BIOFIZICA MEDICALA Lucrdri practice Demonstratii Exercifiicuasrens) ‘Au mai colaborat E Arama; S.Bajurea; E.BordeniuesC-Croitor; V.Cojocaru;S Grini; M.Linte; 1. Mastea; A.Volneansci, Des Fa ama Rae CT Roce meal Lisp, Daron. ee Di ‘Geis Remar Ce, Stn Gana amet Vier enero, Epon loa) “Chem ficare ersten prt apr ert pip tra oe ct facto bce a aber I tment fs merase Tote co tuts Go hrs ier Rg, & deve in limes deen dn dpc task le tdgndn med "Since de otc mele esd o are de protens, sist geczate In epen potest cl ca Bt fe ‘Sie a ail deena ole mace Comenanal ase pln ptf die el gu: uo fecal pace a congo ucts desl ei “letra nlc biota, ecu fpr comstocive fe Acfonres pen leat nei ‘ima eect blopee al actror Sct dn sot anbin pen pS nm Sheol eel enamel tao ss iar cite blog in ins ss plone acomshne slum seco d soy cer la vemence prove He ‘Tove ne onl dobre rrr paces recom dell nro ee uc cna 8 tome sen a dpi race, cf dane nie Teme pi oie, te si norte de su loge ice tt ope). ese ee pra expde en orice, ce a ec mtd eect: Siapie pved conan a Recmre sown dupe ze cl eeelun matoate yi frm de eet 3 scout sia een ‘loos despre importants modes aplieae in seca bie p pacica medals eri de state Into 0 parca dist avanajons in apr cu manual de acini tn ex aherarea rnin pie cece tne ‘ine ntpate i copia hci Htc towne pont oar sen cx stm ona er dec ‘mo monies tconom i pecscle vite, ME Dispose diate, tia nest sop au ft ake de colstertnt ate BioiedtInomict USM ‘esi Accs, avin ene ont, sunt mean breed meme A excels practice tsa relies ue nee student apart inca conical et nstumenl ae nes manera, Hat si lat in td opt. Aces aaeareat e rom de ost ind tn considerate muting 9 dco ‘ror ea 3 setuli olaboraes mei cu igi ee ase incoma rece, on didn aap aon, ne mei ier rece apc for Jae Incest ell in cet spec, efstuaes rer pte alee fv mic amit aii, penty tamara bre mmestoat nla dpa sala cet mania am dove a e Serva ma nama srt de cums, cuneate aloes disent et ie namcaa 9 te ety ma {aaa compet «rear fic whi modes i iain ant tor oc er i sage Imaal trace vitae, un # SMPs contin Protas de D. Croom ini de calcul al erorilor Pretucrarea matematic 2 datelor experimentale i Men Innere dtl iframe canitatv,pivin! diverse isnt ce arceienstFenomenste crate ete deh cn mein 9 logs, se calizass pein anumiteprocedce Prot, cate pat dunes de misurare Real mar oc im sles depinde de si mal fuser poste fect de err, ale cir ogi sunt ste sient. ren rome de igure se Inelege een existent ae vwlaren exit (real) 2 amet valor inh Priel sre de rrp 6: mull de msuate— cto instrument; ntl wate ro de eto {educa noe facto din extior vital, cpu lect mage, gals eapermenttrs ero peronale (lependonte de veal profesiona stnie acute vial ck). Dato cronior pose mse menonale astro, sficttrea ane exenenje de tat mule ox apar Mactan cu ‘Sncter snc, Dovaeve valor reals minim cece mb nef canoe, spare fecesiaten cle mate, pei 3 Tote intestine st distbte salen determiner ‘iperimeniale precise eae a fot marie "Vom moc valor reall 9h itm, cu valorea rnfsadt cu un instumem de mapa gcu # auricular ‘fetal ack coi ‘Dac nami msn et mae, valor xa ma apeopiath econ advil, mst rad de prvi se sonsera mia Tn ee sum tor valor detent, rapt a nana sci se determin pe reliSay So print fom poral, lai Sy a eam apis eral de Mt, menos mai, esi stoes stl A mie a fear mistre Aaa Ay Ay Fie dng Sub form gene abate este dt J ear Ana-F Uh2ana) BO Brora mee absolute se oie yn inna Senile dip modal en moda seid pal Semi, qalMlslalelslelel gy ‘2b em ponent 7 al wee Jape si et ares mai ‘foloseste mai rar, = ae Re xi oer xpi cad aro ace de fads laste crn mac plrad dese mi sda ston wees artes poe expiant de _sbaterile centrale: ad OR SETS o « So-9 [Sa ee Va @ Convio en iors een a me Devi saad a ve lar In on et, care'eau dette mismier deers expen ack aloes dev sandr xe mica cane foie a deen, cxptinenl a fst eecuscoreet (Gstmete sans «vari eatin cogs) In cae Gat Teele bie sunt inorcte ae ind cea Amine" Dips fetorenscente cele tape Gora clones al sm ct ae me1. Walanta st eéntavirea ee "AVolacamch {Sli Cosmet alan nai Betis pont eo als * Ride cube sens blah atin ere, Cinta comer en pea rin care tend Ez i pot Cunt de mts Age cen ieattes corer eben" Suet tacts eat ‘termine punctude eli i attics senses ecco ae lia tae rah Pipe catia une talent Sait fe oil Pets sas sea peat ‘rope peahict webuie se sub nce de sje iene jt i eo pea pad a Spe pe bee tae, st ae gue Fook eee Piro cnt 2 ne whey ey eas mart 9 -ecilor de kilograme 9 sensibilitatea de odiaul gamelog Ar fora at oe spun ed goa aes ©) ate race: 2 gate (cena) ncreea mux 20 g ‘sensi me Semanal: (emirate) cy iret rmacnd 1D p ccna 00 ncroanaines ancroaln) u ere maxis 20 sensi 0.01 iamiroanatice (arama) ine ‘masa de ri! seco de ime Sembee 0.00 ancgramcblone eer main 20 mg 9 sense i001 me Pelingh ace pert de talanje sem © saie de tale eile Baten amaice Je erator sc vor ot ou pte la mace: ane pevodice (or ox ire) 9 ale apes (cd os Src) ele prada pe componente principal (Fg .1)0 pine dara ple (1 pre de al ty peor de ‘ener (2) dn plane (ler) 3).Lye art ph ua tn a. goan mami et eo Herne Cet" rp am mnt, it fron a nate, eat aoe, Tha pe malo wi riders gear sabviaumi Ge gram) se fice pn ers nt ed tre ay cegctmtntnel ted ft repel eat oe Tepes panto tog oot Tied atts peta pelle een (uae Shuidciurenenscetarmerara pao cies gerne ‘tcc jr acta ale demi Mian al desire deine de spi dimte cid fx cl ited eps eg eae Pert pp at nse ea oa pp nah cc vance he inf inp ltrs yt claena seco ‘coe deve dk pot de ergs a i Fe apr na apa iy col nets da ce beni sip, med saa chan es tt a ae ge ‘om sie un a 1 me maa, ‘apatite neler aps, Ilana ee pene reat (oe ve a) tag aes ‘st vind intl (a unas on ae seo ‘obictul de citi grout. ’ ae cat pit peu (ua a pe, Gf dentin hb ft pnd cae pe nem ae Pen rere maa Balan pri dai ps np cae al lh ie wor golds scsi nude oss, cena de smn frat docu ‘ine acu ga ng oa ay Zen po oct sade dames pee as ‘wea cudeschiee in jos. Actes din ul co Clea) sti cpt per id fan fs Regul gamer de folaieahalanlor nate: 1) bls intaeeh ine ete sae i cit ma sera dre i i 3) we Conlts croais talc jon nivel a ua a ecm sn nel rn ces lpm "esp pele de pe lo 6 pink mim ae sea bbe) : ‘roi be manip nama cw pene at ne©) obcctcle care urmeaoh af cimste tcbuie si tompertr came nae seal nar "7 alana sence pes sac as Deterinarea pencil or blunt Jn cana bln pero chil ext atc cd Stn! pci area evn deo prc wa puncte (ms) pe san pa Determine unt sr a flat ea alee fd eae, deere ana ct at et pen = prmete (cpl) vind i nolititine oscar n bee te mal me Se 8 dng ‘ope 9 de ates punclsecchtiee prinele dont tet osc saul infcale se elim stot yoca pods de dcr bln se regis loa ne fo sci rapa ‘etree inte ee scat mei srinetic se empitir ecioe sexing se eat apo temas pt sc in Inca tla se oie chil ap ou, nl {ec Dacha adv mu ox hcp ii soo ‘Rlonscsttoml de deplasre 9 cecal Pe ces pea Seat grat pt ln ober apap depen Taint de 4 eficun 0 cin 9 dup temic acess so ‘vied punt al bal diaren eure! sensibiii ata rina caracteriica ois tye talons se senshitatea, abe great mind care rovoucd ate ‘cul inion, Cu et green te mt mica 9) devices eat Indetor mat mare, a blag wa soi n te i kot rere inten dep hn roc sar ses sat ceo de ee sa cooler pret ce deems caboaren coma Pn mae exe port in ev tpt nce arte ota pot a uses pc mul Semiaten Acet Tae ete Pn iar cus semble ‘Se rocedena i eal armor: dtm pul a sare, =f op en Bote eS 100g 8 al Tab. muna de dvs ng at Dimon a ae loa +— rere mpi onl re pend enpcs ci eSap SP meh antl 4 pte spn in eae media asmetd + ampliucnior oxo sre Mod tara eae cue esis baaatl Principia cometeaicd a onlin tip de talon ote inten, acl ees rice ovoacd © devi ‘) si del AR, > AR. Renna aeestr reso [AF, AR, so opune pestis din exterior. La un mar w de ep acast prestane patedoven egal eu vate presum existe fin teu curgeres pe cape ea ap 9AsconeneafEnomen are le i ans cnd mai mute hae meres in capilarele sisters vascular sain, un econ & presume india de manometrl 3 reine Breve de invenie: SU 14598211989 de inane al organism uman actvea cele Dhumite poets, Avene celle atest loco aparii fata onze monocelua), mgseaza spre chi nba, ul de migrare a fagoctlor spre mlerobl se numeyte eeasth migare ae loc. sub intent. subsanilor Minot de ro, acest proce se uments cheats 5 enomeneletersoastve hematsxiauli ponte 8 efectuath foosind “Models ae elarea emblci_garnee eo poate rin ev 3 instalaties reprezentate in Fig, 4.6. = Fig 46 memes cdi i pc pan api ah Inu v8 de sil 1 se tare ap distil, poise intraduce 0 mith canate de sare de buciine, rend un asa gradient de Aonstate pe vertical, into pictur de ails colori 2 te ale Ucchilins Is mijlocul val. Acul dela soringa modal 4 se fixeari in paren de Jos a plich mtaice 3 in poate onzonal. Pe ‘tu aculat est Imbricaa'o mireea din sts onpnic8. Aceasts in vasa tat Marie in : turd pt colon Hitimea hy ea rs psn (ne al mime 3) en ‘igure curgeri chia pin tabu con I precast dk descidre'urobinelu 6s sey th moe expen a init 5-6 bale de ar, invoduse cu aetna seep faa ‘mpc cid ring 4, 58 prea 0Exerc ie tense superficial ce sustine pelturt fa eapatud ar de rar este nr, Faas ‘mine mitt microbul, jar picdtum de aniind — fagocit, omni prnt-un tu elastic ta par de eaucne 5, tears alcool etic. La apsaes parst de caucive se formic oa sleool care, ajungin. picture “deanna, micgorara ‘superficial in Toul eespecuy. Strat superficial al pica se ‘in ‘drefiajetult, iar ptedtura in immpnarea ck Aj ‘inges, picitra de ning fagocta nha mingcaua mito Deformares pictur de amilind mit ormarea pick (pseudopodti Is fg oer: ) Paa2er depinde 0? ‘leoncentrapa substan dizalvate, Importanta medica hide boloice, de obi, reprezints slut saline li i aupafaa cbidal, fu coofisientul de. tensiune supereisa mal mic decst a jel lsulate. Conform leit Iu Gibbs, protcncle sunt subsante ‘icporeai coetcientl de tense stperiil ee concen ‘a suprata actor lchide in statu! mone-moleculat, mc rol dose in scum ds substan a ave calla Coeficientl de tensive superfcils al serului_ sanguil temperatura copula este jurul vant de 67 shmem, Val ‘onal ete modificall de presi unor subse sau de x thor proces ptolgice (iter neaptan te) Existena scizior bila, pra s srutloracestoa, ‘sca valour cocci de tesiune supercar ‘ce permitedtcctaen prezente Tor ‘© metot rapid Je punere In evident a prezenei seri Acizilor bili in rind ‘ete proba Hay. Detcrminares se Prestrind pe supafaa urinet dinte-um paar Berzelas ui ach ‘ufit de Monre de sull Dac float se sulf se umereyt 4 cade fund, prezena nor constituent easioactnt (he sur bir, tno substanje medicamentoase) este nedndoiclais, Ransnerea supra a loi de sulf indica abenfa acento, [yin CGS, o xe masoard in | yalem') me dren, aynlem d) Nm: dywem. ete relaia de caleul a coeficientbd de tensivme ‘prin moto stalagmometrica? mPa; ») ono, We mp np 0,22; a=, mp. nm ora de tenstune superficial este da de relat: Paasib) Poise) alos) Fol Determinasipresianea suplimentard, produst de fnsiunea sn pltara de negurd cw diametral de 3 gan 90 kPa: 6) 87 KPa) 69 KPa: d) 76 KP Tn report cu nivel lich! in vaca cu care comunic ‘mercer in -capilar 3a coborat ew Ah~ 78mm 2 4sDeterminati raza de curbur a (= S0mN im: p~13586kg/ m). 2) 2mm; 630.2 mm 6) 01 mm d).05 mm. menisci de 8. Care este denstatea sera into bul eu raza de 5 stat in vasl sagan? Prestunea singel in vas et 13.38, temperatom de 37" eae Fig. 5. a) =13 kuin’ bye Kym? che. S kam? a) istanilor tensioative confin © grupare polars Nit, repercnathpinr-un cere, 3 © pane nepolars Nor ei atene. Grates polar este hr de nits hidraft, ar cea nepoln mse diol in ‘5. Tensioactivitatea surfactantului pulmonar Be read. Ts renat, mceeaie patente Maplotesen pe supafa chil, avd anf paraini fl. 31, Micjorare tensuni supeteae cotna pink ul ein atu superficial este saturat cu molecule de ensioatvs Hrentai mii pe supafa cid se formeaz un stat ye mate anata presume le suprafant. Msimes presiun se dtormina din rl P=0,-0, on co Prezenarea aspectlor tortie structra molecular a ubstanelortensoactive, «Sul propiiilor specifice 5 fiilogc a sufactet puimonar. + Ranilianzars ex importa medicals + insures mci de prepare srfactantuui st modi de produere ata role 1 exc coetcenl de tensiune superficial ichidl pr, far “Teasarencubei deste + Demoniarea proprietor surbctaniaa | Py ccecin ees sper wu tea In conti concrete 6; este 0 mirime constant, pe cind Fy avis in dependent de concentais de suprafai 8 molecular Harsoactve ‘a comtactarcasuprafesi Gy, se micyrea, iar presiunea de praia se mires; i dilatara supra —invers Un asemenea proces are Hoe in alvcoele pulmonare datonitt uo molecular de surfactant Nosiua toretice Fora de tensune superfine de a miegora ener supra lchilu in carulBeideor pure unc cle ponte fniegrarea supratejei bere. alt cale se ealizears tun cla Hichidul conte impurity’ de substnte tensioning ca cumulus a supra, miceteaa ensiunea super “ 45Componenta, proprietities roll fologe a surtue pulmonar 2G Con) 2S Sen) (5) fox sete valoarea maim coficie orespunzitoe supateci de 100% a stratlat mono Uicputal contact), iar 4 ~ valoarea minima uprafset de 20% & sfaulul mono-molecular oo pelicula alveoli, fa mamifere valores indice de Webi st fie mai mica deeit 08. Valorie mai mich “despre 0 insufcenja a surfictntlut sau despre tor hut tensiontve ‘Surftctantal (din engl. ~ surface active agents) este o subs See Lenses compas pis, pie iP Componenti hinich a srtctanny o repre sl ne ere aca coa mai ensioactiv ete leein vaatztonin coin oi Traub wma subsonte cw anit mat pronuntats ew et are mal mul Itdrafbe. in cade accent ser organic, towloscates ex lnginesctenel say, In cast acalor gash ou 2 Surficatl este stat sub form de pelicls pe supa scpsrare serch fn alvealete pulmonar rele na Sere aan volumah ses nc Soo surfactants “const in. menpnces sic alveulare pliner micjorea” tens spetile in aweole Inicgrarea volumu lr timp expan ‘Depenenjapresini de supatafsvsurfictanu de mi sna earn to ets, er i street pure exe ep enc cc ‘contractare ~ dilatare. a ae Importanfa medicals lonaca nommalé # aveollor are toe numa n_prezen he surfactant sintetiat i decursul inter vil de celle fe, state in prep aleolelor Prodweerea nsufcient, reduces yopiciilorlensonctive ale surfactant sunt Miversior mala ale sisemul respirator. Surfactantl fa schumb de gaze ei pri fale aevohematic a farticuelor striae “de-pe.sprajaaleoteor, la aa rea preforalvooleordeaciunea dstrupitoare a oxida a le imuologice | ha sabiit olul deGcitlsi de surfactant in_patogencrs =| ojcinces Ia nou mSseu. Rezftatle analize sucfctanta ot x Uilre in praca medicals pent claborareatestlor diagnose, Pee eer i tins et cite espratoare UAciune distritoare ssupra surfictantlul pot avea diet ficonsexogen si sndogeni" modiicaea prestunil pantie a fhigento ser inspira; mpurficaen oerli; miroorsansmeles Mbstan(le narcotics deregaresRemodinaict alee Se Mig 52. Proprctaea substnfi tensioactive de a fom un stat mon Imoleclar stabil se caractenizeai prin indice de sabia 4 aDeserierea nstalaie Heath mone molssula tebuie de agp 1 Instalia de Ir este reprezenat fn Fig 53, Pini ‘componente sunt halen de forse $10 eu cu ater a Prejul une diviiam a lanl ete de 0.98 dye Modul Petri cu solute folie se paseazs pe mu 1s Pe clitete sue eter, cooly aps distil fvbrarea balan, masuja se ridica entra clams feontictere cu supa solu: Bzjlogic yi prin metoda ume se mavoara valoaren cooicicaulut Je tense a solu Ficiologce 2 foeul vasului Peet pe msi se plaseazé euva 3, tn cae Monat strat molecular de surfactant Hvnors nl # se stablete in rept iviziunit 100% de pe vel, se determin’ vsloaea Soeficintul de ensiune nls ove. Masur ulleroare ve efctueaza la conta fv strut de surfactant cu cite 10% (pin deplassrea iv a bane ‘hpi lta exisurare 20%) i dresia contact, se tece garen sratulut de surfactant, repetind msurile tn ordinen Fig. 53 De plata alan este sspendat 6 Lams mew (ede fie in plat) cu lngirca I i grosimen i in acest ae bal Pte 6 gradu in unite cocicentulut de tonne super ‘reul unetdviiu ind Adm __098 c=,08 dhmiem (5. Atedon 30+") Gua in care se tant soluie Rolled este previzatd cu sca gradatd gio barierd mobil. Ea eae plasll pe om incest eu un mecansm pena rdicar i coboare ents podicerea ssl monomolclr Be ait, gram de jest pulmonar, preparat din pliant nu obolan, fcimijac, find smentceat eu 10 mi de solic loli Duy Saree ma adangh 150 mde solic frologic st se torn uv Anterior cuva se litese cw api dsl, Canta componenslor corespund dimensiunilor concrete ale euvet 21x33 TM pentru fecae misurte (in ambele drei) se determing jnea de supa p ‘Reprezentarea si prelucrarea rezltaelorexperimentale Reautatleobinite experimental se tec fn tabla 5.1, Dap Mhucie din tabel be constucyto graGeul p= f(S%). Conform felaici (32) se determing valosrea indicehui de stabiitale a orfataniulu erectaTabet 5. a P a. ait se oamnd solufie fiziologica, incfit barele si pluteased pe Serr Re ances a ek iorenk Dat ct ere pri a bao et abil inde Serre crop tocar ee cents apt thie Pe ee el oe ‘i Fo sansa inte tp ease eee eee as. Orton See ats ots Panes Deena al pe eee Ee Seg one Spe eS Fe a edge per ep i Gteiek eee ceenic ee clot | a revel deinvente: SU 14681951 roprittile elastic se staal molecular de surfactant viene pina dense mal aieed “Sepa ‘reprezentat in Fig, 5,4. o Pail componeate ae dispiival sunt: =o fa iliac din scl onzanis transparent ew diet ‘tea 20cm intima Sem (1) iced wate at danet i em 2) Ps de tr verticale (4); " oa To aa (3) pe price fon al vas; Sci ator (cscs pra tor te ‘cu peretele de separare. a 2 st6. Umiditatea aerulu Metode de determinare a umiditait absolute sirelative rt wn nate unite absolut ete de 10-20 s/n Mol pate dlrs yf wrt un volun. etc tex print sett —aborbant, de exempl, th cle, se cord