Aw aphrut: fR. Boconeios, J. Diaconeseu — Valimetre electronice H, Popescu — Freeventmetre electronice TR. Andreeseu — Generatoare de semnal C. Negoitd, M. Ivan — Aparate electronice pentru misurarea. mérimilor geo- metrice Vv. Maleoci — Aparate electronice pentru médsurarea parametrilor Tezis- tenjelor, bobinelor st condensatoarelor 7 ‘St, Badoc — Aparate electronice pentru masurarea ‘maselor, forfelor gt cu- pluritor I, Mateescu, I, Mateeseu — Osciloscopul ‘A. Goncearoy — Inregistrarea magnetic’ a imaginis Th. Nicolau, 1. Apostol — Umidimetre electronice Hi, Siennreich, A. Vasilescu — Transmisiuni cu ‘modulatia amepulsuritor in cod Gh. Boldea — Localizarea deranjamentelor din cablurile de telecomunicafit ‘A. Barna — Amplificatoare operationale = 1, Feler g.a. — Dioda zener. Aplicatit f W. J, Barker — Blectronica aplicatd. Intrebiiri si raspuensuré 1. Ibbotson — Telecomunicatii. ‘Intrebdri si raspunsuri. ‘P, Willmore — Electronica fizied, Intrebart st raspunsuri ‘AL Manea, M, Scitléteseu — Aparate electronice pentru protecfia muncit P, Constantin, O. Radu — Tranzistoare unijonctionale ‘Al, Popescu, A. Nica — Aparate electronic pentrd amisurtirt industriale G. Antonescu — Dispositive semiconductoare pentru microunde RM. M. Oberman — Numdrdtoare electronice {, Marghescu, Gh. Bidescu — Transmiterea discretd @ semnalelor §. Bajeu, G. Siancu — Generatoare de semnale sinusoidale M, Simpileanu — Aa EBERHARD SPINDLER ANTENE Traducere din lb. germana dupa ed. a Vi-a @ EDITURA TEHNICA BUCURESTI — 1983EBERHARD SPINDLER ANTENNEN ight by VEB Verlag Technik, Berlin, 1968 Bono a iieae! © VEB Verlag Technik, Berlin, 1984 tive In edifia romana au fost menfinute datele construc oferite ceed toate normele de radio si televiziane din Be ii enelor din ‘Cilitorii vor stii si aleagd dimensiunite antene fabelele indicate pentru norma OTR, valabili in. fara noasthe act an fost aduse unelo preciziri pentru mai bana i ‘ea confinutului. Toate addugirile la {extul original aia de ieiauedlor au fost evidentiate prin asterisc. ‘Traducere: ing. Radu Tanculescu Redactor: ing, Smaranda Dimitriu Wehnoredactor: Maria Trisnea Coperta: Simona Dumitrescu Tiparul Tntreprinder Orade: Republ str, Moseovei nr. 5. ‘a Socialist Romania @ ir PREFATA AUTORULUI _ Prin xceasté carte intentionim si pumem la dispozitia celor ce ofese sd se acupe cu constructia de antene un. instrument de lueru i. S-a acordat o atenfie deosebita constructiei antenelor deoarece egul domenix teoretic al antenelor de receptie este tratat in mod mdnunjit in literatura de specialitate deja existent, Seopul acestei fi i constituie completarea literaturii existente referitoare la an- ene intr-o anume directie. Vom ineerca sa indrumim atit cititorié G cunostinfe prealabile, cit si cititorii cu experienta in domeniu construiascti antene sau instalatii de antene de mare randament. In domeniul constructic? de antene pentru amatori existt foarte te neclaritiji, ca de exemplu cele legate de dimensionarea ante- or. Adeseori apar concepfii care reprezinta generaliziri de necon- put ale unoradevaruri tehnive particulare. Astfel de principti ama- ricesti, gresit utilizate, conduc frecvent la rezultate dezamigitoare. e cunoscut ca dacti se doreste o receptie bunt, mai ales in con- rt dificile, mare importanjai o dobindeste artena dimensionata si Wiilizata corect. Si astdzi continud sd fie valabild, mai ales in dome- receptiei televiziunii, conceptia care isi are originea in epoca iceput a radioului potrivit céreia o antend buna reprezinta cel bur ,,amplificatar™. Pentru a rezolva multiplele probleme ale antenelor vom pre- a in aceasti carte un sorliment variat de antene, incepind cu utenele cele mai simple st terminind cu cele mai moderne tipuri antene speciale. Este sigur ci se va gisi intetdeauna antena potrivitd pentru fie- wire situafie de receptie. Antenele prezentate pot st asigure 0 re- ie bunt a emisiunilor de televiziune atit alb-negru, eit si color, deosebi antencle speciale de mare randament.A fost acordatti cea muire utenjie antenelor de televiziune. Aldturi de acestea sint ise, desigur, si antenele pentru recepfia radiodifuziunii MF (U IS), inclusiv stereo, gi nu in cele din urma antenele de mare ran- Wiment pentru radioamatori,Dispozitivele ctectronice, a ciiror constructie nu 0 recomandar cititorllor fara emperienté, sint prezentate pe scurt in ceea ce pri- neste functionarea si constructia princtpald, in asa fel incib si fee posibild folosirea corecta a prodiuselor industriale, mai ales in inte- resul functioniirii ireprosabile a wnei instclatii simple. Din expunerea temei acestei carfi rezultai in mod necesar ea problemele speciale si consideratiile teoretice vor fi tratate intra cadru restrins. In legittura cu acestea se poate consulta literatura eorespunzatoare. La baza tuturor datelor antenefor stau caleulele eracte care se intemeiazi pe lucrdrile icoretice ale autorului si pe emperienta sa pructica. Datele telinice al. tuturor antenelor au fost stabilite prin musuratori si au fost verificate practic. Antenele prezentate sint de tipuri moderne, au un mare randament si corespund ea funcfionare produselor industriale celor mai remarcabile, parte din ele fiind su- perioare ccestora. vt Industria nu oferd in general date constructive sau de dimenst- onare ale