Disciplina:ASIGURAREA CALITATII IN INSTALATII 1. Cum este definita calitatea produselor !

C1 Este definit ca reprezentnd: satisfacerea cerinelor clientului, disponibilitatea produsului, un demers sistematic ctre excelen, conformitatea cu specificaiile,corespunztor pentru utilizare, etc ". Care sunt cele # orientari principale pri$ind definirea calitatii produselor ! C1 a) orientarea spre perfeciune, b) orientarea spre produs, c) orientarea spre proces, d) orientarea spre costuri, e) orientarea spre utilizator. %. Care sunt aspectele care tre&uie sa fie mai puternic reflectate in definitia calitatii 'pentru satisfacerea cerintelor clientilor ! C1 - relaia calitate-cumprtor, deoarece cumprtorul hotrte, n final, ce este calitatea: calitatea reprezint corespondena cu cerinele clientului, cerine referitoare la funcionalitate, pre, termen de li!rare, si"uran, fiabilitate, compatibilitate cu mediul, ser!ice, costuri n utilizare, consultan etc.#. - dimensiunea temporal a relaiei calitate-client: calitatea nseamn ndeplinirea cerinelor $stabilite) pentru asi"urarea satisfaciei clientului pe termen lun"#. - dimensiunea relaional a calitii: calitatea este mai de"rab expresia relaiei dintre anumite atribute ale produsului - caracteristicile calitii sale - i standardul sau criteriul de e!aluare stabilit n raport cu cerinele clienilor#. %alitatea se refer, prin urmare, la un produs, dar i caracterizeaz numai n le"tur cu un anumit referenial $standard), care trebuie s reflecte cerinele clientului. (. Definiti urmatorii termeni referitori la calitate din IS) *+++,"+++: Calitate' Caracteristica' Cerinta si -roces. . C1 & calitate ' msura n care un ansamblu de caracteristici intrinseci ale unui produs, proces sau sistem ndeplinete cerinele declarate( & caracteristic ' trstur distinct( & cerin ' ne!oie sau ateptare implicit sau obli"atorie( & proces ' ansamblu de acti!iti corelate sau n interaciune care transform elemente de intrare n elemente de ieire. )n "eneral elementele de intrare ntr-un proces sunt elemente de ieire ale altor procese. *rocesele dintr-o or"anizaie sunt planificate i se desfoar n condiii controlate pentru a adu"a !aloare. #. Cum sunt definite /proprietatile0 unui produs si care sunt acestea . C1 *roprietile sunt toate nsuirile specificate ale unui produs necesare fabricrii lui pentru acoperirea unei ne!oi i care confer produselor o anumit !aloare de ntrebuinare. *roprietile sunt specificate n documentaia tehnic sub forma proprietilor fizice, chimice, mecanice, or"anoleptice etc. 1. Definiti /caracteristicile calitatii0. . C1 %aracteristicile calitii sunt cele mai importante proprieti, selecionate dup aportul lor la stabilirea "radului de utilitate al produsului la un moment dat. 2. Ce repre3inta calitatea totala . C1 %alitatea total reprezint: satisfacerea ne!oilor clienilor n ceea ce pri!ete: - calitatea produsului sau ser!iciului $+), li!rarea cantitii cerute $,), - la momentul $-) - i locul $.) dorite, - la un cost $%) ct mai mic pentru client, n condiiile unor relaii a"reabile i eficiente cu acesta - i ale unui sistem administrati! $/) fr erori, ncepnd cu realizarea comenzii i pn la plata facturi. 4. Care standard descrie principiile fundamentale ale mana5ementului calit67ii 8i preci3ea36 terminolo5ia specific6 referitoare la acest domeniu . C1 0-/12/324. 506 78889:888 *. Care sunt efectele fa$ora&ile care le poate produce adoptarea strate5iei calit67ii totale 9ntr!o firm6 . C1 Efecte fa!orabile referitoare la: - clieni - se mrete "radul de fidelitate i scade numrul reclamaiilor( - firm - se mrete !aloarea adu"at i se micoreaz costurile noncalitii(

mana"ement - crete eficiena, responsabilitatea, participarea i moti!area personalului( pia - se mrete notorietatea, firma de!ine competiti! 1+. Definiti /calitatea optima0 .C1 %alitatea optim a unui produs este acea calitate real a produsului realizat fizic care rspunde att condiiilor impuse caracteristicilor prin documentaia tehnic ct i a acelora impuse prin cerinele clientului. 11. Ce repre3inta /asi5urarea calitatii0 .C1 /nsamblul acti!itilor pre!enti!e prin care se urmrete n mod sistematic s se asi"ure corectitudinea i eficacitatea acti!itilor de planificare, or"anizare, coordonare, antrenare, inere sub control, n scopul de a "aranta obinerea rezultatelor la ni!elul calitati! dorit. 1". Definiti urmatorii termeni referitori la calitate: /Supra$e5:erea calit67ii0si /E$aluarea calit67ii0 . C1 0upra!e"herea calitii reprezint monitorizarea i !erificarea continu a strii unei entiti, n scopul asi"urrii c cerinele specificate sunt satisfcute. E!aluarea calitii reprezint examinarea sistematic, efectuat pentru a determina n ce msur o entitate este capabil s satisfac cerinele specificate. 1%. Definiti urmatorii termeni referitori la calitate:0Inspec7ia calit67ii0 si /;erificarea calit67ii0 . C1 5nspecia calitii reprezint acti!itile prin care se msoar, examineaz, ncearc una sau mai multe caracteristici ale unei entiti i se compar rezultatul cu cerinele specificate, n scopul determinrii conformitii acestor caracteristici. ,erificarea calitii reprezint confirmarea ndeplinirii cerinele specificate, prin examinarea i aducerea de probe tan"ibile, prin furnizarea de do!ezi obiecti!e $confirmarea conformitii). 1(. Care sunt iposta3ele calitatii .C1 %a rezultat al selectrii proprietilor reprezentati!e ale unui produs i n funcie de momentul n care se utilizeaz noiunea de calitate $le"at de producia sau comercializarea mrfurilor), n practic se distin" mai multe ipostaze ale calitii: - calitatea proiectat, - calitatea prescris, - calitatea contractat, - calitatea real, - calitatea comercial, - calitatea static, calitatea dinamic etc. 1#. Ce e<prima /sensul te:nic al calitatii0 .C1 0ensul tehnic al calitii exprim "radul de conformitate cu specificaiile pre!zute n documentaii( 11. Care sunt efectele noncalitatii .C1 -poate pune n pericol sntatea sau chiar !iaa consumatorilor( -necesit desp"ubirea clienilor( -"enereaz oprobiul public, publicitatea ne"ati!( -pro!oac reducerea cifrei de afaceri i a cotei de pia. 12. Ce se intele5e prin defect:in mod o&isnuit si conforn Stas!ului SR IS) %#%(!":1**1 .C1 %onform 03 506 ;<;=-::>77? prin defect se nele"e neconformitatea unitii de produs cu condiiile prestabilite pentru una din caracteristicile sale. 14. Care este Re5ula lui -areto ! C1 Economistul italian ,ilfredo *areto, cel care a elaborat re"ula :89@8# adaptat de Auran n domeniul calitii, a dedus c :8B din tipurile de defecte sunt, n "eneral, la ori"inea a @8B din costul total al rebuturilor i remedierilor $costul noncalitii). 1*. Definiti Sistemul de mana5ement al calit67ii . C1 0istemul de mana"ement al calitii este sistemul de mana"ement prin care( - se orientez i - se controleaz o or"anizaie in ceea ce pri!ete calitatea( "+. Conform carui ciclu sunt definite ELE=ENTELE SISTE=ULUI 2E C/1/DECE1/. %/.5-EF55, definite de standardul 506 788>9 :888 - %> 0unt structurate conform ciclului *E,/ $*lanific, Execut, ,erific, /cioneaz), innd cont de succesiunea lo"ic a etapelor ce trebuie parcurse pentru implementarea i pentru meninerea funcionrii eficiente a sistemului. "1. Care sunt >eneficiile introducerii sistemelor de mana5ement ale calit67ii . C1 - %ontientizarea calitii mbuntite - %laritatea responsabilitilor din firm -

5mplicarea crescut a an"aGatilor Eficien intern )mbuntirea ima"inii /tra"erea de noi clieni %alitatea aciunilor corecti!e 4niformitatea n ndeplinirea sarcinilor "". Definiti0 Calitatea constructiilor0 .C1 %alitatea constructiilor este rezultanta totalitatii performantelor de comportare a acestora in exploatare, in scopul satisfacerii, pe intrea"a durata de existenta, a exi"entelor utilizatorilor si colecti!itatilor. "%. Care sunt elementele componente ale Sistemului calitatii in constructii . C1 a) re"lementarile tehnice in constructii( b) calitatea produselor folosite la realizarea constructiilor( c) a"rementele tehnice pentru noi produse si procedee( d) !erificarea proiectelor, a executiei lucrarilor si expertizarea proiectelor si a constructiilor( e) conducerea si asi"urarea calitatii in constructii( f) autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in acti!itatea de constructii( ") acti!itatea metrolo"ica in constructii( h) receptia constructiilor( i) comportarea in exploatare si inter!entii in timp( G) postutilizarea constructiilor( H) controlul de stat al calitatii in constructii. "(. Care sunt factorii implicati in acti$itatea de constructii cu responsa&ilitati in domeniul calitatii constructiilor .C1 - 5n!estitori - %ercettori - *roiectani - ,erificri de proiecte - Iabricani i furnizori de produse pentru construcii - Executani - *roprietari - 4tilizatori - 3esponsabilii tehnici cu execuia - Experii tehnici - /utoritile publice - /sociaiile profesionale de profil "#. Cum se certifica Calitatea produselor folosite 9n construc7ii .C1 %alitatea produselor folosite n construcii se certific prin "riGa productorului, n conformitate cu pre!ederile le"ale din materie $metodolo"ii, proceduri) "1. Cine face ;erificarea proiectelor de consrtuctii si instalatii .C1 ,erificarea proiectelor pentru executarea lucrrilor se realizeaz numai de ctre specialiti !erificatori de proiecte atestai $alii dect specialitii elaboratori ai proiectelor). "2. Cine face ;erificarea calit67ii e<ecu7iei lucrarilor de constructii si instalati .C1 ,erificarea calitii execuiei construciilor este obli"atorie i se efectueaz de ctre in!estitori prin: & diri"ini de antier & a"eni economici de consultan specializai. "4. Cine face E<perti3ele te:nice ale proiectelor 8i construc7iilor !C1 Expertizele tehnice ale proiectelor i construciilor se realizeaz numai de ctre experi tehnici specializai. "*. Ce inseamna . ?=ana5ementul calit67ii0 @AualitB mana5ementC !C" >. /cti!iti coordonate pentru a orienta si controla o or"anizaie n ceea ce pri!ete calitatea. :. /nsamblul acti!itilor funciei "enerale de mana"ement care determin politica n domeniul calitii, obiecti!ele i responsabilitile i le implementeaz n cadrul sistemului calitii, prin miGloace cum ar fi: - planificarea, - inerea sub control, - asi"urarea i mbuntirea calitii. %+. La ce se refera =ana5ementul la cel mai 9nalt ni$el @ de ran5 superiorC !C" -