rajoea ase, Unita fe capinmis rn proses pails P 8 vapor te. acenstempestrt confit do spor nae poste Seupal crs 1 Siu consti disper, iia ta tees aii seh *Deteminarea ums ser cu sutra Ae lr de Ta am (eon satrap) pana azo (oe = Determiner ami aerate autor vometua ‘porta unis praca mesial i Models hgrometrli eu i ep as (2) Vapor de ap, ssriatior sera, sunt ansparet sceasth eal invsiil, La condense nol ede ms per ‘leltil mii de apa cave apa tp cae ified laa C ‘rca un amet de pon nv pio mt dep ‘ae repezini vapor sata dass ivi In ocean geri, Ineo Masurd Mat me sa a_i erminent exis nucle (Gein sa leprae) care vor ‘onensaresvaposior sara Piel ase mele at ‘molecule de vapor $1 prn|acentconte loa ence ape er cat in um "Not mis Yaporilr de api ear waft fn vom V de Umidiateabsollé 26 rumeste mast raprior de apa ee contri dear Deterinaren wt aera dup panel de rows ns pune der tompraur, ta care vor i ger four elo tempat ta cre Incepe proces te sin pi it po era i ju oppure to oe higameral Lambe pct Mig ot tl este coneciomt iran var metbe de fom Mints sable po un sport Pert ool a vas te bie Hota erm nin dwn el cali tm pain deus asl 3 io pur ous at bare 2 sModal de ters = prin aur in vate to dtp 66 ee Behide cu femomets. Pen set Inbract un tb ‘Se eauciae entra pomp aa ala gcr. (Pent ca vapor Fecomands en actu evacuat da print borean cu ap) In ‘Acraraprovoscd apunia ro supa lft vase psi ‘ermomerul se determin seme a para Youd 9s dpa ‘hipa “Theta pomp Pune You 1 se comsidrd media atmetc clor doa temperature “Gop valour pacts de rou, folosind tab CA nex se determin prestanes parila Pa vapoilor din te, ‘enpersura camere presunea pull? avapro satura ‘imoseind’ ace mint in clas (02) sede valoarea uma relative risurcle se repel de tsi ori si rezltatele obi Jnvoaue aba 61 Fin 61 Taba 6 evaporarca ctrl, in uma eft Peltier in fi. Locraea Nr. 10) tpi eta pom sent prt, tae np ae sore re rps yume ae rat (in 2) com din dud tems Wctmet ‘Stauton Jomece tal 1c ni ba mena perinent Fines fh acruli din jr vf rat mid cv ait evaporarea va fi vt diferena de temperate indicate de ermormete vf = = ie Bde ‘Atcaih dicen de tempest. post Pid relative sarah, znd abel 62 Determinars unit dup punta de ous poate fete # ajar higmgmetute elect Princip de uncon Scola 6a 3a hgromerrul Lambroht, erence 4 ss[eee | _ Bt oe eT Pe [eT Te Uns a jo 88 | 76 | 6s | se a4 26 as a [w [w= [o [a [ow [oo |m [4 [x9 [79 [70 [oo [si [az [a4 [25 (Po foe Yo [os feo a fe (Pape fe Pete fe Ta [a far [22 [oe [os [7 Jos [or [ow [or Joo [Fe Yon Tae Poo fas Jor [or [55 0 56 tim practca medical gt farmaccatich Jeuctrisicil omponante ale aru stmosfere este ida serie nfveneazaesenial st asia city asopa mate i De continual vapor fr (ome) depinde fanebonaea normal Boon coroic a dinporitvelor 9h apa tchnice ac demerit in anumite ne tetuie meainte ur et 9 de unidat h depozitele de pstare a jmic sma ales tmaceutc. on ora re portant dose in activites a | honrve in nae rior ucnfcaza asupa iter de ie pe surat {Bop tural alcollor din plimantdepinde de sole en doaree aera! expat din planet fie sven de straio 1a tomporata de itea 30 “de napod cae sated sera plamini depinie. Je iso acral ispinat Conforabila pena it on Gn dependent de temperatura) se consilers eli a sera in iele 40-75%. xperiment demonstra ‘Modela higrometrult ea fe de pir Gu exctate, practic saisscttoare,ymidtata relat poate nats orl grometrull ew fr de par. Principia de funehonae se haze pe propecia higoscopich lo Datos presenter aviator mroscopice i Taveliot ine pi ip de grime, adsoare vapor de ap, cee2 We provost angien Wj, Evident cl algae depinde de Psat ert incur ‘Aces popricetea priests vg de vzalizat, fos wn tnd ise, epee in Fig 6.3. ese contin itn Aiport dim mona ples Tecate de lemon, sensilla varia Ametii gerlu ervey un Tir de pr deprast (1) cae est xa in'prten de sus Sisporiivule (2), wesw pose seripetle (8) stinns de greats (0. De scipete este fxat aca ini 29%. Varatis une aeruui mies hngitnes fi, ce ce rotires script i deplasrearespectv aul ctor raat 7 Poca ints aclu indict pe seal seat co ump relative a ser din borate Jn continare pe suporal moduli se pasca A Prezoriaren sepctelor teonatice sivndpresivnea umes (temperatura carer modell se aeoped int 7 ‘aac instill organic wansareth Deplasare cu ind refletaeresterea treptath a umediyin api iolat de Inconjurit.La flrtea capac i fst indicator, In decus de eiteva minute, revne it pozia ‘ecw uma lative ara din abort ‘Meni, higrometul ew dep este binevenit si ‘ind temperatura ser este neat, 7. Fenomene osmotice celulare S.Bajurea {ialuarea dimensivilor celular ‘Famiiszaren ev smportangs osmozel In procicn an Bserci Notun eoretice 1. Un i de ae I presiunen nomial 5 temperatura de se mas cal eu 04g. Care ete uiiatn abso scr 8) = 0,62hg/ m; b) = O52 ©) =0062ks/m's—— d) = 0.082Ay cape cea meer de nt a ee ar nina dt Gob) rca Se sn de ch pe Sse cs ote sonar ithe: baw a er pele spa ma dnc od ce oa csp etter ited tn se mens cops spc Petes, oral ne as ger oe pecan pin pets ceed va ee Pemee Ea pt comecl he a 2 La temperatura de 60°C presiunea pari vaporitord ‘te 14 kPa. Care st umidiate absolla? 4) 91-10"Ag/m!; 8) 925-10 kg/m; ©) 9S210"kghm!;— d) 902-10 kg/m’ 3. Team vag se afd ace eo umiditsten relaivs ‘emporatura de 10%: Care va uit peltivd aera ola se va micgora de re i tmperatua se va mt la1oo%cr 2b) 9.6%; )2% 29%ee oak constant cae se expr in vow lu Von’ Hoff ‘sumo pind niet de natura solventa, nit de ino cicavate, depend nari de mans de parce ni untae de votum, Neyle osmozei ezult ci presi osmoticd poate 6 onto Let Mendeleen-Clapeyro: PV avRT o este volumlocupat de sou; A constant rivera fT lomperatura absolut; — nude de mai Din lain Fig74 Prin urmare pentru a mura presunca osmotic une sol ‘membrana semipermeabil si si aplicim o presiame asp sl entra impedica oxo. ‘Organise vit conin ap tn propre de 50-90% din are lor total. fn apa so allt dizolvte tferte substane, alata solute. Membrane celulelor vi, fin semipermeable ele lash si teacd apa si difete subse in Tuncie de ‘occ metaolice: Chia neal concentra mii, resionea ost ae primi valor seni. in diverse elle de provenicnta ve Valorile et po de $-20 atmosfre,asigarnd pander ape sol anim mart husioar pn la vrtriecopaclo). Avt resiuni osmoticeo simt Inet, cind dechid chi sib ap ales op dle) resins insur © mie it ptrundert pei pin comes ‘Lpitiile It cae se supune presiunea osmotic in mare ‘confine ea estes presi sale perfect Legea concentrates Presunen osmotiea Pox a unei slut diate Ie tempera constant este direct proportional cu concentata mola ee € 0 constant care se expr i N-n/mal oer, 0 ode: ese concentra molars Fentrs un amesice de solu se confi’ legen tal Dalton ‘ivia pesca oamotich tlall esto epall cama ior osrotce a cil soli in pate, tindnd contol care ra voles i ae presianes osm prope, ca cum ar sigur nena canted savent. [temper concentra molae epale, press osmotic Slut ifert, cave a solvent comm, ext aceeyh Aces i se numese zone Medial cu presignea osmoticl mat mich, in aport eu un lt wots, se memes ipoton, sar cu @ pesue esmotes ai mare Iperton Solute suse im cont, pri intermedia unet membeane Aemipermeabic, austere “unui flux "de solvent orienta Jotdcausa spe media ipetnic ea prma dat enomenul de esmoz’ a fost observat de ‘Naer in 1748. Suda amanuni i aparin ai Durveher unde &; Legea tempera Presnen"osmotici Pox a unei solu dilate In concen constant este ect proporionlcu temperatura aba 7 « odA ete rioscopia (conecntaia mart se ntl de ssa sls). pects do ndieana el onet ach eae jeu munarul de molecule dzolvate a unitate devon eoncenratin sa malara Co " aren-nexce 3) i este emperatra de congeare a solvent pr 4 emporatra de conga a solute A — catia cenchrinich ecbeoakt Gimmets Kes. in (72) ropesinih legen tut Raoult In acelai tem, smoued ef ea proportional eu valoarea concentrates oe pees ca) . nl raportaleetor dowd rela (7.3 7.4) 5 obine: Dispouitvele ulate penta evdentinca yi masurarea prea AEs os) cosmotice se tunes osmometre. In (Pip. 12) este ep ‘smometral Dutrochet, confxjionat ditrn vs de sli Find este Iniocit evo membrand sipermeabia (vez i ote sau eelan). Tn paren superoarh vas se potangeste cu un fon diametrul mic situate un cadean gradat in. miimet ‘smometru se inredace oso deze pn a nivel info {ubulalvoreal gsc scufunda inten vis cw api dist, treble s fe la aclay nivel ea sou din terion. Lica asl interior ya urea inet in tubul cap, Tnlica mani oleae’ determing presanes osmotic a soli Deplasarca soventule cate sole Inceteazl cid presiu ideontatic, apie in ura denver cu h ete egal cu prt ‘osmotic a soll = Pg = Ah ibstiuind valrile mumsrice ‘ale constantslor (si K), la OPC, ‘ent soli spoase objincr Pa 122-10" At Nin? Detenminars unctatat ‘erioseopie a soli se ce ct Sjutonulrioscopulud Beckman (Fig73), Beste prevarat eu un vas ‘confcjionat din sila, In care se Introduce amesteol ctor (gheath 3. sare). In atest amestec se invodue sioua eprubote din sila, coaxile. pmiets interior? este provirutt cu sa ba later pe axa cu un op perforat prin care se intsuce in Strata!’ de" acr date este dou epnibete permite 9 rieire lent a o Exist glo sore de metode indirecte de misurare presi ‘osmotice, bate pe procede de determina a concentra mole ‘Solufilo, dupa care we calcula presiunca oemotied In biologie @‘Starca de sprafirune we eliearagiind eu o bark ma 2 pn In migeare de toate caja magnet In ptcouv, Magnet exe at pe axa un motor sect, ai Feteaua de curent Termometal Beckman, are oscar reds goat i st rad, El este preva in partes superoa eu un rezervor Sup ‘moro, cae comics et reervorl inferior: Mercral dia ‘cscror se foloseste penn) a rogla canitea de metcut rezervoral inferior, cota ce este necesir pen a face ‘mistrara Varin! de temperatura eval doit. wa i) Punerea in evident afenomenelor clulare, dependente ‘osmolaritatea medialul Fig.74 Pont a pune in evident modifcrite de volum ale eet caveate Je difeenja do conceal 4 modior ntaceal textaclul © wtliearS miroscopel optic. Tr matte hipotonie apa pate pin cndosmoza in in cele, producing rurgercena I celuele vegetal Aceasth ‘de volum este litt de pertcle celular, rigid in raport membrana plasmatie a elle vegetale (Fig 7b) Tn medilehipertonce apa ses di clue, provoednd sepa celor" dou membrane Ia eclulcle.vegetle, Tenomen "1 plasmolii. Cella se micgoreax\ (se. abircexe) i membe Dlasmatica se deaprinde de iavelilesulozc. enomenele ana 1 Joe i caztcellclor animale In Fig7.40 ‘cprerenttt mosdicarea forme volumlui ematis in fancie ‘smolantatea medias ‘Aparate yi material roscop binocular, inzesrat ca micrometra ocular si tm obicetv, 4 lane de tcl 4Tamele: 3 vase Petre 20 ml NaC zon 20 ma sole NaCI 20% (slut hiperionic) ty disilats (media hipotonic); 3 pipet Pasour on: sol, ie ras, 68 frunze de Eledeea canatienis sau de Valsneria + Moat deter: + in ele 3 vase Pet setae ete 20 al respetiy ap dist, poe NaCI izonicd sole NaCI hiperonied. In fiecare vas Pet se pun cova runzulife de algh. Se las astel 30 min, dps eure se xamineaza la mieroscop ct franc dinfiecre medi pentma a ft examina la miroscop ‘ua de Vallneria pats se actoncard In grosime cs lama ders, pent obine un gent cit mat wansparent. Franzle de Elodcea canadienis rest oxtomare,doonroe st transparent: osIa acest subpunct al erat vom uemai doar morflogic al celullor vegetale din cele ted medi u rmisirim dometrele LEvaluaren dimensunilor celular prin metoda celor ‘nicrometre Modal det + principal mctodei cont in compararea obec de mi rin soprapunerea pest imagines si microscopic a une! radateetaloate in peal “Tmicrometrl bectivexts olan de stil in cent ce un segment de 1 men vial fm 100 psi gale (reel vein’ este de 0.01 mm, sau 10 pam: “ micrometrl ocular ext un die de sil, pe care sun ivi’ echiistnte st forma de ees; "pe Platina microscopuli sez micromeial obi Micromet ocular se. intduce int-unul ‘icroopulu. Sistemul ocular cu mie ‘bul optic. Se mancvreazasumbur ‘clmpal de vedere a's olin nag ‘ou mirometre, woe noted te divin ale micrometrlaobistiv core ‘una pitt al_micromtru ocular, far cononcind valoares ‘viz a micromeini oieciv (10m), x0. detormin ‘micron’ repreznd laura unui pat a micromevulu ocular, “tnicrometnl obec se inlcuieste cu o amd, pe care se af Seagmental de func din medial iztone, Pent 10 cele se no respecte cite state din sess oelara se supp pe ia Tonaitudina !ansversal al fearon: “se. procedeszA Tafel pent aclagi uma de cele Fragment de funze din medi hpotonc i hipertonic: Suprapuse yi lie alee forile un pita al micrometrla deal, se ‘alortepests diametullogitainal si tansversa experimental sented Taal 7. Asbo 7 Jocitnafanceat longa! frames zm) |uum) (um) (san) Importanta osmoze! in practca medicals Mesiunea osmotcd este floral important, care asgurt ere yolumulli sth. coneeintdaehitectura celular, ata morfoogicd i funcjonal a ceuelor. ‘Oxmoca intervine in schibul de substan dre onganisme #1 ot! ain, dite elle yi medial extracel ‘Detemmiarea punta eriowopie poate da informatie despre foncenrajin molecular a. serust sanguin sau a allor lichide Wologce. Calcul presiani osmotice perme stadial functions IWertor sisteme firilogice, Comparsnd. presiuile osmotce ale AWerior lichide bologice in stare normals 3 patolopies, se pot imac anumite aspocte ale metabolemutaRido-loctlitc, a Finciel rena oTrocerea unoe substnge intro compartinensle vas inumaceluar are loc sub een eerenfe de presi pe Pl ale peretelut apr ‘Volum clue vari in dependent de conceaeia cxracelular. Aceastvarahie ates un model” pen Fenomenelor de permeabiliate a mmranslor eel siinarea coeficientului de permeabilitate a nor membrane artificiale prin metoda ‘conduetometried Irs Faiiszarca evecare solr ‘ePrecentarea”aspoctelor —teortice, —_pivind ermesbilatea membranctor sDeterminares condscantel dieritor soli eu * Trasarea cube de etalonare |" etrnazeapenmeabii Berit 1 Soli se mumeseiotonice ack 8) au acca emporatirs solvent comun;, ‘la acceas! temperatura concentra mole cea ).au accent concentric mar acl oven, “Ta ceca temperate au concentrate molar sisolvent comin membrane! declan Notiundteoretice 2. Presamea osmotic ere: 2) proportionate termperntra pin I 40°; ') proportional eu (+a) numa pnt a @ an temperatrs © inves proportional ex (1+ a; 4 invers proportional eu tempera, mumeste comductan(a a uni media, valour inves cr clog 4 acer meds. Dacdreastena medi fou Kaun conductance G, exe dat de cai: f Oo) “Goninon 2", wnate enue Siemens «Se ‘i rerisea un candace ca lamea Zt seyunes 8 poate lat dp format: 3. Presunca osmotcs a singlui mul este 077 Mpa, mol de NaCI tebuie 58 contin olin Rzilogic otic fa ‘alps ia tmpersturs de 37°C? 3) 0,18 moll b) 0,6 mol: c) 0,18 mol; d) 0,14 moth Rep 2) ‘une: peste recatvtates (rezistena speitied) 9 materalulut lctor. Nanmea iver recitiiifiy se mumeste conductiiate say onductant specified ere dat de ela 4. ln solute zotonici de NACI Rematile au form de di biconey ew aria supraejet 160 veal 8S” In sl Ipotonict darth oxmoze cle primesc forma, serie aceeug aie a supeafte De ceo se meq volun hema! ') de 2.2 of; b) de 3c) de 26. a) de 2.4 0. as2 7 | oo lund: yi sunt dimensiunte medtuui prin eareteoe eu ‘Aa rezsivitaea et si eonduciiaten pind de nas Subs ‘de temperatura in cara slur st de concent, Cond solujlor se determina eu jatoralapartal mut eonductome Poul rota al condatometrlu (Fig, 8.1) euprade: Feet < insrumentu de misura (1), wsiizat pent ie comet solu, previzt cu dou seat grate: scare superar, viata ‘re 119 ea infenoat,diveaa ine 09132 eal (2) de semealizare a function sparatuls ‘onal “CAL” (3), wilizat entry alone, (ets paral; butonul "RANGE (4) ce permite selectrea Jomenia ‘conduct este previzut eu 13 porifis 1000, 00, 10, 30,10, 1 Gin domenial mS), respectiv 300, 100, 30, 10, 331 (in 11S), Poriia de vepaus ete 1000 mS fectuarea misurailor = se umple vas de detenminae ap distil 0 din porta de repaus (1000 mi), se rteste butonst fn sens contra acelor de ceasoric, pn la siren une fare aad indicator esto sitat fn ona cena a scalet evita crore de stirs ce pat context in are se glseste pede caps inferior al scale gradate); elec valorea conductanes ape dstlate pe sala potivit in Tabelal 9: eadocehutonal RANGE” pe psiia {000 mS; foleste apa datas din worl de determinate, dup care se pend, cu solupile de concemtapit cunoseuc, noting, lca, vloareacondictans in Tabelal 8 “Tabet Soh Concentra Conduct (eg) cus) pa : 0 03 Solus oa Solin 5 05 Folosind valorile din Tabelul 1 se taseai un grafic (Fig 82) Toe poor uct de curha de euaonare gi care reprint vain Pondvetanics (G) finctic de concentric. Curba de etalonare Jorveste Ta doterminarea usor concentait necunoscute, ase: din Junsil G, determina experimental de pe axa ordonateor se duce 0 forsleli ci axa abscislor pind ce secasta intersected cura de ionre. Din acest punct se duce 0 perpendicular pe axa Hvcisslor. in punetal de iterscci se ctelevalourea concentrate 3 n“in coe: am este eantatea de substan transport (in mo, ste dferenja de concentra (olen), Ar em timp in cre oe tansporl exe coeficienal de permeable (em), at ‘uprfala membrane er) Vor ota eu, expect Ps mele color douhcumparncite. despite de membrana permeabils (Fg,8.3) Compartment I conine wa slvent pur Volum Mar companimentl 2 coatine Saluie de concen (exnoscut) de volun Vs Tn moment dius din compartimental 2 concentra ick Se modes (Send) si devine CaF fy compartment ede l"0” ap dst ta ey ‘Conform legit conserva ase se poate sere NeeMgrheV,e=%oe,-Ve (82) Dittrea de eoncentratie ve poate calcul din lai oF & Fig. 82 Permeabilitatea membranclor a) Fenomenul de difirane ate un rl importaet in race it Spatial intaceubor contin slut «chr conenatic varors ° secu proseslor mcubolice. Exim dere de concer 51 peoseelor de transport atv, comtnbu ls renopona Nota: oe ‘subsiani inte medial iconjrtr gh celal. Cait de eta ‘mamsporat prin membrana celular ext sovemane permeabliatea mena Modifcaea cami de substan (a conecntaii in voll Www iimpul ar este Am=«\¥, 63) sind relate (8.1), (8.4 5 (5) se poate seve: N= PSaens GV PSte,~Ae)ar in cae coeticientl de pemebiliateal membranes: a 6) Feta Determinarea conductanfeislutic de volun Vi, Prima lege @ lt Fick permite cakularea masci de substan transport saa "Vasu de determina este format din dou compartimente m= PS Acar en) separate deo membrana de elofem cu supeaajaeunosath 5 (Fig 6 2 BIn compartineatal 2 se iniraluc $0 ml soluie ( concentatieeunoseat (-0,1N KC; ‘in compatinentl 1 aera 50 ml (Vp stats s cfn clecodl conductomcrut in conartinen 0" Mom/s Difeenja de concentra a acest subse pe ith ale membrane ete 0,5 10" ML Care este octet de ate membrane? 