Vous êtes sur la page 1sur 6

.

-'
| / t/l/11/
t,

-\/2 iJN|SCc)

/ ) 3 7 i N f) v't'L / SL

/u ;C t'l

-/'

I
Bibliografie

c/'c 4ti 7 ;,Yi c'{ t lTtCt c'')'/

Le nom

Chovolior, J. Cl., Illrncho-llonvonisto, Oleire, Arriv6, lf,., Peytarilr J., Grarnmaire Larousse du Frunpais contemporain, Paris, 1964, pages, SFES, Paris, 1965. Cohen, ll,, Grammaire franpaise en Quelques Cristeo Teoilora, Grammaire strttcturale d,u frangais contemporain, Bucureg ti,19 74 . Dubois, tr,, Grammaire stru,cl.urale du frangais: nom et pronom, Patis, Larousse,1965. Duboir, J., Lngone, [ien6, Za nouoelle grammnire d'u f rangais, Paris, Larousse, 1973. Gorrgethoim, G., SgstCme gram,matical de la langue frangaise, Paris,

esenliale .ale Subsl,antivulconstituie unui din elementele Il suiclect poate care grupului al adicd nominal' trr'rrnrtlui de un oereriirl*o propozilie;el este(saupoale l1) precedal' rnirtnnt: flo livre estbeaw' Mu maison est Petite. (lrrtte ville est rnoderne. l,a fermet6 est ndcessaire. Pisrre est arrie| le Premier. Determinanlii Pot fi: - articole: Ie, nn, du et'c'- demonstrative: ce1cet etc' mon, ton' son, notre)aotre,leur etc' - Dosesive: etc'; - Ioi.*gntive, exclamative qi relative: quel, quels el"c. lequel. Iaquelle -' numer-ale: trois, cent,,mille et'c' plusiewrs el'c' - nehotdrlte: toui, quuique,chaque, autre) Grupul nominal, in forma sa cea mai simpld, este format' dini"-,ln substantiv precedat de un determinant:

r963.'
Grovisse, M., I"e Bon Usage, Gembloux, Duculet, t9$4. Ilenso, I., .Dictionnaire des difficultds grammaticales et leticologiqs6, Paris, Los Edil,ions scientifiques et littdraires, Bruxelles CNES, 1977. Iltrauger, G., Grammaire pratique ilu frangais d'aujourd'hui, Paris n Ilachette, l968. Bougerie, ,!1., Gramn'taire frangaise et erercices, Paris, Dunod , 1964, Vlagner, B. L.rPiuchone l.eGrammaire ilu frangais ciassigweet nzoile?*e, Paris. Hachette. 1962.

GN- ' D+N


Astfel ln ProPozi,tia: Mon frDro est malad,e, qrunul nominal (GN) mon frire este constituit din determifianlul (D) mon qi substantivul (N) Irire' Substantivele proprii nu slnt in mod obi;nuit precedate cu exceplia unor cazurr Jllne preclzare: de determinan{,i,
lLingvig|,iifrancezipreferdtermenu]substantifc|nd.este.vorbade gramaa denumicategOria nompenLru un nume comuu, rar rerimenul ^delerminant. qi subnom Deseori, qi subslantiv din iiiAa l,lortiiriti srantif se confundd. 5

06rnrd cst allC au th\dtre. lllon 06nrd traoaille dans sa chambre. 0onntrntlnoplo est beau. 0rr Constuntinoplo est inconnu. O'i.o .uvlnt care,-lnsolit de un determinant, constituie un gnrl) nominal subiect este un substantiv, chiar dacd. ln tlte propozifii, aparline unei clase diferite. _Ast,frlbleu,. care este adjectiv ln Cette blouse est bleue, osto substantiv ln propozi,tia: Co blotr me plai,t. Do asemenea d,ehors, care,esteadverb ln Attend,ez-le dohors, esto substantiv ln propoziliile: Cet hommea les dohors d,,un h6ros d,elrantiquitL. * . Cette affaire se prisente sous ilos ilehors engageaits. Gruptrl nominal Grupul nominal poate fi simplu sau ldrgit. Astfel: * l. nominal Grupul simplu este format dintr-un determinant . qi un substantiv. In propozilia: Mon ami sort dans lo jardin, grupul nominal mon ami este format dintr-un determinant (*o-y) qi dintr-un substantiv (atni); grupul nominal le jardin, care aparfine grupului prepozilioial'd,ans le iard,in. este format din determinantul /e gi din substantivul jard,in'. 2. Grupul nominal ldrgit poate fi format dintr-un deter_ minant, dintr-un adjectiv gi dintr-un substantiv: La petite tillo s'arnnse d,()ec sa ponpi,e. ln aceastd propozi{i!, grupul nominal la petite filte este " format dintr-un determin^ant(la ), dintr-un adjectiv (petite) gi dintr-un substantiv (fille). Grupul nominal l5rgit poate fi de asemenea constituit -. dinbr-un grup.nomingl (cu sau fdril adjectiv) urmat de un grup prepozilional. De exemplu, in prop ozitria: La petito fille ile ma sGUr est d,anssa chambre. qruoul nominal ldrgit, la petite fille de rna soeur esteformat diitrlun prim grup nominal (la petite fille), urmat de un grup prepozrlronar (de nxa, saur).
6

