Aborigenii din Australia n Australia exista peste 500 de popoare aborigene, mpar?ite n comunita?

i, fiecare a vnd propria sa limba ?i propriul sau teritoriu. Invazia britanica pe care au sufe rit-o la sfr?itul secolului al XVIII-lea a avut consecin?e catastrofale asupra vi e?ii imediate, dar ?i asupra spiritualita?ii ?i a tradi?iilor locale. Cu toate a stea, cultul stramo?ilor ?i comunicarea cu lumea "de dincolo" sunt nca foarte pre zente, la fel ca ?i ritualurile practicate de vracii vindecatori, a?a-numi?ii wi rinun

Pamntul este absolut crucial pentru popoarele aborigene, el aflndu-se n centrul vie ?ii lor culturale ?i spirituale. nainte de invazia Australiei de catre britanici, ce le mai multe dintre ele se stabilisera de-a lungul coastelor continentului, n comunit a?i pe jumatate sedentare, care traiau din agricultura, pescuit ?i din cre?terea v itelor. Aborigenii care se aflau n interiorul ?inuturilor ?i n de?ert traiau din vnat oare ?i din cules, practicnd o tehnica a arderii solului, pentru a ncuraja cre?tere a plantelor preferate de catre animalele pe care ei le vnau. De asemenea, aveau ?i ni?te tehnici foarte evoluate pentru a gasi apa. n prezent, mai mult de jumatate dintre aborigeni traiesc n ora?e, de cele mai multe ori la periferii, n condi?ii ngrozitoare. Mul?i al?ii sunt angaja?i ca agricultori pe terenurile ce le-au fost luate cu for?a. Foarte pu?ini mai sunt cei care - mai a les n partea de nord a continentului - au reu?it sa ramna pe pamnturile lor ancestra ontinund sa practice vnatoarea ?i culesul, devota?i ritualurilor spirituale, ntre car e la loc de frunte se afla cultul stramo?ilor ?i al mor?ilor. Spiritele strabunilor

Credin?a ca dincolo de lumea fizica exista o via?a populata de mai multe feluri de fiin?e spirituale este o certitudine generala la aborigenii australieni. Un fel de paradis, numit "Timpul Viselor", perioada n care au fost create toate formele n aturale ale Universului, diferitele spirite ale naturii ?i spiritele elementelor. Este locul unde ajungem cu to?ii dupa moartea noastra fizica, a?tepta?i ?i ndrum a?i de stramo?i. Spiritele stramo?ilor ?i au locuin?a n cer, n timp ce celelalte spi rite, ale plantelor ?i naturii, exista pretutindeni. "Tintookies", de exemplu, tr aiesc n tufi?uri, "Tintuppa" n plante, iar "Mimi" n gaurile din stnci. Aborigenii ?ti u sa-l activeze pe Djang, energia spirituala a "Timpului Viselor" (un fel de para dis cosmic), practicnd ceremoniile nva?ate de la stramo?i ?i intrnd, astfel, n contac t cu lumea de dincolo. Ei cred ca prin intermediul spiritului mor?ilor pot sa pa trunda n "Timpul Viselor", care este etern. Legatura cu stramo?ii o fac wirinunii (un fel de vindecatori ?i magi, n acela?i tim p), care primesc darul de a comunica prin percep?ii extrasenzoriale, putnd astfel sa-?i ntinda nivelul de con?tiin?a la dimensiunea astrala ("Dowie" - corpul astra l). Fenomenul cere o lunga ini?iere, pentru a spori sensibilitatea la influen?ele psi hice. Un ini?iat trebuie sa fi experimentat obligatoriu o moarte rituala ?i sa fi cunoscut transformarea care i-a urmat. n timpul acestei experien?e de expansiune a con ?tiin?ei, care se petrece n transa, o mare cantitate de energie iese din corpul fi zic al vraciului vindecator, pentru a se converti mai apoi n unde de energie, un fe l de aripi, folosite pentru a ajuta corpul astral ce s-a deta?at de corpul fizic sa calatoreasca spre dimensiunea spirituala. (O experien?a extrem de apropiata de aceea a unei mor?i clinice aparente.) n acest stadiu, doar un fir astral foarte sub?ire l mai leaga pe vraci de corpul ramas pe pamnt. Prin acest procedeu, vracii wi rinun pot accede la planul astral, ajungnd n lumea celor care ?i-au parasit corpul fizic, dar nu ?i spiritul, care la aborigeni este nemuritor. Astfel se ?ese o lega tura directa ntre via?a de zi cu zi a pamntenilor ?i faimosul "Timp al Viselor", o l egatura esen?iala pentru via?a ?i armonia tribului. Un wirinun este n masura sa co munice cu persoane dragi sau cu rude disparute ?i sa ntlneasca chiar stramo?i, pen tru a putea, mai apoi, sa afle raspunsuri la ntrebarile celor vii, mesaje benefice, n egatura cu recolta, cu vremea, cu sanatatea, problemele de zi cu zi ale comunit O alta metoda des folosita pentru a intra n contact cu lumea spiritelor consta n capac itatea vracilor de a percepe vibra?iile lumii nconjuratoare, un soi de receptor care