10 sb) L410" nso) 12-10% ms) 15104 ms Tata - se porns crosomety i dp S mints fase deter ‘conduc sole vas; reat bpinut se woce i Tabla $25 se epetsdetrinarea dap 10 3115 mate, cu alton concentrator detente se calle Py, Pyou forma (8.6) * valle ht P x re in Tabs 8.2 wi se ealevleas med srimetiod Pao in tll deteminslor membrana nu se atnge 4), Condactana una mei ee: 1) salt iver rsiatnfelelectrice a ace media, s 1 a bo: oG-gs HO-8 4. Car est union de msur a eonductanel? 8) 29 Siemens; 9) 2.cm 9 Siemens 5. Membrann artificial bitipiick cu grosimea de 10 an separ elu cu concentafile 410° M gi 4M. Cocficil de jne ate egal cu 210" ls. Care este densitatea wut ei ein membrana? “Talal iin] Conducsnn (on [ comes 1 810 olin sh) $107 moins; 7 ey ©) 610" mova’ st) 810? mols 46. Unitatea de mur a conductivitai este r Vin Vie 50a oe D8; Bim; jm, DO Ne Ch-orKcr 7. In celuele fagocitelor concentatia de ehilibrs 8 nei tafe stalese In imp de 0.2 5 Conserind ch ela are ”fooms sic eu dame de # jm, dtemnina cote cabs merit foo por ges 1° sm " LAS10" em ES 9. kfecte ultrasonore ‘Fehnici simetode wilizate in medina rhb aa Seupal ere Peretare aepecso tortie prvi Realises ior demon foal, cre a hare ve eu lece tematve (F893, gr 9 atin suscesve le rata mind ‘importanja in practica medical a ultrasunctelor, os nomen {4 eer ee ae Soriag lok pet eae? Sa ea epee nae femme pmo feted SO rere rete ete pe fete wn rita, sub aun el pe 7 Grenrores), rnsdicoro (ett) magneto bused pe [porch timers una corp ferrmgnetic, stat (ip mane exter ee Vinigromd magetstictiy te constuit dino bs pommel rere et eee eo ly vind curetul electic din solenoid atinge ale! sutime 9 rvine To enim iin end ale WeSSii comet devin ole, Aste bara safe sng bs ” po aul en Sept wel mater ceamiceficeare sllemanji a eiimpului magnetic, adied ose fcvent dia apo eu rcv Creu lee ince fice ale whramcmetter — Ie fe ale whan st = mca, ele mecunice fc parte: caitaia,dispersia prepare, Whielor,coogolaren tava este un feromen deosebit de complex rma de = = nar iipotane, apa la wopagarenslrasunetelor et it lchie. Sursete de ultsunete pot emiteoscait de ome — erable (pind bx 20 We?) sich presiani de esi de nam car sprupr loa ae chil eu apa wor nl vi dar care wri op ou gare rate in gene alate) sa ou vapor chit. ule rune vir a zest de star mel pus Je Vitara, Fear zon ici ee spas wor i lod succave. aca Geena propre de rere i cae pind In poral de raf) mas me det ft lvasucelr, comprmaie deine In-un net fi depo ect chile “se rp Se fomears ule je mi ample cu vpon ere dis rp po ein aun frm demic ~ imple, Iploria due (901 01) Vigo adatac ace ao srexie als tempat Tr 10" OC. Ele provonc snd dey 6 resin pa a 201 te. aimnfers care qrodue rpere de leet. chime, ma onli in coe din arm “due la isugers rover ata 1) Daperia are i Mines wi fever telat ma ject cu ultasunce permite formate nor seme de pers isi aerosol Hac Efcalare foe finde paral Potala cu soya Sere, an Heid, speci fort costae Unda de oe din momenta phe dace 0 Prima» priclelor sabtn Fenomeral ier dopo ete precptares, cae apare Ia uct mt al utresuncelor Sub infems pest aeusice Figos Recepfioarea ullrasunetlors¢ fice eu un disparity ( 4 ulrasinee) care finefoncaza in bara efecula direct. Undele utasonore dela poariraren etal ‘Jct urmare la generates cimpulleectrc alteratv Propagarea undlor ular, prin mei clastic, are tee ce depind de clastciatn 3 densiaten medal, il nie 310" mvs $1 6-10" mis. Avind 0 langime de und QO) {02m 310.3, leasnsse propa sub om de Max tama lamar ote ssi fm ‘satiate nse a energie ranopo Refexaultasunesor melo a roa dine dd impede aster din, Ted ah spi a ao ee de = 3:10" ot snare ca pedanta sce spied « meior boogie, De ack rra de ltansi. vi lipt de. corel o lutrasnctcte ma vor pune tsi ne yor ree las subte de at dine emit i sorpul oi Penta axel Stat dear, suet supa usuont bale scoped Stat dee, asl, pa 2 o »mei: wai Wd er Socio dst a formar unr eseptemsieee Cae ea le men fe de ‘chemin pace dala ae oc dogezaren a Termine satis nae asa de sino, doin de items 9 fecten lesen ‘octet de aborts ong So mane ‘het prin idea tempers fest dr an ‘Scruton fete lece consis In aparia de ti ser ‘cid ‘ot uemare clit partie parr ae slectice Ca eiprata de aeorie ido mec ‘hl st on In at spar iret de penal ea Feri or gp poe desc ce Ine tne ble nce co mine nc Se i a rept ll lor: Se abi oa i os fa de amin, perind sons al Drago pel asin ona! oe ‘liu = Bfecte chime ‘pind de temperatura medi 9 Somme Se ota anaes ‘clare su cles ter chemise fect biologice ale ultrasuneelor ‘Hecile boogie depind de caractrsticte une wires lmenstate fceont dock ‘Di pint de vedere efcteorbilogie least a onventonal diviate yet gre: de erate mah (0, ‘Wie’, de inensiste medic (,5SWien) de imensiae are Towhen 1a lens mich sure mu srt sehimbat morbog ‘ducing tums tdci finconle, Apa unCo ‘Shopssmatc ee tmulars proce aloe 0 a medi coven ctplamatct devin pute “isGurreanormali + mccansmolr ceulare So perms onan ate imi eee oer ma 2 pre modi sacral reverse ‘nln Sonal uel ire stm sensible cu lraruete deca cece maar stem ine nt ele ur resume ste un eyo plo rap ct su acme alte fo 20. Lane se pode oni polimein, are lo ropere oe inlgies, spur sadcll ibe, se observa sederen T= ve sei se prodicehemolin (solu iat) opt fh ale anor city se modifi pemeabiitaen membranes “seve vlan! miscomdr, ctla hepatic eet a onal nen dems ds prune ale Important pontr practi medicals Tropic pe cae te pone ele atrasnice ect sede acsen i inerdojunes ch subanisvorze La im tlre kml averse domenica nd $a Alcan po pape ‘nla, cre iisaoS alesse de ‘ote rear 8 ma prodoce modish de retard ‘ler ogi Prne cele mai canoseue sunt “lagna pi rope explore sc el ae lal acihc, Yn care energs usenet produce oie i svt md pr are se prop. Di le {hepa Tomas’, criea et pie (Get, rma subutnsor medieamenoareDemonstratirontale ec tubal de respira se placa asl ca cea mat ‘A-Inhatatraldrasenor hs soln eons npaba er eonetea’ a bloc sleet, pol ialaorl Ia in een, l= Pune in fancian pin apse comsutatorl 7 ners se ober fares sora, peste citvasecunde Ic respatieapare un get vl de aetso Pent realizatea demonstra vn flo inhatzrut ‘sit pentru profil eaten ie por CConsiructy apa (Fg) inlet leet locul elton (2, “sina ve “transact piezo (4) Camera de plveiate ate forma us par cilin capac 3, revizt eu ub de resp 5. La ila ‘corporat ansductol (element presramic ol ronan) in perl ata al eapauly ea te fe de, Taine, fen eretele aera a carere un ei desing plate Mou de aerosol, xn inept oper Important interfere ncomstracta emiatortl de ‘ltrasanete ei: SU 98975-1983 penta pote neces un ively metalic. Din start Pcs fost fost fate sublie de stan. si, dupa o rine ptt, 4 teint ch aceasta este mal ui ma penfra unde ultaronore det © lanl) metalic mot ue, oc are oe ea Junie 2 este lungimen de und a unde sonore Tring considerate fle in scopurterapewice ese fost re cu fccvena de 800 Kz pte cela osimea mek ice de ansparnts mains pri aceasta ese Pein ofl temperatura camer, Fi 9s Boal eens inne gril oir deci ‘fireeventa de 2,64 MHz. Apart se aimenteart x cuenta din ee (220¥ ey prin umare d= 311250 Disportal pent efecaren expecta demonstative este eat Fi 9 Modul de lew: {in camer tard sola wn soxtane matisncroase ‘de dort fe coloaa) pn Ia nv era us 2 ®pax (prima vedere) este dezvoltt de leptile ui de istertoren Deerminarea vite decurgere a singel ya debit ‘allumle prin metada ultrasonora ine medicals poses o minh demebit dowd pens acl sangin ps nce nerve (BI een ai nage de coms sau sete raiosclve). Moss eit peel Dopplr ae exp pin fp eh ach pina (lesser) ine un mc (singel, peel Ftc) mere und ecto ecules even sins : . onizcl spate dlcna vtera de migare a medi fad sland Recvens uni ete "Se pe Rema iu de dcontintt) Mioiiearen ecvenftwhrasoncu so poate skal eu eli fe Dope ie Fig 96 gz oti ae rr Prevent emitond 3 se orienta sub un ung de sade ror cu dtecia vertical ae conevia Tagen stvasunte(G:US) Taconite coecteal ts bor Inara oro cataic (00. Pein votre disparity emitort 3 se Mh lama 5c rosea (2/4. ln eau ind ansdacoru se parca de sus lane! (cvidenira ue elt), po Setbgabiut Cate se Inger slat de Oa mplitine.Undeleursoore reflect de pe supe de So ale ii sn concn de fet nr La tecerea asducoist in putes de jos & lame amplivins exci pe ern tind Spe nto Repetind experonty cw lama 6 (d—2/2), seco inveratea recur din cia el uel tsonove reece ay In care: este feevens cristal emit, Af este variaia de end suferit de unda incident; v este vitera singlu € este ilrasunetulus in medial da © este ung) formal ite cj accu uraonor 9 deci de deplsae a singel (xa su de se) (Fig 9.7) con @ 4a spats de sus gi de jos ale lame a un deca} = 180" imterfrn, se aterveaci Tama de grosimea mai mare (4/2) este majort taney Pent wrasunct in port eu lam de grosime mat mic (2/4), Fig 97 Aste viteza singel se poate cela rela: ™ 8sonce in eon cele mentions izes mo trai Hsin farmsceesce, cents Inala ada B= rametor fc ite dit cxpeamerat exe steminars parameor pti nctfices ub axe cores, cp sre cada iva eaerimentu: (Ge fae dete ao Se ne inte generator rane poi rae ue ess va folos um ames de en el ste vod iat in ptr, ort re sb tn mere nica ranien de medias) ‘Aparaura uaa pent delrminaren clo ree sin “Spec ce az ae uid sb eae un part lost pert area concent unc subane cre se neve i ns sain sui taro vom Sls et ers sit crete: Taunt ms rch eal curl ne intone tain ee rekon lamin cet by ex rig Apartcle modeme, debiumetre cv ltasanete, misoar de ites Je curger, inl pot fi etaloate ate, net small de si reprezinte debitl volumic. Lao leecenf a ultasumceln de, Mle, debi masa ier de cel real Jor cu = Tt 1D, Ucar ultrasuneteor pent formarea emulsi mutsia este un sistem cterogen format dint disperse forms de pest fie ale unui chad itu alt heh, cae fo ‘ex continua Emulsile se objin prin dipersare,adicb prin flemiarca fonma de pictur aunt Tichid nal Meuaele lone ‘mecanice say ultasonore, In genera, lichiele pute dat wile adausul de emulgatonugureaed‘mulsionsrea bizar era, Emulsie ptf despa * apulet (A:U) ~ in care fra conto est un insolbi in aps, « leb-p (U:A)— in care faa contin est pe Metods ultasoned, prc forte mower, pom ‘nor emulsi, uo dapersie fing, utlueit tn mule fe instal, frmaceutice, medical, de exemplar emul camestibile (raion uli gifben de ap margsrna grasa vegetal ap, = ems farmaceuce s1 eosmetice (antl de peste + creme cosmetics). Metod ulrazonord prepare smi sxclude flosiea sabilizator, cae pot anc efete neon ‘null meticamentoae Procesl de emulsionae inepe 3 ahd foe, up un oa Interval de inp de a apa ultrsouneteor ‘Acestparimetra are 0 important deoscbit in eau yea ‘medicamentelor sub forma de emule. Peste 0 anu topo ‘admis, substanple active se pot dead 86 Se weil pone acl indestor “09 100%, ‘See in evn dn dep sli, wor amesost 8 Cama ce din npr cv soln cae fst sob punern se fice da dtse din tab r jos "ube 9. prin irons depot! tn deforma slot | 1) dager pezeccwica Ds Went sarah Soll precossciuat ab actions SW hyp magni [exer con prin cope wl de > 1000 kHz, semnalul reflectat are frecvenqa 10008 Kitz. Mist ce sya 1540 a Cae ees ca fet an ope ep? Ms 10) 0,23 ms Shasome sorts 15st 1D ia he oot autotisme se mie nl nepinrea aia ca ee ms sys 10 sl. Prema ett prota cy feevens 00 il. Cava event seal a2 foal cla deal Ses aura? ‘S)4 te by 2 esc) 795 Beg) 74M Pees 0 ajo dato din hel se tascaa ‘ransmisa nine de inp a ee ser (i Exerc acim 2) trues eau nc rane ‘bp actiune mecanies gi termicd a ultrasunetului, ; 2 dco incor ma Seccmmnss dnc Ca amie 10, Stain! efectelor termoetectrice "Termometrul electric AWolneamsct 2 ecmaret asptlor torte, privnd_fommencle Fr Famtrara ct apcfiletermocketicai pasta Floats termacap fe calito deerme 23} demas mecincs © pace oh xhReatizates experionfes ce reflect demonsimty Pati. ni loc fi lai 10.1 pei erin sFe—9=o (02) a contact direct dite dou male dete, electro = sco diva metal in le dan mst eho Site din car meta abuse su i ack ‘Ses concaie ecore lng 1a ese epren coc dae mse (103) eat et itera de pote de ona depinde de contain prsam Je empea tiem un cit ei, coneioat din metle 1 9 2 Ho. i acecasi tempera »conatlor A 4B diene de fl de const Oy Uy nit egale act ope in cet psy temperature (pontu concretizareadmitem TyTa) din (103) obtne: 03) fs de potenal de comtact cv Uefa Festal dace aera ceo ‘stabilirea unui echilibru dinamic. oa ty oA 104) : (3) 7 a Ry py, — Bley 105) ag ste evident ci U,>Uy, ceca co de ta api testa romesoaretrmice (ve) tant) cos) a > Fig 10.1 aloe dite de pte poste cae nui "gererat deceit gain peace stecwochimce x metallor care vin contac ATun she, RTnns2F 9, (10) nde: = et nut de sarcin lemons ce cen wicca =o ‘F—nupsial ut Faraday, —tempoatra absolut: 2R—consania universal garsor, 90 Noxind in prin obfinem: 6, Aceon tensame crear in ecu curent elect onde indicat in Fig 10.2 Hr, -7,) (10) 1orl K este cis. Miso continu pin la tempers? Valorie objinte experimental sets tabell 10. 1, =0 "Cleon Conform ditlor din abel 10.4, se conve rat! te dee, e102 mete conrete exe 0 constant numeric cg ‘ate apare jn circuit cn deren de temperatura cl ste egal cu 1 °K: Petru majonatea meteor ca est ea, Sse expen a? Tata 104 ‘Conner oot mv. ‘Conant cups O04 mV Pe. Constantin — fr 0.053 VK. a < Tet, "poate fl mdsuats cu jeter uu galeno (revolt), connate temo Foosind portions de ea graeuhi, se aula valour ia por alia de here tatonara ermacuplalul in calitate de termometra Determinarestemmperatari "ou termometrl electri |}. Pentre efgetuarea misurivilor se monteaza inst 7 conti hue dn ie 103 ' Tempera cam se nete aah infest for com gt dive te ern and de® fo Coutts a aS Taf encase ote finde um tt awe mela eon el roe mane sep Misc sonpenri evans eo we poocnn cars et dapnonial Senior. maa adorn add sams ses dvr meer ce eons teyrtin Sul eae Spedced de ce Ss sikh foam steele vessumees, of mi: sain, hiteming, sat eel coe Tn acre sea so vw scien wet in aco? sn snc geet oes tm ; Wie 103 2. Sua ads oom inaice tn val somite sap mn, ‘inten vn Do ung x ncaa sno stoner ccs pie tc inning In rs epee pene ec 8 ‘Spat suc tl enn ef te pc tae ropes a granola aeInstalatia este compusa din: te a ji: cava In eae sa T aes presi lal instrumental de sur — palvanometa sara avn 100 divin ‘emmocupl, sir ace 3 cui xe intros int um Tabetut02 {La fomperatura camer; sor cl efor uy in emperatur cutnate ub actiunea un vasoitator ial plate (ig 1), ae Lh fo | wo | w |» re i 5 Metal deluera Importanta in practiea medals se ef duc baton comma de. tones ise pe pre 0 sicker isomer demir se ntadice (2200), pe sca narmenas a ‘egiunea diviziunii “0; mennaiar ele da fe de leita ale imam ei rat Juminos. se. va deplasa, spre” Iaboratorului), ae cleat ae pa oi men ere Bento do cae, ce A oe Mrnrea energiitermice i electri; al loa se loc aint de emomet. Un se esefomet Ta mecinl yl olopeete vila pete niece tenpea anal, ex ya four vege “time capuctte terms icky Pom po tempera inept ic or ree suis vec Cues mma tempera pel, Me termare men rar itr vibe fic ‘Etec trmocke ois baracomincnd 8 7a pony misses onpatl opurir a Sista Seca porting pet pacts eal Prec nal Peter, cutest consti dietlor dspoive J fe caaverse dinensinh ea Tht aarp se pose menjona minora wat ust aloes fey exegesis lsat in omen de termocuplul se east a istrumentlui in postin 1-1, ‘eapea (in fcc de te si tg aay nat ey “ic choc hin gine neo eno pete rm ee conse rafal veapenin, ns 102 # soto ol a 9sPena acess ite ffm de ae 3 itodce i {ain acu, pe ba Fnomenulu Plc ate lay el risa, care spol este eure noe on ani ind creas crest de la Sb sore To gare auth ‘rei bon 9 pltra se pet pre dena, ta schimbarea ens cuentas so eee ‘Ampecui ular pactce a fect Peer se mons fosind "pil termoctcich Siconfucime pent metal mcrocopi ase ixcaeh ins ‘roma depunind pe surat et meme {ion teva pete de sp La n hater In sure de eoren (35-4 OAV. peste eve Experiment demonstraty ‘rectal Peer 5-1 costa in afr de degsare eS ti Jou ‘movust'de curentl elects, in eons dni rite aloe fenomene temic specie in depen a ntl, contact deg su absent eal incest sa se cet). Ace fencer a fost nant eft ‘este mai pronuntat fa conte dite scone ig.105). a = || Je] Ja |e] eee | J U = M or este egald eu 1,5 em/s. Concentrajia electronilor este 10! Daclotam’, 2010" Ate! Pent cfctuarea experienc, demonstead acest fe ‘crate disposal rezone. 