Alune de pamant

Masterant : Marica Roxana

Cuprins 1. Scurt istoric 2. Aria de rspndire 3. Fertilizare 4. ". ucrarile solului ucrarile de in#ri$ire !. Samantarea si semanatul %. Recoltare &. 'ene(icii si utilizare ). 'i*lio#ra(ie

1. Scurt +storic Alunele de pamant , ara-idele .Arac-is -/po#ae0 sunt plante anuale din (amilia e#uminoaselor1 cu (lori de culoare #al*ena. 2le sunt cunoscute si su* denumirea de 3alune americane3. Sunt culti4ate pentru semintele lor comesti*ile1 *o#ate in proteine si #rasimi. Fructele sunt pastai care se dez4olta in pamant1 de unde le 4ine si numele. Ara-idele se culti4 pe supra(e5e mari 6n re#iunile calde. 7atria de ori#ine este America de Sud. Ct pri4e8te zona exact de ori#ine1 persist incertitudine. Ast(el1 unii o consider a (i Ar#entina1 8i anume zona muntoas1 unde se #sesc 6nc specii strict 6nrudite. 9up alte preri zona de ori#ine este platoul 6nalt central al 'raziliei unde se #sesc tipuri sl*atice *ienale de ara-ide sau re#iunea andin a Ar#entinei 8i 6n special a 'oli4iei unde exist un centru important de (orme de ara-ide. Sunt 8i preri dup care 6n 7eru unde se #sesc 8i 6n prezent specii de ara-ide sl*atice s,ar a(la centrul de ori#ine al ara-idelor. +n America de Sud s,au #sit 4ase din lut 6n (orm de alune 8i decorate cu alune de peste 3!:: de ani Mormintele 4ec-ilor inca8i #site de,a lun#ul coastei de 4est a Americii de Sud adeseori con5ineau urne umplute cu ara-ide lasate alturi de mort pentru a a4ea -ran 6n 4ia5a de apoi. 9up descoperirea Americii de ctre europeni ara-idele au (ost rspndite 6n toate col5urile lumii.A8a au a$uns 6n Spania unde sunt culti4ate 8i astzi.9in Spania ne#ustorii 8i exploratorii au rspndit alunele 6n A(rica 8i Asia1 iar 6n America de ;ord au a$uns odat cu scla4ii adu8i din A(rica. 2. +mportan5a Ara-idele sunt socotite una dintre cele mai importante plante tropicale. 9at (iind con5inutul ridicat 6n #rsimi 8i proteine al *oa*elor ele cunosc utilizri (oarte 4ariate 6n industria alimentar. Ast(el *oa*ele de ara-ide 6ntre#i se (olosesc proaspete sau pr$ite 6n

-rana oamenilor16n unele 5ri culti4atoare constituind aliment de *az .6n Repu*lica Mali consumul < 1! =#>an pe cap de persoan0. Fina rezultat 6n urma mcinrii *oa*elor se utilizeaz su* cele mai di(erite (orme 6n alimenta5ia oamenilor. ?n amestec cu (ina de cereale produse. Se apreciaz c $umtate din produc5ia mondial de ara-ide se (olose8te pentru extra#erea uleiului. @leiul se utilizeaz pentru #tit1 salat 8i mai ales la (a*ricarea mar#arinei. 7redomin la ara-ide utilizarea alimentar. Aurtele 8i 8roturile rezultate 6n urma extra#erii uleiurilor (iind *o#ate 6n proteine1 constituie un nutre5 concentrat deose*it de 4aloros pentru -rana animalelor. Aurtele se (olosesc 8i 6n -rana oamenilor 6n amestec cu (ina de cereale. Ast(el amestecul de %!B mei cu 2!B (in de turte (ormeaz un produs cu 21B proteine (oarte 4aloros. ?n scopul (olosirii (inii de turte 6n amestec cu (ina de cereale 6n -rana oamenilor este necesar s se respecte de ctre (a*ricile de ulei anumite cerin5e pri4ind calitatea ara-idelor1 (ine5ea (inii1 presiunea de extra#ere a uleiului1 sol4en5ii (olosi5i. Mai amintim realizarea din ara-ide a unei -al4ale de (oarte *un calitate1 cu 4:,!:B proteine1 realizarea de lapte 4e#etal 8i *rnz 8i 6nsu8irea ara-idelor de a opri -emora#ia. 7roteinele de ara-ide 6nlocuiesc 8i laptele pra( pentru a suplimenta laptele de 4ac 8i de *i4oli5. 9estina5ia pe care o primesc ara-idele 4ariaz de la o 5ar culti4atoare la alta. ?n aceea8i 5ar destina5ia 4ariaz 6n (unc5ie de tipul de ara-ide. a (a*ricarea untului ara-idele trtore particip 6n propor5ie de !:B1 cele spaniole 6n propor5ie de 3:,4:B iar cele de tip Cir#inia 6n propor5ie de numai 1:,2:B. ?n sc-im* la 4alori(icarea su* (orm de psti srate ara-idele de tip Cir#inia particip 6n propor5ie de %:B iar la (a*ricarea dulciurilor sunt pre(erate ara-idele de tip spaniol. 7entru (iecare destina5ie ara-idele tre*uie s 6ndeplineasc anumite condi5ii. Ast(el pentru extra#erea uleiului ara-idele tre*uie s prezinte un randament mare de decorticare .%2B0 8i s ai* un con5inut ridicat 6n su*stan5e #rase .mai mare de !:B0. 7entru a (i 4alori(icate 6n alimenta5ie su* (orm de psti sau *oa*e pr$ite acestea tre*uie s ai* un con5inut 6n su*stan5e #rase mai mic se (olose8te la (a*ricarea pinii1 *iscui5ilor1 pastelor (inoase. 9in *oa*e se poate extra#e ulei care este utilizat (ie ca atare1 (ie 6ncorporat 6n di4erse