Cana"ementul la cel mai nalt ni!el $ de ran" superior) se refer la o persoan sau "rup da persoane cu autoritate i responsabilitate care: conduc i in sub control o or"anizaie. %1. Definiti . =ana5ementul calit67ii totale ! =CT @Total AualitB =ana5ement . TA= !C" Cod de mana"ement al unei or"anizaii, concentrat asupra calitii, bazat pe participarea tuturor membrilor acesteia i care !izeaz un succes pe termen lun" prin satisfacerea clientului, precum i a!antaGe pentru toi membri or"anizaiei i pentru societate. %". La ce se refera Sistemul de mana5ement al calit67ii .C" - orientarea politicii i obiecti!elor n domeniul calitii i - atin"erea acestor obiecti!e $ inerea sub control a unei or"anizaii n domeniul calitii). %%. In ce consta -olitica 9n domeniul calit67ii !C" - orientrile i - inteniile "enerale ale unei or"anizaii , referitoare la calitate care sunt formulate n mod oficial de ctre mana"ementul la cel mai nalt ni!el. %(. Ce este un /)&iecti$ al calit67ii0 .C" 6biecti! al calitii ' ceea ce se urmrete sau spre care se tinde, referitor la calitate. %#. Ce este =anualul calit67ii @AualitB manualC !C" 2ocument care :descrie sistemul de mana"ement al calitii al unei or"anizaii i care poate diferi ca format i ni!el de detaliere pentru a se adapta mrimii i complexitii or"anizaiei respecti!e. %1. Ce repre3inta =ana5ementul Calitatii@=A'Cdupa Delada !C" C+ reprezint un ansamblu de acti!iti a!nd ca scop realizarea unor obiecti!e, prin utilizarea optim a resurselor %2. -reci3ati care este definitia de la =ana5ementului Calitatii @=AC de standardul .IS) *+++: "+++ @SR EN IS) *+++:"++1C !C" C+ ' acti!iti coordonate pentru a orienta i a controla o or"anizaie n ceea ce pri!ete calitatea. %4. =ana5ementul calit67ii @A=C ESTE acela8i lucru cu Asi5urarea calit67ii @AAC. !C" JCana"ementul calitii $+C) nu-i acelai lucru cu /si"urarea calitii $+/). +C nseamn cum s conduci o main pe cnd +/ este un manual de instruciuni al utilizatorului. / a!ea sau a nele"e un manual de instruciuni nu "aranteaz ns o bun conducere. -oi cei ce conduc prost sunt posesorii aceluiai permis de conducere ca i cei ce conduc bineJ. %*. Cum este implementat =ana5ementul Calitatii intr!o or5ani3atie !C" Cana"ementul calitii este implementat ntr-o or"anizaie prin construirea unui sistem al calitii & 0C%. (+. Enumerati principiile mana5ementului calitatii !C" >-6rientarea ctre client :-5mplicarea conducerii $leadership): ;-5mplicarea personalului =-/bordarea bazat pe proces <-/bordarea mmbuntirea continu a ma"ementului ca sistem ?-5mbuntirea continu K-/bordarea pe baz de fapte n luarea deciziilor @-3elaii cu furnizorii reciproc a!antaGoase (1. Care este misiunea mana5erului in sistemul calitatii din firma .C" Cisiunea mana"erului este de: a promo!a, a n!a i a utiliza ,metodele mana"ementului calitii n toat or"anizaia. (". Enumerati cei 4 S de succes mana5erial al calit67i. !C" 0/./35/F55 - instruii pentru calitate( 0/./35L/3E/ - moti!atoare a muncii de calitate( 05C*.5-/-E/ - or"anizatoric, tehnolo"ic, mana"erial( 050-EC4. %/.5-EF55( 0*E%5/.5L/3E/ - pentru produse competiti!e( 0-5.4. - de conducere, pri!ind mana"ementul calitii( 0-3/-ED5/ %/.5-EF55( 0-34%-43/ - or"anizatoric adec!at,modern, flexibil cerinelor pieei. (%. Care sunt cele doua functii de &a3a indeplinite de Sistemul Calitatii .C" - funcia intern - de Cana"ement al calitii(

funcia extern - de /si"urare a calitii. ((. Ce scop are Eunc7ia de mana5ement al calit67ii si ce presupune aceasta functie .C" - are ca scop principal orientarea spre performan a firmei pe toate dimensiunile acti!itii acesteia i - presupune un sistem de or"anizare adec!at dez!oltrii funciei calitate (#. -rin ce Re5ulament este re5lementata conducerea si asi5urarea calitatii in constructii .C" 3e"ulament din :>9>>9>77K *ublicat in Conitorul 6ficial, *artea 5 nr. ;<: din >89>:9>77K pri!ind conducerea si asi"urarea calitatii in constructii. (1. Definiti calitatea din punct de $edere al marFetin5ului' al producatorilor si al clientului @utili3atoruluiC. .C% 2in punct de !edere al marHetin"ului: J0atisfacerea ne!oilor clientilorMN 2in punct de !edere al producatorilor: J%onformitate cu specificatiile $cerintele)MN 2in punct de !edere al clientului $utilizatorului): Jadec!at scopului si utilizariiMN (2. Care este diferenta dintre =ana5ementul Calitatii si -lanificarea Calitatii .C% Cana"ementul calitatii:/cti!itati coordonate pentru conducerea si controlul unei or"anizatii din punct de !edere al calitatii. *lanificarea calitatii: *arte a mana"ementului calitatii centrata pe stabilirea obiecti!elor calitatii, a proceselor operationale, cat si a resurselor necesare pentru indeplinirea obiecti!elor calitatii. (4. Care este diferenta dintre Controlul Calitatii si asi5urarea Calitatii !C% %ontrolul calitatii: parte a mana"ementului calitatii centrata pe indeplinirea cerintelor le"ate de calitate. /si"urarea calitatii: parte a mana"ementului calitatii centrata pe furnizarea increderii ca cerintele le"ate de calitate !or fi indepliniteN (*. Care este diferenta dintre Sistemul de =ana5ement al Calitatii si Im&unatatirea Calitatii .C% 0istemul de mana"ement al calitatii:sistem de mana"ement pentru conducerea si controlul unei or"anizatii din punct de !edere al calitatii. 5mbunatatirea calitatii: parte a mana"ementului calitatii centrata pe cresterea eficacitatii, eficientei sau trasabilitati sistemuluiN #+. Care sunt Cele 4 principii de &a3a ale mana5ementului calitatii .C% - 6rientarea catre client - .eadership - 5mplicarea personalului - /bordarea orientata catre procese - ,iziune de sistem in mana"ement - 5mbunatatire continua - 2ecizii bazate pe fapte - 3elatii reciproc a!antaGoase cu partenerii #1. Ce cuprinde Documentatia sistemului de mana5ement al calitatii .C% - declaratii ale politicii in domeniul calitatii si ale obiecti!elor calitatii - manualul calitatii - proceduri documentate - alte documente - inre"istrari ale calitatii #". Care este continutul =anualului calitatii .C% - domeniul sistemului de mana"ement al calitatii( - proceduri documentate sau o referire la acestea( - o descriere a interactiunii dintre procesele sistemului de mana"ement al calitatii. #%. La ce se refera An5aGamentul mana5ementului .C% - Cana"ementul de cel mai inalt ni!el trebuie sa prezinte do!ezi pri!ind an"aGamentul sau pentru dez!oltarea si implementarea sistemului de mana"ement al calitatii si imbunatatirea continua a acestuia( - %omunica in cadrul or"anizatiei importanta satisfacerii cerintelor clientilor, a cerintelor le"ate de re"lementare( -

0tabileste politica in domeniul calitatii( /si"ura stabilirea obiecti!elor calitatii( %onduce analize efectuate de mana"ement( /si"ura disponibilitatea resurselor. #(. Ce inseamna )rientare catre client .C% Cana"ementul de la cel mai inalt ni!el trebuie sa se asi"ure ca: - %erintele clientului sunt identificate - %erintele clientului sunt satisfacute in scopul cresterii satisfactiei acestuia ##. Care sunt o&iecti$ele din domeniul politicii in domeniul calitatii de care =ana5ementul de cel mai inalt ni$el tre&uie sa se asi5ure ca sunt reali3ate . C% Cana"ementul de cel mai inalt ni!el trebuie sa se asi"ure ca politica in domeniul calitatii: - Este adec!ata fata de scopul or"anizatiei( - 5nclude un an"aGament pentru satisfacerea cerintelor si pentru imbunatatirea continua a eficacitatii sistemului de mana"ement al calitatii( - /si"ura un cadru pentru stabilirea si analizarea obiecti!elor calitatii( - Este comunicata, inteleasa si implementata( - Este analizata pentru adec!area sa continua. #1. Care sunt )&iecti$ele calitatii sta&ilite pentru toate functiile rele$ante si la toate ni$elurile rele$ante ale or5ani3atiei de care =ana5ementul de cel mai inalt ni$el tre&uie sa se asi5ure ca sunt reali3ate .C% Cana"ementul de cel mai inalt ni!el trebuie sa se asi"ure ca: - 6biecti!ele calitatii sunt stabilite pentru toate functiile rele!ante si la toate ni!elurile rele!ante ale or"anizatiei 6biecti!ele calitatii trebuie sa fie: - in concordanta cu politica in domeniul calitatii si - masurabile #2. Ce se identifica in cadrul planificarii reali3arii produsului !C% - *lanificarea sistemului de mana"ement al calitatii este efectuata in scopul indeplinirii cerintelor precum si a obiecti!elor calitatii - 5nte"ralitatea sistemului de mana"ement al calitatii este mentinuta si in cazul schimbarilor, modificarilor in sistem. #4. Care sunt conditiile pe care tre&uie sa le indeplineasca Datele de iesire ale proiectarii si de3$oltarii .C% 2atele de iesire trebuie: a. 0a indeplineasca cerintele cuprinse in datele de intrare ale proiectarii si dez!oltarii( b. 0a furnizeze informatii corespunzatoare referitoare la apro!izionare, productie si ser!ice( c. 0a contina criteriile de acceptare ale produsului( d. 0a defineasca caracteristicile produsului care sunt esentiale pentru utilizarea si"ura si corecta a acestuia. #*. Ce include pastrarea conformitatii produsului pe parcursul procesarii interne si a li$rarii la destinati .C% - 5dentificarea - Canipularea - /mbalarea - %onser!area - 2epozitatea - *roteGarea 1+. De ce tre&uie planificate si implementate procesele necesare de monitori3are' masurare' anali3a si im&unatatire .C% -rebuie planificate si implementate procesele necesare de monitorizare, masurare, analiza si imbunatatire pentru: a. / se demonstra conformitatea produsului( b. / se asi"ura conformitatea sistemului de mana"ement al calitatii( c. / imbunatatii continuu eficacitatea sistemului de mana"ement al calitatii. 11. Ce determinam 'referitor la Sistemul de =ana5ement al Calitatii' cand efectuam audituri interne la inter$ale planificate .C% - Este conform cu masurile planificate, referitoare la cerintele standardelor internationale si la cerintele sistemului de mana"ement al calitatii stabilit de catre or"anizatie( - Este implementat si mentinut eficace( -