10.8 conn: dou hte dnt meal 19-2 (Be Ss prin sur bon de sila fm care ene stead aie “non est spat de srl i exterior eu pars eae , ind tat lea report, te ce di eos oa 1 ipset, acl gavanometu vine are, 0 melo (Fig 123), Din svcesncs cexor fenomene se Tnepstas een (una bic) Misurara dient de poten creat de evn Cleor jsutntor se poate eft pan Ticode devi cind elcid cilegre ae ap Sst pe al export "ito insets pein plasirea elctrovilr i G0, de inp supa om lege unipolar unl din els, ce ac, ca sat de ie, nts sil pe organ de sit far col Seo, een cw supra de conta ae, ne pasat ae -clogae bipolar ends cletrors se snyears peor de oa ec ami elector suai, ote ceulae se eu prin motos de ioe ar le Vouare cu lector speci poral fn aczass EE ch vom liza loston de tip drsonval na‘Pumerea in evident a unde ifazice i misurarea potential de aciune Deseriereadispritivlul Priacpia metodes Difrejcle de potenti culese inte elect ital pe rl cor Ia acuviat constiie electron diegrama {CCO) ‘Mecanismnl et de praduere ete celal unde farce D paniclaishilor anatomic, Ralopice "31 stlosce Iioardlu, curta vant de poten ae un sapcet Gig. 24), Semnificaia deftexiunior de pe eecrcantoyrama umtorea; undo P corspunde depolarizr aural: com (ORS ~ depolarzivi vesicular, iar und cpa cue Vaal are sntencars 0 pening me pe hte termosenshis, are ete arenas ier cunosct, de cate un motor ec ‘Schema intulie! uilizae exte preemiat inFg. 125 oe ee coed Puno fiona ce cone comenzite pent paneres ietiane ara "Salu” ete preven in Fig. 12.8 Timp) Trebuie de menfiont 68 aspoctal EOG realiats ta animale de expesead prints acmanate cu cea ona lem,Materialele necesre Favaratsl “Sabi” cu condctrit pent comes; bin lor, plangetd penis disccfin broastei; foarece, pens ved hugh de Sul, Nolan ew gma, serio 20 pose Pasteur, baci aubstange biologic ative, pea Modul detuer (se feotear decade iti) ead Incrisrres penis de atime Is condul de bros se resi urmtor inp de ee 1 Pregitnesclecroior ipolarozabili si montatea lor in rte poe pen elizare elector se aft pe maa de Tn ente Pe, fm sr fslogi cn fl de va eet pri Io Se en dosh ban de ope Relay we wap ie sara de. ZnSO, ‘a aatrul une pee ster, Se clo do rine 1 alt lene le dot conduct ce pit relma cable coal fc etre electri apart i Fil de vata elacwonlor se spal inser aologie Ceh lector sedate ta sper spective 2-Cu jut unt a€ © dat balbl 3 miu pide sc (espana). Se apa apo rowan dc dorsal > plinget de dierie se fez membre eu bold de ‘Se spol ce penta atomic tegumentele din dep stems, sub apendcle sib se face 9 hutoset de Lem cu json ‘Se cota scizia pili prior mots coatelr spe fecare cla humeral, eakaindse octane eV. Plctrit D'Arsonea sunt elector inpoaiabl Cons incon ub de silt Ingurt a ane din Sewers Cee Deoarete tape de ine ete cura In solu atur e se ne Ia troceres curenuts pein cctv pe hel se de ion ‘devine Aste! ne eid apario fn secrome olartzare, sae Fig 29 ue beSe ride plastonul costal, 3 pericardostemile, In cena palsti Folosindu-se numa hagheta desi cu vie bond Tdepariar cu ate pericardl, Uleio se spar ca ge ou vf pe coral de beans. 3. Aparatul “Sala se legs la piza de pms gi ei invade negate in suport espaci “name dea conectaapratl In eeu elcid di ‘e diejre tebe fixate i pita naa (Fg 2.6) + comuatoral 3 al derivation pci Intrerupatorut {al eeoi~ i porta opus cotel marcate punt vos ~ potentiometal 9 pent sabitrea ns Totete def sine pl fr ‘comatatorul 8m pon de as = butonel 7 in porta demas baton! 3 apt in jos In dependent de viteradeiscrcre necesarscomutatona ‘igcae3 nna din cele dou port 35 an 30 5. Se neste cabll de racontare 13 la apart 9s intodu in piza decuren, 6 Aparitl se conccteazi la selena elected, se ‘omutatorul 1 pe pain “onecta™ Intrar in fanciue a apart beewsor 7. Bund 5.6 secunde penitainegistatoare se cliberars ‘area nat prin apssarea buon 5 (recren pias sa 8 se spas butonul_7, pundnd in fantie mecanismal ‘migra hire! de intgistare. Prin rte mancies ne ro nivel de inca a pene sca unmavegrsimes lini de ee @3- 1mm 2. Se fectucars ctalnaea clectrocantiografli, stabi ‘ensibiliatea de 10 rami. Pent aceasta se tecdeaes ase be copleatmecaniml pent migarn bonzii de hate, ep bo ae - se rotate Tn ep sine epulatorl 9 pent shimarca Psat se apa se liberal suc de cdteva or pel plc oe linc o lui a peel egal cu TO mam, ree cscs api pa talons ee Set te deupeach mecaninalpein tices el de tite ‘omutatorul 3 al derivatitlor se fixeaz’ in pozifia I la care const elector de eulgores biopetenalelor. pune in facie mania de dra hide yi se sintard momiral pecaar descr al eleceocardiogrmel, dap dele. Ti Experi se rept, pcarind anterior pe cond substan eementons oe peoveach vars mull care fionindu-se cw ategie lag pare cord cao ul de ampli Experiment demonstrat (Moda de cecirocartiegeard Prevete de invent: SU 105167-1982 ‘SU972562-1989 Metoda biofre8 in stutlrelajir dine penile iis ifsees lor ened consi modelaen srl ced ayers stor potentials “Conform tore Ii Biathoven modifi ciple electric in coud eonespunde cmp erst Je a dp lve care se oe suey etna taine Weare tml F Contnarca exper torl al Satone ee elie dost reson a Fig 28 ese india de apinderea usena de pense culege dela doi din cite electors ite la bormele de intare ale oslografuscatodic ra, pon estor, la dispoitivl de Inegistare re hits, gars objnuth pe eran sau espcctivpe haste corespunde une lectocardograme autetic, avin secesmile sce de onda P,Q. R, 8,7 1. Poteyialu de repaus at unet membrane clue est 60 mV iste clecrcS 1 em de membranl exe de 1 pF. Care este fm cectrch de pe aecans supra? W)120nC, bJouC, )IBAC, dh 6c 2 Concettjiaionlor de nate in interorl ane celule este 4 iar In extor 400 mB, Ia temperstara de 37°C. Care este fa pote de echlibra? )6EmV, YTV; c)eMV; A) 6AmV. Seem clecticl simpifiati a dispziivtu cate repre ie 129 3. Potemate de reps al unl elute nervoase este -90 mV. ste rapt ditre concentra ono depts in nto feserioal clue Ia temperatura de 20°C? D3 O25 9G dA 4. Poti membrana de averse ete determina in principal ivi prin menians avon, ar b)CT; c)Na’s 4) K meee Un ate elastic stat inte Bile pe aa dipotuli i con Pe axa dipoluli si coniuraia tore determing tectona migei i ater tn mpl ro momenta plik varie periodic ait ca marine et st ecehe 0 wa13. Dispersia impedantei {esuturilor bi se de un coent alternati (Fig. 13.1), rezstena total Z (sau a) se determina din reli: Scopullurarit Teste spc ei pnd atc leat recut preulsride implant biologice. ee ‘Stuer constui princi de fanctonarea instal lize + veo persis penance ene biolopice. _ Li ‘ + Fomilrizarea cu uncle plicai ale metodei cerceat th prctica medical. Moddareaconductbliiiclestrice a membrane col za freer an ie aX, ese reactana induct, Yoo = Xe - reactanya sistema in carent continu a bobine oi foretog S. consatat on esate vit reactnya ndtv lpsete in considesie acest apt, pons festule iologce vt na se determin din cai Wey 0132) Prezenja rcactanfes captive este causats, in fond, de nolo celular, capatiile elecrice ale clrora depiad do ct lo geome si sturea mediuli, Caratersite fice ale i medid vanaea sub tafluen(a chmpulul electtomagnetic for, proc in reall varie permeabiiiit memtraneor bar. Dis aceste considerente pent fesitule vit exists @ den de focven numa a reacanfel capacitive eon gist X= Wea, esi nemijloct @ capaci componentelor surale. Din aceasth caus jesuurle vil au diferita fctibitate elects penira cure altematii de ifort vena, in comparaie co elect conductbiliatea earora nde de eevenfa cuentas (in itera de I ech pink la ane dH) Fenomenal vata impedanfei esuurile vil in dependent de ena arent elect oe names aspersla impedamel we Valoarea instantance a cuentui electric altemativ ¥ ‘imp confirm sea Te Tysingore 9) nde: 14 alors xin (api) ca (fev ce serra y-dea dnencesnt ace act conc ne fim de sons! (Gobi), in fenoment ae auinda, ere ace oie stmt seb clay aot (sme es yt uit ting det ind ne Pent cpu etic (cena, ial ste adic gy, = 2/2. = : evn ia an tuum cit fama mo ete an Ko bing ‘nde un condone co paca legs maGrae asst dopenicat se reprezint ps de dispersie (Fig. 13.2). " Invade rcvene acre se observ prs i ne dame de pers . scot in lo de conta cuba Je dapersie se ‘sumai asa-nurmitul caefleient de potarivare. a 33) unde: Zein ~ impedanpa Iestului pene fe one leg, AMM eal pore teevega — Jmpedanafesuuta pent feewcaps Es ta ecrotzarea fest valarea coef de {inde spre unitate (dependenta impedantei de i Mesnim fk cpr wet ee {esuturlor de natura animal cts celor de natu Veet out mort 108 Fig 132 108) te ‘oportantaimpedanel pentru practica medieala fnxrucdt jesus neerofizat impedanjs, valouren cota walt a dietlor jsut, rtd penta Shiuee 4 sles au posed dpe ult de polarare cantons ‘ orzane. Aces are 0 ing ecierea_ mica lal ‘caoplameeee 14 de ali prt, scons 8 press de excitare provoact fo permesbiija membranclor, coea co se elles asupea ibiiaj yi capscifit locice a jswunlor. Din aceasta in are de exciare impodanja devine mai mid, in raport cu tb rps. Prin mare, eetetaea impedanet "permite de a a sare ffional a dent zane Naloctescociteuli de potarizareopindeste fn mare misur de state a metabolism poms jsut vi evel. revel de sven: SU 1511759.1989 Insalitia proveuth pont reaizarea experienfilr (Fig. 13.3) din supe stat vertical, pe ear sunt montate ew 3, ce neo solupede elgtolt color; masa pent obec vegetal iss 2 pent oases vie 5 Brasca moar 6 Deasupiatititor obicctelor enumerate sunt fixate pleufe din i organic gaunt 7, nea se induc electro aefor 8. Plestwai prin interned maliarypermetull 11, se concteazt un generat de sunete (in Fig 13.3 ise) sn pall gral estrone 1,Modal de tse 1a incepat cocsit se pase in sluia de electra conesteae In cio elect goneratrul de sete 5 os lection, fisand fecvenfa Je 10 kil Frecvena ampli Sselilorelacnce st cite pe eran onslopraf, a al ftensps curenaler pin elect 0 aii dap in llama “Trecnd prin weap la fovena de 100 KE se const scceas amphituine nox cureul ce rece pein cectrlit $1 schimba fensiatea, ceca” ce contend ipsa disperse [fmpedand a clectaltl, Unerior electri etna in 9b ‘opel (o fanz vent) $e repels manu presedente. hr varia Recventet (pont scecas) ampltane 3 osc ‘rowoaed eojtore esenali aintnstat cuenta (cen fn, ceea ce confi prezenla dspersiy de impelsns A ‘eau se capa sa plsieaelestolor i sul roast Vt Im afr, Istaneferarenelotorlr in Jest trotl (membransie celulare sunt sae) se constat lipen densi Impednga (Kl fleas earl solute elec. Exeretit 1.0 bobiad ca inductanta de 20-10" H este into intr cu caveat alematiy v= 50 He. Cate ese feats induct boinc? 910280; H628O; R280; H72a 2. Inductanja bobinei dinteam circuit de curentaltemsativ 400 Fiz dat Hin. Care tebe si fe capaciatencondenstora Incl in acest cic pen eas ai le Tenomenal de rronan Reristena activa se negiea SVOSSHE: B)OAZ UE 6)OLLOuF, 0.58 pi 3. Circuit oscilant al unui aparatterapeutic const din do ‘condensers canta In src bain. care condensation fates de 10000 pF. Frecventa de rezonanf a citi este kil Car et snductana bine? 8)36810°Hn 6) 56-108 tt; ©)S2110°He, 618107 44 Impedanta electrics a festa biologie se expr prin wre fersas oe- fee 5, Pent est nceotizatcoefcental de polarize inde a 20; BLS: OS DID. 14, Proprictiile magnetice ale substanjelor Seopul erat 2 Sia erorenclor ce determi Substanlor + Viataares + Tovogstarea bce de tere {Important in practca matical 2 Retvara eaperienilor ce reflects risen lmpenat Care ann cpl apc spa ener tle magnetic ae domenillor carctrsice —sbstantclor Nona teoretice ‘Nu ens substan, stra ctora nu ear schimba sub aciunea ‘impult magnetic Afindi-se in clmpol magnet, substance wzInes devin sure ale wma ant de elm. in acct a ‘uhslanfeleau popes magnetien, Posibilaten dea explica proprietle magnetice ale {ezulaal unr minuscul cent atomic, pe ee Sage de cs ampere (1820). n prema econ ag Ewes clmpului magnetic prope parca moe spin ale electronilor (rate de rota van jor Momenole magnctice orbitle (create de mines Sk jurul mucteton Subsanjle care ampics cipal magnotic exterior se Paramagnenice. eyomenal de parsmagnetim spac, cid molecule ( nai substanje au un moment magnetic penne meee pbctlcle unui dielactric pole Ascienes meee oa tiie atl cx Muna generat de cas se dune ic Satanfle care stems edmpl magnetic exterior se iamagnetce ‘Foray diamagneismul se hazearS pe legen lei Fa Cine magnctic exterior nape tn Rebare te indus, opus momentuls din bucla espectiva Pigeoes ca 'moleculelortinde sl micjoreze camped cre FFenomenut de diamaynetsen ete presenta in tate su Si! mai pregnant pent ale substan SHE, meleculele nu au un moment magnete reauieen fa TRIE are to letoni sunt cola impee Tata) Un grup de substan, dine care te parte fru, ni Schaerer si diverse lor alia pose propane Promunjie 9 se mums feromagnefce $9606" 00000" 09009, 0 | » : Fig. 14.1 ct sunt necesire dou realizar fenomenuaiferomag P moment smgnate svar a! elec, sta pe wn “imeren moment wat mart relay lincrenmomentelor magnetice ale w ae ee a Oey ene ae enna cere be oe on -feagi™momeniele, magnetice ini “aga mone sie ereat_de atom 2 le mage als de ofa eristaling in care catia orientaes lor ms poste na decimpal magnstic exterior Fig 142 Timp indshungnt se considera 8 in natin exist mums cle te tenance menos a wa pa a 1 Be cent uth Gotetety Digest Tatil sole, poo 129 psProprictiti_feromugnetice mult Feramagnaii cls, Accista se explica prin fptl, in atom aestor el hivelcte electronice responsable do maghstisn sunt situate supra, iin interioealatomilor. Din aceasacaued Stistalulut practic mu inlucnteartasupra meant eile @ lecton. in schimb, momentele magnctice orbitals ale ae 4 alia concomitent cu momentle: magnetice de inflata unui cd magnetic extra Peniru multe materiale dependenga de temperaturl este legeu lui Cure: ‘mai promumate, tn aay unde'y- constant de material.micime muni suse snagneticas (C™constanta Curie; T temperature bol ‘Lao smith temperaturh,caracteristicd eine suby propriviile feromagnetice cispar. Existena acesth tomper fost confirmatd experimental de cre P. Cue ise ume sau temperatura Curie Valortepuncttui Curie pentru diferite substan dite. fier 768 C;hichel 358°C; cobalt 1000°C In substanjaferomagneticd nemagnetizat3 apar 20 Imaghetiare spontan, as numiteledomenii Sul in interaciunieectronilor in dement spn au acceasi evientaie ‘waa domenile sunt magnetite pn la stuf ‘Orintaren.spinilor 4 respect. dita cimpului- mag ‘aunt in diferte domeni este diferté (Fig, 142) Din ‘Smpuriledomenilor sunt orientate atic compu ininegime emagnetizat.Prezenja domenilor este v particulate. de thcur absolut tate substanelefromagntie DDimensinile domeniior sunt de 10° Inseam ch ica din ele poate inelade 10° 10° em! 10" atom 130 Inder prezenja domenilor poste 6 obserts cu autorl copula Ponta sceast suprata bine lusts 3 un comp ln acct tres va ean vnualizarca diet a domenior, ina plaid, prin meta microscopic. Pancpil aceste ene zea pe decoperiea lish dee Feredey na EL 3 demonstrat experimetal_ci cdmpul magnetic are ea dea rfl planal de polaricare a uni fated de polarizat Ne ors fle deo pil feroamgneticS atom de xb on pete rio vib, Tred pin ase de pela, Polar este supa oti planuui de polarzave. Dieta Gf depinde de ortenare vecoruh de magpie, lace ns uncle domenit vor avea popriis dextogire, ar alle re. Din acest tiv ihmnianes difetalr domeci cipal fa sscencopate Se plete vf et, erring etl tn mel ects domeni Perr feces expres anterior se mone shema 3, penn alimentarealecomagnct (14.3).ectomugnctal cont dino boing cu cuent fr psa pe patina mronopult de pola bin! pe un Soport wanspasen 9 eae ‘oman ween 9 ce magntie 9 serves pene oietarea in spi dup agree al pimantu, Se presupune easel de “hie eel alin, wr ps dn : ‘cman uninmoy_wice ake Sexe Bos Since Roget ca glade separa, present exe nese fies loops chnpull agree ee coiponath de: ‘alte molecule es pone amet magnet eplasaea acest mlecule i cpl maenctic ~e ical in mire rhe fret Loretz supra : inenfsedmputat magnetic sa const schimbi rice aan plane, modi in componena anand, i alesse eos = rane mae ean mi tliat in oftamologe pen nitrate pr cn eh ores ir dean cater 0 sed preset se ats po anc sc ap punctelor ble atv dee spats copul opr trance ese float gf chmpul magna aterat de Pool ca mal mea, univel i psi de eie en ose igs, ee Tomorafta de rezmantd magnet RM). Despre inporanaaeaet mst pent it Rreporand pe mac ce rel pm Nobile eae & et fra Dou in _domensl isc (19521991) i unul in int Mein 2003). Moat de tera: Jnflorind manccle de relare a microscopua, imagines clr a domenilr. In ual ind sincere acca vieniae, tetuie de rat sralizot oie nga dice pane pineal alc akon en evn egal eu ica 70-80" Laces oeenile pot st mu fe evden ain eauea ‘ugnetizt remanent 5 pelces Pesta’ acme femanents, sc cupleacd‘iterpton Ke, cacy Tofeniomeita vafoaes makina cut in yey 160 mA), p04 micyrinto tpt pint ne eye Imieorrea intense ae recomals aes ‘itera ori deta cu Comunale ymin de Sect iil, se wine mal Greet domenitor Is mice corentull s Webie ininerea magnetic de turpis ac eae alte rpectve a cui. tn continire so" urna, aa ‘ric a micorans items curnulle , 1m continu, schimhind dieia cue epee ‘epots Tn seca oaing Api Tesuunie biologic, find diamagnetic, sau favorizat Procesclor manetice din orzunimcle i. Mai found a Tn medic nal dine microorganism num sired sinctiearh ‘comulsnd-ul in organcte speciale nunite magnons a 12 1mExperiment demonstraty nctizate HL va gcupasinmulia fost alias cw ana romsgnetlu. Ulteoe, repetares aestt city meine roca fi cue anon veal unghie a pormutarea aratori in powitia simetici ffi de axa A.Morige magnetic Brevete de invenie SU 1027754-1083, y 1o71s3-1984 ine timp a fst claborateeitvadispoitive cu sjotonl se walzeacaexperinfedemonstative, ce. conf ay ‘emperatuni Cure, precum ile de ‘utter Ferme Consrutiv, mai simp este dsporitivlreprezeta in Fg Monica 1, comfejanat di simul de michel stats ad Plast pe aseatigl suport 2 cw poses des oe roe lectrie in rove de inven: SU 1027754 1983, Fox cu cae cpl igri ioc spent sin sce nga se mre frta Lares) Mica ces fore determi de ea Fnav Being (143) dg stint tin imps magnetic (gts). (@ uaphist Sentero directa ciple disc mis re Cid a0 RnavB (4a) casts fori este pemanent cular pe vitera patil ‘Constcia aportval dict, wliat pen viuaizarea junit acest or este peeing 146. const dn vasal Hconfecjioat din cit gies. etl metic 2 separ anal in pan, forma stl vasele cormicate 9 si Pe perl vera a vas in tie sunt fa elevate 9h Fig 14 e pra 3, de sone plan oon eel Senin ress ane ere usc ey thd e ach diisonta sore sani de i ep timc ‘igi func Creal tases ae teomancice~ spre mechs momen ea Te ech mrcape at eal ae a 136 nsModul de tueru —o anu se planes tne poll una ectomagnet ou Imapel constant (Fig. 1469) Flectoal ental oe una din bore sri de cunt contin in Se) restore yo ne or sow RM expert a lp dt anol nace ‘setromagntt vl eco ral vas comune lp C1 Cac exe momen magni ans skenil 500 ape i un caecum 0.3 Ar dc space 05 Ams a2 Am 3 Am oem Bn incl metalic cu reisena de 3 © si supra de 150 on? tnt ini emp magnetic omogen perpendicular pe nile de ‘ce srcn evr va trove prim sectianca aclu, dacd i cimpul a crete cu 0.7 7 m)OAs-10°C: 1) 035:10°; 9 055:10°C a)o2s.10*¢ 3. Un elton plitude inten cinp magnetic omogen ct i 0.05 T, perpendicular pe tle de inducie,avaind vite Se Tim/s Determine cuburd a ualccione electom 610°C, me-9,110" ke) 2)455 mm €}605 mm )s44mm 422mm Fig 46 15, Metode de microscopie optica 1a includerea suse de cure Fig, 14.64) gt mind tropa nt exer a diferent de nivel Fora Loren n amar 3 7 ste oriental in os conform ‘mdi sting, arn bru d= in sus, Asfelefstel eae ‘bleard. La 0 intense a curenulaelecine de 3 An lmpulul magnetic Je 15 ifreta de nivele devine cpt co (Gsiguind polartates india states curently Seopal acer 2 prezctarenaspetslor tortie, privind mcroscopa optic Stadt constnetih si principals de funeponare mierascopu terminate grosismentuli iia terminates dismetuls hematin ‘Studi mode! ulamicroscopce Modtrea microscoplui de poarizae. 