antenelor pe care le produce, peniru a nu putea fi re- construite, intructt aceasta nu este nici in interesul nici rolul sau, Este cunoscut faptul ci nu este posibil ca neinitiapit si in cele mai multe cazuri chiar amatorii sti stépineasct aparatul matematic necesar, de foarte inalt nivel. In industrie aceste caleule sint efectu- ate adeseori cu ajutorul calculatoarelor electronice, iar pentru mi- suratori se utilizeazi aparatura foarte complexa de care neinitiatit si amatorit nu pot dispune nictodatd . Pentru toate antenele pre- zentate autorul garanteazi datele tehnice deoarece la dirmensionarea gi verificarea lor a folosit cele mat moderne metode, Se interzice utilizarea industriali a antenelor descrise in aceas- 1a carte fara acordul expres al autorului, Drepturile de autor sint protejate in R. D. Germanti si in alte fari si trebuie respectate. Dorim cititorilor acestei ciirti mult succes tn constructia practi- edi a antenelor; autorul considera binevenite sugestiile de imbund- tifire din orice punct de vedere. EBERHARD SPINDLER rineipiile tehnicii antenclor . . Consideratii teoretice Caracteristicile antenelor 2.1, Impedanta antenei 3, Cistigul 2... . 1.24, Raportul fata-spate 1.2.5. Unghiul de deschidere | 2.6. Atenuarea lobilor laterali 7. Punctele de nul . rn _ 1.2.8, Lajimea de bandit 8. Proprietafile antenelor ‘Tipuri de antene Antene Yagi Bras, Mf ee Antene cu dipoli logperiodici Alegerea antenei dupa specificul 22.4. Televiziune color. , 2.2.5, Radio si teleamatorism /Alegerea dupa marimile necesare 81, Antene in domeniul VHF Antene cu 1 clement . . Antene cu 2 clemente | Antene cu 3 elemente. | | Antene cu 5 elemente Antene cu 6 clemente | | Antene cu 7—10 elemente Antene cu mai multe element 23.2. Antene fn domeniul UHF 224. Radiodituaiune (22.2. Radiodifuzitune FM Stereo”. 22.3. Televiziune alb nepru Antene cu 4 elemente | | | CUPRINS 2, Caracteristica de diréctivilate (dé tadiatie) erea antenci optime conform scopului utilizarii + Alegerea dup norm, domeniu de frecven 14.1. Sistem de anteni cu diagramd de radiatie Antend dipol ca onteni directv’ Set Antene cu suprafete radiante aS Antene eu reflector in unghi Antene cu reflector parabolic | 14.2. Antene cu radiajie longitudinala directiva {4 si canal receplich 2... ale antenei (nr, de élemente) |4, Considera{it asupra constructiei practice a antenelor |... + + 4, Construetia antenelor se ek ee 8.1.1. Elemente principale de constructie i kee @tavmera del sprifin: "J 0 is Gee: Vrs) (ay cee eo oe Ne, $13: Imbiniri mecanice 4. 4 6) ee ee eS 918. Conexiuni elettrice .... + + Montajul antenci pe pilon . 6 = 2 02 et NE 3. Polavizarea orizontal oe - . Bu Polarizarea verticala GPR es val aes 3.2.3. Aniene rotative . - ost he wee 324, Reorlentarea electronici a diagramei . . . «+ + 3. BR 4 Dimensiunile si propriet%{ile antenclor . . . - + - 41. Antene VHF (Antene Yagi) © 2... . 411, Antene cu un element... 2... ‘Antene cu 2 clemente - ‘Antene cu 3 elemente i A. Antene cu 4 elemento... -..-- Antene cu 5 elemente . .. - .. - ‘Antene cu 6 elemente . .:.. . Antene cu 7 elemente . . . . Antene cu 8 elemente . . . ‘9 Antene cu 9 elemente .......-- 1140. Antene cu 10 elemente ..... + ++ fiid. Antene cu 12 elemente ....+--+- “12) Antene cu 1d elemente ....--- - + ‘33, Antene cu 17 elemente . . . . . + = “14. Antene cu 22 elemente . . . . ‘18. Antene cu excitatori (vibratori) eoetels © te Gata in) ict orm ele 42, Antene UHE pee 42.1, Antene Yagi . 4.2.2. Antene de grupe Mente) eo se es 4.2.1.2, Antene multiband 42.4.2.1. Antene cu e: mente) 4.2.1.2.2. Antene (13—45 elemente) - Lh hee ee = Pewee ir a fogperiodiet cu ‘excifatori logperiodici ‘te’ canale’si ontene’de banda (@—30 ele- 5 ele- indoiti 40.128. ‘Aniere de banda foarte largi (aniene cu 85 elemente pentru toate normele . . - 4.21.24. Antene universale si antene de mare cistig cut dipoll compensali in sevie si zone de trevere stratificate bad iraeirse tbo is ts 4212.5. Antene cu elemente in Xo... s+ = . Alte tipuri de antene (antene multiband) aes 42.2.1. Antene cu reflector in unghi 1357 Antone cu supratete radiante plane (antene cu reflector grila) cu 12 sau 8 elemente 43. Antene parabolice . 2 2/6 2 st er te ee 4.4. Antene provizarii : and thea es od 3 441. Antene de camerdé . =; Se) Cea ard Diack Ee Antene i i @in eabla simetrice , i. : ‘Antene din baston sau tub cu postament ..- - +++ Antene pentru domeniul VHF (Bi—BII) 2. ee ee N Antene pentru domeniul UHF f Maactsne VAP scuciaie miecanic | Antend cu un element, scurtaté Antend cu 2 elemente’ scurtatd 443. Antene Quagi Real ee rete 444, Antene montate la féreastra, pe baleon, sub’ streasind a I Grune de antene . , J | Grune de antene de acelasi tip. i last tip pe eeeasabluri de antene diferite 1 1 |. | eee ee de antene cu ampliticato: bluri gi fideri 2. f1. Tipurile gi proprietaitile caitiit i tae rf ‘ . Montajul diferitelor conexiuni de fo ie isuri de protectie clectrica : secici Holaciia mecanica a enicheay @lorme) de televitiune 2; , DL Lt pemorl View (Unde smetites)) oe 2 Biers europeans (CCtR}-— norma american (FCC) — norma so- ‘eae aa yD) — norma englezid — norma irlandezi — norma fianeerlt — nerma italiand — norma marecand — norma austra- — norma jt Domeniul UEP (unde decimetrice) Seat europene si tv/V) — Canalele VHF uh {furopene si altieane (anda fV/v) ~ Canatele Ui mile de frecventa pentru Radiodifuziune’ | - Benzile de smatort tn VHE si tere ¥ Normele si benzile folosite tn uncle {ri | (Domeniul Vit si 3 0 A jomeniul F si eee 256 FM Europa-Africa-Asia-O, Pacific-America de Nordea is ica Centrali-America de Sud) io Seara raporturilor logaritmice (ab) pentru: raporiuri de jensiuni si @e puteri bilingw Antene pentru frecventele tnalte ale demeniulul UHF: (BU 201 4 woe ss 201 263 209 270 212 213 276 278 282INTRODUCERE _ Dupé cum reiese gi din titlu prezenta carte se refer la antene care functioneazi in domeniile FIF si UIF (PIF — foarte inalte frec- Vente; UIF — ultra inalte frecvente). Domeniul FIF cuprinde frec- ntele intre 30 si 300 MHz, iar domeniul ULF toate freeventele ‘dintre 300 si 3.000 MHz. In lungimide unda yom avea domeniul unde- lor metrice (FIF) si domeniul undelor decimetrice (UIF). Pentru. ra- fodifuzitine siradioamatorisint alocate numai anumite portiuni din iceste domenii, a caror repartizare va fi dat&i in anexa acestei carti. e deosebire de antenele folosite pentru receptia radiodifuziunii — AM (in domeniul undelor lungi, medii si scurte), asa-numitele intene neacordate (aperiodice), in domeniile FIF gi UIF se folosesc “antene acordate (antene rezonante). 2 | Tehnica antenelor de receptie in domeniul undelor lungi, medii ‘$i Sctirte nu mai creeazd astazi probleme, fapt conditionat de inaltul nivel al tehnicii de receptie si de puterile mari la emisie, legat si de marea densitate a emitatorilor. ER domeniile FIF si UIF apar o Serie de probleme care pot firezolvate numai cu antene corespunzi— toare. Aceste antene sint acordate exact pe anumite frecvente sau lomenii de frecvente care trebuie receptionate, in scopul obtinerii “celei mai bune receptii posibile. Dimensiunile elementelor antene- ‘lor sint in stricté legdtura cu lingimile de unda ale semnalelor ce urmeaza sa fie receptionate. Elementul de baza al tuturor antenelor este dipolul cu lungimea de aproximativ 4/2 (dipol in 4/2) este lun- ‘gimea de unda care rezultd din freeventa de Iucru f conform re- atiel: 300 if - Dac& frecyenta este exprimata in MHz, lungimea de und& se ‘obtine in. m (de exemplu: f — 100 MHz }, — 3 m). Dimensiunile antenelor cu maj multe elemente se situeazi intre tumite limite in jurul valorii de 4/2, in scopul obtinerii unor anu- mite caricteristici. l= ilx =! v 7 In acest context s-ar mai putea ardta cA toate’ antenele amintite sint reciproce ceea ce inscamn& cA pot fi folosite, atit ca antene de receptie, cit si ca antene de emisie cu aceleasi proprietati. Din acest motivo antena se poate prezenta sau ca antend de emisic, sau ca antena de receptie, dupi cum vrem si o trataém, cdci datele sint va- Jubile pentru ambele moduri de utilizare. Daci este vorba despre ,antene acordate* sau ,la rezonanta%, un cititor eu cunostinte mai avansate va face imediat paralela cu circuitele oscilante (circuite rezonante), fn explicatii am adoptat numai in mod limitat aceasta paralela deoarece proprietatile antenelor se deosebesc considerabil de proprietatile circuitelor oscilante. Pentru cititorii avansat{ acestea sint explicate lar in paragrafele 1.2. si 1.3. cind se trateazi ca- racteristicile antenelor. Nu se poate vorbi de o rezonan{a a antene- lor, cel putin in comparatie directd cu cireuitul oscilant, chiar daca antenele au si ele spre exemplu o selectivitate eorespunzatoare unor antumite frecvente, Nu vom trata aceste probleme deosebite, cei interesa{i putind consulta literatura de specialitate. Orice cititor fara prea multe cu- nogtinje de specialitate poate si construlascé a antend buna numai eu ajutorul datelor cuprinse in aceasta carte. Se cuvine si mentionim ci toate antenele propuse sint constru- ite numai pentru polarizarea liniar’a. Deoarece tofi emifatorii ce ne intereseaza sint polarizati liniar se garanteazi o receptie optima. Tn polarizare liniard cimpul se propaga intr-un plan, de exemplu ori- zontal sau vertical. Se disting prin urmare polarizare orizontala si polarizare verticala. Dupa cum esie polarizat emitatorul, trebuie polarizaté si an— tena. Pentru polarizarea orizontali elementele se vor ordona ori- zontal, iar pentru polarizarea verticala — vertical. In aceast& carte mu am deseris modele de antene pentru alte polarizari deoarece cheltuielile necesitate si rezultatele objinute nu se justificd. Cititorii sint sfatuifi s& dea atentie nu numai datelor si dimen- siunilor antenelor, ci si capitolelor suplitmentare unde pot gasi unele indicatii $i explicatii utile. Conditiile de receptie, ca de exemp!u norma gi canalul emita- torului dorit, polarizarea, intensitatea semnalului s.a.m.d. sint in ge- neral bine cunoscute. In caz de nesiguranti se poate discuta cu ve- cinii, sal se poate cere sfatul unui specialist. Dupa ce aceasta con- ditie a fost indeplinita, se pot cauta in tabelele acestei carti datele gi exernplele de folosire ale uneia sau. mai multor antene ¢i sa se constritiascd antena corespunzatoare. 