1". Care sunt o&iecti$ele si actiunile prin care )r5ani3atia tre&uie sa!si im&unatateasca continuu eficacitatea sistemului de mana5ement al calitatii . C% 6r"anizatia trebuie sa-si imbunatateasca continuu eficacitatea sistemului de mana"ement al calitatii prin: - *olitica in domeniul calitatii, obiecti!ele calitatii( - 3ezultatele auditurilor( - /naliza datelor( - /ctiuni corecti!e si pre!enti!e( - /naliza efectuata de mana"ement. 1%. Care sunt cerintele pe care o -rocedura tre&uie sa le contina si la ce se refera acestea .C% *rocedura trebuie sa contina cerinte referitoare la: - /naliza neconformitatilor. - 2eterminarea cauzelor neconformitatilor. - 1ecesitatea impiedicarii reaparitiei neconformitatilor. - 2eterminarea si implementarea actiunilor necesare. - inre"istrarile rezultatelor actiunilor intreprinse. - /naliza actiunilor corecti!e intreprinse. 1(. Auditul calit67ii este 8i un $ector de recunoa8tere a eforturilor depuse de or5ani3a7ie De ce .C( 2eoarece ofera o deschidere pentru an"aGarea ntr-o nou etap de pro"res. 1#. Catre ce sunt orientate acti$itatile de Inspec7ie' $erificare si controlu . C( 5nspecia, !erificarea, controlul sunt acti!iti orientate ctre conformitate i nu necesit abordarea perspecti!elor de e!oluie a sistemelor examinate. 11. Definiti Anali3a Calitatii. .C( /naliza este o metod "eneral de cercetare a realitii bazat pe descompunerea unor procese, obiecte sau fenomene, o examinare a strii pro"resului unui ansamblu de acti!iti, conform unei liste prestabilite de ctre mana"ementul acestora. /naliza nu face, n "eneral, apel la tere persoane. 12. Definiti Dia5nosticul Calitatii . .C( 2ia"nosticul este o acti!itate descripti! de constatare, urmat de un pronostic. 14. Ce este un Auditor .C( *rin auditor se inele"e o persoan ce are competena necesar pentru a efectua audituri ale calitii. 1*. Redati'pe scurt' Importan7a auditului calit67ii. .C( Este un instrument de pro"res( Este un instrument pentru introducerea i meninerea sub control a e!oluiei firmei( Este un miGloc de implementare a calitii totale( Este un instrument de comunicare( Este un miGloc de pre!enire, identificare, recunoatere i corectare a neconformitilor( Este un posibil demers pentru certificare( 6fer ncredere pentru clienii interni i externi $prin independena, obiecti!itatea i profesionalismul auditorilor)( Este un demers orientat spre !iitor i care !izeaz mbuntirea 2+. Definiti Certificarea calitatii. .C( %ertificarea are n !edere atestarea conformitii sistemului calitii cu standardul de referin ales att n spiritul su, ct i transpunerea lui n practic. 21. Definiti E$aluarea si )molo5area. .C( 2e re"ul, e!aluarea precede certificarea prin aspectul cantitati!, de apreciere a capacitii unui produs9 procedeu9 or"anism de a satisface cerine specificate. *rin omolo"are se nele"e autorizarea de a comercializa sau utiliza, n scop precizat i n condiii prestabilite, un produs9 ser!iciu9 proces. 2". In ce situatii este necesar Auditul Calitatii .C( /daptarea 0C% : - la noile tehnolo"ii( - la noi structuri or"anizatorice( - la noi relaii comerciale( - la noi standarde de referin. .a modificarea obiecti!elor comerciale: - lansarea de noi produse(

- orientarea ctre noi se"mente de pia. .a pre"tirea unui plan de mbuntire a calitii n scopul obinerii certificrii: - .a e!aluarea sistemului calitii( - *entru asi"urarea informaiilor necesare selectrii furnizorilor 2%. Care sunt )&iecti$ele 5enerale ale auditului calit67ii !C( - 2eterminarea conformitii sau neconformitii elementelor sistemului calitii cu criteriile de audit( - E!aluarea eficacitii sistemului calitii implementat $n scopul satisfacerii obiecti!elor prescrise( - *osibilitatea oferit auditatului de a-i mbunti sistemul calitii( - 3ecunoaterea i nre"istrarea 0C% $certificarea). 2(. Care sunt actorii auditului calit67ii .C( /ctorii auditului sunt: clienii, auditorul, auditatul. 2#. Definiti Auditul'Do$e3ile de audit si Criteriile de audit in conformitate cu @SR EN IS) 1*+11:"++%C. .C( /udit & proces sistematic, independent i documentat n scopul obinerii de do!ezi de audit i e!aluarea lor cu obiecti!itate pentru a determina msura n care sunt ndeplinite criteriile de audit $03 E1 506 >78>>::88;). 2o!ezi de audit & nre"istrri, declaraii despre fapte sau alte informaii care sunt rele!ante n raport cu criteriile de analiz %riterii de audit & ansamblul de politici, proceduri sau cerine 21. Definiti Auditul conform IS) 4(+". .C( /udit & examinare sistematic i independent, efectuat pentru a determina dac acti!itile i rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispoziiilor prestabilite $specificaii tehnice, standarde, manualul calitii, proceduri, instruciuni), dac aceste dispoziii sunt efecti! implementate i corespunztoare pentru realizarea obiecti!elor. 22. Ce se e$aluea3a prin auditul calitatii .C( - 0istemul calitii ntreprinderii n ansamblul sau elemente ale acestuia - *rocesele ntreprinderii - 3ezultatele proceselor $produse, ser!icii) 24. Eaceti o clasificare a auditului. .C( 2up obiect auditul este: - pentru sistemul calitii, - pentru calitatea produsului9ser!iciului, - pentru calitatea procesului. /uditul mai poate fi : intern $de prim parte), efectuat de or"anizaie - extern, care la rndul lui poate fi de secund parte, efectuat de clieni sau alte pri interesate i de ter parte efectuat de or"anizaii externe, independente $neutre) la cererea ntreprinderii sau altei pri $beneficiar) 2e asemenea auditul mai poate fi : - combinat $auditare mpreun sistem de mana"ement al calitii - 0C% i sistem de mana"ement de mediu - 0CC) - comun $dou sau mai multe or"anizaii de audit coopereaz pentru a audita n comun un sin"ur auditat). 2*. Care sunt )&iecti$ele principale ale auditului .C( - *entru a stabili dac procesele n curs de fabricaie sau cele noi, corespund cerinelor specifice $n standarde sau alte documente normati!e) - *entru a e!alua n ce msur procesele sunt inute sub control - *entru a e!aluarea sistemului calitii ntreprinderii, n raport cu un anumit standard - *entru identificarea punctelor critice, surse ale deficienelor - *entru urmrirea aplicrii msurilor corecti!e stabilite - *entru a !erifica dac sistemul implementat satisface n mod constant cerinele prestabilite 4+. La ce ser$este Auditul calit67ii produsului .C( 0er!ete pentru e!aluarea conformitii caracteristicilor de calitate a unui produs finit sau nefinit $componente, pri constructi!e) cu cerinele clientului sau cu cerinele specificate n documentaia de referin $standarde, specificaii tehnice, documente de fabricaie) 41. La ce ser$este Auditul calit67ii procesului .C( 0er!ete pentru e!aluarea conformitii unui proces $de proiectare, producie) cu cerinele clientului care cu cerinele specificate n documentele de referin $proceduri, instruciuni de lucru, reete).

4". Care sunt scopurile pentru care se efectuea3a Auditul sistemelor calit67ii .C( /uditul sistemelor calitii: - 5ntern $de ctre or"anizaie) - Extern $de ctre beneficiari):naintea nchiderii contractului $precontractual i dup ncheierea contractului) 4%. Care sunt documentele pe &a3a carora se reali3ea3a Auditul sistemelor calit67i .C( - 0tandardele referitoare la sistemul calitii - Canualul calitii - *rocedurile sistemului calitii - 5nstruciuni de lucru - 2ocumente de inspecie - 0pecificaii tehnice - *roceduri referitoare la costurile calitii 4(. Enumerati Aptitudinile personale ale auditorilor. .C( - 0 se comporte etic, de exemplu s fie cinstit, de ncredere, sincer, onest i discret - 0 fie recepti!, de exemplu dornic s ia n considerare idei sau puncte de !edere alternati!e - 0 fie diplomat, de exemplu s aib tact n lucrul cu oamenii - 0 aib spirit de obser!aie, de exemplu stare acti! de contientizare a ambientului fizic i a acti!itilor practice - 0 fie percepti!, de exemplu stare instincti! a situaiilor i capabil s nelea" situaiile - 0 fie flexibil, de exemplu se adapteaz prompt la situaii diferite - 0 fie tenace, de exemplu perse!erent, concentrat pe ndeplinirea obiecti!elor - 0 fie hotrt, de exemplu aGun"e la concluzii n timp util bazndu-se pe analize i raionamente lo"ice - 0 aib si"urana de sine, de exemplu acioneaz i se manifest independent n timp ce reacioneaz cu ceilali 4#. Ce tre&uie sa contina Raportul de audit .C( 3aportul de audit ,intocmit la finalizarea auditului, trebuie sa contina toate rezultatele inspectiilor si incercarilor efectuate, precizandu-se neconformitatile si cauzele acestora, pentru a se putea stabili cele mai potri!ite masuri corecti!e sau de imbunatatire a calitatii produsului. 41. Definiti Certificarea conformit67ii si Sistem de certificare. .C( %ertificarea conformitii & aciunea prin care o ter parte demonstreaz c este n mod rezonabil ndreptit s se atepte la faptul c un produs9proces9ser!iciu, complet identificat, este conform unui standard sau document normati!. 0istem de certificare & sistem a!nd propriile re"uli de procedur i conducere destinat s efectueze certificarea conformitii. 42. Definiti )r5anism de certificare si Declara7ie de conformitate. .C( 6r"anism de certificare & or"anismul care efectueaz certificarea conformitii. 2eclaraie de conformitate & declaraie fcut de un furnizor, anunnd pe propria-i rspundere c un produs9 proces9 ser!iciu este conform unui standard sau altui document normati! specificat. 44. Cum definesc Certificarea si Certificarea conformitatii . SR EN (# +"+:"++( 8i Le5ea. 1+4,"++( pri$ind e$aluarea conformit67ii !C( certificare & procedur prin care o ter parte d o asi"urare n scris c un produs, proces sau ser!iciu este conform cu condiiile specificate certificarea conformitii & aciunea unei tere pri care do!edete existena ncrederii adec!at c un produs, proces sau ser!iciu, corespunztor identificat 4*. Care sunt tipurile de certificare in func7ie de domeniul de certificare !C( - certificarea produselor sau ser!iciilor, care atest c proprietile unui bun sau al unei prestaii sunt conforme cu specificaiile tehnice( - certificarea sistemelor de mana"ement al calitii, mediului, securitii alimentare, securitii ocupaionale i securitii informaiei - certificarea personalului, care atest competena profesionitilor fa de criterii stabilite. *+. Care sunt =oti$ele principale pentru care or5ani3a7iile doresc s6 implemente3e 8i s6 certifice sistemul calit67ii .C( - 2obndirea unui a!antaG fa de concuren $superioritate) - )mbuntirea ima"inii pe pia - )mbuntirea calitii produselor