1a schibarea drei crn ele et ‘Tamura 3, coborind respectiv in ramura 4. aml ry wrpes omental linear ee rapa dine mine imagint 9 (43) lows obec oh ma poate igs tat de acon chil ao lnlegatard cu aces iit pat og PE ami unghiavizaa, “pa (scot math meron a SEmetbeni ci dian oa mee (ht cmt teal mae (1.100 mn) “Oe i sate aa etl 9 Se it MONE ae vl dp we in ir iia ne pst prima omer ttre remaie ‘chmtrs apo pin ote sopra Mcmie carcteiice mal pact occ mah innate 3k we ye Se cin 3 Sey el stan fc eee ih rat eae loin inp sng ar produ ai fies Cccte serve ha Crete, imagine ace aay (as. mince eile cocci ‘Dispevtival de Hunalnare ese format dito oglindd. si un meno Oglnda are? supeafee, wa plan la concav, x re dears de son de amin (an bee mat) pe deci psi optics microncopu Rave de umnind nt concentrate Se Grosiomental unghitar ete ler este raporal dine unghial @ ‘Sth serail vee abet pin lp soe, "ede occa obi dita ede tine Sony ena Rendcior spre ctiecin Macrocopul prez tn Fig 152 cite Gn ts) coset cu datagin varia Hips de condenso. 8 9uinarea cpa ‘contrast est nal eat a ‘Obie AB se afd Scart enerior al biectvull propia de engines A 8 "htarath maim formes Tocarl ocular ccuar (Pig ‘Acct imagine inermedirt ae bicct ft de ocular, care fietioncars ca laps 9 Fig 152 Tia A'S dead, rls sma mare a anes AB p> Imugioes fnalé se va forme Ie dst minimd dev sinc in-un plan Tuminos debumi cmp optic.” or ae say Noting. -grossmenu ebicctvl = ro tien een puter aoa iment mierouoput poate sis Dect srosismntl ttl al microsopula este acu pros meson pre Pure resol exe cpaciatea nul sistem optic Je 4 ‘dou pancie propia, ate cla sh pols perepate ta ene inves proportional ex dana minima (2) Inte pune luminous ae bist poop separa 4-3 ase) unde: n — indcle de ince al motisak dine obicct si sive a ~ ungiul de aportrh(anghial dinte axa optick i 9 aa exam a fccull, care pawunde I abtety Tung de wn. lain tate Mires sina so ames aperturd numeric. Miciosuapele obigite peomat renvare nor amsimunte de 5s) Microscope sien de sluminae; micromeeu_ ocular Modul de were: ‘pe muta micrscopat se Baca Tama cw microns ‘etl fctinarea oli concave incite btn inarea maxi a inagini2 aja jrubuor cate mieS mise micro ‘duce “cecil din moc microm bestia 7 ‘ces ami act 10; {eH cal moc x Sobictval mu tebuie sal hic pena nat trae a pune Ia pnt microscope in asl ints se cela timp divine micrometlut obec Se totes ocular in locagul su pln ind c ‘ving sprpiae NM Sm ste 5 ace imagen ci micrometua ob divin! mat ate micrometcor coca Divi respective devin org in datcontng Pen deieminarengrosimenul panel a ai {) compari micromsta biectv a cin inn iin dee on de ce sien ici ov {isi de exemplu ci, ivzin ale micomtrtl ‘exp acs spac mds ste come | Hemmer cone: —— ae Hl H Se rete objective ae gradaile de 0.01 mm; micrmetrul te grade de 0,1, putea pin urmare series m-ctoog.g mech de unde 100m 20 fetucas cite te determin pert ecare obiectiv (10s, 00). rsismcetal total al microscopulti este: G = fu ins prosismentl ttl al iroscopulinlocuing pe acu ci mie obits pent care obey In pat Rerulaicle eee a ubeul 151 0 as) ovate [SEW [m [eu [6 10x 405 eterminares diametrului hematilor Modal de ter eo lami cura ae agar patra de singe. Cu muchia altel yes ange psturs care ae Hinde de angul much. Mig io aman de sus in sen unghiul obtuz, pictur so tings ioe subj pe lama (Pig. 153). Dap scares fot aa vu pe aula micoscopal, se herent cu obicctivl SOx. Seune pc nie et fe mac -micrometrului ocular co ane opin valaren medi ars devin andy, Vloarca norma este de sor bona Resutatle se we in taba 15.2 ‘de bomat oi Leceecoee i wo Fabel 15.2 ticle cokvdala: Anat tute ponte cal! ro) | ssh la aza met mami alramcroscopie ‘metodet poste fi redat schematic MME: vn aseicut de Tumi, bfiaut eu auto! get Lan nun condensor (Fig 13.7) asupra un ¥ Tce coninepolaioranaizor, fn mirscopl polriant, cu chal mec (pia icra 2 salir polarize), mnt Tape ale prepara mune bse iat le more ‘crore de "bitiogens) cpa iagnh wep dl cpl nonce pvt letra jor st repre a ish Traits permite de a demonsia wile dine eementle eet pang de fancjonare a lsscopelt Se su Obst de concert ea, ce evens dnt esis fre coe sn tne dos ph de op out de cd nemate. oti macro sconce pe ut pe contin crac Mosc cratic se arajarh emt maces pci, sigur pletlunler respective sntonie ents clues, exper in pe cle prin oea nr se nnd irl (plane al aaa ete ult pla de polars rata he). Titeior cca se faregce Un ster opts, ucod omental. Ci ator en 8 x presen pe eta mi ctl, ct aia pl de aps ca ra itr cu nm 13) incor aalzt str oid boul ee ce nile pictur de ap prt le er Se eal Hei (ou ti daz) nerd hice pe cipal de were cat i. 158) rin rue cli, fn lal vets, se demonsena ct ninociotesimaginior “depnde. Ye ocznincs"mlecllor taht opr panic a tall min ind ugh dmc ee de 43). Ta nce cle cu un fox de ae erin cist hid se sor sure amo, oar oles per ces Se ima pn Goa agin de pe era Fig 1527 ming vz ee da ace tte di te din acca umind diate una M agent ‘waa 3 gs de diac, c su de va vit it sna ‘sephsare paral Ucn poate 4 chur ft mein i ae es rinipcric microscope pte tantra nei Inleaeacondnstreor bite de Tami eu dupont ‘onder rico — po tmcercpul lide: Mica bw 107m, armolea deci 100 or mali Ultamicrocopia este des Intebuinitt penta vide mcroosaismelor z roonpaniamelor pet virile pin toe oft (he ed Fin colors su foamy, Experiment demonstrat “Modell micresepu de potarzare reve denweni: MID 2942-4 mci olatimetns.in asst supe wet ee lariat, care apr ca mzoncope! cipal xc izes cejm $0.32 Hm 0 jn 380.4 Hm nirtd puteres de reaoluie§ a fouwgrafere in raze ulaviolste Tumi verde De cite ort pome ivi, tocind Dan) in raport co ftogratierea in Wy =302 ori ‘208 08. Pare de vero nun mirmscor Ene Satna minima dine dout puncte obscrate distin Up) este da de relatia P= 0,526. Ay 1a ries inves a datantl minime separable, ‘614 Une: ce este unghinl dine axa opich si raza extrem a uli cae pteunde in abet ere {st dat detain P= Bxerett 1. Cu cae disporitive se obi imagined mie uni obi eer ‘by microscopul Sree Vas 16. Determinarea concentratiei unor solutii prin 2 seal dap my metodarefractometi Spica ene st Scapa wert loam eres aspecr teorsce—plviad —metoda serena mete conus apart 23. Cave este distanja minima separabil & uni miroscop iene seta munca AOD. 3 ‘meric Wl Taportnta mete refactometie In practca medical Rturares caper ce reflect struct si principio de anetionare a fiberoptic.cs ca a aia ugh de nies de pin a Se Se ecm de pn Inu neh ig 6-1, mi unghie refrac nt teoretice Fic orzk de himing ca cde pe supra de cpa ‘mai sub um ugh dened (ip 10.) ‘Accans rue sufersromencl de reflexie — la “arti me din care # ert su ung 9 Fetch schimbarea det intrarenal doles linghul de refrac Tnecl ce wmeavi nev preocupa de enomena Ine unghie cided anh de refrac exe als, 6.) Fig 161 uti Jog refrci, nate a, pourtd mumele de refi elatval mua? raport cu mal | Tadicte de racic asolw al anst media exe d raportal dave viteen imi fn vid 19 ten hin respect Nnoarca nghiai limit de erate se termina in rai oo" ass) (64, prin ae Se be prt n cod ectmeih ee oczal ind Pt nt ma es penn ape sim ip etch (fect ee ct i epiesh eke somal i spas rs aunt deen i 12) ast (062) Indicele de rfc lat poate & exprimat prin i tefaci sbaoi i moirana pin vitezse umn nme (163) Indicele de refine 2 tnei substanfe pind deo factor eine care: mats substan, Hogimen de a tite, temperstr, presune te. Din. acest considee letras tbe, dio de eine se notes stl inscamnde8 determinarl a efictuat ew angie de und fam ina alten Da soa la temperatura de 20 (Dre raza de hint tose dren media mat putin dens ae intel ni dens (nF <1, Pant prope enorme Fig, 162 16.19, ds aspen de para in punta de nce4 fehl coe , lepenen de omen wih pei, reasons Bes comeuriys rte econ pitino inpeane iis ec Ss ena, reneca~ thle car abo nes tana aa, . Se mumeste ugh ini de incidents ugh faz s react sub un ugh =90? 9 det ine anaes \desepraie a eslor dau medi Valoara unghiuli Timi (,)%6 abjine prin par Formal (1) per eal r=90, de unde results Sno se 60) Ina ce devine mai mare dct, ara dela rele tal, orc mea din Cove a cnt (Pg tele azar peste mai sus, est evident ed dca a ade nonnal (empendicule) pe spate de sepaic Go toe nevis nal doiea mein efactometicle sunt spurste prvirute pentyl ‘ndicitor de eats iizet «content sche Peau difrite solu indicele Je tein ee mire concent a baa fnctonii reffactometrlor se af existeng limit de ncidentd Gn aninateieca Tag 1.9) a imi de erate (Us unin ers Tg Vo) Deserieren spars oii eet arab i 0, i la i deine ence man ve Retaciomeral ABBE permite sires dest. 2 pou Drie componente refactor ABBE sum prezentste fn te Fig. 164 Coal premctor (4) eine: [prime de masarare: ria de hare — arc cor dows prise fc ae le un volun mi i are ee introduce sluia Coral prsmcor ae racordun penta emo 2 pian doe (un emomein 0 oglnda de luminal). 1s 1sncta de punere ta punt (0) permite ob impor ing femme, omprstra (3) sere intr bl spare latin de separate a cel dout soma ‘wale (2) se poate aprecia ita de dopo Fambural (3) servete petra rte corp pr Lanta de cre (0) ete cups rig cu het Pune! permite citizen valerie de sete a Domeaiut de msurae a efictomstiuut ABBE ¢ inte 13 si 1,7, Scala permite cite iil dee ecm a tas aprectere clei de pats seca, Modul de tur Yeritiares etatonariaparata op efiactometul se teste alte epi ; 2 sutra surubuti se deschide compel phoney fa cio th pot pefet osama coe dowd fe ale prmclr se desea cu 2 ajtoal uni pipet se pu 2~3 pict de cha mt rmentinind oriontalistes_prismei de misurare coal primer se realice rescore n posi Privind pnt unetadecte () ce rote aba ‘api sali raloares 13 incl eer Mm A)Ms ~2M 15810.0 ra de lamin cade dinar pe oped Se nga! do 43" se eatin so unghie de 3 ‘ti uni imi de eacie Sa ys ae, att Mota frie Je_ ana, tit pent determina i chime tel sbstane cu jr tee a nal pct cali. "ata aio de dere lagi Jeu pe eae oh (ons 9 move) ete capa Te ei, ato ca ie act soege din eter, oar nuele de spec de em onal respect ne de pectoscopi cate x cup cu stil aesor te tinmele Se pecoscopi de mie Toles ator de iets nie abort dew pit non sn molecu) tue cind se examinee tran 11, 0 8 lamin ie in cin ne Ugh pen casi rr est epal eu 4¥" Sane armies 2)201.10%ms; _ ¥) 206.10 ms S20810%ms, 8) 209.10" me 17. Spectre demise st absorbtie Aneliaspesith “Spec de emf cit cle de abe pt ufo de el na commu avin oat pra ae depnde Compecita chick sare fh stubtne cea. Un sr ec se arteries poh pees un in amen cu pat pe fend tance, 17-1. in pec fe absorp earcricrh tin exis enor i sa Yet ane, ase pe olan pce de emse sn. ltre ul spec sabre pec i lnmtle trier jl cla segue spc eo mt epee in Fig 172 Tae spc de one co de absorb ale unc sbsan, line’ Hcondqi iene extad 0 coraponden_ dis 1 Kreis pea siner iio ‘reentarnnpetelor tose piv analiza poeta {Stoel “comsmce ye pracpla de to Flnares spectroscope, flosiad sua de sada ‘+ Famiazaea ew apicapileanliz spectae fn ‘mate bile “+ ntes In evident a sa produits bitoice ‘tl spect ale + Vitlare dpe otra lumii polarize, oti tortie cs anu longi de nd, mt epoca care sum ‘na Liles st eazate de coniguratia lect ‘so a a fect clement chime Anil este apr de iene ee ‘Shami, preset Intron ames, dpe or apt etalon ‘Sone absoarbe radia cw acele agit de wn pe cre Spevlede emis & vaorile3¢ gael pot i pimite rin essa elit chide compare sole ~ prin Tze pint to temperate Pen subsanfle organs, eae = Accomm i cpr nae, erie sun ize spec east rywade ds rears sic depnde de evens Me eS enone! Lt dpe amid peers conta bcs pal hme _ ‘spectrale se utilizes apar Me ctescogpe, Jack spl estudiar dest eo och sere tach spctnl se nneistea pw lack Ftgrais 0 pit Spec vat ene rprezentat de rfl enginesew de argu spre vik) wera se mien, ar ind ‘efctie respecte miveteDisporna oe rae ma {a eee Tain albe pinto prs an all ea, ‘erent esa dine inc de etc pent iets ‘dou Treceenazlorpin pana se repcsrta ni "sre rz monocromated I Were pi psa ae et Gein nia cu wn at Dy ia lore pea, ‘ke nde it eel in ea D=ta—m)d Unc m-indcte de refi a med nee de retacea material i ae conte "A neh ree acs in cae razor dispeste de prisms aa un cesta He v2 bfine 0 image cart eae 9 oat ‘pre deosebite de prim, sfc de ifacie real eviahe pool ea enim de Deseleren spectroscope ev do Compara fn cae acm ic oha rt inbi, ceat — penra lait. sae ema = pene ton). Spectonspal flout In laorat conte pis di ColimatoalK ste consul dino etl convergent Ly 30 reaabilt Fagan ca ele: Coimatoral © ment st i pe fe sede prise un fil gst er ele Fanta se role) ast, Int si se sire © Bole rtoare ilo spotale. concrete comonien 0 ciate ult Leta ete fmm dine-un sistem ois Lore spre nd, fu cut Ty, pia eave piss oberon. Pen 3 Scent ine spec cpu de vedere, lane se pte in url ues ave versa Pen 2 se one imagines clr spt, cela se ans in axa Tonga to ence doch bart tatanarenspectroscopali ‘Modul de luce Spectucopal cu dows bree format dnt prism sidou burt "colimatorl Kanes (Fig 178). Fualonares spsctoscpul const in sailien une dependcje ie dvi ser rate lagi de unl adil, fn scat tui tt omer pete vb Piece line spactais seid sucealy td iat ine nunca chm de vor), regia de esr dt unghil respect de pe tara ada» spcscapu al unel iii) pe acre. teens ei do 1 ir pe sore mbar de 2" enor se sons et decane pe ive eimai, plaind pesca unt sstmnJe ane frtnguar divine sto ga, tp dona nse ina respective Fecatet prec de valor cred un un pe pat. Unind pnts line contin tote punt, ve obs carenin adceea aca ndescen a produ de cerca; prose de fai ste hha. Meta folate alate 9 permite e a stabi, dc ine de alae a spectoscopul Ta eal mostra vo flor ‘aie erie eo Lamp de cant ca vapor de mer, Hang de und su preentat in bell 171 1 aa erin priming Tron [ox [ease Jean Se Tn pe i evden pm sd te prota = >= = i fare apenas De S03 tm Da > 38 oh, 3 ae Bs ptent ce oar gece ene ot — | Bi pps dec (prs eas oera o : 3 pened ple esc epee =f “etc coalesce apr, dpa tain ee pin ote ft te vias faces sven ac fpecroscopul,corespunzitore fees int spect distinct: Sn contenhee pit efi ute fle ‘pecric se dtemin alia pez sai, experiment demonstrativ It earsctnsie, dependent de doze torn sol ‘Aliza spectall cal este lang. folosi@ in mete pom entfenren wmelar de singe sili iversclor itoiesfiAcewe'analize au la bars fap hemoglobin eras au pete de abut craters ‘O vara a anal spectalecantative demise este te doze Mamtomnes anor font sletinoin Tologice Actsimente in laboratnee.clice sunt de Icetate sesrfotometle pens ientfeass or sik ‘sum pun condaare reallo unten de abort reve de inven: MD 24852-2008 In fra de prism esau de tac, deri ain athe est eect float nite polaron amar cae ee tn substan opi ctv. (Pn. Lcrarea NE 18) ‘Schema iste ese reprezentat in Fg 175 mina ath, rind pon plaroe, devine plan ola psn apie atid (pach de cu) rte pla de polar ru prt atts plac unpial de rote dep murat de mca Je und. Pin mare, vee ey dei Hngime de und linac @ anu Tungime de un polaris nan plan cinco eu pana ech pncpale a atalzor Punereain evden x sda in product biog Per sclznca experi sunt noes specs ou irs limp cusp ples de sabes mona nmene aliaea expel n ia clement optic iso enle de ocaiare pe ane ser ere lami a Inc caries mlz he shin magi de pe core a intoducsres Clement devin colo Aczut clos dopa lore dpi d pri aaa capt tara in just nome ean lori eeu laminos pe cen, Prmind eee ‘psc contin In ntine sms + ocolireaobstacolelor de etre zee de mins « compunerearaiilor manos; “) fenomentl de vara a indielul de reftactie de hangimes de ile activ cereal de pe 3. La wecerea lumii sore print rea de difactie, maximal tala fi 3) oj; b)albastu; e)alb ; vot 4. La trecerea une raze de mind monoeromatick din sic in 3 Tangimen de nd ') freevents, ©) viteza de propagare: 1) iveta de propaga. Fig 175 ney 5. Cunoscind unghial de refit vierea az emergent, se pate deter 5) intensitatea rare nent; ‘numa unghie incident, ©) dimensianile iniare ale pris 1) inicele de refactie al pis in rapt cu mal, Prise si unghie 4 ptritanian’ Sle pony ea; 6 eran nd vitezs de roa defer cule spareme punct de vedere bfs ie ange valoarea de 25 rus achia n De ecran. Acest moment ese important , deoarece refed neleparulara analiza vial, 6. Unghiul de deviere Dune prism se determin cu rela a) Dat 1-4; by D=(n42)- 4; Exereiit ©) D=(a--A; Da (nt bya 1 lice de refiactie al une