12 ne wy i ‘ ‘Din punct de vedere pur tehnic se pot ivi desigur anumite ‘abateri de la datele sau valorile oferite, dacd de exernplu nu lo materialul recomandat, sau daca apar anumite situatii, cum fi o disiributie neuniforma a cimpului Ja locul de instalare al ener, In incheiere trebuie si amintim, mai ales amatorilor, regula lel a sistemului electromagnetic al antenei (transformarea’ di- asitmilor cu ajutorul lungimii de undd) pe baza cdreia unele an- @ proplise pot fi dimensionate pentru utilizarea in gamele de le scurte, i1 BAZELE TEHNICIE ANTENELOR 1.1. Consideratii teoretice de baza Antena este un dispozitiv cu ajutorul cdruia este posibil ca o energie de inalté frecventa si fie radiaté intr-un anumit mod (an- tena de emisie) sau care permite si se capteze energia dintr-un. cimp electromagnetic de inalté frecventa pentru a o introduce intr-o instalatie de recepjie (antend de receptie). Toate antenele de care ne ocupam sint reciproce, adicd pot fi utilizate atit ca antene de emisie cit si ca antene de receptie; pastrind semnul exact, ele au ace- leagi proprieta{i. Calitatea esentiala care deosebeste antenele de emisie pentru televiziune de antenele de emisie pentru radiodifu- iune este diversitatea, Se impune ca antenele de emisie din radio- difuziune s4 radieze energia uniform in toate directiile. © concentrare a acestei energil este de dorit si are sens numai in plan vertical. In aproape toate cazurile se cere pentru antenele de receptie si o directivitate in plan orizontal. O exceptie apare in domeniul restrins al antenelor pentru radiodifuziune (radiodifuzi- une MF) dacA trebuie receptionate un numir mai mare de statii din directii diferite, de exemplu cazul instalatiilor colective. Pentru receptia unei statii de televiziune sau a uneia de radio- amator trebuie cunoscuta directia emitatorului deoarece apare cerinta ca emifatorul s4 fie receptionat cu o calitate optima. Aceasta in- seamnA cio antend de receptie trebuie si aiba o cit mai buna directivitate pentru a receptiona cit mai bine posibil un semnal din directia emitdtorului. In afara de aceasta trebuie si receptioneze cit mai putina energie din alte directii deoarece aceste semnnale supli- mentare apar foarte supdrator pe imaginea de televiziune sub forma de reflexii sau ca moire (perturbatii datorate altor emitatori sau alte surse de perturbatie, In cazul receptionarii in antenele de radiodifuziune a unor radiatii puternice din alte directii, apar dis- 14 juni ale sunctului, iar in stereofonie apare diafonia intre canale, d adeseori sub semnul intrebarii efectul stereofonic, Dar des~ e acestea, mai detaliat in capitolele 1.3 gi 2. jn principiu orice grupare de conductoare electrice conectata “4 un cablu la un receptor poate si capteze energie de inalt& frec- venta dintr-un cimp electromagnetic. Din acest fapt neinitiatii pot rage concluzia pripita ca dimensionarea speciala a antenelor de eceptie nu ar avea vreo importanta deosebita. Aceasta concluzie este jotusi falsa. Daca s-au obtinut sau se vor obtine unele reaultate bune 1 ajutorul unor antene improvizate, acestea sint cu totul intimpla- © si nu au nici o baza reala. O antena corect dimensionata aplica, contra, toate datele fizice in mod corespunzator pentru a se obti- jntotdeauna cea mai bund receptie posibila. In principiu, cimpul tromagnetic radiat de antena de emisie se propaga conform dia- amei de radiatie a acesteia, care pentru un sistem de antene bine mensionat este ilustrat de o anumita distributie curent-tensiune, easta determinind caracteristicile antenei. Distributia curent-ten- mane este decisiva pentru performantele maxim realizabile si pen- independenta unei antene de receptie. Distributia spatiala deter- na proprietatile de radiatie in totalitatea lor. De asemenea rapor— fle tensitne-curent rezultate la baza antenei (punctul de lega- ‘ura al cablului antenei) sint determinate pentru proprietatile de ‘mpedania. In acest punct actioneazd toate raporturile tensiune- eurent ale diferitelor elemente sau segmente de antena prin efectul ‘de transformare si asa-numitele radiatil mutuale. Z Extensia spatialA a distributiei tensiune-curent a unui sistem “de anteni determinA in primul rind diagrama de radiatie gi toate datele rezultate din ea, ca de exemplu cistigul, unghiul de des- ‘chidere, raportul fafa-spate s.am.d. Cu cit extensia spatiala va “fi mai mare in raport cu lungimea de unda i, cu atit va fi mai buna “diréctivitatea si cu atit cistigul va fi mai mare. Daca sint tndepli- ‘ite conditiile optime, nu mai sint posibile alte imbunatatiri ale estor date caracteristice, Adesea se incearcd sd se obtind proprie- i mai bune prin inceredri gi prin modelarea formei antenelor. Se cuvine sé mentionam aici c& prin aceste incercéri nu este posibil 4 se mai imbunAtdteasea o valoare optima odata stabilita. Antene fnune nu exist si nu se pot obtine pe baza legilor fizicii. De aceea este indreptatitA fndoiala in valorile mari ale cistigului sau altor ‘date caracteristice. Valori mari ale cistigului se ob{jin numai cu “antene corespunzitor de mari. Distributia tensiune-curent necesara pentru antenele de receptie se realizeaza cu ajutorul dipolilor. Intre Wliferitele forme de prezentare posibilé cea mai.mare insemnatate 0 é dipolul in 4/2 (lungimea dipolului corespunde jumatatii lungimii de unda de lucru), Daca trebuie construite antene de mai mare ran- dament, este necesari ordonarea mai multor dipoli in semiunda. 