*entru a asi"ura ncrederea conducerii ntreprinderii c toate produsele i acti!itile sun inute sub control - 3elaii mai bune cu clienii $creterea loialitii acestora) - %reterea eficienei i a producti!itii muncii, reducerea pierderilor *1. Care sunt etapele in =etodolo5ia certific6rii sistemului calit67ii .C( a. *re"tirea auditului de certificare b. Examinarea documentelor sistemului calitii $3aport de examinare a documentelor sistemului calitii) c. Efectuarea auditului de certificare $3aport de neconformiti, 3aport final) d. /cordarea certificatului i ncheierea contractului de supra!e"here e. Efectuarea auditului anual de supra!e"here *". In ce documente sunt pre3entate -rincipalele documente ale sistemului de mana5ement al calit67ii 8i modul de 9ntocmire .C# *rincipalele documente ale sistemului de mana"ement al calitii i modul de ntocmire sunt prezentate n 0tandardul 506 >88>;9 >77? & Dhid pentru documentaia sistemului calitii. 3eferiri la documente se fac i n standardele 506 7888 i 788>9:888. *%. Ce descrie =ANUALUL CALITHIII .C# C/14/.4. %/.5-EF55 & descrie sistemul de mana"ement al calitii or"anizaiei n concordan cu politica i obiecti!ele calitii. *(. Ce descriu -R)CEDURILE SISTE=ULUI CALITHIII .C# *36%E2435.E 050-EC4.45 %/.5-EF55 - descriu procesele i acti!itile necesare pentru implementarea sistemului de mana"ement al calitii *#. Ce repre3inta D)CU=ENTELE CALITHIII .C# 26%4CE1-E.E %/.5-EF55 - reprezint documente de lucru detaliate *1. -otri$it standardului IS) 1++1% ?G:id pt.documentatia sistemului de mana5ement al calitatii0 ' documentele utili3ate pt.definirea si implementarea sistemului de mana5ement al calitatii pot fi structurate pe trei ni$ele principale. Care sunt acestea .C# - 1i!elul / $manualul calitatii) - 1i!elul O $procedurile sistemului de mana"ement al calitatii) - 1i!elul % $instructiuni de lucru si alte documente referitoare la sistemul de mana"ement al calitatii) *2. Ce este -olitica 8i ce sunt o&iecti$ele calit67ii !C# Este o declaraie n care se prezint politica i obiecti!ele ce !or fi urmrite de 0-E n domeniul calitii. *4. Cum se pre3inta politica si care sunt cerintele pe care tre&uie sa le indeplineasca .C# *olitica se prezint n scris i trebuie s ndeplineasc urmtoarele cerine: - s fie concis i uor de reinut( - s se defineasc ce se ateapt de la salariai( - s fie "lobal, adic s se refere la toate aspectele fundamentale ale calitii. **. Ce descrie =ANUALUL CALITHIII .C# C/14/.4. %/.5-EF55 este un document care descrie sistemul de mana"ement al calitii unei ntreprinderi, ser!ind ca referin permanent n implementarea i meninerea acestui sistem. 1++. Cui ii re$ine Responsa&ilitatea redact6rii 8i 5estion6rii =anualului Calit67ii .C# 3esponsabilitatatea redactrii i "estionrii manualului calitii i re!ine efului compartimentului de asi"urarea calitii din firmP 1+1. Care standard contine con7ine re5lement6ri pri$ind ela&orarea =anualului Calit67ii .C# 0tandardul 506 >88>; 1+". Cum poate fi structurat =anualul Calit67ii .C# - titlul, scopul i domeniul de aplicare al manualului - cuprinsul manualului - pa"ina introducti! referitoare la or"anizaie i manual - politica n domeniul calitii i obiecti!ele referitoare la calitate - prezentarea or"anizaiei, a responsabilitilor i autoritii - descrierea elementelor sistemului calitii i9 sau indicarea procedurilor sistemului calitii - seciune cu definiii $terminolo"ie) - "hid al manualului calitii - anexa coninnd date de referin 1+%. Defini7i termenii ?-rocedura0 si ?Instruc7iunile de lucru0. .C# -

*rocedurile descriu n "eneral acti!itile, care tra!erseaz mai multe funcii. 5nstruciunile de lucru se refer mai curnd la acti!iti n cadrul unei sin"ure funcii. 1+(. In ce ca3uri se ela&orea3a -roceduri .C# a. constatarea unei anomalii b. necesitatea unei imbunatatiri c. modificarea tehnolo"iilor d. modificari ale miGloacelor de productie. 1+#. Care sunt tipurile de proceduri . C# - *rocedurile sistemului calitii - *roceduri operaionale - *rocedurile de lucru - *roceduri de inspecie9 ncercri 1+1. In cate moduri se poate pre3enta o procedura documentata .C# - 0ub forma de text, - 0ub forma de schema $dia"rama in flux) si - -ip formular. 1+2. -rin ce se detaliea3a -rocedurile 5enerale .C# *rocedurile "enerale se detalieaza prin: - *roceduri operationale $proceduri de inspectie, proceduri de incercare, instructiuni de lucru etc)( - Iise tehnolo"ice( - 2esene( - 0pecificatii etc. 1+4. La ce se refera si ce pre3inta Instruc7iunile de lucru .C# 5nstruciunile de lucru se refer la acti!itatea restrns, limitat uneori la un sin"ur post de lucru9 utilaG etc. /cestea prezint modul cum se realizeaz cu consec!en acti!iti i procese. 1+*. -entru ce sunt sunt proiectate 8i men7inute . Eormularele .C# Iormularele sunt proiectate i meninute pentru nre"istrarea datelor, care demonstreaz conformitatea cu cerinele 0C%. 11+. Ce sunt Specifica7iile te:nice'desele &uletinele de anali36 si &uletinele de 9ncerc6ri .C# - 0pecificaiile sunt documente, care stipuleaz cerinele. 0pecificaiile sunt unice pentru produs9 or"anizatie, de aceea standardul de referin nu le detaliaz. - %aiet de sarcini poate fi considerat o specificaie. - 2esenele tehnice sunt documente ale produsului - 2esenele clienilor fac parte din documentaia extern - %erinele le"ale i ale autoritilor fac parte din documentaia extern - Canualele de mentenan 111. Care sunt diferitele cerin7e ale standardului prin care or5ani3a7ia poate 9m&un6t67i S=C 8i poate demonstra conformitatea prin pre5atirea altor documente c:iar daca standardul nu le cere 9n mod e<plicit .C# - harta proceselor, dia"rame ale proceselor i9 sau descrieri ale proceselor( - specificaii( - instruciuni de lucru i9 sau de testare( - documente coninnd comunicri interne( - pro"rame de producie( - lista furnizorilor aprobai( - planuri de testare i inspecie( - planuri ale calitii. 11". E<plicati conceptul J e<i5en7e 9n construc7ii0. .C1 *rin exi"ene n construcii se nele" condiiile care trebuiesc ndeplinite astfel nct cldirile s corespund: necesitilor i - posibilitilor utilizatorilor indi!iduali i societii n ansamblu. 11%. Conceptul de /performan76 9n construc7ii0 are un 9n7eles diferit de sensul comun al no7iunii de /performan760 .C1 2/ 11(. La ce se refera E<i5en7ele utili3atorilor cl6dirilor .C1 Exi"enele utilizatorilor cldirilor & se refer la condiiile pe care acetia le doresc ndeplinite n imobilele pe care le !or folosi.

11#. De catre cine sunt formulate si cum sunt e<primate E<i5en7ele de performan76 .C1 Exi"enele de performan & sunt formulate de specialiti pentru a satisface exi"enele utilizatorilor, lund n considerare factorii care acioneaz asupra imobilului. %a i exi"enele utilizatorilor, exi"enele de performan sunt exprimate tot calitati! $fr formulare cantitati!) i nu in seama de materialele din care sunt realizate cldirile. 111. Ce sunt Criteriile de performan76 !C1 %riteriile de performan & constituie traducerea exi"enelor de performan n caliti pe care trebuie s le ndeplineasc difereniat prile componente ale cldirii pentru ca exi"enele de performan s fie satisfcute. 112. Ce repre3inta Ni$elurile de performan76 !C1 1i!elurile de performan & reprezint concretizarea cantitati!, numeric, a criteriilor de performan, astfel nct acestea s poat fi utilizate n proiectare, cu aGutorul diferitelor relaii fizico&matematice de dimensionare. 114. Definiti cerinta esentiala /Re3istenta mecanica si sta&ilitate0.!C1 0tabilitate i rezisten & intensitatea maxim a aciunilor mecanice, n "ruparea de ncrcri cea mai defa!orabil, nu trebuie s depeasc capacitatea portant a cldirii, respecti! a elementelor structurale ale acesteia. 11*. Definiti cerinta esentiala 0 . Securitate la incendiu0.!C1 0i"urana la foc & se refer la aprecierea "radului de risc la izbucnirea incendiilor i la si"urana ocupanilor i a cldirii n caz de incendiu. 1"+. Definiti cerinta esentiala 0 Si5uran7a in e<ploatare0.!C1 0i"urana utilizrii & are n !edere cerine referitoare la: - securitatea muncii pentru lucrri de ntreinere, modernizare,reparaii etc.( - securitatea de contact, ce reprezint protecia utilizatorilor la posibilitatea producerii de leziuni prin contact cu suprafeele elementelor de construcie( - securitatea la circulaie prin reducerea riscului de accidentare prin alunecare, cdere, blocare etc., n timpul circulaiei n interiorul cldirii( - securitatea la intruziuni prin proteGarea cldirii, n special a elementelor sale exterioare, mpotri!a ptrunderii nedorite a oamenilor, animalelor, insectelor etc. 1"1. La ce se refera e<i5enta /Etanseitate0 .C1 Etaneitatea & se refer la calitatea elementelor de construcie de a fi etane la apa din di!erse surse $meteorica, subteran etc.), la aer, "aze, zpad, praf sau nisip antrenate de aer etc. 1"". La ce se refera e<i5enta /Confort :i5rotermic0 .C1 %onfort hi"rotermic & pentru asi"urarea n interiorul cldirii a ni!elurilor optime de temperatur i de umiditate, n sezonul rece i n cel cald. 1"%. La ce se refera e<i5enta /Confort acustic0 .C1 %onfort acustic & ce se refer la protecia fonic mpotri!a z"omotelor exterioare, z"omotelor din ncperile n!ecinate i z"omotelor datorate funcionrii instalaiilor. 1"(. La ce se refera e<i5enta /Confort tactil0 !C1 %onfort tactil & are n !edere cerinele de protecie la contactul cu di!erse suprafee ale cldirii, protecie ce se poate referi la izolare termic, la izolare electric, sau la msuri mpotri!a contactului mecanic cu di!erse elemente. 1"#. La ce se refera e<i5enta /Confort antropodinamic0!C1 %onfort antropodinamic & cu urmtoarele componente: - confortul mpotri!a !ibraiilor sau micrilor induse ocupanilor de ctre cldire( - confortul n cazul deplasrilor n cldire( - uurina n mane!rarea uilor, ferestrelor sau altor elemente mobile ale cldirii( 1"1. Ce $i3ea3a e<i5enta /I5iena0 !C1 5"ien & !izeaz msurile mpotri!a polurii microclimatului cldirii $emanaii de "aze, fum etc., de"aGate de materialele din elementele de construcie) i asi"urarea condiiilor de i"ien cu aGutorul instalaiilor $distribuia apei potabile, e!acuarea apei menaGere i a "unoaielor). 1"2. Ce are are 9n $edere e<i5enta /Utili3area spatiilor0 !C1 4tilizarea spaiilor & are n !edere funcionalitatea spaiilor interioare $caracteristici "eometrice, relaiile dintre ncperi etc.) i adaptarea la utilizarea suprafeelor finisate ale cldirii $rezistena acestor suprafee la aciuni mecanice, termice, chimice, atmosferice etc.). 1"4. Ce pri$este e<i5enta /Dura&ilitate0 .C1 2urabilitate & pri!itor la durata de !ia a elementelor de construcie i a cldirii n ansamblu i la rezistena mpotri!a factorilor ce afecteaz performanele $a"eni climatici, chimici etc.). 1"*. La ce se refera e<i5enta /Confort $i3ual0 .C1 %onfort !izual & se refer la iluminatul natural i cel artificial, aspectul suprafeelor !izibile i !ederea din cldire spre exterior.