substan, in acele en es Im acess co 3) ntensitates lamin ®) ecvena lumii ©) directa lamin <)cocticiental de absorb. Unde: A~unghialprsmet; n—indicle de refiatical prism 18, Determinarea concentratiei solu) ‘metoda polarimetrica Scopullueréit ‘+ Studi fenomenelor gia unor metode oe stu la baza objines mini poarzate 2, Dispersia lumini reprezints 9) itoareerea zi tn medi din care a vent; 168, 169Fairizaea eu posibitie de foloie lin im biloge si medina Suber Sanchar de ren diac, polariare ete ar ese compere in Ponte le ciisie # aborbie (fet frotecti, feed one) Mfume chimicd si ce biologic a lumini tn patcular Realiate expres ce ele existent @ dou inc amin aspen oc xe eg de component ect . + electromagnetice. De accea vectorul E , este numit wectorul i toc crod cance bas ain uti am abe ce Come ops mie a tera cone cde ogee a pi lara os pn ete on Te eee nt ees demand sto, ws Shut de acca tue! hn sata pear pasate rend Noun tortie Unda lectomgnetic e caracterzert prin vector ‘impulu lectrievarabit tic cimpul magnet 17, abele cima ind inseparable Vector Ht in pe cine parca oti i tins dein ecto En plan perpen pe inde pup O sald ami se neste nator tian ca oct tor veto de Tumi a 1s plane pie se mumeste i plan potariat 0 iiar vcd i 8.2) Bi F Fig 181 union naturalé poate polaizath prin reflesie, espectiv potent (ig 18!) prin dubia vetactie i184). "Rut mina refi eit pi cea fefoct, sist paral oneeat(hig 1826) rapa select redoing oie Fvcaiutre pe pana de ned ea refrac —in plal Beinsdena Grad de polaiare at hain reflect depnde de al de incident Dock indplinete condiia cb tanga rahi de incidenl 1 exe eps cw indice de reiacie mal sti, deta supra eras se reflects Tunina, aust ae Toe Undele elctrmggntie ae ror lngimi de wn sunt Interval dela 10" nm pi la 10 nm alesse special pt Putiume mich din acest domenis (760-400), porta de fmt, repens specu ti sa simp mina, ‘Lumina, vind natu slectromagnete, posed ait prop ‘niulator, ct 3 propritai eorpusulare. Propecia Sermanifess ma alsin fenomencie de propa (ree. 7ids are inet de refatc considrbil msl mie 8 de oli tl i sine Io el renter fc then)gesteeci gi=n as Raa reflcintl ht respectes fei ak Hrewser est aizat, oto radu de polar est maim mula (181) tegen sefiacis,se pote demons olariares tls um reflow dnt aa el es refrac et cucu 0 (Fg 183), wae i “a “Asemenes proprietiti poseda gi peliculcle polarcid. See tle plein wep de cid eee cna ri leet btn Src anor su cae et ea peat neve dros tarp wit dc one ae baat oxlaad aa era tanita abet comp na in se ce (de bes pce oda) fuel th ‘apa Tn tortes dati se precal polarizarea mini pin refaie,utzin in cos de pu de Island Cs ee apa agonal Scr a te sft eint ale omy Tipse et halon de Canada, Ansmbl sal iat ae eee we - refi seg Balam de Cana are posts raza exon indice oe reac rte apepit de otal apt anda en » Aceash va ree prac nevis pia ico Ras onda Fess ‘stan mca, fer o ele ol Gea eeu a m mDeed In esen raze polarize, ise din prim eg he) aim ut Ee parson oe ea (esc the portleia e hvins tee pin Ft eal a a nines tn prin oT devine ls F183 atc cd nil fu Pi ping’ oo orci) In acca chem Ny a consider pollo, ‘natin 4 Chie me Ge mrt ogni, a nuh su at mult aomt eC asin, pose poi ers your a amin icici Aste Se ‘mene msec active, at poi lor 8 folate mnt atate opti. Deck anal de po reat spe dept, bets cumeste_dexroge ‘icon, lactose alannt progestro ec) In cal te J fotvnre ce rut spre tng, substan pe mae {Gt frctocn erin, colesterol ce) ‘oghtl gear rola optic activ otto pa tres ni snr terpertr 9 nse 0 cw concentatin C4 soli srabatut ctor relate felet any spit de ie speci) a matt pi active ding rai meron ch de ngimeh J endl a te Sone ers proprinal cx ptt i den. ot ior fo 9 pnt cio fi Cunoscind unghil de oie specifi [a # solu ote ative ul, cae ae worl sla ace ase cena = sean ta so dup ol ee ass) ley In conditile uiisrt polatimeralu circue SM" ct 1b He 9 minim ce polar ca tab be 8 a std angie 0.09804 m i potatzate in cerctiilehiofze 9 raciea nee Iomportanta tn vgaismele vit state, n mare ma in eats om ade carbo alumine amine in i ec) Poi aes astra a er poate eae mina plas So gin og sme parca, 18 pha oo cena opce 2 afbumine din srl sng ermine efpicecaccalsau 1 citca paid Ie peel ae aco lbumin! wit Blea tebe ibe aia seach mdm pes detrminen one ich cx met ste worm rea npr boca mola tarzan scree i deine piel st er encore hse, peu wt ‘Dock 1 se expini in met, alan formula (11) 0 exw klet ony [a oi epi de tir si angi ce sx Suma ntgce empen oe 2 CP reas tse si wee el er 14 vssevifcarea fame oss, re de cose, erm Tene A cae dca ince eco um et et pent ge str meanie, care apr ines Nui vei a neces sina natural 7 activ Aenent fn abrtor sep bine substan eet Sa eeansstr vi sus pin tose tar parents (Se mime mind era polar chcaae ajc eta de mind deri wn ce) soil stra rors determin continu de abit senses ear. i aa pul SM (Fig.187) const di orm um fate oss de aint Sgt ocd met aie a apart (F188) cones dintrun, lin run plan Pn tab T sli elo Sa a un amalzor A cu un aan eieular M9 at Har pen ica hi, oma abl By re apt pen crea indo pecan 8 tO srmata In eae de porzor 3 analzo $= Deseriereaaparatalat se pai Mero ana cata 9 cantata difertelr pie ste care se floss lumina polarize, 36 polarint. ‘oars ese bart pe maura unghi t : nua eat de sla subtopic ative roe 2 ie pote = rea wliats peso misrarea unghivhi de aad rigiss png de rai a Tumi plarizatese mums polar nig 86 este repre schon psc «unt polar " roi optic a rt deni ale plein ee se mina poanzath int, al SH Z--)-5 esi in ag ck Fitts ch ee ca on a i rei ca cack mraz in en ce © Be ro tn Afr de acca, lanl tumin polarize a Moca tyro ech 87 Dm acs cae I ero Age, poaizoraui P (planee Zor principle nt sea plea) cp vz pvt i ec Coa etn ple ae, pe cd paren i fe Anal carpal vial se tmp, fe cl Ach oe ein en stale nro ano ici So Cig even pri in. miloc = clrpolui vis, mir sib amines prior Late. fn acest ca = bie, de i” Cet i simpla polaris comsth din do ia i polttard s aalizarl A. Soba oc activ se nto pola ca analiznisi neces pny reali cc ‘abu Tesi a campus unfor intact ot Sab me eet ned ugh cucare susan opi av and tare al MyPal cos ump, hale plarimee ical oleate seen pla " 176asemenes, un cimp triphi, mumai ci partea din mijloe es inuneca, epic erate ms amino. event prin ie putm gi oa pore na Iuminovtateacimpul viual se unirma peste oF Oe). Fig. 189 rimetry soul de ceretat (lucorA sau fuctozl); burt ice; fo val Modal de tueru: se intduce fia elsticd in paz i, pivind prin ocular 56 reste aura de Iain (Bac8 st cal) prin mica sting "suport Boca, Pe determing @ 0 — unghivl ce stabilte porta init a a al de poltiaor in absenja solu ope active, Peni yuu gl ae plea in cv apartu cu sutoral maf TJ) se roles aaliznnal intro relic sav at, pind ce eu zal obi o uminoitate minima uniforms Tn acest car divizunea 0 de pe venir at tebuis8 eoineid cu anes dd pe seta de ava Dac acest coincident mu.are le, ‘cesar de's determina corel apratul, cae este expamath gh Ne oficial tei determin ae Tu teense valor in suc pce ie ale pln aa cites pe sine ap mma ines de ade ie ml Marin eae "pe ef ink) cares tpn atl eal Cie ‘face provid pin an in Ips state ne se cleus media atmo a determinisilor, 5 scone abu 5 8 umple cu solu de ceretat se introduce pin ci sole in local, UITENTIE! Evia formarea unor bale de aer int in curd fer sale eu chi! prvi! in cular Se observ ct imagines devent nuniform Shrink 4 ey analizorl in scopulobjineit wnt now cmp de Funinsitate mini 9 uniforms se citexte unghiolg, care stablete postin aalizorl cand rina rece prin sola de eeeetats ‘erepett procedeul de te of, wens valoile in abel; Se caloulenzi media anitmtid a Jeterminiilor, Te determi unghial de rote @ al plana lamin polariate decir sola de cerca, caleuind diferena 0= 0-9 179 int zd pe oir mom sco so fel, inedt 20 de diviziuni ale lui sunt egale cu 19 divi mae ini ale fixe: adic focare diviziune a verierului este cu 10,05 20 mie det divisunes sci ie, v8se ropottoperpile de mai sus si pont celelake cece jr reaulatleobyinte se introduc i tbe, cu. ajtorl formule (183) se. called soluior de erect, a eral bint se nae a trois $ — scala grat, 6 — polaroid (analiza); 7 3 9 — lane; laser eu He-Ne. perc se elie i flu mtr pad baa 1 2 | rigs upd prelucrarea matematcs @ datlor experimental vs ‘concentrafici solufiilor cercetate se exprimi astfe! in i wr 2c See ee ch! fmarh vertical Pin ties aalioruut 6 se obtine cimpsl cat pe ceran, Apana vas dace a iminareacimpul pe an. Apoi se pasar i sister vascle 2 93. Dehasind anal 3 in ss sa nos, tablet nivel sui Hin sal 2 asl inet cpl pe cern 8 devin din now maxi Jnvoceat Aceata serve dept confimare e8 rota plans de ura, provocat de colona sla din vasul 2, compenscazS Mee plan de polarize oloaa solic etalon din vaso uadonal pate fap cl ait cidicarea, elt si coborirea iveltul Je Hehiddin vasa 2, im rapor eu cst fix, duce Ta Hhinre eran ‘Daci soluia din vasul 2 se flocucye eu alt solic mai concenata sau mai ald, atch nivel, ta care are loo ‘ampomarea, espectv se migoreazi sa se mae Me ar acca ntl find anterior ealona,repreint un made snp de polarimetn pentru efectuareaanaielor ape 181 Eigen» dak metic psa tance opto dexrire Uta) levee (leg), ee Ss wpa, epi compre ton in open Fe ce: vs dn wl rpc tape co cng sot optic acted leogtcoluia cay 2 a 3 = lute dn ol el cae sod oh 180ste evden penta cerstrea substnlor optic active 1 rece raei de mind din aer tn cid omg de sola-calo din vas I treuie fe detrogi ee a sist 35 Determinatindiele de retrace a ek, aed ie ava reflect ete mania polit, 1s 12: 913 ats | Pin meta polaimeties se determin§ pent o ol loa unghisl = 248 Se dau (a? ~ 52,75", lungimen =0,19014m. Se oye penta concentrate valor: 29263, 218, 25H WIT eh 2A 6 Sab ce unghi fide orizontwebuie ss afl soaree, petra ftecte tu reflectate de pe span mini si fe maximal 2) 408 bs 2. Ce sunt substanfele optic active? oa ost. oud gt Hemp, Cae IC se dept pl scl subse cate mte planldeviraji (polarizate care le raverseaz; : pei ve Sve we ee de aml ‘2m pot substan onganice; ©} enna lors determin pin contacted. 19, Celuta fotovoltaied. Laxmetrul Master Seopal wert ce theremten aspectelor eortice, privind mele mimi Foti eect once. “+ Eutoare spoil de short in eaitte de xe, Frmporana in eretrie bofce i praca medias {2 Rualvaren espeneneh ce relleotsensibiliaten postal a ‘elt fotowolce 3, Dupe ta ptm ers despa la, ‘polarizeaza. Care razii este polarizati? S mal ‘uma oda ‘nua ra oxo Smee Saad ©) tr tacit cea extant [Noun corti cst mini te carci de mi 9 6 yin acm (oh sen neat de min emis in drei normal de ye osups de e000 nent nega rape Entel a prestne 101325 Pa ‘ccs mee ener emad de ce ssa de amin 3 eu ta ena de amin pe creo provoac se mumee jade amid) 4 Determinigrosimes picui de cau, cae mee plana Polariare a lamin (A = S000m) cu @= 48°. Constanta speci erotire a cunrui peau acca ngime de und @, = 20° um a) 18 mms )2.3 mm; Otemm oi mm 12 1aUniatea de misurd a Moxa de fomint este Lamennl este foxal de Taming emis deo sus pnct Inns de cin interior an ung de steraban ‘Miri egal ea raportal dine fax toa de ha ae uniform in tate dhectile pe suas dat, i aria ‘supaff, se mune mina spa date. E-0,.)5 Unitas de isu lumii exte fx (Us). Lael ina creat eu x de lamin de | Un, eprtiat Peo pratt dem fet foodie fice pate din fenomencle care ‘evident canter) corpuscular al raiailorluminonse Fenomen a fost descopert de H. Hern 1887. Pe cle expo ‘4 constaat cl sub tefanes lami laren energie set fin iter substanje ster: odie. Fenomeme! de lectromor liber dram metal sub acum radar la poorti mumele de" fee fototectieenerm, cae. ‘rious eg 1. Num de electron emis deo substan in watt de reste proportional eu intenstata rade luminose inlaeme | M2 cacgi inte a electronics Jn cazul meilor dicectrice $i semicontuctoare se produce ml jowclecinc. ner care consi in miyvarea recite tne acestra sub ates Tumi Un somiconductor dat are 91 la Tnuncic o conductibiiate ric, aumithcondacitate de ioueric. Su tuna radiate fommse apare. 3) condoctibate de luminare, nui Tonductibitete,osea permite tiara lor c4 Teistenfe ie amino in semiconductore este posibil si etl fowelectic cae, lund clecron-gou, aigud In aclai imp spares tr, vont de preva statu de bar}, Acest fenomen 36 st fe! fowclece de spay, eliza l iia joni Tin asemenes dispose mumese celal foovoiaicl 9 opts enn generator decent lwttc Realiarea practic nei ule Ftovollaie exe iat tn Fig 19-1 rea cue onfctionats into pci suport de metal, care este drept mul din slower. Un stat de seleniy cu rowan prin gol, pe care exe plverizat un strat de meal iransparent (st de-aldilea cleo) 2. Freventa radiate incident tree fe ma mare aman ints Vy (pag fotelectic), pentru a praca electron 3. Energia cnc a lectroilor emis ete x fant uma Srecvent mn ¥ ret proportional. Ezwitia de boca a efecald fotolctic exter, stabi ingen are forma vow gay lune h~ constant lack (6628-10°*J 8}, = fecvena ada amino incident; im, ~ energa minimald cess sulci eecronlu set; Fig arr 8sAtom dn stam mesic pitrand, rin difiziune sus a satu de selena, mpuninda fl conduct leston, pe cind prea de jos semiconductoul jy ‘condactibilitstea pein olufnre statunilemnfinate se Joncinnes np. ile luminoase, tecind strata metalic semi reginnea jotcinit perch de electron go ezehilibneaa ptenialele de pe cele dow ff ale tu Si produc ine elect clulet otenine eletromotoare, flea menfine mca tiuminat (Ca materiale semicondoctore mai po fost: oid sf de argin, gormanal ee, Apia acti tp de (Gescori-numit st clu cu sat’ de haa) sun hum fotometic, fotcolovimetie, pactrofotometi ee Prumetrl pincipl at eel Towle est sensi imegralé K, numeric egal intensiatea cureatuli in ‘cll, ind fava inlet pe supra et act lumen [Conform deft, marimes fede lamin se determing relia Sau o-L.s 193) unde este intenstata sure de min, supra tum ‘elu fotelectice, r= ditanga dnt srs dein 9 ‘ctv oll Din reli (19.2) gi (19.3) obginm ce «oy exterior un caret atta tmp it el ‘te cal talonarea dispozitivll de laborator in caltate de hxmetra Desriere dsportivulut stan opic (F192) ete fat ala ool CL a hee ayer sen Se unin 8 se cle vit coset). “ seh a eb meine tno sao sont fines de ohne ¥ stom es foowies ste apa wn saya Garant em ee tana a on opr pnfxre io e pare. ‘Modal de ter 1. Varind succes dist r dtr cela ftovotni gi be, de eave dat ke eet cuentl j, iadiat de, miroampermety, ‘MR fe. Cone lpr (193) 9 (094) se exelent sik ina a evlle fotovotice S 5 inensitatea sure de 2, Renuatele numeric obit tein aba 19. 1873. Confoem datslor tbe 19, se recoman Je» dst amine niet loca ale = 0) asco i 193, lc devin sc struments ie [Saaleeaiaed ate supe sta a esl xoolaice se ite Bape | tot [sae frm [ast | ts Fc dae, Valor Hun se determin comfor seme 1195) unde a epee ata Sage z Inport in cercetirie bite yi practen medal ——— pure eu vid sc serio rn de nr a 5 = Nusa ps lei tots umeseftsecic. Ne @ ee is comractauora dine I em ners crete elec, lize tele nol npc gare ea ar To esac obi f = mm in peal ot emia loci sein ae i recon, cae anc ea roel al bombard il sf 0 ie sel ton iar Ua Is ic uta risa fxoecwon (FE. ‘Sm un ME ete reeves iF 94. Sub ates mic en otoemial anon sconce st focal in cat ie scent prin dis F193 Tantomaie spe ale reac (198) permit de a espns uniocd die valle Caren foslctie “aloe resect le mine ws) Rela (195) penne Salo miceampemen ‘inset Se sr am -2boach msi mull elecron! det cad pe en, aded a a ‘inde "akeene ng a ‘primar. < Zee boluninscnaextem de sad cca ce a In conformitate eu semitateleobinate se fac conelzit despre Exerc 1 Care este pagal ru pent li, dae or de fepre W.n 24 (1G 6210" Fs, 1eV = 16-103) 2)617 mm; 2517 mms, Experiment demonstraty ae ol 2. Constanta solar este egal eu 1350 Wim’. Ci foto cu men de und 58S nm ead fn fccaresecund pe |e In hota sere pnt? 9) 35,8 10 368.10, ©) 37810", 934810” Scnsibiltatea spectra a clue atvotiaice Bin 5 rat osama ta 9 tet tr pce eae Ne ‘este reprezentat in Fig, 19.5. " 3. Laer de este electonior dintun metal W=1,97 eV. re va fl cncrga clectromulsimuls sub acfomes adil eu a | -elementul fotoelecenc, 2 ~ di a) y=, 3 by W, = hy 5 spec sure dad 2 a a aa ements san ems de owe inl = 2Z sayy ‘aig una be lect u puters de 100 Je clement be, cnt net ean epi de Pesctrsuccesiv fre cole ficare ind tanpares poe uid lng de and. De care ae Ips io lispozitivulut de misurare (distanta dintre = Heder semenjac cong) Rt® At cleme 190 mean Determinarea lungimii de und i nares lune Hie: este constant li Planck. Noma cm oleul) mine i stare exc a ip Tima Faas) fea stor cu mat mul lero a fst ens exe in care eet pte rine wa Sap ma ungat(apronimativ 10" 9) Acese ti se mums stiri lef jact un sl portant In producers fenomenulal Seopal ner ‘+ Stil feemenclorce sta a baza fannie ‘Studia pnp de fneionre a laser cu He + Bfetuarea experiment demonstat ce prtcularigjilecomtuetve le seul eu ‘opr radii laser. Determines lungimit de und $i ene radiate laser. energie une Imporan in ert boii yi pratica meical ‘torts nor eauce interme S44 eters, atomal se deze, vou owen pe nivel enrgctic iia, emite wn foton & I cme et yal cu cs ool abso. Dezexitarea (ct Pace est un proces lst, se desir a fatmplare 9 are rere Aco nomen se produce fn mai ule mod. Shecorut reine de la sin, sponta pe nivelal energetic a, moments nt ems spontond (Fz 20.1) ‘nal eee flat pe um nivel metab seven pe nivel Soa nny ta Hnlungat acd un astfel de eleton ete cals aces uel cae exteme (de exemplt, 0 radii to aunt) a revind pe veal Ey, dup un timp mal cut, femal se amy me stimulant (Fig 202).C fe cwvnt, soul ete “stint emit un fton um ip nit mat aca dee arf tpl de "vig al vei exit Te Dl stimula se face evn oon a ci even st (esc cn rages care a excita atom, se observa pe King pense (care estesbob de ae), mat apare Hoe 'un fon estos devin som, de aceeayi ener, dete ia cra ta