15f Avanjamentul acestor dipoli nu este intimplator, Acestia sint dimen- sionati si ordonati corespunzator proprietatilor ce trebuie indepli- nite, O astfel de antend este numita in general antend dipol. Cea mai cunoseuta antena este antena Yagi-Uda. Primele lucravi privind aceasta antend au fost publicate in anul 1926 de oamenii de stiinté japonezi Hidetsugu Yagi si Shintaro Uda. Desi denumirea ,,Yagi* este astizi un ,,terminus teclinicus“ sonsacrat, folosirea ei este un act de ingratitudine fata de Shintaro Uda, adevaratul inventator al antenel.* Antenele Yagi au fost utilizate pe scarA mai largd ca ahtene ale primelor radiolocatoare pe unde metrice gi mai tirziu pe unde deci- metrice. Astizi se folosesc mai ales pe unde ultrascurte, domeniu in eare reprezinté tipul predominant si in diferite forme constructive. Datorita proprictatilor lor deosebite, antenele Yagi se impun in ulti- mil ani si-in domeniul undelor scurte pentru exploatarile profesio- nale $i-in benzile alocate radioamatorilor, incepind cu 7 MHz. Tn principiu toate tipurile si formele de antene se impart in doua grupe principale; radiatori transversali si radiatori longitu- dinali. Aceste denumiri indicd directia principala de receptie a unei antene de receptie si se refera la cea mai mare dimensiune meca- nicé a antenei respective. Radiatorul transversal capteazi cea mai mare energie pe directia transversala fata de dimensiunea sa domi- manta. Tn acest sens antenele plane sint in principiu radiatori- trans— versali. Aici sint incluse si grupurile de dipoli excitati in faza. Tipurile de antend cu radiatie longitudinala capteazi cea mai mare parte a energiei pe cireetia dimensiunii dominante a antenei. In cadrul acestei carti nu vom intra in teoria si caleulul exact al antenelor. Aparatul matematic este de nivel foarte inalt; sa amintim aici c& in cazul radiatorilor transversali, alaturi de metoda de calcul cu surse diserete de radiatie (radiatori discreti) se folo- segte metoda stabilirii distributiei cimpului in apertura unei antene, jar pentru radiatorii- longitudinali din antenele foarte mari se por- neste de la caleulul undelor de suprafata. Parerea ci antenele se pot dimensiona gi prin ealcule elemen— tare este foarte larg raspindita in rindul nespecialistilor si al radic- amatorilor. Aceste calcule elementare sint de cele mai multe ori insu- ficiente deoarece sint valabile numai in cazuri speciale, pentru anu- mite antene cu o utilizare restrinsa care se folosesc in mod eronat si in caz general, fn astfel de calcule lipsesc mai ales datele mai detaliate, ca de exemplu valorile caracteristice exacte, caracteristica de freeventi a acestor valori etc. * Nota traducdtorului: 16 1.2. Datele caracteristice ale antenelor r. q t Fiecare antena are o serie de date caracteristice, necesare nemi}- Jocit pentru aprecierea calitatilor lor. Datele caracteristice folosite in aceastd carte vor fi definite si explicate mai departe pentru uni- tate de limbaj. i fn acest context se cuvine sA remaredm ed tocmal datele ca- yucteristice ale antenelor sint definite foarte eterogen, Mai ales cind se compara datele caracteristice din diferite carti de specia ‘Titate si surse de informare trebuie stiut cit mai precis cum se defi- mesc aceste caracteristici, Aceste deosebiri apar de exemplu intre ‘valorile minime, maxime sau medii care pot ilustra puncte de ve- ‘dere complet diferite. De aceea se yor indica in definittile date 51 ‘deosebirile caracteristice referitoare la alte definitii. 1.2.1. Impedanta antenei Impedanta antenei este o marime ce earacterizeazd in esenta _ proprictitile de impedant& ale unei antene in punctul de alimen- fare (locul de conexiune al cablului de coborire al antenei). ~ Aceasta impedanja nu este inteleasi in sensul unei rezistente curent continuu si nu poate fi misurat& cu instrumente simple ea de exemplu chmmeitrul. Pentru aceasta sint necesare aparate mult mai complicate. Prin impedanta antenei se intelege, corespun— zator definitiei de bazi a unei rezistente, raportul tensiune-curent in punctul de alimentare al antenei, Deoarece antena este un dis- "pozitiv cu proprietati de rezonan{a, impedanta antenei nu este o -rezistenta pur realA sau pur ohmica, ci este complexa adica alaturi de o parte rezistiva mai are si o parte reactiva (inductiva sau ca- “pacitiva), Corespunzator comportarii rezonante, impedanta antenei este dependenta de frecventd; o caracterizare mai exacté a depen- den{ei de frecventA este curba impedantei locale. In practica recep~ 'tiei nu este necesara cunoasterea acestei curbe a impedantei ante- “nei, De aceea se vor da mai departe numai valori caracteristice nor- “mate. fn cele mai multe {ari se folosesc valorile nominale de 75 2 si 300 Q, Micile abateri (de exempiu 60 © gi 240 Q) sint lipsite de important practic’. In realitate impedanta antenei variaza in Inte- rul unor limite bine determinate in jurul valorilor nominale amintite. Abaterile in anumite domenii de frecven{i sint date de neadaptare. AceastA neadaptare este determinaté de factorul de —unda: Grune ees Untn 1 "g—antens WwWde factorul de adaptare: ae ers fatt factorul de reflexie: 1 1—m t= efi itm Unae $1 Umi, tTeprezinta maximumul si minimumul de tensiune care apar pe fiederul de alimentare al antenei, dacé antena Jucreaza ca antend de emisie. In general cunoasterea exact’ a acestor date nu este necesard pentru practicieni in cazul in care sint indeplinite cerintele minime corespunzatoare pentru dimensionarea antenclor. 