ln proPozilra: Da asemenea t,e voyago par ki hi{n isl agrdable,-grupul nominal ldrgit ln rouarc par le tra,in est'e format dintr-un grup nommal 'nimlrlir"(Ii toyage,) qi dintr-un grup prepozilioneJ (par le trai.n). Srrirsl,antivuleste deci elementul de bazd al propoziliei, fiind verbul (grupul verbal). rrr.hllnll; substantivul este cuvlntul Din punct de vedere se-mantic, curo dehumegtefiinle (persoane,animale) gi luoruri, acliuni, Iontimente, fenomene,lnsugiri: laan; un micanicien, un chien; une chaise; Ia lutte; Ie bonheur ; la joie ; le fr:oiil; la faim; la pluie et'c. 0baorvolle Deexemplu, formatdin dou{elemente. este simplu 0nrpulnominal /e qi substantiwl eendeur. estelormat din determinantul Ia pendeur forma se poatedivide tn oenil { eur. Tendeuse, llubstantivuleenileur eusei oend' elemente;, doud din format tot { primului, este a rloleminin sufixului putlndu-se substitui -ear. -arco diferitecars, este formatdin doudelemente Deci,cuvlntul oendeur du un ln schimb, grup dar, nominal pot forma un nu lrral,o separat, vend-este radicalulverbului Qendre ,,a vinde" iat 'eur esteun Beqgi pe caredenumesc se pot formasubstantive aufix cu ajutorul ctrruia poart{ de rrorfeme, numele gi sufixele radicalul acliunea; eolcaroface un sens. earostnt celemai mici unitdli carepot aYea esteformat din doufl morfeme. Un cuvlnt ca penileur Si nt cuvintecare au un singurmorfem;ln acestcaz,cuvlntul Ei seconfundfl: morfomul
chaise,maison,route atc. Unele cuvinte pot fi formate din doutr sau mai multe morfeme: re * ilire; re { conQuirir; rc + distribu * tion (acestadin urmd 6gteformat din trei morfeme).

I. Folurils substantivelor

* Iffonumelegi numele de familie: Gdrard,Durand" Bdran' ttl,tr, t.["'". Bclges '".'ir,itn,tl* de popoare:Les Franqais.,.les, --', de lluvtr' oraqe' de. de.,tdri' (nume - rlrrntrmirile leografice
grt

lesCarpates' f.;tiatie,Rime,Pari;, la Seine, ,r,rt',iiiit,i"tlli.f,


eLc. Ie ' f)unube' --iiiin,,t"irile

Substantivele not fi clasificate in func,tie de anumite caructoristici car" c'o.*rp""a-"no" I"*uqir;' p""ti.urare in domeniul sintaxei. A. Substantive comune pi sUbstantivo proprii I. Slnt comune substantivele care au la bazd noliuni gg,'erale gi care denumes-c to,ti indivizii sarr toate obiectele drn aceeagr categorie. substantivere comune sint in g"iilI precedatede un-determinant: L'homme,..lafgy,,me,le chat, Ie journal, la table, une r6comperlsel cette oille, ce pays etrc.Obeerve{ie ln anumite tipuri de fraze,proverbe, loculiunietc.,substantivele comune nu sint precedate de determinant:
Piercequi roule n,annasse pas Doougge. Faire gr6,ee. Une table de marbre. 2.. Sint proprii zubstantive care au Ia bazd notiuni paruculare gr cal.e denumesc o singurd fiin![ sau un sinsur rucru (sau o catego.e de-fiinle sau de lucruri) individualiz'in-