1%+. Ce aspecte ia in considerare e<i5enta 0 Economicitate0 .C1 Economicitate & se iau n considerarea urmtoarele aspecte: - indicatori dimensionali: suprafee ale cldirii $aria desfurat, aria construit, aria util etc.) i !olume $!olum total, !olum pe ni!eluri etc.)( - indicatori deri!ai: "radul de ocupare a terenului, indicele suprafeelor de circulaie, indicele !olumului total etc.( - costuri: iniiale $de in!estiie), de exploatare, de ntreinere $remedieri,reparaii) etc.( - "radul de industrializare: ponderea elementelor de construcie realizate industrial. 1%1. -rin ce le5e s!a instituit sistemul calit67ii 9n construc7ii si cu ce le5e a fost modificata Le5ea nr.1+,1**# !C1 .e"ea nr.>89>77< pri!ind calitatea n construcii..e"ea >8 a fost modificata cu .e"ea >:; din < mai :88K 1%". Care este componenta Sistemului Calitatii in Constructii .C1 - re"lementQrile tehnice n constructii( - !erificarea proiectelor, expertizarea proiectelor si a constructiilor( - sistemul de certificare si a"rementare a calitatii produselor si tehnolo"iilor folosite la realizarea constructiilor( - conducerea si asi"urarea calitQtii n constructii( - acti!itatea metrolo"icQ n constructii( - receptia constructiilor( - comportarea n exploatare si inter!entii n timp( - postutilizarea constructiilor( - controlul de stat al calitQtii n constructii. 1%%. Care sunt cele 1 cerinte esentiale de calitate pentru o&7inerea unor construc7ii de calitate corespun36toare sunt o&li5atorii reali3area 8i men7inerea pe 9ntrea5a durat6 de e<isten76 a construc7iilor .C1 - 3ezisten mecanica i stabilitate( - 0ecuritate la incendiu( - 5"ien, sntate si mediu( - 0i"uranta in exploatare( - *rotecie mpotri!a z"omotului. - Economie de ener"ie si izolare termic 1%(. De catre cine se reali3ea3a $erificarea calit67ii e<ecu7iei construc7iilor 8i instala7iilor pentru construc7ii .C1 ,erificarea calitii execuiei construciilor i instalaiilor pentru construcii este obli"atorie i se efectueaz de ctre in!estitori prin inspectori de santier $diri"inti) de specialitate sau prin a"eni economici de consultan. 1%#. Cine asi5ur6 ni$elul de calitate corespun36tor cerin7elor 8i preci3at 9n contractul 9nc:eiat' la adGudecarea in$esti7iei' 9ntre in$estitor 8i antreprenor .C1 /"enii economici care execut lucrri de construcii asi"ur ni!elul de calitate corespunztor cerinelor i precizat n contractul ncheiat, la adGudecarea in!estiiei, ntre in!estitor i antreprenor, prin: - personalul propriu calificat, - responsabilii tehnici cu execuia atestai $conform re"elementarilor in !i"oare nu sunt necesari pentru domeniul instalatiilor pentru constructii) i - printr-un sistem propriu de mana"ement al calitii 1%1. Ce tre&uie sa ai&a $edere firmele care ela&orea36 8i aplic6 sistemul calit67ii potri$it specificului ac7iunilor desf68urate' in $ederea o&7inerii certific6rii sistemului de mana5ement al calit67ii .C1 - ntocmirea manualului calitii i elaborarea documentelor acestuia, precum i punerea n practic a pre!ederilor acestora( - nfiinarea compartimentelor de mana"ement a calitii, inclusi! or"anizarea acti!itii de control a calitii din unitate, conform cerinelor sistemului calitii implementat( - inerea la zi a tuturor documentelor pentru aplicarea pro"ramelor de control a calitii, inclusi! a tuturor nre"istrrilor relati!e la constatarea i atestarea calitii( - luarea msurilor necesare pentru ncadrarea compartimentelor le"ate de calitate cu personalul calificat necesar pentru aplicarea pre!ederilor pro"ramului calitii 1%2. Care sunt factorii care au responsa&ilitati si sunt implicati in controlul calit67ii e<ecut6rii lucr6rilor de constructii si instalatii .C1 .a controlul calitii executrii lucrrilor particip:

in!estitorii, proiectanii, !erificatorii de proiecte, antreprenorii, autoritatea public i ali specialiti desemnai dac este cazul $experi tehnici autorizai C.*-., reprezentani ai furnizorilor de utiliti, etc ). 1%4. Care sunt documentele 8i 9nre5istr6rile pri$ind calitatea lucr6rilor de constructii!montaG .C1 - certificatele de calitate( - buletine de ncercri( - certificate de conformitate a calitii produselor( - procese-!erbale de recepie pentru produsele procurate( - a"remente tehnice pentru noi produse sau procedee( - procese-!erbale de predare a amplasamentului i reperului de ni!elment "eneral( - procese-!erbale de predare9primire front de lucru( - procese-!erbale de recepie a terenului de fundare, fundaiilor i structurii de rezisten, procese !erbale de receptie in faze determinante( - fie de msurtori $caiete de ataament)( - procese-!erbale de lucrri ascunse( - procese-!erbale de recepii calitati!a( - expertize tehnice, !erificri n teren sau cercetri suplimentare efectuate n afara celor pre!zute n prescripiile tehnice sau caietele de sarcini, rezultate ca necesare, urmare unor accidente produse n cursul execuiei sau urmare a unor "reeli de execuie( - autorizaii i atestri pentru personalul de execuie i de control $sudori,controlori calitate, responsabil tehnic cu execuia)( - rapoarte pri!ind costuri referitoare la sistemul calitii, controlul calitatii, planuri i rapoarte de audit( - rapoarte pri!ind neconformitile( - procese !erbale de receptie la terminarea lucrarilor - procese !erbale de receptie finale - di!erse alte documente referitoare la calitate. 1%*. -entru cati ani se ar:i$ea3a documentatiile de e<ecutie precum si cele care atesta calitatea lucrarilor e<ecutate pentru instalatiile aferente constructiilor .C1 5n!estitorul9beneficiarul pastreaza cartea tehnica a constructiei.*entru instalatiile aferente constructiilor documentatiile de executie precum si cele care atesta calitatea lucrarilor executate se arhi!eaza pentru o durata de zece ani. 1(+. Cine face $erificarea proiectelor 9n $ederea e<ecu7iei instalatiilor pentru constructii .C2 ,erificarea proiectelor n !ederea execuiei construciilor se !a face de ctre specialiti !erificatori de proiecte atestai, alii dect specialitii elaboratori ai proiectelor. ,erificarea calitii execuiei construciilor este obli"atorie i se efectueaz de ctre in!estitori prin diri"ini de specialitate sau prin a"eni economici de consultan specializai. 1(1. Cine are o&li5atia numirii unor responsa&ili te:nici atesta7i pentru urm6rirea calit67ii e<ecu7iei ! C2 Iirmele de construcii au obli"aia numirii unor responsabili tehnici atestai pentru urmrirea calitii execuiei. 1(". Cine are dreptul sa reali3e3e E<perti3ele te:nice ale proiectelor de instalatii 8i a instalatiilor reali3ate .C2 Expertizele tehnice ale proiectelor i construciilor se efectueaz numai de ctre experi tehnici atestai. 1(%. -rin 5riGa cui se efectuea3a Certificarea calit67ii produselor folosite 9n construc7ii .C2 0e efectueaz prin "riGa productorului. n conformitate cu metodolo"ia i procedurile stabilite pe baza le"ii calitii. 1((. Ce sta&ilesc A5rementele te:nice pentru produse' procedee 8i ec:ipamente noi 9n construc7ii .C2 /"rementele tehnice pentru produse, procedee i echipamente noi n construcii stabilesc aptitudinea de utilizare, condiiile de fabricaie, de transport, de depozitare, de punere n oper i de ntreinere a acestora

1(#. Definiti ce repre3inta /Recep7ia construc7iilor0. .C2 3ecepia construciilor constituie certificarea realizrii acestora pe baza examinrii lor nemiGlocite, n conformitate cu documentaia de execuie i cu documentele cuprinse n cartea tehnic a construciilor. 1(1. Ce controale face si unde /Controlul de stat al calit67ii 9n construc7ii0 .C2 %ontrolul de stat al calitii n construcii cuprinde inspecii la in!estitori, la unitile de proiectare, de execuie, de exploatare i de postutilizare a construciilor, pri!ind existena i respectarea sistemului calitii n construcii. 1(2. Care sunt elemente principale de continut in Conducerea si asi5urarea calitatii in constructii .C2 >.*ro"ramul de asi"urare a calitatii :.6r"anizarea aferenta sistemului ;.%onditii referitoare la sistemul calitatii 1(4. -rin ce documente principale este concreti3at ?-ro5ramul de asi5urare a calitatii0 .C2 - Canualul calitatii - *roceduri 1(*. -entru implementarea unui sistem al calitatii a5entul economic cu acti$itate in constructii selectea3a unul din standardele referitoare la sistemul calitatii si anume SR EN IS) *++1 K*++" sau *++% care corespund fiecare unui model de asi5urare a calitatii. Enumerati cele trei modele de asi5urare a calitatii si preci3ati tipurile de acti$itati pentru fiecare model. .C2 03 E1 506 788> - Codelul > - pentru acti!itati de: - proiectare - executie - ser!ice 03 E1 506 788: - Codelul : - pentru acti!itati de: - executie - ser!ice 03 E1 506 788; - Codelul ; - acti!itati de executie$receptie finala). 1#+. -entru fiecare contract inc:eiat se retin acele conditi referitoare la sistemul calitatii ce corespund modelului de asi5urare a calitatii adoptat . In functie de ce . C2 5n functie de cate"oria de importanta a constructiei ce face obiectul contractului incheiat intre executant si beneficiar. 1#1. Care sunt Inre5istrarile pri$ind calitatea sunt componente ale documentatiei sistemului calitatii care tre&uie intocmite 'tinute la 3i si re$i3uite periodic .C2 - certificate de calitate,buletine de incercari,certificate de conformitate a calitatii produselor ( - procese-!erbale de control, rapoarte de !erificare si analizare ,procese-!erbale de a!izare pentru lucrari si documentatiile tehnice de proiectare ( - procese- !erbale de lucrari ascunse , ca si pentru fazele determinante - puncte de oprire si de receptii partiale,rapoarte de control si !erificare pri!ind calitatea,procese-!erbale de receptie finala ( - rapoarte pri!ind neconformitatile si rapoarte de actiuni corecti!e si pre!enti!e. - planuri si rapoarte de audit,analizarea si e!aluarea sistemului 1#". Ce tre&uie sa indice Controlul proiectarii .C2 - unde, cum si de catre cine procesul de proiectare este realizat,controlat si documentat ( - daca beneficiarul este implicat in acti!itatea de proiectare cum ar fi participarea la analizele proiectului sau !erificarea proiectului.

Intrebari examen -Cursuri 8-12

1.Cum se stabileste Calificarea profesionala a ntreprinderilor din constructii? Calificarea profesionala a ntreprinderilor din constructii, se stabileste prin aplicarea criteriilor din prezenta hotarare si permite clasificarea acestora functie de: domeniul de activitate; tipul de performanta; capacitatea tehnica; marimea contractelor. 2. Cate calificari profesionale poate avea o firma de constructii?