1.2.2. Caracteristiea de directivitate (diagrama de radiatie) Daca 0 anten4 lucreaza ca antena de receptie, ea primeste ener- gie de diferite intensitati din diferite directii. Reprezentarea gra- fied a acestei comportari este numita caracteristica sau diagrama de radiatie. Pentru reprezentarea grafica este folosita asa-numita dia- grama polara. Prin aceasta este data tensiunea maxima receptio~ nat la punctul de alimentare al antenei in functie de unghiul sub care antena va radia cu aceeasi intensitate de radiatie. Deoarece datele numerice nu au nici o putere de sugestie, reprezentarea va fi normata, adic se considera acea tensiune a antenei U, in raport cu tensitinea maxima Uane, care apare in asa numita ,,directie pri- vilegiata de receptie* a antenei. Cea mai mare valoare este 1, ea fiind orientata in directia principald de receptie sub unghiul 0°. In tehniea antenelor de receptie caracteristica de radiatie va fi exact deserisd prin doua diagrame deosebite, una in plan orizontal, jar cealaltaé in plan vertical. In fig. 1.1 este prezentatd diafragma de radiatie in planul E a unei antene-dipol. Pentru ca polarizarea unei antene sa fie independenta, in afara de aceasta se va folosi un indice care stabileste diagrama corespun- zaloarg componentei electrice (diagrama £) gi cea corespunzitoare _componentei magnetice (diagrama H) a cimpului electromagnetic. Diagrama f se afla in planul in care se gésese dipolii; diagrama ‘H este prin urmare perpendiculara pe diagrama E, Dac& polarizarea este de exemplu orizontald diagrama E a antenei este orizontala, jar diagrama fT este vertical. Daca dimpotriva se foloseste pola- rizarea verticala, raportul se schimba. De aici rezulta avantajul 18 otarii diagramelor cu B si H. Daca se orienteaza unghiul » in pla- , ‘nul corespunzitor indicelui E sau H, atunci indicele diagramei de _tadiatie al unei antene este univoc. Uy tt, nee, see er toes 30 70 erga 350 840 330 0 3 s 8 8 Snort) eral Up mane" 2109) 750 180 210 Yigg Fig. 11. Caracteristica de directivitate (diagrama de di- rectivitate) = Pee) Us waz unei antene in planul E (diagrama E) cu datele carac— teristice: U, tensiunea maxima la unghiul «, =0" (ty) us ae tenslunea maximé a lobilor secundari Dig — tenslunea La 130° Gz, °— Dunct de nut la 90° Gyg.y — Unghi de deschidere Avem, deci =f(az) Diagrama E =f(2u) Diagrama H " Pentru fiecare unghi din planul £ (xz) tensiunea normata Us 2 19Se poate citi la punctul de alimentare al antenel, dac& aceasta ten- siune este radiata cu aceeasi intensiiate sub acelasi unghi (ar). Ce- lelalte nota{ii din fig. 1.1 vor fi explicate in trmatoarele paragrafe. 1.2.3, Cistigul Cistigul (G) al wnei antene de recepfie este raportul dintre puterea P, captata de antena de recepfie respectiva si puterea Py captata de un dipol in 2/2, dack ambele antene se gasesc intr-un cimp elee- tromagnetic omogen gi daca sint iradiate pe directia lor principala de receptie see Cistigul se exprima cel mai bine in unita{i logaritmice (dB) G=101g 2 ap Py Uneori cistigul este dat totusi drept ,,cistig in tensiune* dupa urma- foarea relatie: G=201g 2" aB unde U, este tensitinea din antenA si Uy — tonsiunea la dipolul eta- Jon (dipol in X/2). Ultima relatie se foloseste numai daci ambele antene au aceeasi impedanta. Atragem atentia ed pentru definirca cistigului se pot folosi si alti radiatori etalon, objinind in conse- cin{a alte valor] numerice, Trebuie mentionat cA cistigul rezultS nemijlocit din diagrama de radiatie a antenei respective. Spre exemplu energia captati pe directia principala de recepfie este cu atit mai mare cu cit antena capteaza energie mai putina din alti directie. 1.2.4. Raportul fati-spate. (RES) Raportul fata-spate este 0, dimensiune a directivitatii unei antene sub unghiurile a=0° 2=180° Prin definitie, raportul fata-spate este raportul tenstunilor care apar la bornele antenei daca antena este iradiati sub aceste un- ghiuri, Se obtine astfel Asa", Cay 20 ori raportul fatd-spate este dat in unita{i logaritmice (dB), obiinindu-se astfel RFS=20 ig dB Uno z ste definitii trebuie s&-i acordim o atentic deosebita, cici ean aitenite surse sint cit se poate de eterogene. Pornind ‘la aceasta definitie. Raportul fata-spate se defineste adesea ca portul dintre tensiunea din directia 0° si valoarea medie a ten- siunii din domeniul unghiular dintre 90° gsi 270°, Aceasta defi- Mijie nu are totusi nici o putere de sugestie deoarece cel care o foloseste nu gstie ce raport existé la un anumit unghi, De aceca am dat aici definitia exacta valabila pentru unghiurile 0° si 180° si care nu permite nici un dubiu. Definitia se completeaza in-mod cores- Punzator cu diagrama de radiatie exact’ a antenel respective care confine datele asupra atenuarii lobilor secundari, 4.2.5. Unghiul de deschidere Direetia de receptie cea mai avantajoasa a antenei este data de bul principal al diagramei de radiatie. Ca indice este folosit un- it] de deschidere al lobului principal. Unghiul de deschidere este hiul in care tensiunea normaté din diagrama de radiatie scade yaloarea 1/2: Unghiul este dat atit pentru planul £ cit si pentru _ Pentru invariabilitatea caracteristicii se poate aldtura unghiului ‘indicele 0,7 FeO de ex 205 -Unghturile de deschidere sint definite adesea ca deschiderea pentru