Vous êtes sur la page 1sur 5

Horia Creanga (1892 1943), a fost un arhitect roman.

. Promotor al arhitecturii moderne in Romania, a construit multe edificii (peste 70) administrative, social-culturale, industriale dar si cladiri de locuinte (cea mai cunoscuta blocul ARO)

Vila ing. I. Miclescu (1930) Se poate afirma si argumenta faptul ca vila Miclescu este unul dintre cele mai contradictorii proiecte semnate de Horia Creanga. Este un duplex cu gol pe doua niveluri, utilizand un simbol al modernitatii, are doua fatade de un purism geometric incredebil, si cu toate acestea nu este o vila cu adevarat moderna. Functiunea este complicata prin plasarea bucatariei la subsol, ceea ce ii confera o alura mai putin rationala, in contradictie cu modernitatea terasei. Structura spatiala a camerei de zi nu se reflecta decat in mica masura in desenul fatadei principale. Cele doua fatade vizibile din strada au un desen abstract si foarte pur

Vila dr. Victor Groza (1937, Tg. Mures) Este un exemplu interesant al modului in care aceasi schema compozitionala de organizare a spatiilor, functiunilor si chiar a volumelor, in doua straturi paralele, frecventa in proiectele de vile ale echipei lui Creanga, este adaptata cu poezia unui teren in panta, ramanand perfect lizibila si rationala. Din pricina inclinatiei terenului, interpretarea volumelor simple care compun cladirea are un sens descendent, tectonic ca un fel de evazare a bazei cladirii, pentru a se fixa mai bine in panta dealului.

VILA HERMINA HASSNER Program: Locuinta unifamiliala, parter si etaj Perioada: martie 1937 Marcel Iancu (1895-1984) revine in Romania la inceputulanilor 20 sidorestesafoloseascaprincipiile de proiectarepe care le elaborase in timpulsederii la Zurich, unde a absolvit Academia de Arhitectura, in 1917. Eliberareainterioarelor de ornamente, folosireaculorii in amenajarica o picturaabstractadirectasuntdoarcatevaexemplepe care le popularizeaza in revista de avangarda Contimporanul (1924- 1936).

Vila Hermina Hassner este unul dintre ultimele proiecte din Romania de acest fel, semnate Marcel Iancu. Programulsibugetulconstructiei ii vorperimite din noului Marcel Iancusaexperimenteze. Locuintaocupa o suprafataconstruita de 260 mp, pedouaparcele( parcela 18- 19) din zonarezidentiala de nord (ParculJianu). Zona de locuire se desfasoara la nivelulparterului, etajulcuprinzand o serie de camere, posibilpentruoaspeti, amplasate in jurulholului cu supanta, care cuprindesizonacaseiscarii, o terasasicatevaanexe de serviciu.

Plan parter

Plan etaj Vila se dezvolta predominant pe orizontala. Fatada principala este o articulatie intre masa mare de zidarie alba cu ferestre in banda, peretele perforat care inchide spre strada terasa si zona fragmentata a intrarii.

Desigur ca, in contrast cu exteriorul ortogonal si auster, interiorul este tratat intr-o maniera plastica, atat cat putem observa din cele doua imagini de epoca, care utilizeaza variate forme curbe, pe care le gasim in stalpii rotunzi, casa scarii, golul supantei, dar mai ales in mobilierul fix din hol si in denivelarile plafoanelor.

Marcel Iancu va integra in plastica de interior, asa cum ne-a obisnuit, pictura, sculptura si vitrouri cubiste. Se gasea, peste semineul din hol, o fresca facuta dupa celebra sa pictura Jardins du Luxemburg(1928), iar la intrare un baso-relief de Milita Patrascu, ambele disparute.