Intreprinderile din constructii pot avea, una sau mai multe calificari profesionale, pe domenii de activitate si pot sa-si modifice in timp, calificarile profesionale detinute. 3. Care sunt Principiile care stau la baza procesului de certificare? Competen i imparialitate; !ransparen i credibilitate; Independen fa de posibila predominare a oricror interese specifice ; "si#urarea confidenialitii i pstrarea secretului profesional; "prarea intereselor publice; $pecializarea ntreprinderilor din construcii; %alorificarea superioar a potenialului ntreprinderilor din construcii. . !e catre cine se face Certificarea calific"rii profesionale a ntreprinderilor din construc#ii? Certificarea calificrii profesionale a ntreprinderilor din construcii se face de &'r#anisme de certificare a calificrii profesionale a ntreprinderilor din construcii( denumite n continuare &'r#anisme de certificare(, acreditate la nivel naional i recunoscute de autoritatea pentru domeniul re#lementat constructii denumita in continuare ,,autoritate). $. Cum se realizeaza Certificarea ntreprinderilor din construc#ii? Certificarea ntreprinderilor din construcii, se efectueaz conform prevederilor prezentei hotarari, prin aplicarea de proceduri de certificare, elaborate de fiecare or#anism de certificare i nsu ite de autoritate. %. Pe cate niveluri de competenta se face &r'anizarea activitatii de certificare? 'r#anizarea activitatii de certificare se face pe * niveluri de competenta, (. Ce atributii are Consiliul )ational de certificare a calificarii societatilor din constructii? Consiliul +ational de certificare a calificarii societatilor din constructii #estioneaza ,,,e#istrul national al societatilor din constructii certificate) si se autofinanteaza din activitatile proprii desfasurate. 8. Care sunt Criteriile care stau la baza evaluarii* pentru certificarea calificarii profesionale a intreprinderilor? Criteriile care stau la baza evaluarii, pentru certificarea calificarii profesionale a intreprinderilor, sunt cele stabilite la capitolul I% din prezenta hotarare, detaliate prin norme metodolo#ice si proceduri aprobate de autoritate. +. Ce conditii trebuie sa indeplineasca &r'anismele de certificare? 'r#anismele de certificare trebuie s fie or#anisme profesionale sau pe actiuni, de drept privat specializate in domeniul constructiilor, acreditate la nivel naional i recunoscute de autoritatea drept competente pentru derularea de activiti de certificare si sa indeplineasca cumulativ cerintele pentru or#anismele de certificare - inre#istrare stabilite prin standardul european $, .+ /0123, inclusiv cerintele privind or#anizarea si sitemul de mana#ement al calitatii. 1,. Care este numarul de zile pe care nu-l pot depasi -ctiunile de certificare propriu-zisa? "ctiunile de certificare propriu-zisa, nu trebuie sa depaseasca 41 zile, de la data prezentarii de catre intreprinderea solicitanta, a dosarului complet pentru certificare. 11. Ce obli'atii au .ntreprinderile certificate* n perioada de valabilitate a certificatului* n termen de 2, zile lucr"toare* cu privire la sc/imbarea circumstan#elor relevante? modificri de ordin administrativ, financiar, economic, sau de alt natur, care produc efecte directe asupra certificrii; renunarea la activiti, pentru care s-a obinut certificarea; intrarea n stare de faliment; modificarea condiiilor 5uridice, administrative, economico-financiare si-sau tehnice avute n vedere la certificare. 12. Care este Perioada de valabilitate a certificatului de calificare profesionala a intreprinderilor din constructii? 6erioada de valabilitate a certificatului de calificare profesionala a intreprinderilor din constructii este de * ani, actiunile de reinoire a certificarii urmand a se declansa numai la cererea intreprinderii solicitante, formulate cu 41 zile inainte de e7pirarea termenului de valabilitate a certificatului de calificare profesionala. 13. Cum se face clasificare .n cazul constituirii de 'rupuri temporare de ntreprinderi* sau de asocia#ii de societ"#i le'al constituite? 8n cazul constituirii de #rupuri temporare de ntreprinderi, sau de asociaii de societi le#al constituite, clasificarea acestora se face pe baza de criterii stabilite de autoritate, prin luarea in considerare a resurselor tuturor membrilor #rupului 1 . Pentru ce intreprinderi de constructii se face certificarea pe termen limitat. ? 8ntreprinderile din construcii cu o vechime mai mic de * ani, sau care nu au continuitate, n perioada de referin, n e7ecutarea de activiti din domeniul pentru care solicit certificarea, au dreptul de a solicita certificarea pe termen limitat. 1$. 0numerati Criterii de evaluare pentru certificarea calific"rii profesionale a ntreprinderilor din construc#i. criterii 5uridice 9 administrative; criterii financiare; criterii tehnice. 1%. 0numerati Criteriile 1uridice 2 administrative stabilesc conditiile 1uridice obli'atorii* ce trebuiesc indeplinite de o ntreprindere* pentru a obtine certificarea calificarii profesionale. 1(. 0numerati Criteriile economice si financiare care stau la baza evaluarii capacit"#ii financiare a ntreprinderilor din constructii.

18. 0numerati Criteriile te/nice ce trebuiesc indeplinite de o ntreprindere* pentru a obtine certificarea calificarii profesionale. 1+. Care sunt criteriile de clasificare a .ntreprinderilor din construc#ii? 6rincipalele criterii in baza carora se face evaluarea competentei profesionale a intreprinderilor sunt cele mentionate in ane7a :. 2,. Prezentarea certificatului de calificare profesional"* eliberat de or'anismul acreditat la nivel na#ional 3i recunoscut de autoritate* nlocuie3te documenta#ia de calificare 3i selec#ie la -tribuirea contractului de ac/izi#ie public"? 6rezentarea certificatului de calificare profesional, eliberat de or#anismul acreditat la nivel naional i recunoscut de autoritate, nlocuie te documentaia de calificare i selecie menionat n "ne7a 3 la prezenta hotarare. 21. Care sunt obli'atiile principale ale autoritatilor contractante? "utoritile contractante au urmtoarele obli#aii principale: -s admit participarea la licitaiile pentru atribuirea contractului de achiziie public, numai a ntreprinderilor care prezint certificatul de calificare profesional, pentru domeniul care face obiectul licitaiei publice; -s solicite, n vederea aplicrii procedurii pentru atribuirea unui contract de achiziie publice, documentele stabilite prin actele normative emise n aplicarea ,,'rdonantei ';< */-311: privind atribuirea contractelor de achiziie publica), mai puin documentele care au stat la baza emiterii certificatului de calificare profesional menionate n "ne7a 3 la prezenta hotarare 22. 0numerati obli'atiile principale ale &r'anismelor de certificare a ntreprinderilor din construc#ii . 'r#anismele de certificare a ntreprinderilor din construcii au urmtoarele obli#aii principale: -s fie acreditate la nivel naional i recunoscute de autoritate; -s efectueze activiti de certificare la nivelul prevederilor prezentei hotarari i a normelor metodolo#ice si procedurilor emise n aplicarea acesteia si sa isi menina nivelul propriu de competen. -s asi#ure respectarea cerintelor standardului $, .+ /0123 pe toata durata de valabilitate a acreditarii - recunoasterii de catre autoritate; -s asi#ure suprave#herea periodic anual, sau ori de c=te ori este necesar, a ntreprinderilor certificate, pe toat durata de valabilitate a certificrii; -s aplice sanciunile pentru contraveniile stabilite prin prezenta hotarare; -sa asi#ure buna functionare a Consiliului de certificare si a Consiliului de apel, constituite la nivelul or#anismului de certificare; -sa emita certificatele de calificare profesionala a intreprinderilor din constructii evaluate, care indeplinesc cerintele stabilite prin prezenta hotarare. 23. 0numerati obli'atiile principale ale -sociatiilor patronale. "sociatiile patronale au urmatoarele obli#atii principale: -sa asi#ure reprezentarea asociatiilor patronale in Consiliul +ational de certificare a calificarii profesionale a intreprinderilor din constructii, cu respectarea principiului privind asi#urarea echilibrului de reprezentare a partilor interesate; -sa #estioneze ,e#istrul national al societatilor din constructii certificate; -sa participe in cadrul Consiliului +ational de certificare a calificarii profesionale a intreprinderilor din constructii la luarea hotararilor. 2 . 0numerati obli'atiile principale ale -sociatiilor profesionale. "sociatiile profesionale au urmatoarele obli#atii principale: -$a asi#ure reprezentarea asociatiilor profesionale in Consiliul +ational de certificare, in limitele locurilor alocate cu respectarea principiului privind asi#urarea echilibrului de reprezentare a partilor interesate; -$a faca parte din Comitetele tehnice de specialitate ale Consiliului +ational de certificare a calificarii profesionale a intreprinderilor din constructii; -$a emita, dupa caz, la cererea intreprinderilor din constructii, referate, informatii referitor la calificarea si competenta personalului tehnic de conducere si-sau care canduc sau asi#ura calitatea; -$a asi#ure la solicitarea or#anismelor de certificare specialisti pentru derularea activitatilor de audit si de evaluare 2$ 0numerati obli'atiile principale ale -socia#iei nationala de acreditare. "sociaia nationala de acreditare are urmtoarele obli#aii principale: -sa stabileasca procedura de acreditare a or#anismelor de certificare; -sa acrediteze or#anismele de certificare a calificrii profesionale a ntreprinderilor din construcii; -sa evalueze, la solicitarea autoritii, or#anismele de certificare care solicit recunoa terea de ctre autoritate. 2%. 0numerati obli'atiile principale ale -utoritatatii de re'lementare in construc#ii. "utoritatea de re#lementare in construcii are urmtoarele obli#aii principale: -sa stabileasca politica n domeniul certificrii calificrii profesionale a ntreprinderilor din construcii; -sa asi#ure elaborarea, avizarea, aprobarea actelor normative de aplicare a prezentei hotarari; -sa numeasca reprezentantii autoritii n Consiliul +ational de Certificare; -sa faciliteze cooperarea or#anismelor de certificare cu or#anismele similare din alte ri;