.su*

4!B0

8i

#reutate

mare

la

1::

de

psti

.1!:

#0.

Alturi de utilizrile 4ariate a ara-idelor1 mai tre*uie men5ionat un important aspect economic1 8i anume a4anta$ele le#ate de cultura lor : , se o*5in produc5ii mari 8i relati4 constante la unitatea de supra(a5 D , solicit un consum redus de 6n#r8minte D , se pot 4alori(ica superior soluri cu o capacitate de produc5ie mic1 cum sunt1 de exemplu1 cele nisipoase D 7rincipalele deza4anta$e ale alunelor sunt le#ate de recoltarea ane4oioas 8i de pstrarea ane4oioas a *oa*elor 6n urma desco$irii pstilor.

3. Aria de rspndire Ara-idele se culti4 pe supra(e5e destul de extinse 6n C-ina1 +ndia A(rica1 S.@.A.1 Mexic1 Caucazul de ;ord1 Spania1 Fran5a1 +talia1 c-iar 6n unele 5ri *alcanice. 7roduc5ia mondial de ara-ide se estimeaz la circa 1" mil. de tone anual1 principalii exportatori (iind S@A1 C-ina 8i Ar#entina1 cel mai mare importator (iind @niunea 2uropean1 cu 44B din totalul cererii mondiale. Romnia Ara-idele se pot culti4a cu succes 6n zona de sud a 5rii1 pe nisipurile din Eltenia1 6n condi5ii de iri#are1 unde se pot o*5ine 2.!::,3.!:: =#>-a psti.

3.Fertilizare Alunele de pmnt nu sunt preten5ioase cnd 4ine 4or*a de (ertilizare1 o*5inndu, se rezultate *une printr,o (ertilizare moderat. Se poate (olosi pentru culturile ecolo#ice 8i #unoiul de #ra$d ce pro4ine de la animale -ranite ecolo#ic si sanatoase . E produc5ie medie se situeaz unde4a 6ntre 1:::,1!:: F#>-a1 dar se pot o*5ine 8i peste 2:::=#>-a. Se planteaz 6ntre 2! aprilie 8i 1: mai pentru a se (eri de 6n#-e5urile trzii. 9istan5a 6ntre

rnduri tre*uie s (ie de aproximati4 %: cm 8i adancimea de semnat ",& cm. Cultura este preten5ioas la 6m*uruienare1 sunt necesare 2,3 pr8iri nmulire : Se 6nmultete prin seminte sau *utasire .destul de di(icil0. Mai (acila s,a do4edit a (i inmultirea prin semanare. +nainte de plantare semintele se pastreaza 12 ore in apa calduta. 7entru cultura se (olosesc intr,o prima etapa serele calde. 9upa circa doua saptamani de la plantare semintele #ermineaza1 dand nastere noilor plantute. Cand rasadurile au crescut ast(el incat pot (i manipulate .4,! saptamani0 se planteaza in #radina1 prima4ara1 dupa trecerea ultimelor pericole de in#-et. Ale#eti un loc insorit1 si un sol *o#at in -umus1 cu permea*ilitate crescuta