aca este nf ev 2 pmul, Dac fecare dim acest i (Mont oa tin ete una atom exci co aceeag nivel rena, new pouce alte dows emis stimulate eu proguserea et ot ftw (dec i ol) i fi (cere eu primi Back ‘rat depate, fenomenl se pole repel anes 30 obtine 0 Rakipicare in avalangi a oumdralat fotoilr care aw ceca rane ree yi fct, Aces proses de arplieae a rata prin tice tml be nares fnomen (eect laser, Sar substan 2 [Noun tortie pfenomene ces aaa funni laserlor i Lane movin. ae cg acest fen sume: “Tigh Api Sell Eso of Ras. n,n ace an in ssa ai Jom precast pipe GME ae ‘functionsini laserelor. ™ - ‘Emi spontnd lesa smear Contr eplor messi eat, cca elton m8 il ea ‘aed ame ete nee i atom ‘ol neptune om Seam cat decane Ca ware 3 ae! Se ey on ma ul) pot ete oan ead sel cen) pm et deem CF)" Aeet pt de x» nom (0 8 Sey toe de cps fom abr oe Bl cu ce Cee le Ie care ve ons ve nae de etn (tn et dt lai 2 3care tom permit pralaceres aes fenmen, 56 mune ‘et laser, cre poate sli, chi sau gaz0s. psibilt amplifarea lain, doarece fotnit emi de aor rig abril de atom eexcti. Peru a se proves mi claw ene evoie ok existe un mumir cit mai tare de poral mama de ston din ster i fvoaca lor Ty Fonomenal prin cre marca mjocate 2 atomior mel tremens in tae etergeuca suprioas© momeye Jame poputaitor (i 203) a Peesane.presupane populares eu electoni 3 Apes engi infereare ale atomior meh ativ ser et gamer de electom pe mveele energticesepeioae bile TRempajal fotonie (opte) Inversanea popusilr ese, 0 nope spanmalt pet som, doaree tenia natural ater i reas at eneretce mnie, Tolodat cent tare de ea trmuninamic, ras poate reaiza det dac se consul nuit energie pet mene eh wn eet Pc ate fo transmiteren de energie novestit jens raza iverson popular mame pom. sede Kealaarc pompaju tonic se pate face pe dient Sree sn chine. verses opie m0 = pon ne in simp incite a meds civ ser, devas Lois an rn nvlete energie oupeioare sunt a puts “popula” oar ie iaferioare Sua de eneyge care permite excarea Soni se ume sur de pompal vCatitatea resonant (rezonator tse). Dud obfineren avers populi, ep intr al procesuli de emisi stimula vest ut chia’! din fon cit dé wn atom excita a vents lnc, care [andl su, simular producers tor medi ety a evita pirderen spre exteriorel medii activ @ or fton’ stimula ot pnt a angst eestora medal ac, in vedere dezxctt simulate una puma St Pr ge ami, se impune existent une\ avi reconante ‘reste resonant obi fotai i rim un imp mai fdslungat Cin, Je atoms excita, aigaind asf ampliicare & Fig 202. Fig. 203, lversanes populior mem mo, al ton aa toni can), mr tno tape lf Sie soo neo eee tema) en ‘Superior celia stomior alain stare excita In aceat ite id wste al ee a care See 7, Fig. 204 ‘Mecanisml de fnetionare a taser cu paz Pent cine iaversianea populjila, decor i calite mdi ati Taser, ext flu met ot ga sl {aasor una dnt eerie neces ee ca mice posed a erie egal, a a pt fort propa, Pomel nie realizeaza prin descarcarea clectrie’ in amestec. m 9% Tn lascra cw hetivneon rll gazui de baz parinestoilor nar rolul gazuadaugat atomilor de Helv. Diagrams ick amestcula de He-Ne este reprezenat in Fig. 205. Prin ciocive are loc transfer de energie de a ato de heli j'de- acon, objinindu-se popuatea niveuloi_metastabil, ile stimulate in caviteten reronants prove fasciulul Laser. ieee = Fig. 205, ‘Schema de princpiv a unui laser eu He-Ne este reprezenta Fg. 206. Ferestele Brewster oacS un rl deoscbitin consti lasrelor eo gaz, sigur: Se Steen piedeiloe energctice ale ditt Ia icra gi intaren nubs de deseicare electric; Polrizare fasicull lserint-un anon plan; ‘Shimbun tubului de descireae clectil, in caz de efctare, ew pstareaoglinzilorrezoatorlu laser are sunt eu ‘lt mai coststoare ‘Cole expse ma sus pot i demonstrate experiment 197Laser este fiat pe dic astel ca tamina radia de et 3 _ zat planul de i — —— iat jlaca dielectric sii fie polar rl fi ie om re upd proxi lr pe eoan. Lelie plc ancl verticale, se fixed porta Fig. 206 Experiment demonstrativ Ferestre Brewster Brevet de invente: SU 12545344 in anal 1815 savantul englez D. Brewster a constatat oui raze (refractati grec), de pe suprafa unui di brit un ad de polrvare maxims dacd gh dae e590" ™ Fig. 20.7 147 =90%, deci r Aplicind logea a dou arf, gsi: 10" 3 ent ce ra eet compet dpe, Acca posite ents Sti ui Brest Wine sha ees Haaren eelngena ema pans Pee I P) jit structia diferitor omen eons xe sizat coms crane see's xc pene ener emi 1 srr "Poca aux mo pee ea tub in ee ee sce pack eStats, nap mo a umanghrcpatcu gil ls EWS in a keane i etek Beet ae cunt stor pan pla cic co aoe ee etn (rama pet le mm exchse pele am pr cesses cb filer He Seta pet ‘Unghil de incidents, pentrs care este satisticuts condita Brewster (11= (gi), se numestounght de incidents brewseriand aul incdenfei brewsteriene raza reflectati este complet poli fn plancl situst perpendicular pe planul de incident, iat ‘elraclatt— paral polarizaté in planul de incidents. rin ur ind raza incidenl este polarizaté in planul de incident realizeazcondiia Tui Brewster, raza reflectatl trebuie a di Pentru realzarea experiene, ee confinné acest fenomen, Serve {ispzitivul,reprezentt in Fig. 207, este confetionat din suportal 1, axa vertical 2, discul 3 ‘ovizontal, placa dilectrca transparent 4, mini laser eu He-Ne ‘seul indicator 6 sara gradatl 7 $i ceranul 8. 2 19Determinares lang de und p 7 in formula eee de aifetie: sing: determin Pent realzaea lest ptice sunt neces: mi iq He-Ne, reele de diftactie cu tiferite constant, ccran, roth ymca de unds a rites Iner 4, =dsing unde dese fon ld sia: ee mgm de und st vera amit (63:10 m/s) se determi frsven aii! laser di eat: Modul de pe banal optic, in suport speciale se insaeszl rejeaua de aiffactie si ecranol (Fig 2088). Dup i Tnsruli se pune fa punct sistemul optic. Distant dite eran se Sutilele asl, incit pe seran sh se observe incerfereni ce conine maximile de ondnile L253 (Fig. 20 cr cunt a ii sr cu He-Ne teint a ee per unde AecoonlaiPanek 66210" 2s r ‘misuririle menfionate mai sus se repetd pentru maximele de via dio" 2) 9d oil we 0 . " ‘ezultatcle expetimentale objinute se tec in tabelul 204 Tabet 201 Ns som [sine 4. [i [Ba scorn nm_| We a 2p? Fig 208. a4 : = 3. + cu ajtral gle se msor distant de arf pid a 5 distana Sd Ia maximal central (a = 0) pin la maxi Importanfa radial taser in erectile bioizice gf pratien ‘edi nti (= 1; raportal SL repreznavaloaea mumeria 129 Unde ‘unghial de dittaeieporey maximul de ondinal ai, Folosnd Finer tigonometie se determing valoaea respect a sing medical Interiuea ada asr eu substan pote produc o serie dd clecte cae depind de feevena intents, energstict a ‘hts ser Acesteefete ot Bin principal, de dows eatepony isorctve si meiniare ete dtractive se mai a mar concen uel veri Torte man ona 8 npc a adil laser eu substan. In 200 =Aceste lout se produce un adevrat “oe termi", doa ‘objine reste instananee de temperate ordinal ml de, fecteledistwctive se dtoresc cimpul electric laser cate poate ating, in cal uni fsccul ocazat, val Viv. Sub aejunea uni astel'de_ camp clcc modifica reversible la nivelul molecular Inensiatca mare a cimpulus electric ve asocant Jtensitate mare a presuni raced supra uni corp eda Efectele neliniare ale interact lamin cau manifest in cazul raditiek laser, al cia cry eh omparsbl, ca intense, ew impute clctrice fn Petele rine! laser asupea onganismelor vt sunt van cea, flosiealseall in domenl blog t medical rade cu mula atentic, upd cum rele cesciile de specialitte Iai ‘materia vie raja lsc poste #8 produc, in principal, Un cfecte: termi. foobistimuent $i fotorhie, in fi temperatura atinsd de conical cu festtunle, se pot produce, Spun de efectetennie: congularen (pein temper nue 60 i 100°C) si volatiizaren (pent tempers ma to0"c), Tne8 de Is Hoceputul apart sale Iaseral sa gist plicit, care an de an, eupeind oi domenit de act (eteoroogie, prelurarea i tranuiterea informatie, hol ‘terme ete). Totodt, e observ ocrestre tot ma ‘aplicilor leat {In medicind , insoducerea laser permite dervltarea lehnici_modicale’ care sd Inocwiscl mai efcint te onvenponale sau si ereeze nol modaliifi de. investgaie atment. Aste, cu ajtorl unui disporty laser cae emis infarou se pot fice determin ale difstslor substnte din ‘Sci se apeleze ln obigmuitn motos reco une probe singe. Dispoztivul permite. titra prcisd gf api continutlut de glucacd, grim (clesterD, de acid ure 3 x (tan) in sng, coe co fe posites dpi cs hereon, date te) Isc merch se st ht ote ns sacs or to ple see ofr ut vole cra ari agsomorarea (ts anor vase de sings, Ia Jere Seon cmcopa™ inch pen one will pasinexise po eatin ee somo team aoe 6st ace ote chien ll istrt cln, e-eit cle infleneneave aspen eat pocapenr. i gate rma (runt ma eo snp Ste, Jia, a pee extn emer, a ee rk inte cue tee pene pte asa vgn our i rte pre re ey cn tsar sn vrs mS ep rae ectt! lntngene, + nodublor vocab,» pipe coraor re ante’ fc rato eb ini Jome de pss cr men dermal voi le a al ie ety fhe ‘cl rt ih ae eae Cees epee copone ela tne ‘rset hcan a line pum sn tates aed wate : Cele vin wien tsuki in pee rune us een ltd sae 9 wet ome yma Ca mania ee cate tet sel neh asf mee sat cea unalone cae eras ‘Sane cnr dere pio ake = 21Terapia cu stn roi Ltspoctve sre earn feciun. Dnt spor emarei laser cu COs, laserl eu He Ne, seal ce A Design, n une eazu ilar lsc hu poste lone ‘erapeutce considerte‘clasice, dat le completa Ie Posiblitiile pen nee, preci, rapide 9 eicacte Exercith |. Domenia evento radii laser foot in m all in imitele 3.10" Mily gi 1510" Mite Car sume lungimitor de una? 9) 3m gi 15 um; 1) 6 ym 9:30 ©) 2 940 1 m3 pm 2. reve ftom deri tinaat prc fotonului stimulator este: ee 3) ams) a cs) esl) de oo mai 3. Care relate reprecin formula rele de dace? tena 1) 2asincr= a: a sina =nd; Odsina 4-Inofamologie pent ,sudaey” ein se uilizer ad Taser eu lungimea de und 4, ~O.ST4n, ia aterapie 4, = 0.6}. Care ete deren dine energie cuantcor acest radia? = 663-10" 35 4510" J, 24105; «52:10, 43440), 206 21. Studierea soluiilor eolorate prin metode fotocolorimetrice AVelneansc rit + Stil ze tortie fenomense bso unin ‘+ Famiiarizarea cu aplicaie meta! colorist in matin + Stutilconstuci sa princpia deer a colorimetal foteleon + Utlizaeacoerimetr ftolecti Ia dtermiarea concent substanflor in sali Novlua eoretie i. Lea ta Bouguer-Lambert Lamimavind nau clone i propieti daliice lsc) acinar pn ae exempta de uma ents Cont eg ner cee i Pyaar aru dep mn ial Intestate mii devs de ama) me em it nese opera ae a een amt ep rine ite de supa perpen pe dre de propane La weet lamin print an srt Je stan intense “ senuar Accast micyorare 4 ntensti ae lon relat infraction unde de min cu substan pin are en ce Unda de Tuminprovoaclossilaifate elector din nom msec, pen deat se consumo parte din ene unde, Je ob ‘transform nate forme deer. Fenomera, it care are oc aeiaareainensl lumini ln ‘recerea prin orice substan rela transforma energie de eid hrm erg mee cere ‘Absorbs lumii ponte poweea dle ebay, ionize, excita soon sal moleculor, proces chimice ee "0sDe senna eta visti ini, ceo lo eas, provaceteo Rade ‘teil pooner chime ‘el pete bd ite ese penta extinct? araeh; axed. wrenCd; D=en* or a hes © In care regiune aspect coeficientl de absorb pei ste cl mai mare? a) i; by ulavioles, «vee, SD galbent. Scopul vert 2 prorentarea aspecelor totic, privind efectle prwse de interatunen radio noceste cu substan «+ Fomilanivarea cu principle de functionare a celor msi zat detetoare ‘+ Determinara fondu radioact {Ceretrea ston radige in difeite substan 1 Modelarea accelerator lic depaticule ciate. Notiual teoretice adie muclcareinerssioneara eu toi substanel pe eae 0 sual pedi oat deceit rae po tite ‘apc Be desl pate st unore 5 whut mia. In aisambole suai este necesard cunoasteea imteractiune ‘Conventional radiaile clare se impart in dou ~ radi formate din particule incircate electri, I proton | electron e, poztonie* wi particule a Inerojimes neuironilor cu substanfa se deosebeste de racjunen celoralte particule, dato faptlut 8 neutron froneasi cu -mucecle, provoeind — reaeii_ nuclear. iat acestor rai est foarte mare, deoaese neutronul ma ‘arcing 91 patrunderca sai nuclew mu este impodicat de ingstea cleetostatick Tn. procesele mucleare neutrnii sunt ii, Cunoasterea proveselor de capturl a neuronul in nuciee 1 ulin pentru a'ne putea prota de fasciculele de newton radii formate din particule acute, la eae apa {n,cu masa de reps dite de ero 6 fotoni , cu masa sl Tnteraefumea cea mai important a partculelor i substan este exctarea si ionzarea atemilor mu enomenul de onizare se erea7 ion electon ibe. In de tonizae gi excitare #stmilor medi, particula cede din eergia Sa cneticd, pe care o transforma in energie de ionizare. Ca urmare, energia cneticd a particule inc Energia de excite se poate transfer fe unui foton, fe moduli spovind energia de agitaie termi a acestora Drum madi situ into substan de particle i se numeste porewes liar , marimea ciruia depinde de ‘medial de sarcina gi enrsia cnet a particule, Interatunea 7 - foonilor cu substana dif e Jteratumea neueonlo, dn care catia tree staat a Trecerea fotonlor prin substantd este insoits fenomene: efctul fotoelectric,efetul Compton si produc pereci Frecvenia rebtiva de aparitic a fecarul ip de ime epinde de enorpiafotonilr gi de numsiul atomic al material ‘ate ae le fenomenil Fuxut de neutroni este 0 radiate inizantl, deoatet rezultatul interacunit eu nucteeleatomice se formeaza Incireate yi ftom 7 salle care a polite mare de capri sunt'SB i “gC pede viHes Li earn acd ty ‘Tebvie de menfionat faptul ci in procesele de capturt jeractionesc neutron cu vtez mica ‘Neuwonitapictinterscioneaz clastic ou mcleele, asigurind ensfer maim de energie, cind mgsa nucleulu este egal eu masa Mrttonulusadica la hidragen. in esuturile_ biologice, pentru frattoni cv energie de 10 MeV, peste 90% transfer de energie © fice pin eigen elastice ow nueice de hidrogen, Restl de energie fate ctu ea einen neclstce (proce de captra). ‘Cele expuse confi uilizarea materitelor bogate in hidrogen (porafin, poletiena) pena eranarea suseor de neutron Interaetiunea radiaitorlonizante cu materia vie Interctunea radiator ionizante cu materia vie e bazeaz pe rocesee fundamental de intraciune, nite in materia ne vie Coca cedifeenia cele dous ani sunt wmf la care radiate fonizante conde in materia ve. ‘Mecanismele fizico-chimice ale acfuni radiapilor jnizante cu materia vie sunt a) direte prin impactul cuantet saw particle Thulante eu macromolecule biologice (excitare, lonzare, efect Jotoclectrie, fect Compton, formarea de pereci); )indirete, pin (oterctunea eu atomit si tolcullelihidelor din organism, sin 217 Drexel ptr eatie mt, povct de Balin tNetsa; UNednsliCelp azole de progucere a neatrnilor sunt reactoarele nucleare 216special al pei, prodcing radical bor, care poi se ‘romoecale “Aceste. dou macanisme sunt cunoscule sub tori tet 9\tenria adicailr liber Conform ‘prime! tcori, in esula vie exis sensible, n special a nivel aczlr nucle, a cir ‘upaticule sau euanteradiant, a dice la dstrgere cel (Cea dea doua tore sfinma cd modifi rodase ‘adil ionivante sunt wares nor disoie chief Solute apoase celular. Molecula ioniati.dsoiazd radical Tiber. Doi radical se pot wn, formind perox intrnd in text u macromolceulce, produ shim coll Toni, radical i proxi provoaet sere de react inctusiv "eat de'oxidare in lan Accstea replat procesele biochimice gi futile normale, provocind ‘ol de radia. Reacile de oxiate i ana wor Pot a sabsratlehogate ia Teer dubl (Fig 221). Decurgerea de oxiare tn lipid provoach defeetirea uct me restr penneabli h Sub aces editor onizamte macromolecule bolgice ft liek grewtatea molecular, sioaci se decarboxileach, s fc dezamindri in sourle pope care se. desiac i se entitle inal onin, substan colle se pot congue, i ee sn ngtate exe. Teal prods depinde de nate radiate, activitaten suse, pul de rade 9 tan beet da sus. Detector de radiait nockare este wn sistem care pane in ident ptculele-miceare, permite determinarea mums ecu ya unor craters, cum at Benera sav mas. pa princi de fnejonaredtcctoarele se impart 1) Detecloare care se beara pe fonomenal de ionizare gaz. La overen une price ince pi gv detectoruh se produc pevech foncecron colette de do cect, Ia cae se aplied 0 Tere de potential “Tn ie * Uy I ret elit Fig 221 Fig, 222 Schema de principe’ camere de ionize. Un astél de detector este camera de ionizare. Diferenja de pote dine ecco! tsbuie fie sufceat de mare pent a clude recombinarea ionilor format. Schema de principit a wet Shmere de tonizare ese da tn Fig, 222 In lung tact particule nicleae icheae, care striate gaval camel, se rode oni poatv si electron care sont dia spre elector. Carental ‘bjt peeled coletor est ampict pt lsurat.Caretal de Tonizare este proportional ev numa ttl de perechi fonecton, 219 AAcese ui ale intracioitradiailor ionizante av Baran Ts cola crt practice de bioize¥ medial Lito IME ag 1990, 1, Croton Dr Experiment demonstraiv de fick; Tipografia ‘ental ~ Chisinau 1997 18 Coitors D,, Arama E: Biofizca medical; entra Tehnologit Tnformationale al FISC ~ Chisingu 1998. Croitow D. si club: Lucrir practice de fied medical Bitra Universitas” ~Chisiniu 1992. Griton! D's cola: Teste de frit; CEP. . Mei ‘Chisingu 2003 Crovtory D._ 3 colab: MaGoparopiall pasty no Snodhrge; Tonorpaus Elan Polit” —Chisinta 2002, Croitoes DBurlact PGalean §,Biofizieabdita Elen \Vs"-Chiinaa-2006 Dragomireseu F., Enache L: Bifiiess pagogica Bucuresti 193, Dimoftache C. Herman S: Biofiica medical; Editura “Cerma~ Buciest 1996 Jacques Rene Magne, Rose Marie Magne-Marty Biophysique ‘Physica ~ chimiePhysique Edition Marketing Fear de ‘prepratons prades Ecoles Medecine, Pari. Nagy. ks colabs Biofiiea Luctin protice; turn Editar didactic