de strdzi, de bulevarde,-de cafiete: .La des ltaliens, le quartler bat'nt' Bouleuard, Ie Pair, dtr la ntt: (]emtl,in elc. "'*"trin.ie de sf,rbltori: NoAl,la Toussaint,le 7tl fuiilet' le le !3 Aofi't, Premier Mai etc' deiatelili: * nttmelede nave,'d" aoioanu,de autornobile' Jpoutnlft' I'e Renaul't' rt'ne Concorde, le Le 'f itanic, la Carapelle, Cl,tt. ""'-'nationale, la Cham' ,Ionumirileinstituliilor: I'. ssembl6e elc' rnid'ecine d,e bra rlesd,6pwtis,ta Faiultd _nrimultermendintiiluluneilucrS'ri:LaLLgendedes et Ia pelfr' aidclei,l'Ecole d,es femmes,la Terre, Ia Guerre et'c. Ie Crime et le chd,timent

(lhrorvofio I)uoiltitlulunei'opereincepecuunadjectiv,titlulintregsescrie
t Les Verts Pd,turages' rttt ntrrjusculE

general, numele proprii nu sint precedate de un ly;1": fo oetrermrnant exprrmat:

Pierre, Paris, Dupont, NodI elc. Unele substantive proprii slnt precedate de un determi_ -estb nant exprimat care intotd"'*rr" ;;tdffi, "" ""ti"oi Les Frangais, le Concord,e, le Canad,a, Ies Vosges, Ia Seine etc. Slnt consideratenume proprii gi deci se scriu intotdeauna cu maj rrsculd: B

*- adiectivul sau participiul care caracterizeazd'o denunriro geografic{': la mer Rouge' Nu ie poate face o distinclie categoricf,intre substantivele gi cele ProPrii. conlune 'denuiV"*."b"t" su'bstintive comune' mai ales cele care origine' de locul sau riri"* t"u morale, profesii *.rir'{tltai"ti nu devenit substantive proprii' Astfel: (cel byn), Led'oun (cel bltnd)' Lebon (cel btn\, Lebiun (brubar), Dnrno,nt.(de. la (d"rg'liet), Fou,ni" Ciinientii, Leuerrier pod), ta {geamg\r)t LesuLSSe Dupont mrrrrie), lae '(cel etc' milsoar[) care i.,"i aiii ntn!,tiu;,'Mitterand au devenit proprii De asemenea'numeroase substantive micd: literd' oo*u"*-gi, ca atare, se scriu cu rlirr reiirinea

(provincia. Rourgig:ru !tyl{!{.?-1,.-!"ii,{ 'ilorgogne);Bo-urgogne),.!t Harpagorz (tiput zgircrt'ulur orn e ard' ;;., Itf ilT iul d;i :- h;' p; i';' ?'gi' citf ; M alt's -(numel mansaroa),i celebru)- une rnansarde urrrri arhitect "Ti .(o ,!oT
p?ltoe!rc \P Dcllrr(numcle unui prefect al Parisulut) - une - Le scollarr) unul (numele Ad'am Mac gunoi) furlrl pentnr ; 0

lJnole substantive abstracte, precum qi aceleacare rnacadanx, (pavaj din m.drunte) Silltouette (numele ; ,pietre ,,,,,*.,'li,r*r.ipe careni l. r.pr.r"ntettt ca-omasd indivizibild' unur controlor EeneraIl _ta silhouetie' i;;;;;; frif".t"l;" ,,,, r,,i-rtouiu'"ott.titni un ium5'r, pot avea ca determinant (numeleunui riinistru,ae---tin"iii"""*"tor de mincdruri iir, ,,''r,i.ni pu"iiii", insd niciodai5 un numeral cardinal: alese) - bCchamel (numele ,o'.:hfil; .tr. """i l'origine.,eLc,' d'ela pi'ande,.d,e ilu' bemrre, Ilt'rt,tt,,