-sa notifice la autoritile din statele cu care a stabilit relaii de reciprocitate lista oficial a ntreprinderilor din construcii certificate. -sa analizeze propunerea Consiliului +ational de Certificare privind recunoasterea or#anismelor de certificare si sa emita documentul de recunoastere a acestora; -sa monitorizeze activitatea Consiliului +ational de Certificare. 2(. Care sunt cerintele esentiale de calitate stabilite prin 4e'ea 1,51++$ si modificate prin 4e'ea 123.2,,(? ,ezistena mecanic i stabilitate $ecuritate la incendiu I#ien, sntate i mediu ncon5urtor $ecuritate n e7ploatare 6rotecie mpotriva z#omotului .conomie de ener#ie i izolare termic 28. Care sunt !iversele tipuri de re'lement"ri* se refer" la elementele de con#inut ale conceptului de performant" 6numite n continuare 7specifica#ii de performan#"78? 2. stabilirea a#enilor care acioneaz asupra cldirii; 3. cerine de calitate; *. condiii tehnice de performant; /. criterii,de perfonnant selectate n funcie de destinaia construciilor i de condiiile de e7ploatare; 0. niveluri de perfonnant admisibile care variaz n funcie de cerinele utilizatorilor; 2+. !efiniti Conceptul de performan#". Concept ce const n abordarea sistemic= i #lobal a problematicii obinerii calitii n proiectarea, realizarea i e7ploatarea cldirilor, plec=nd de la activitile i e7i#enele utilizatorilor, n mod independent de mi5loacele materiale i soluiile folosite, pun=nd un accent deosebit pe comportarea n e7ploatare a construciilor. 3,. !efiniti Cerin#a de calitate. .7primarea calitativ a caracteristicilor cldirii >n ansamblu, sau a prilor componente? pe care aceasta trebuie s le ndeplineasc pentru a satisface e7i#enele utilizatorilor, in=nd seama de diver ii a#eni ce acioneaz asupra cldirii. 31. !efiniti Criteriul de performan#". Caracteristic ce trebuie luat n considerare la detalierea i cuantificarea condiiilor tehnice n cantiti denumite @niveluri de performan@. 32. !efiniti )ivelul de performanta. %aloare impus pentru un anumit criteriu de performan n funcie de: -condiiile tehnice, - influena a#enilor care acioneaz asupra construciilor 33. In conformitate cu care 9e'ulament se stabileste Cate'oria de importan#" a cl"dirii? Cate#oria de importan a cldirii ce face obiectul re#lementrii se va stabili n conformitate cu @,e#ulamentul privind stabilirea cate#oriei de importan a construciilor@ aprobat prin A.<. nr.B::-32.22.244B i Cetodolo#iei de stabilire a cate#oriei de importan a construciilor aprobat prin ordin CD6"!. 3 . Care sunt cele 2 cate'orii in care se incadreaza constructiile* dup" importanta lor? Constructiile se ncadreaz, dup importanta lor, n urmtoarele cate#orii: a? de important #lobal, denumite cate#orii de important, care privesc ntrea#a constructie, sub toate aspectele; b? de important specifice, denumite clase de important, care privesc ntrea#a constructie sau prti ale acesteia, sub anumite aspecte. 3$. Care sunt cele Cate'orii de important" care se stabilesc pentru constructii ? - constructii de important e7ceptional >"?; - constructii de important deosebit >E?; - constructii de important normal >C?; - constructii de important redus >F? 3%. !e catre cine se stabileste Cate'oria de important" a cladirii? Cate#oria de important se stabileste de ctre proiectant, la cererea investitorului, n cazul constructiilor noi, sau a proprietarului, n cazul constructiilor e7istente, atunci c=nd este necesar, pentru lucrri de interventii sau n alte cazuri. 3(. Prin ce acte le'ale se stabilesc Clasele de importanta? 6entru fiecare constructie se stabileste o sin#ur cate#orie de important si aceasta va fi nscris n toate documentele tehnice privind constructia: autorizatia de construire, proiectul de e7ecutie, cartea tehnic a constructiei, documentele de asi#urare. 38. Care sunt cei % :actori determinanti pentru stabilirea cate'oriei de importanta a constructiilor? 2.importanta vitala ; 3.importanta spcial-economica si culturala ; *.implicarea ecolo#ica ; /.necesitatea luarii in considerare a duratei de utilizare >e7istenta? ; 0.necesitateal adaptarii la conditiile locale de teren si de mediu ; :.volumul de munca si de materiale necesare. 3+. Care sunt etapele care se parcur' pentru stabilirea cate'oriei de importanta a unei constructii?

6entru stabilirea cate#oriei de importanta a unei constructii se parcur# urmatoarele etape : -"nalizarea caracteristicilor principale ale constructiei, in lumina criteriilor asociate celor sase factori determinanti. -.valuarea puncta5ului factorilor determinanti, pe baza aprecierii influentei pe care fiecare criteriu asociat o are in determinarea importantei constructiei. -Incadrarea preliminara a constructiei in cate#oria de importanta selectata. -"nalizarea #lobala si definitivarea cate#oriei de importanta stabilita pentru constructie . ,. 0numerati cele ;</iduri privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate= conform ;4e'ii nr.1,51++$ privind calitatea in constructii=*care se refera la instalatii in constructii. 2? Instalatiile de ventilare-climatizare: Indivativ: <! 10G- 1* 3? Instalatiile electrice din cladiri :Indicativ: <! 104- 1* *? Instalatiile de incalzire centrala :Indicativ: <! 1:1- 1* /? Instalatiile sanitare: Indicativ: <! 1:*- 1/ 1. In cazul ;</idului privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate pentru instalatii de ventilareclimatizare <> ,$8-2,,3=*enumerati cele ( cerinte pentru exi'enta ;9ezistenta mecanica si stabilitate=. Cerinte pentru e7i#enta rezistenta si stabilitate: 2.rezistenta la eforturi in e7ploatare 3.rezistente la eforturi datorate manevrelor si utilizarii; *.rezistenta la temperatuta aerului; /.rezistenta la peresiunea interioare; 0.rezistenta la coroziune; :.protectia antiseismica; B.inte#rarea instalatiei in constructie. 2. In cazul ;</idului privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate lentru instalatii de ventilareclimatizare <> ,$8-2,,3=*enumerati cele % cerinte pentru exi'enta ;?i'uranta in exploatare=. Cerinte pentru e7i#enta si#uranta in e7loatare: 2.evitarea pericolului de e7plozie; 3.etanseitatea instalatiei de ventilare-climatizare; *.#radul de asi#urare al consumatorului; /.securitatea la contact; 0.securitatea la curentii de aer cald; :.securitatea la intreziune. 3. In cazul ;</idului privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate lentru instalatii de ventilareclimatizare <> ,$8-2,,3=*enumerati cele 2 cerinte pentru exi'enta ;?ecuritate la incendiu=6?i'uranta la foc8. Cerinte pentru e7i#enta si#uranta la incendiu; 2.comportarea la foc; 3.preintampinarea propa#arii incendiilor; . In cazul ;</idului privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate lentru instalatii de ventilareclimatizare <> ,$8-2,,3=*enumerati cele $ cerinte pentru exi'enta-;I'iena*sanatate si mediu=. 2.i#iena aerului din incareri; 3.puritatea aerului din incapere; *.i#iena hi#rotermica a mediului interior; /.evitarea poluarii mediului de catre instalatiile de ventilare-climatizare; 0.evitarea riscului deproducere a substantelor nocive sau insalubre. $. In cazul ;</idului privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate lentru instalatii de ventilareclimatizare <> ,$8-2,,3=*enumerati cele 2cerinte pentru exi'enta-;Protectie impotriva z'omotulu=. 2.confort acustic; 3.limitarea producerii si transmiterii vibratiilor transmise de utila5e. %. In cazul ;</idului privind criteriile de performanta ale cerintelor de calitate lentru instalatii de ventilareclimatizare <> ,$8-2,,3=*enumerati cele $ exi'ente recomandate. 2.adaptarea la utilizare; 3.durata de viata; *.economicitatea; /.confort aerodinamic; 0.confort tactil; :.confort vizual. (. Care sunt cele doua etape in care se realizeaza 9eceptia lucrarilor de constructii de orice cate'orie si instalatii aferente acestora? $e realizeaza in doua etape: - receptia la terminarea lucrarilor; - receptia finala la e7pirarea perioadei de #arantie. 8. !in cati membri vor fi alcatuite Comisiile de recptie pentru constructii si pentru instalatiile aferente?

Comisiile de recptie pentru constructii si pentru instalatiile aferente acestora se vor numi de catre investitor si vor fi alcatuite din cel putin 0 membri. Fintre acestia, obli#atoriu vor face parte un reprezentant al investitorului si un reprezentant al administratie publice locale pe teritoriul careia este situata constructia, iar ceilalti vor fi specialisti in domeniu. +. !in cati membri vor fi alcatuite Comisiile de receptie pentru constructii de locuinte parter* parter si un eta1* cu inaltimea la cornisa de maximum 8 metri* cu cel mult apartamente* cu suprafata desfasurata de maximum 1$, mp* pentru anexele 'ospodaresti ale acestora* precum si pentru constructiile provizorii? Comisiile de receptie pentru constructii de locuinte parter, parter si un eta5, cu inaltimea la cornisa de ma7imum G metri, cu cel mult / apartamente, cu suprafata desfasurata de ma7imum 201 mp, pentru ane7ele #ospodaresti ale acestora, precum si pentru constructiile provizorii, vor fi alcatuite din 3 membri: investitorul sau proprietarul si dele#atul administratiei publice locale. $,. In cate zile de la notificarea terminarii lucrarilor Investitorul va or'aniza inceperea receptiei? Investitorul va or#aniza inceperea receptiei in ma7imum 20 zile de la notificarea terminarii lucrarilor $1. 9eprezentantii executantului si ai proiectantului pot face parte din comisia de receptie? ,eprezentantii e7ecutantului si ai proiectantului nu pot face parte din comisia de receptie, acestia avind calitatea de invitati. $2. Care sunt cele patru 'rupe de probleme pe care le examineaza Comisia de receptie? a? respectarea prevederilor din autorizatia de construire, precum si avizele si conditiile de e7ecutie impuse de autoritatile competente. b? e7ecutarea lucrarilor in conformitate cu prevederile contractului, ale documentatei de e7ecutie si ale re#lementarilor specifice, cu respectarea e7i#entelor esentiale, conform le#ii; c? referatul de prezentare intocmit de proiectant cu privire la modul in care a fost e7ecutata lucrarea. Investitorul va urmari ca aceasta activitate sa fie cuprinsa in contractul de proiectare; d? terminarea tuturor lucrarilor prevazute in contractul incheiat intre investitor si e7ecutant si in documentatia ane7ata la contract. $3. Ce act scris intocmesc si semneaza membrii comisiei de receptie? Da terminarea e7aminarii, comisia va consemna observatiile si concluziile in procesul-verbal de receptie. $ . Cand Comisia de receptie recomanda aminarea receptiei? Comisia de receptie recomanda aminarea receptiei cind: - se constata lipsa sau neterminarea unor lucrari ce afecteaza si#uranta in e7ploatare a constructiei din punct de vedere al e7i#entelor esentiale; - constructia prezinta vicii a caror remediere este de durata si care, daca nu ar fi facute, ar diminua considerabil utilitatea lucrarii; - e7ista in mod 5ustificat dubii cu privire la calitatea lucrarilor si este nevoie de incercari de orice fel pentru a le clarifica. $$. Cand Comisia de receptie recomanda respin'erea receptiei? Comisia de receptie recomanda respin#erea receptiei daca se constata vicii care nu pot fi inlaturate si care prin natura lor implica realizarea unei sau a mai multor e7i#ente esentiale, caz in care se impun e7pertize, reproiectari, refaceri de lucrari etc. $%. Care este considerata !ata receptiei? Fata receptiei este cea a incheierii de catre comisia de receptie a procesului-verbal de receptie a lucrarilor, cu sau fara obiectii . $(. 4a cate zile dupa expirarea perioadei de 'arantie este convocata 9eceptia finala? ,eceptia finala este convocata de investitor in cel mult 20 zile dupa e7pirarea perioadei de #arantie. $8. Ce acte le'ale examineaza Comisia de receptie finala? Comisia de receptie finala se intruneste la data, ora si locul fi7ate si e7amineaza urmatoarele: a? procesele-verbale de receptie la terminarea lucrarilor; b? finalizarea lucrarilor cerute de @receptia de la terminarea lucrarilor@; c? referatul investitorului privind comportarea constructiilor si instalatiilor aferente in e7ploatare pe perioada de #arantie, inclusiv viciile aferente si remedierea lor. $+. Care este actul scris inc/eiat si semnat de membrii din Comisia de receptie finala? 6rocesul-verbal de receptie finala %,. Care este ansamblul de documente din care se compune Cartea te/nica a constructiei ? 2. Hisa de date sintetice. 3. Capitolul " I?: Focumentatia privind proiectarea. *. Capitolul E I?: Focumentatia privind e7ecutia. /. Capitolul C I?: Focumentatia privind receptia. 0. Capitolul F I?: Focumentatia privind e7ploatarea, repararea, intretinerea si urmarirea comportarii in timp. :? Jurnalul evenimentelor: %1. Cine intocmeste Cartea te/nica a constructiei ?