o jumatate de valoare deoarece in acest domeniu unghiular ‘puterea din antena ajunge la jumitatea valorii sale. 1.2.6, Atenuarea lebilor secundari Prin atenuarea lobilor secundari [a,] se injelege raportul loga- imic dintre valoarea maxima a tensiunii in lobul principal [a=0] | valoarea maxima a lobului secundar respectiv y=20 Ig V2 aB 21Pentru completarea acestei atenuiri trebui i i r i ie dat. - lorli maxime a acestui lob. eae 1.2.7, Punctele de nul Prin punctele de nul se infelege in di, i " punctele din diagrama de radia- tie in care avem valoarea 0. Indicele normat a di ghiului urmat de 0, de exemplu cp. ee 1.2.8. Banda de trecere ‘Toate datele caracteristice prezentate i i erat 8 aentate mai sus sint depend, de frecventa si de aceea sint valabile numai pentru o Sad fe wae care trebuie indicaté de fiecare data, Daca se dau date in general, trebuie finut seama de variatiile dintre valorile minime si mgtime intre care oscileazd aceste date caracteristice. Pentru varia- ie ant Boner valorile medii. In cazul diagramei de radiatie i att di peri : fan in prineipiu freeventa pentru care este data aceasta Banda de trecere nu poate fi definita iff recer 4 ca in tehnica am ts, toarelor sau a cireuitelor oscilante cu ajutorul cAderii de 3 ae mee pentru fiecare caz de utilizare este prevazuta o antena, aceas- ta etermin aldturi de caracteristica de frecven{4 una sau mai multe ate caracteristice necesare pentru definirea benzii de trecere. Din eae ‘istica de freeventa poate deduce impedanta antenei, rapor- . ayerstate si chiar cistigul. In general caracteristica de frec- ns a cistiguiui este atit de neinsemnata incit se poate neglija. rin contrast neadaptarea sau caracteristica de frecventa a impe- ee spinel He de o importantad deosebita. efinirea benzii de trecere prin scdderea cisti i de stigului cu 3 Fee ae Hepes deoarece caracteristica ae ees i pinde in mod special de. legitati i i Pe eee pt gitatile care vor fi explicate 1.3. Proprietitile antenei Praprietatile antenelor pot fi definii I i : ite cu datele caracteristice epee in capitol precedent, Pe lingi acestea exist inci o : rie ¢ Bropretay? care sint caracteristice pentru anumite tipuri le _antene; ele vor fi prezentate in paragraful 1.4. care trateazi Heeb tipurile speciale de antene. je la antena unui emitator (de radiodifuzi ! n tator uziune sau televiziune semnalul se propagé corespunzator diagramei de radiatie a eae 22. e emisie, In general acesta ajunge la antena de receptie pe cel } scurt drum, propagarea fiind deci liniard. Mai precis acest fapt 4e valabil numai dacd intre cele dowd antene exista vizibilitate ich ceea ce se poate intilni destul de rar fiinded intre antena de emisie si cea de receptie intervin si o serie de alfi factori de care ‘ju ne vom ocupa in aceasta carte. ___ Un fenomen deosebit de caracteristic este comun tuturor situa- flor de receptie. y Semnalul emifdtorului ajunge la antena de receptie pe cel mai scurt drum (semnal direct). Totusi semnalul se propaga si pe ilte directii, anumite cantitaji de energie putind fi reflectate la fntilnirea cu un obstacol. Astfel de obstacole sint de exemplu mun- ‘tii, peretii stincosi, cladirile, constructiile metalice, instalatiile indus- friale s.a.m.d, Daca un semnal intilneste un astfel de obstacol el va fi deviat si reflectat, ajungind astfel Ja antena de receptie ca un. ai doilea semnal. Bineinteles ca poate exista si posibilitatea si apara mai multe reflexii. Aceste perturbatii datorate reflexiilor pot de- ganja foarte serios receptia $i pot chiar sA o compromita. Pe ecranul elevizorului perturbatiile se vor manifesta, ca imagini multiple. cazul receptiei televiziunii in culori, influenta reflexiilor este p mult mai suparatoare deoarece in afara imaginilor multiple se pro- , ‘duce si fenomenul de virare a culorilor. In cazul receptiei radiodi- wiunii sonore modulate in frecventa, reflexiile provoacé distor- juni (eresterea factorului de distorsiuni), iar pentru emisiunile ste- reofonice apare in plus diafonia intre canale ceea ce poate afecta considerabil efectul stereo. Pentru a reduce la minimum aceste perturbatil, antenele de “receptie trebuie si aibA anumite proprietaji. Insumind toate aceste proprietati rezulta cerinta ca o antena de receptie sA poata recep- | tiona maximul de energie dintr-o anumita directie. Aceasta direc- Ptie preferent: de ieee este orientaté pe semnalul direct, prin. urmare fnspre emifator. In afara acestei directii preferentiale, antena "de receptie ar trebui si capete cit mai putind energie pentru a se “evita perturbatiile prin reflexie. Din motive fizice aceasta nu sé “poate intimpla intocmai. Practic, cea mai mare parte a energiel se poate receptiona in interiorul unui anumit domeniu unghiular. “Acesta este dat in diagrama unei antene prin lobul principal al ‘carui unghi de deschidere este o data caracteristica esentiala. Pen- “tru a se obtine o receptie bund, unghiul de deschidere a unei antene frebuie sa fie prin urmare cit mai mic, Rezulté corespunzator ca celelalie caracteristici ale antenelor ca de exemplu atenuarea lobi- Jor secundari si raportul fati-spate sint cit mai mari cu putinta. Aceste cerinte corespund condifiilor fizice. Un lob principal ‘ingust gi deci un unghi de deschidere mic, precum si o atenuare mare @ “obilor