delu-

IJ. Substantive caro denUmese animate gi sUbstantive caro denumesc inanimate constituie baza anumitorreguligrama_ .. Aceasbd -distinc,tie ticale.Astfel, subirantivele ru;";;;;;;c ammate(persoane gi animale) tgi schimb',.rngene"ai-g.ii"r d f;;;ii",f,;ffi;; na[,ura] (sexulpersoanei sarlal u"i-%t"iriy, ffi:#;] tivele care denimescinanimat"'-i1"".*il ffiil; ;"' il;;; Fiffi_ tical fix. Astfel: !!n .paysanj une pdAsanne;un vendeur, une eendeuse. Un lapin, une lapine| un lilon, un|t)nn". te spuneinsd: Un fauteuil et une chaise(au gen gramatical fix).
Observafie Substantivelor care denumescpersoane (fiinle umane) le corespund anu_mif,e pronume: qui, tluetqu.un, perconne: * Je ne ooz.s personne. substantiveror care denum.r. sau lucruri o altd serie de-pronume: "ni**ir chore,,'-rr"n: Quoi, Quelque Vue aos-Itt'! - Je Qois quelque ChoSe. _ Je oois un chat. - Je pois une poiture. Tu pois quoi? - Je ne pois rien. _ Je oois un cod.

la musique, I'orgueil eLc' l,u. bont\, d'u cowrage,

| )bxorvn!lo substanti'l'r'ot:olilcdintr-o subclasd tn alta sint frecvente' Astfel, yrrll oilro dcnumesc lucruri care se pot numdra pot trece ln subclasa prrllorit oaro nu pot constitui un numd.r, insS',in acest caz' sensul lor g i l , 'r l i f o r i t : pot fi nul,r's ocaur sont ilo'nsle prd(veaun denumeqte animale ee rrriirato), qi ,'ltlftter une escalopede oeau(oeautlenumeqte carnea animalului rlrrcinn constituie un nurndr). qi aceJeacare l)o asomenea,unele substantive abstracte, precum obiecte denumind plural, la sensul materia, tgi pot schimba rLrrrrrrrrrrso | 'i l t '{r[ ) r ] 1f,i n u m i r a t e : lrt t:uriositi est un eildin ddfaut' (l'(:tl, un petit rnagasin ile curiositds("' de obiecte neobiqnuite' de l r r , 'r 'r r rri a r e ) . llrn statueile marbre (marbre denumeqte materia)' (lcr n'arbres antiQuessont cildbres (matbres denumeqte obiecte care pol, f i numd.rate).

Qui vois-tu? -l il

iot, qo.l,i"io.-

"'"-'

le coresp,nde

l). Substantivo concrets qi substantive abstraets lucruri de a subsLilntivele concrete denumesc fiinle sau simlurilor: odurr cxistenl[ luim .""oqii"1e cu ajutorul un ionrrtal, nne chanson,une fleur etc' llrr, It.omme, sentisrrbsbantivele abstracte denumesc ac-tiun!, i$ui' lucrunlor: fiintelor ale qi stdri Dr lnsuqiri sau rrr,,ttl,o l'amiti6, le coarage,I'a'nl'our,la pain' la dar6'e' tl,trt,r,ceur, Ltr, ebc' l'inlutsitt, la rdcomPense concrete9i cele abstracte, substanbivele dintre l)r,r,schirea un caracter absorur' lntot'deauna are nu rrvid,ontd., drrrli abstraot ilnolo substantive concretepot fi folosite cu sens qi irrvors (Prin metonimie):
il

C. Substantiye care ilenumosc lucruri care se pot numdre s[bstantivo caro ilenum.r, frLu.i care nu so pot numf,ra

..:0"J,#T"3"::, -irrx";;"#"Hi.:j ca _determinant un numeral,"rai""r, ---'-^-*'' partitiv:


Pierre achite un liore, d,eun livres, plusi.eurs lipres. t0

to"m_"are o*

Substantivele care.deluryes-c fiinle sau.lucruri care pot fi considerate ca unit5li disii;cte"^;i ; - ";d;;; oll,:*

aparr e. Acesre

Un mal de tilte (O durer.ede cap). Tenir t0to (A tine piept, a rezistai. Etre_d la tdte (A fi tn irunte). La doucsur dlun fruit (Dulcea,taunui fruct). A.ccepter.dos douceurs (A priini dulciuri).' Il u adnt'irt les nouverles condtructions(... noile construcfii). r,a eonstruction de cette maison a dti tris rupide lconsi"rrir.eaacestei case...). D.e,.relinutrcd substantivele abstracte permit si o attd modalitate de exprimarea unei idei, modaiia;6;"i- ;";;; rn lotosrrea unur verb sau a unuj adjectiv: Le train part : Le ilepart d.atrain. L'autobus arfive : L'arriv6o d,e I'autobus. Ce frnit es, iloux : La doucear d,ece fruit. Le chemin esl long : f,a longuew d,u chemin. 31,+ r. tlntige faptul-cd multe substantive abstracte deriva drn adjectrvesau din verbe: frai.cheur*- frais ligirete *- liger coarser- courir roulement? roaler ete. , Dimpotrivd, substaniivele concrete constituie punctul de plecare ln formarea unor adjective sau verbe deiiv"i"i- -lic,re -*. liaresque pousslere-+ pousslereufr poi.te -+ poetiser bois -. boiser etc. E. Substantive imtiviiluale gi substantive eoloctivo substantivul individual denumeqteo fiin,t{ sau un rucru considerate izolat: un itad,iant, la rue, Ie jard,in, une reeue, un oillage etc. Substantivul colectiv, degi are aspectul grafic al unui cuvint Ia singular, denumeqte u.ngrup he fiin!e-,," ^ o grupare de obiectede acelaqi ""*"*fi", fel: le peuple, la clientile, la oaisselle, le linge, la troupe, Iu foule eLc. t2

F. Substantivo simplo gi substantiYo compuso Potrivit structurii lor grafice, substantivele sint simple :au compuse. Substantivul simplu este format dintr-un singur cuvint: un jard,in, une m,aisonlune fleur, un enfant, une femme etc' Substantivul compus este alciltuit din doufl sau mai m,iit. cuvinte care, iir general, denumesco- singurfl-realitate fiecdrui element al ansam;i nu realit[lile corespirnzdtoare blului: un jeune homme, Ia pomme d,e terre, un portemanteau, urt arc-en-cieletc. 0b;orvo{ie formagraficda unui singureuvint pot avea compuse llrrbst,antivele

rtinaigre careil compunsint sudate(un portefeuille,Ie f tr |nltr olcmentele eta.), rrnite prin liniu{fl (arc'en-ciel,chef-il'eugre)sau despf,rlite (Ia pant,tade lene). Ortografia acestorcompuseeste evident arbitrard. Nu poate fi prin ana' compuse ortografiadiferitd.a unor substantive luel,ilicntd quasi nxort; d'ar io$o. titr scrie: r,is-d"visdat face d' face; Euasi-dilit rose. eau de lns6' eau-de-oie llol,[rlrea din 1900 a Ministerului Instrucfiei Publice din Franla pund. crs r00omand6folosirea facultativd a liniufei nu a reuqit s5. fiintl conservatoare atitudinea ortografii, acestei ecpdl, nr,bitrarului ftal ptll,ornic5.. lr),\IIIICITII tntre substantieele conffete ;i substanti' l. Itacetrid,eosebire prlr nbstracte din lista de mai jos:

pom,mier d,n,relC ptri,ltue

maison orgneil avion

plaine franchise rose

amiti'| rt\lo c'itesse

bonheur boulePatd' courdge

corbspunzd,toare abstracte care stnt substantipele ll. Itreci,za[i e ( folosili dicpionarttl rrrtr clo r' adiectiv ): ilm rftl lent faible opaque iluir Petit fire anxer aif grand cand,id,e rude rd ttnt aveugle d,ou.r fier large ui.gu pdle

Tynsformali ,3, ..frazele urmd,toarefolosind, substantipele unzd.to are adjectietelor yo:::"?rJ: coresp i,n carsiv e ( fot6 _ s ipi dicpio narut):
lfotlcl: Ce proffesseur est sdpire: les ilioes ontrpeul de tui. Les ildoes ont pear de ce professeur d, iuse d,e sa sipiriti.