Vous aimerez peut-être aussi

• EON MD

  

  Document3 pages

  EON MD

  cj_catalina

  Pas encore d'évaluation
• Diagnoza Procedeu Specific de Cunoastere

  

  Document2 pages

  Diagnoza Procedeu Specific de Cunoastere

  cj_catalina

  100% (1)
• Principalele Sindroame Neurologice

  

  Document6 pages

  Principalele Sindroame Neurologice

  Gabriela Stanciu

  67% (3)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Partition
• Fisa Documentare 12 Eficienta Ec Teorie

  

  Document2 pages

  Fisa Documentare 12 Eficienta Ec Teorie

  cj_catalina

  Pas encore d'évaluation
• Terapia Durerii Cronice

  

  Document9 pages

  Terapia Durerii Cronice

  cj_catalina

  100% (1)
• Repere Exam BM 2013

  

  Document7 pages

  Repere Exam BM 2013

  cj_catalina

  Pas encore d'évaluation
• ADN ARN Proteine

  

  Document50 pages

  ADN ARN Proteine

  cj_catalina

  Pas encore d'évaluation
• Formele Si Nivelurile Constiintei Sociale

  

  Document6 pages

  Formele Si Nivelurile Constiintei Sociale

  cj_catalina

  Pas encore d'évaluation
• Dialectica Cunoasterii Senzoriale Si Rationale

  

  Document3 pages

  Dialectica Cunoasterii Senzoriale Si Rationale

  cj_catalina

  Pas encore d'évaluation
• Conştiinţa

  

  Document15 pages

  Conştiinţa

  cj_catalina

  100% (3)
• Fisa Documentare 17 Reglarea Masei Monetare

  

  Document3 pages

  Fisa Documentare 17 Reglarea Masei Monetare

  cj_catalina

  Pas encore d'évaluation
• Poluarea Orasului Galati

  

  Document7 pages

  Poluarea Orasului Galati

  cj_catalina

  Pas encore d'évaluation
• Factori de Productie

  

  Document3 pages

  Factori de Productie

  cj_catalina

  0% (1)
• Costul de Oportunitate

  

  Document2 pages

  Costul de Oportunitate

  cj_catalina

  Pas encore d'évaluation
• Drept Comercial

  

  Document127 pages

  Drept Comercial

  cj_catalina

  Pas encore d'évaluation
• Fisa Documentare 11 Productivitatea

  

  Document2 pages

  Fisa Documentare 11 Productivitatea

  cj_catalina

  Pas encore d'évaluation
• Fisa Doc 10 Costul

  

  Document4 pages

  Fisa Doc 10 Costul

  cj_catalina

  Pas encore d'évaluation
• Fisa Doc 10 Costul

  

  Document4 pages

  Fisa Doc 10 Costul

  cj_catalina

  Pas encore d'évaluation
• Fisa Doc 2 Resurse-Rationalizare T+s

  

  Document3 pages

  Fisa Doc 2 Resurse-Rationalizare T+s

  cj_catalina

  Pas encore d'évaluation
• Fisa Doc 1 Nevoi Si Resurse T+s

  

  Document2 pages

  Fisa Doc 1 Nevoi Si Resurse T+s

  cj_catalina

  Pas encore d'évaluation