secundari gi un raport fa{a-spate mare se pot obtine numai 23eu antene foarte mari. De altfel letatil : . pentru proprietitile unei ant aaa ee es Mirimea relativa, adici eae (in diferite q ins spatiale) in raport cu lungimea de unda de lucru, In spe- bate Beat freeventele relatiy joase din domeniul FIF sint stabilite a E sian Be Brepuereige antenelor fata de dimensiunile pcos acestora. In practicA sint folasite mumai acele - ee ces dr ica sit al ai acele antene ee ‘pl e condifille fiecdrei situatii de receptie cu cheltuieli Dupa cum am mai ardtat datele caracteristi mn la a eristice sint dependent Pd me Meet dependent este deosebita la feluritele tipurt afore: € acestea unele date caracteristice au aceeasi Unghiul de deschidere al lobului prinei i g ider Principal se micgoreaz’ odata eae trecventes, in felul acesta crescind in ed See ee igul. Lobii secundari apar mai des odata cu cresterea frecventei $1 iter! cu valori Maxime mai mari, Prin contrast. raportul fati- spat fe nu variazd dupa © anumita lege o data ou eresterea frecveniel. ae ae maf importanta data caracteristicd a une antene este cfs- eee deja gene De ea dintre cistig $i unghiul de \ ui principal, eistigul fiind influentat si de mar: si numarul lobilor secundari ai diagramei Ce ee oe pe ee al diagramei precum si de raportul 2 cal igrama a unei antene apar mai ini i secundari mici si un raj nel ge cae fee L ae port fata-spate mare, atunci si cigstigul aces- Din aceste conexiuni abia schj a nex schitate sé poate deduce ‘1 peeractis oe cae cunoasterea cistigului unej suenedene! 4sUgului presupune si alte rietati zétoare. In figura 1.2. este noel ee F -4, este prezentata curba caracteristi sti gului functie de frecventa Pentru o antena de creer ae o Fig, 12. Cura caracterist i i a He a cig tigulul G pentru o antend si dome- niile posibile de lueru (caractaristica de freevent& a clstigului): omental @ — utitiza gust atten rs eenage pe band§ fn- alo (inate amacdntey ee be bandA targa omeniul ¢ — utilizare pe band& targa Sau pe domeniy (mal mult : See a Sac Mae Sa le # Miz Se observa ci odati eucresterea frecventel i pe constant, atinge Un maxim cups eare VeuletEees See ee porecienistes se deosebeste evident de curbele di rezonanta. Tre- mule recunoseut cA nu este potrivitA definirea benzii de trecere prin sedderea cistigului cu 3 dB caleulati pe aceasta curbi, mai ales ee 24 antenele de band’ largi aceasta fiind aproape imposibil. De a se vor folosi diferite portiuni ale acestel curbe dupa nevoile Mle atilizare, Pentru asa-numitele antene de canal care sint folosite umai pentru receptionarea unui emifator dintram anumit canal, “se vor folosi portiunea a a acestei curbe. In acest caz se obtine cig- Higil maxim posibil, Daca se urmareste receptia mai multor statii ‘din canale alaturate, se va folost portiunea b, obtinindu-se propri- Petati satisficdtoare in practicl, In porfiunea ¢ se utilizeaz’ ante- hele de banda larga (antene de banda superlarga si antene multi- band), Caracteristica de cigtig corespunde pe deplin cerintelor prac- icii, Dacd de exemplu trebuie receptionate mai multe sta{li de faceeasi putere situate Ja distanje egale, dar avind programe dife- ‘rite, intre calitatea receptiei acestor statii apare o deosebire depen- enti de frecventa, Odata cu cresterea frecventei creste si atenuarea radiatie dintre antena de emisie si antena de receptie, atenuarea urilor ca gi atenuarea tuturor etajelor (filtre, distribuiteri, sime- izori). Zgomotul propriu al aparatului de receptie creste odaté cu sterea frecventei (mai accentuat la tuburi decit la tranzistoare). taportul semnal-zgomot (semnalul receptionat de la emitdtor fata de zygomotul receptorului) determina calitatea receptiei. Dac& acest raport nu este satisfacdator, la receptia sunetului are un zgomot, iar pe imagine — asa-numitii ,,purici' sau ,,z4pa- 4“. Variatiile dependente ce frecventa ale atenuarilor si ale ra- portului semmal-zgomot inrautateste calitatea receptici odata cu ‘eresterea frecventei. Dacd se doreste sa se obfina pe toate canalele au mai multe game de frecventa aceeagi calitate a receptiei, atunci 4 ‘ebuie egalizate aceste inrdutatiri odata cu cresterea frecventei. . Astfel se poate ajunge Ja o anten4 bine dimensionata. Pentru ‘dimensionare trebuie aleas& cea mai potrivita caracteristicd de cis- “tig prin valorile absolute de cistig (cistig maxim) si prin cregterea fiecesara sau admisibila a cistigului de la frecventele joase cdtre “vele inalte. Aceste principii sint respectate pentru toate antenele crise in aceasta carte, astfel ca pentru fiecare caz de utilizare se gaseascd antena potrivit&. In interiorul domeniului de freeven- 44 dat, caracteristica de cistig poate fi influentaté suplimentar in diferite moduri. In cele ce urmeaz4 yom prezenta trei posibilitati de “baz& (Fig. 1.3). In fig. 1.3 a este ilustrat cazul in care domeniul de Aueru este exclusiv portiunea a din fig. 1.2. Curba completa de cis- nu este activa in totalitate deoarece numai por{iunea a este pre- mila pentru utilizare prin masuri suplimentare (mai ales in lega- cu impedanta), Aceste antene sint date in special ca antene pe un singur canal. In fig. 1.3.6 este reprezentata caracteristica de cigtig a unei Nantene pe grupe de canale la care se ajunge din nou prin actiuni ‘Asupra impedantei. 25