II. Cttogoriilo gramatiealeale sulostantivuiui Cnt6goriesgrammaticalos ilu nom

facilement.On l'aime beaucoupparce qu'il cunoagtedoui tipuri de categoriigramaticale: Firrlrstantivul "rt'Jru.;"'"p"i, gye mgn ami_est je ne pburrai iras a6ciaer mgla!,e, lout seul. gelrrl ryinum5.rul. Etant |ort dilicat, il n,6thit pas.'dson d;;;l;.;*r*,, de ces gens-ld.Comme il est riche, il pourra "i*; tarre ce voyagc couteux. rmd..to arele ryr gc_hi arcali cd . d.ep r opozil ii Si r em ^u a,ceta{L ^!ri,t^t!i s.ubstantip ^ "U; poate fi forosit cu-seis concietsau absirad. preclzdll sensul acestorcaeinte tn ambelesitaapii: C'est un mal de t6te. Il es| d Iu ftte d,un entreprise.

effrav6s. qu'.il estgini,reur, onI'aime. Co*^" ii.ri-rr,";;i:iii;;il;;"

Le danger est imminent.' nous en sommes

parce

()on,u,l, substantivelor (itrr,rcda nom

a^ douceurs. - Les nouvelles constructionsson' modernes.La canstruction de cette usine a dur6 deux ans. La curiositi est son moindre d6faut. Il passe son temps dans les magasins de curiositis. La lumiire de cette lampe est faible. II va nous aider de ses lumiires. II a eu la bontede m,6crire.Mon onclea eu pour moi beau. coup de bontds,
fraze gi precizali substantipele nront,ii -iiriiiit'"ii care si'ntla orisinea subitantiierolr comuie to rrriii, " dicyionarul): 6. Citili urmd,toarele_

vous avez remarqu6 rad,oucenr a" c" iruii. ii" i'.r.ite

ln limba francezd.substantivele sint de genul masculin rlo genul femininl. 161s litrbstantivele care pot fi precedate de le sau az sint de getnrl rnasculin: L,egwgon, Ie banc, un livre, un homme etc' Subntantivelecare pot fi precedate de la sau aze slnt de getnrl fominin: !,a fillette,la maison, une relue, une oille ehc' I lnolrr substantive au gen variabil, acelaqi substantiv uill,lnrl x[ fie mascu]in sau-feminin, potrivit genuiui natural lune oendeuse' ll fiirrl,r'ipe care o denumegteiun vend,eur lune et'c' le soleil,la chaise, une gen fix: au Alto rrrbsbantive denumesc care gen substantivelor natural, Eenul Nrrrrrirn animale) gi deci traduce-op-ozi,tia uni','uin ltiTnte: persoanE, itior,',rii,l'/ fdmiriin: l'homme I la femme; le m'archand I la murrluttttlt:etc.
x rl l pl rfl t' trl . rlri vcderelingvisiic, nerttrul cste lnc5.viu, avind.un iriri r,,ii,,,t. : Je r;ousledis.Je n'Qnsaisrien. in cazulpro"numelui ,i,',il r,,t ,iliu,,ii'ii,, (luo de-donner' bon est ll dites-enus? ,,,. itoln ' 'Xiiif, I,tttlt. infinitivele, lor semanticd, de valoarea seamd. ir,,rrl,r.,"tintnd loi,,,,iiu,'i,. qi iia'"iin.it zubstantivate: le boire, le manger,le orai, le la nirrt.t eLc. &F,rrr, l6

Les roues se mettaient d to_urner plus vite, le macadam gringait. Il a relev6sur-son catepi,i6 ium6ro de t6l6phone de son oncte.On avair depose tei livres-;;;-i;;1"ffi;r,i;i; -sr" mansard,e. Elle avait je!6 un vase cassti e u piiiiifr. i" fond se d6tachaitla-'silhoueite a" ta-io"" Bi?fel Bii";;; pr6par6 ane bichamel c'6rair iiiiaffi .dericieuse. iii"tionnait bien' Il aimait "i avec son voisin. hoirere tio*pig"u Le.benjamin 6tait beaucoup_plr. .ag"'qie I'ain6. M; ffi;;_ mcre aimait les Les fendtrei Ztui.ni' ;;;r?;r;" !.ralines. noeaux d,etur\e.lr a s_guffr6 ra bougiequi 6crairaitra cave Il aimait le roquefort.C,est un eaplr1chr)
t4

saua adjectivului' a substantivului speciall ca form5. l, Nrrrrl,r'ul,

Vous aimerez peut-être aussi