4. ucrarile solului Alunele de pamant pre(er un sol nisipo,lutos1 a(anat care sa permita patrunderea #ino(orilor la aprox.1: cm adancime si dez4oltarea (ructelor. Cel mai (a4ora*il pG este de "1!,%1!. Ara-idele se poate culti4a dupa oricare alta cultura mai putin le#uminoasele din a caror (amilie (ac parte .mazare1 (asole1 linte1 naut1 lupin1 *o*1 soia etc.0 Ara-idele se pot culti4a pe solurile nispioase sau pe soluri a(nate cu posi*ilitate de iri#are. Solurile nisipoase cu exces 6n umiditate nu sunt indicate pentru ast(el de culturi. 7entru a pre4eni (enomenul de eroziune eolian1 ele se 4or culti4a 6n sistemul de a#ricultur H6n (8i de pmnt .*ilone de pmnt ca 8i la a(in sau carto(0. HSolul tre*uie 6ntre5inut1 a(nat tot timpul anului pentru ca ele (ructi(ic 6n pmnt1 acolo se (ormeaz (ructul 6n sine1 ca 8i la carto(I

!. Smnarea i semnatul 7erioada optima de semanat este cuprinsa intre 2! aprilie J ! mai1 cand la adancimea de semanat temperatura este de minim 12oC si 4remea este in incalzire Ca material saditor se 4a cauta alune in coa$a intrucat *oa*ele deco$ite isi pierd repede #erminatia. Se pot semana pastaile1 insa pentru a #ra*i rasarirea 1 cel mai indicat este sa se (oloseasca *oa*ele a4and #ri$a ca la des(acerea lor sa se pastreze te#umentul lor si sa se e4ite spar#erea *oa*elor. 7erioada cea mai optima de semanat este inceputul lunii mai .1,% mai0 cand temperatura solului depaseste 12 #rade C. Semanatul se poate e(ectua si pana la 1! mai dar nu mai tarziu de aceasta data intrucat o parte din pastai nu 4or a$un#e la maturitate. Cantitatea de samanta pentru 1:: mp este in $ur de 11! =# de pastai .aproximati4 ):: #rame de *oa*e0. Se 4a semana pe randuri distantate la !: cm si pe rand la 1:,12 cm. Adancimea optima de semanat este intre 4 si " cm.

Fi#. 1

Fi#. 2

Fi#. 3

Fi#. 4

". ucrrile de 6n#ri$ire 9upa semanat se 4a uda penru a #ra*i rasarirea plantelor care 4a a4ea loc la 3 saptamani de la insamantare. 9upa o luna de la rasarire apar primele (lori de culoare #al*ene care 4or (ructi(ica .de o*icei cele de la *aza plantei0. Alunele in(loresc incontinuu insa pentru ca pastaile sa a$un#a la maturitate .la recoltare0 tre*uie sa treaca cca %: de zile 1 ast(el (lorile care apar pana la 1 au#ust (ormeaza alune *une de consum. 7e intrea#a perioada de 4e#etatie terenul se 4a curata de *uruieni si se uda la ne4oie. 9e asemenea1 pentru a(anarea solului si pentru dez4oltarea #ino(orilor se 4a realiza 2 *ilonari: prima : cand ma$oritatea plantelor au in $ur de ! (lori (ormate .unde4a spre s(arsitul lunii iunie0 iar a doua : dupa 2,3 saptamani cand alunele au multe (lori .1!,2: iulie0. ;ecesita culti4are in locuri luminoase1 in soluri usor dena*ile1 *o#ate in -umus. 7lanta pre(era o usoara uscaciune in momentul inceperii cresterii rasadurilor1 care este scazuta treptat pana in momentul (ructi(icarii. +n momentul transplantarii rasadurilor in #radina este *ine ca la inceput acestea sa (ie prote$ate cu peturi.doua saptamani01 pana cand de4in destul de puternice pentru a se adapta conditiilor din exterior. 7lanta necesita cinci luni de caldura pentru a creste si (ructi(ica.

Fi#. !