eaza semnalele subtile emise de orice fiin?a sau obiect. Gra?ie acestei metode, o b?inuta printr-un laborios ritual, wirinunii pot sa marturiseasca ce au vazut n lum ea spiritelor. Exista numero?i aborigeni, mai ales printre cei n vrsta, care au, n mod natural, un "s m?" al sufletului a?a de dezvoltat, nct, fara sa iasa din corpul fizic, sunt capabili sa vada, sa auda, sa simta ?i sa atinga informa?ii apar?innd lumii de dincolo. ?tiin?a lumii spiritelor este primordiala pentru aborigeni. Ei vor sa ?tie cum ar ata via?a de dupa moarte, sa cunoasca n detaliu marele plan trasat de catre "Baia me" (creatorul) ?i de catre stramo?i, singurii care pot sa le furnizeze informa?ii de spre trecut, prezent ?i viitor. E de necrezut cum ni?te oameni aproape salbatici, care traiesc n colibe ?i ?i picteaza corpul n diferite culori, dispre?uiesc confortul vie , orientndu-?i eforturile catre ceva mult mai vast dect simpla ?i trecatoarea lor exis n?a, aici, pe "Tya" (Pamnt). Nicaieri n lume nu exista un cult al mor?ilor att de "pr agmatic" ca la aborigeni. Ritualurile lor nu reprezinta doar o simpla tradi?ie, ci e a exista, prin ndemnuri primite din lumea de dincolo. Muntele sfnt Uluru

Cultul mor?ilor ?i ritualul comunicarii cu lumea de dincolo atrage mii de turi?t i, dornici sa se mparta?easca ?i ei dintr-o asemenea ini?iere spirituala. Cele mai cau tate locuri sunt ni?te podi?uri nalte, cu forma?iuni colinare, ca ni?te spinari de e lefant, care ies din pamntul ro?u: Uluru ?i Kata Tjuta. Numita ?i Olgas, Kata Tjuta se ridica spre rasarit, la o nal?ime de 546 de metri peste orizont. Ni?te forma?i uni ?uguiate de piatra, al caror nume, tradus din limba aborigenilor, nseamna "locul c u multe capete", fiindca se crede ca acolo au trait cndva stramo?ii pleca?i n lumea d e dincolo. Locul acesta este sacru pentru aborigeni. Legile tradi?ionale sunt secrete , fiind cunoscute doar de adevara?ii pastratori ai ?tiin?ei stravechi. n ce prive?te Uluru, se spune despre el ca este o bijuterie a Terrei. Pentru abor igeni, el este la fel de sfnt ca Templul din Ierusalim pentru evrei, sau precum Kaa ba pentru mahomedani. Conform unei legende, pe Uluru a nceput facerea lumii. Uluru e ste un loc de pelerinaj pentru oameni de toate culturile, care vin sa traiasca e xperien?e mistice. A?ezat pe o intersec?ie a unor axe majore ale grilei magnetice a pamntului, la fel ca ?i marile piramide ale Egiptului, Uluru emana energie teluric a, pe care cei care ajung acolo spun ca o simt ca pe un magnetism care le da put ere ?i le creeaza optimism. Uluru este un loc cu pe?teri lini?tite, lacuri ?i cascade formate pe stnci. Legendele "Timpului viselor" din cultura aborigenilor ?i dau nt o, conferind locului un farmec inexprimabil ?i rangul de sorginte a stravechii mit Biblia lui Aranda (marele zeu) Misionarul britanic Carl Strehlow a venit n Australia n anul 1894, oferindu-le loc alnicilor sprijin mpotriva atacurilor fermierilor albi. La cererea vracilor-vindeca tori (wirinun), britanicul urma sa le pastreze comorile spirituale pentru timpul vi itor, ce se anun?a tot mai greu. Din materialul uria? pe care l-a avut la dispozi?i e (tradi?ie orala), Strehlow a alcatuit n cele din urma a?a-numita "Biblie Aranda", precum ?i un dic?ionar al limbii aborigenilor. ndemnurile din Biblie erau exprimate n cuvinte simple: * Legile de baza ale vie?ii vor fi pastrate ?i pentru genera?iile viitoare, numai daca oamenii vor trai n armonie cu natura. * Cntatul, dansul, povestitul activeaza energia vie?ii. * To?i oamenii sunt responsabili pentru ca regulile de aur ale vie?ii ?i valorile spirituale sa treaca de la o genera?ie la alta. * Parin?ii aborigeni nu vad n copiii lor un bun personal. Nu se simt raspunzatori p entru caracterul ?i personalitatea lor. Familia copilului este ntreaga comunitate, n care fiecare are aceia?i parin?i: puterea stramo?ilor ?i cultul Pamntului-mama. SUPLIMENT DE ANCHETA Drapelul aborigen Drapelul aborigen a fost desenat n 1971 de catre Harold Thomas, un artist aborige n. El a fost expus pentru prima data pe 12 iulie 1971, cu ocazia zilei na?ionale. B

anda neagra reprezinta poporul aborigen. Cercul galben reprezinta Soarele ?i energia. Banda ro?ie face referin?a la ocrul utilizat n timpul ceremoniilor ?i n rela?ia spirit ala pe care aborigenii o ntre?in cu Pamntul. Acest drapel nu a fost recunoscut n mod o ficial de catre guvern dect pe 14 iulie 1995.