Cartea tehnica a constructiei se intocmeste de catre investitor pentru toate obiectele de constructii definitive, supuse re#imului de autorizare a constructiilor, indiferent de natura fondurilor din care sint finintate sau de natura proprietatii asupra lor %2. Care sunt cele capitole ale !ocumentatiei de baza a Cartii te/nice a constructiei ? Focumentatia privind proiectarea Focumentatia tehnica privind e7ecutia Focumentatia tehnica privind receptia Focumentatia tehnica privind urmarirea comportarii in e7ploatare si interventii in timp %3. Pe ce perioada se pastreaza Cartea te/nica a constructiei? Cartea tehnica a constructiei se pastreaza pe toata durata de e7istenta a obiectului de constructie pina la demolarea sa; % . Ce indicativ are )&9@->IAB4 P0)>9B A09I:IC-90- C-4I>CDII ?I 90C0PDI- 4BC9C9I4&9 !0 I)?>-4-DII -:090)>0 C&)?>9BCDII4&9 ? C 0: 9 13K+',C"!I% 6.+!,; %.,IHIC",." C"DI!LMII $I ,.C.6MI" D;C,L,ID', F. I+$!"D"MII "H.,.+!. C'+$!,;CMIID', %$. Care sunt cele 3 cate'orii de lucrari pentru care se verifica calitatea lucr"rilor de instala#ii? Calitatea lucrrilor de instalaii se verific pentru : -lucrri aparente; -lucrri care devin ascunse; -lucrri n faze determinante %%. Precizati care sunt verificarile de calitate a executiei in cazul Instalatiilor electrice. @ont"rii tuburilor5#evilor de protec#ie 3i a accesoriilor acestoraE !ra#erii conductelor si cablurilor >dupa caz? prin tuburi sau canalizatii; Contarii cablurilor de ener#ie si semnalizare si a accesoriilor acestora; Contarii aparatelor de conectare si actionare ce nu se afl in tablourile electrice >intrerupatoare, comutatoare, butoane, aparate de comanda, automatizare si curenti slabi?; Conectarii conductoarelor sNi cablurilor in doze, in elementele din tablouri-cutii de cone7iuni si la receptori; Contarii corpurilor de iluminat si a celor destinate iluminatului de si#uranta; Contarii echipamentelor; Contarea instalatiilor de protectie a omului mpotriva ocurilor electrice; Contarea posturilor de transformare; %(. . Precizati care sunt verificarile de calitate a executiei in cazul Instalatiilor sanitare. - conductelor si racordurilor; - armaturilor si aparatelor de masura si control; - obiectelor sanitare si accesoriilor; - instalatiilor de ridicare a presiunii apei reci; - instalatiilor de preparare a apei calde de consum; - instalatiilor de stin#ere a incendiilor >cu apa, abur, C13, spuma, pulberi, azot?; - instalatiilor solare de preparare a apei calde de consum. %8. Precizati care sunt verificarile de calitate a executiei in cazul Instalatiilor de incalzire. - conductelor; - armaturilor; - corpurilor de incalzire; - echipamentelor >din centrale termice, puncte termice etc.?. %+. . Precizati care sunt verificarile de calitate a executiei in cazul Instala#iilor de ventilare* climatizare 3i nc"lzire cu aer cald? - canalelor de aer si a pieselor speciale; - dispozitivelor de inchidere, re#lare si accesoriilor canalelor; - #urilor de refulare si aspiratie; - dispozitivelor de protectie a #urilor de desfumare >sibare, panouri, trape etc.?; - dispozitivelor de ventilare naturala or#anizata; - dispozitivelor de ventilare locala; - echipamentelor componente ale instalatiei de ventilare siclimatizare; - aparatelor pentru ventilare si incalzire; - aparatelor de racire si climatizare; - aparatelor de automatizare, masura ai control. (,. In baza carui 9e'ulament se face verificarea si expertizarea te/nica de calitate a proiectelor* a executiei lucrarilor si a constructiilor? A'!",I,. +r. 430 din 31 noiembrie 2440 pentru aprobarea ,e#ulamentului de verificare si e7pertizare tehnica de calitate a proiectelor, a e7ecutiei lucrarilor si a constructiilor (1. Aerificarea si expertizarea te/nica de calitate a proiectelor* a executiei lucrarilor si a constructiilor privind respectarea cerintelor prevazute de le'e reprezinta o componenta a sistemului calitatii in constructii?

%erificarea si e7pertizarea tehnica de calitate a proiectelor, a e7ecutiei lucrarilor si a constructiilor privind respectarea cerintelor prevazute de le#e reprezinta o componenta a sistemului calitatii in constructii, si se efectueaza de catre specialisti cu activitate in constructii, atestati tehnico-profesional de catre comisii or#anizate de Cinisterul Ducrarilor 6ublice si "mena5arii !eritoriului (2. Ce tipuri de cladiri se supun 9e'ulamentului pentru verificarea si expertizarea te/nica de calitate a proiectelor* a executiei lucrarilor si a constructiilor privind respectarea cerintelor prevazute de le'e ? $e supun prevederilor prezentului re#ulament constructiile definitive si provizorii, in functie de cate#oria de importanta, precum si lucrarile de modernizare, modificare, transformare, consolidare, de reparatii si de imbunatatire a terenului de fundare, cu e7ceptia celor prevazute la art. 3 alin.3 din De#ea nr. 21-2440. (3. Care sunt formele in care se poate desfasura activitatea verificatorilor de proiecte si5sau a expertilor te/nici? Horme: - an#a5at al unei persoane 5uridice care are prevazute in statut activitati de verificare sau de e7pertizare tehnica de calitate a proiectelor si a constructiilor, cu respectarea prevederilor le#ale; - autorizat, ca persoana fizica, sa desfasoare activitati in mod independent , conform prevederilor Fecretului-le#e nr.0/-2441 si ale Aotaririi <uvernului nr. 312-2441 pentru aprobarea normelor de aplicare ale acestuia; - an#a5at al investitorului, cu contract de munca sau cu conventie civila, potrivit le#ii. ( . Cine face Aerificarea te/nica de calitate a proiectelor? %erificarea tehnica de calitate a proiectelor se face pentru cerintele stabilite prin le#e, diferentiat in functie de cate#oria de importanta a constructiei de catre specialisti verificatori de proiecte, atestati potrivit le#ii. ($. Aerificarea la cerinta 79ezistenta si stabilitate7 este obli'atorie pentru toate constructiil? %erificarea la cerinta @,ezistenta si stabilitate@ este obli#atorie pentru toate constructiile, cu e7ceptia prevazuta la art. 3 alin. 3 din De#ea nr. 21- 2440. (%. Care faze de proiectare supuse verificarii te/nice de calitate? $int supuse verificarii tehnice: - documentatia tehnica de proiectare necesara obtinerii autorizatiei de construire; - documentatiile tehnice si detaliile de e7ecutie sub forma de planse, breviare de calcul, caiete de sarcini,necesare pentru constatarea respectarii cerintelor impuse de le#e. ((. Aerificarea te/nica se executa si la proiectele intocmite in urma unor rapoarte de expertiza te/nica de calitate? %erificarea tehnica se e7ecuta si la proiectele intocmite in urma unor rapoarte de e7pertiza tehnica de calitate,dupa insusirea acestora de catre respectivii e7perti, in vederea confirmarii ca proiectele respecta ansamblul cerintelor stabilite de le#e. (8. Aerificarea te/nica a documentatiei necesare obtinerii autorizatiei de construire* in cazul cind nu contine detalii de executie* se poate substitui verificarii te/nice a acestora ? %erificarea tehnica a documentatiei necesare obtinerii autorizatiei de construire, in cazul cind nu contine detalii de e7ecutie, nu se poate substitui verificarii tehnice a acestora. (+. Cine raspunde pentru supunerea la verificare a intre'ului proiect si pentru modificarile efectuate fara acceptul verificatorului te/nic* daca prin acestea se afecteaza calitatea constructiei? 6roiectantul, proprietarul, investitorul sau administratorul impreuna cu e7ecutantul raspund, potrivit le#ii, pentru supunerea la verificare a intre#ului proiect si pentru modificarile efectuate fara acceptul verificatorului tehnic, daca prin acestea se afecteaza calitatea constructiei 8,. Ce trebuie sa urmareasca Aerificatorul de proiecte atestat in cadrul verificarilor pe care le efectueaza? %erificatorul de proiecte atestat va efectua verificari numai pentru cerintele si in specialitatile in care a fost atestat. 81. Aerificatorul te/nic atestat poate stampila 6verifica8 proiectele intocmite de el sau la a caror elaborare a participat? %erificatorul tehnic atestat nu poate stampila >verifica? proiectele intocmite de el sau la a caror elaborare a participat. 82. In ce conditii Aerificatorul de proiecte atestat va semna si va stampila piesele scrise si desenate? %erificatorul de proiecte atestat va semna si va stampila piesele scrise si desenate numai in conditiile in care documentatia transmisa de investitor este corespunzatoare din punct de vedere al cerintelor stabilite in le#e. 83. Ce este 0xpertizarea te/nica de calitate? .7pertizarea tehnica de calitate este o activitate comple7a care cuprinde, dupa caz, cercetari, e7perimentari sau incercari, studii, relevee, analize si evaluari necesare pentru cunoasterea starii tehnice a unei constructii e7istente sau a modului in care un proiect respecta cerintele prevazute de le#e, in vederea fundamentarii masurilor de interventie. 8 . !e catre cine si cand se efectueaza 0xpertizarea te/nica de calitate? "ceasta activitate se efectueaza de catre e7perti tehnici de calitate, atestati, atunci cind o re#lementare le#ala sau un or#anism cu atributii de control al statului in domeniul calitatii constructiilor prevede acest lucru sau cind o situatie deosebita o impune. 8$. Ce analizeaza 0xpertul te/nic de calitate* atestat ? - conditiile de amplasament si de e7ploatare a constructiei; - starea constructiei care se supune e7pertizei tehnice de calitate; - documentele care au stat la baza realizarii constructiei in fazele de proiectare, e7ecutie si e7ploatare; - prevederile din re#lementarile tehnice care au stat la baza realizarii constructiei si cele in vi#oare la dataefectuarii e7pertizei tehnice de calitate 8%. Ce cuprinde 9aportul de expertiza te/nica de calitate ?

6e baza activitatii prevazute la art. 20, e7pertul tehnic atestat elaboreaza raportul de e7pertiza tehnica de calitate cuprinzind solutii si masuri care se impun pentru fundamentarea tehnica si economica a deciziei de interventie ce se insuseste de catre proprietarii sau administratorii constructiilor si, dupa caz, de catre investitor. 8(. Ce obli'atii are 0xpertul te/nic de calitate* atestat ? .7pertul tehnic de calitate atestat va semnala situatiile in care, in urma interventiei sale, se impune verificarea proiectului si sub aspectul altor cerinte decit cele la care se refera raportul de e7pertiza tehnica de calitate intocmit. 88. Cine asi'ura calitatii executiei pentru instalatiile aferente constructiilor? 9esponsabilii te/nici cu executia? ,esponsabilii tehnici cu e7ecutia se atesta pentru cerintele stabilite in le#e numai pentru partea de constructii. 8+. Care sunt obli'atiile . 9esponsabililor te/nici cu executia atestati numai pentru partea de constructii? ,esponsabilii tehnici cu e7ecutia atestati au urmatoarele obli#atii: - sa admita e7ecutia lucrarilor de constructii numai pe baza proiectelor si a detaliilor de e7ecutie verificate de specialisti verificatori de proiecte atestati; - sa verifice si sa avizeze fisele si proiectele tehnolo#ice de e7ecutie, procedurile de realizare a lucrarilor, planurile de verificare a e7ecutiei, proiectele de or#anizare a e7ecutiei lucrarilor, precum si pro#ramele de realizare a constructiilor; - sa intocmeasca si sa tina la zi un re#istru de evidenta a lucrarilor de constructii pe care le coordoneaza tehnic si de care raspund;