Boli si daunatori : +n cazul stocarii improprii .umiditate1 spatii neaerisite0atat semintele cat si recoltele se pot in(ecta cu ciuperca Asper#illus (la4us care produce o toxina numita a(lotoxina.

%. Recoltarea Alunele se recolteaza in prima $umatate a lunii octom*rie .1,1!0 dar nu mai tarziu de 1! octom*rie intrucat apar ploile si datorita ru#ozitatii pastailor ele se 4or incarca de pamant si ast(el recoltarea 4a (i #reoaie. 9e asemenea 1 nu se recolteaza mai de4reme de 1 octom*rie intrucat multe alune nu a$un# la maturitate si nu pot (i consumate. Se 4or cule#e pastaile mature si se spala apoi in aceeasi zi se usuca mai intai la soare iar apoi in incaperi calduroase asezate in strat su*tire. 7roductia la 1::mp este de 1!,2: =#.

Fi#. "

&. 'ene(icii si utilizare Beneficii pentru organism Ara-idele sunt deose*it de -rnitoare. 7ropriet5ile lor medicinale nu sunt cele mai importante1 dar merit luate 6n seam. Consumul de ara-ide impulsioneaz acti4itatea (icatului 8i a *ilei. A (ost e4iden5iat 8i contri*u5ia compu8ilor din ara-ide la com*aterea 6m*trnirii 5esuturilor. Ara-idele sunt un aliment utilizat (rec4ent 8i cu *une rezultate 6n situa5ii de surmena$ intelectual1 6n o*oseala (izic accentuat1 6n (acilitarea tranzitului intestinal. Sunt cunoscute 8i ca un (actor de calmare 8i reec-ili*rare a acti4it5ii rinic-iului. @leiul de ara-ide este remarcat ca un a#ent acti4 de reducere a colesterolului1 contri*uind1 ast(el1 la pro(ilaxia unor maladii cardio4asculare.

Compoziie Con5ine 6n special: #rsimi .6n cantitate mare1 aproape !:B din con5inutul alunei01 protide .de asemenea 6n cantitate mare J 3:B01 numeroase sruri minerale1 acid (olic1 4itaminele '11 '21 21 F1 tanin. Sfaturi de consum ;aturi8tii recomand consumarea ara-idelor 6n stare crud1 deoarece numai su* aceast (orm calit5ile lor nutriti4e1 ener#etice 8i medicinale rmn intacte. Utilizare n alimentaie Alunele se consum 6n stare proaspt sau pr$ite .cu sau (r sare01 cele mai cutate (iind alunele cu *o*ul mare 8i cu pieli5a de culoare desc-is. ?n prezent1 ara-idele se re#sesc 6ntr,o 4arietate lar# de produse alimentare 8i 6n cultura culinar a multor 5ri. Sunt consumate cel mai des ca 8i #ustare1 6ncorporate 6n deserturi sau produse de patiserie 8i sosuri1 precum 8i su* (orma cele*rului unt de ara-ide. Acesta a (ost produs prima dat 6n 1&): de ctre Ko-n Fello##1 care a in4entat printre altele 8i *inecunoscu5ii (ul#i de porum* pe care 6i consumm la micul de$un. Conceput ini5ial ca 6nlocuitor al untului din lactate1 cel de ara-ide a cptat rapid popularitate1 astzi (iind extrem de apreciat att ca 8i #ustare de diminea51 ct 8i in#redient 6n di(erite re5ete.

Fi#. %

Industrii Alimentar1 (ura$er1 (armaceutic etc. Diverse Consumul 6ndelun#at de ara-ide poate (i toxic pentru (icat 8i poate scdea excita*ilitatea sexual dac se consum pr$ite .cre8te cantitatea de acrolein0

). 'i*lio#ra(ie

1.

'uc-ra*e F.1 Fru-Lirt- 7.1 Foppl 7.1 Frautz 4aloroase rare 1 2ditura Mast1 2::)

Cultura plantelor

2. Mol(#an# FaLolle= J Metode de inmultire a plantelor1 2ditura Mast1 2::) 3. Costel Samuil, Ae-nolo#ii de a#ricultura ecolo#ica1 +asi 2::% 4. Anuarul statistic al Romniei1 2::2. !. LLL.a#romonitor.ro ". LLL. Culturaplantelor.*lo#spot.ro %. LLL.eplante.ro