rândul 25 – sunt memorate coordonatele
punctelor de pe imagine, în mm; pe fiecare rând sunt memorate
coordonatele X şi Y ale unui punct; în figura 2 avem 16 puncte marcate
prin ţinte pe imaginea probei, deci vom avea 16 rânduri cu coordonate în
fişierul de date.
EXERCIŢIU: Măsuraţi lăţimea inelelor de la proba BST02B prin stabilirea de ţinte cu coordonate în
zonele de limită a inelelor. Fişierul BST02B.jpg se află în reţea: H:\Dendro\gr1. După ce aţi
terminat măsurătoarea salvaţi în directorul de lucru, cu ajutorul comenzii File/Save As, fişierul de
coordonate: BST02B.pos. În fişierul de coordonate, cu ajutorul butonului „Comment”, introduceţi
trei rânduri de comentari în felul următor: rândul 1 – scopul măsurătorii, rândul 2 – data şi locul
prelevării probei, rândul 3 – specia din care provine proba. Cu ajutorul utilitarului Total Commander
vizualizaţi conţinutul fişierului BST02B.pos.
10
radiale ale probelor măsurate şi stocate în foaia de calcul Excel (fig. 5);
• realizarea de conversii de fişiere din format CAROTA în format ITRDB
şi invers; opţiunile sunt deosebit de importante deoarece permit
analizarea fişierelor din Banca Internaţională a Inelelor de Arbori
(ITRDB) cu ajutorul facilităţilor CAROTA şi Excel; fişierele CAROTA
pot fi convertite în format ITRDB cu scopul de a complecta această bancă
internaţională cu date din România; momentan există doar trei situri din
ţara noastră în această bancă de date, cercetate şi introduse de către
dendroclimatologul elveţian Fritz Schweingruber: Novaci (Masivul
Parâng), Capra (Masivul Făgăraş) şi Pădurea Giumălău (Masivul
Giumălău);
11
• calcularea valorii medii de creştere / ani, pentru toate eşantioanele
măsurate, ale căror date se află pe foaia de calcul Excel;
• import de date din ITRDB (International Tree-Ring Data Bank);
• efectuarea de Plotări Skeleton (grafice schelet) pentru probele măsurate;
• calcularea unor parametrii statistici referitori la concordanţa dintre
seturile de măsurători sau la anii de creştere care scot în evidenţă o
situaţie deosebită.
12
Anul recoltării probei trebuie să corespundă cu anul de formare al ultimului
inel (cel aflat imediat lângă scoarţă). Lungimea probei este egală cu lungimea
imaginii, cu condiţia ca scanarea să se fi făcut la 100%. Lungimea imaginii, îm mm,
se poate afla prin vizualizarea acesteia într-un soft de imagine (ex: Photoshop),
capabil să furnizeze această informaţie. Codul probei este o abreviere din 6 caractere
(litere şi cifre) care exprimă numele sitului de prelevarea şi numărul probei.
Butonul permite calcularea grosimii şi a anului de formare
pentru fiecare inel din probă. Valorile vor fi stocate pe două coloane în Excel, pentru
fiecare probă în parte (fig. 5). Pe coloana din stânga se află anul de formare pentru
fiecare inel, iar pe cea din dreapta, grosimea inelelor în mm. La capul celor două
coloane se află codul probei respective.
După calcularea datelor pentru o probă va apărea următoarea fereastră de
dialog:
13