Vous êtes sur la page 1sur 2

Glanda tiroid este aezat n loja tiroidian, n partea antero-lateral a gtului, pe faa anetrioar a prii superioare a traheii, pe laturile

acesteia si ale laringelui.Este format din doi lobi- drept i stng- i din istm. Datorit aezrii lobilor i istmului, tiroida are aspectul literei H. Ea are o culoare roz-cenuiu, iar marimea sa variaza foarte mult cu sexul, vrsta, momentul fiziologic, trecutul patologic i zona geografic. n general, la adult, ea are o greutate de 30-40 grame, la femeie este puin mai mare dect la brbat. La exterior este acoperit de o capsul conjunctiv care trimite septuri spre interior i care impart lobii in lobuli, iar pe acetia in foliculi glandulari ce se prezint ca nite vezicule. Foliculii conin coloidul tiroidian, format dintr-o substan proteic pe care se fixeaz tiroxina. Din colid, tiroxina poate fi eliberat la nevoie si trecut n snge. Tiroida are o irigaie foarte bogat, fiind organul cel mai abundent vascularizat din organism. Debitul sanguin circulator este de 360-600 mL/100 grame organ/minut Influenta glandei tiroide este extrem de importanta in ceea ce priveste functionarea normala a organismului uman. Tiroida afecteaza pulsul si tensiunea arteriala, nivelul de colesterol, nivelul energetic, tonusul muscular, vazul, starea psihica, si multe altele. In ciuda influentei sale considarabile, glanda tiroida si afectiunile sale nu sunt indeajuns de cunoscute populatiei. Glanda tiroida secreta doi hormoni principali, Tiroxina (T4) si Triiodotironina (T3). T4 este principalul hormon produs de glanda tiroida si se transforma in hormon T3 in unele tesuturi. Acesti hormoni regleaza metabolismul corpului omenesc si functiunile organelor interne. Hormonii tiroidieni influenteaza in mod esential fiecare organ intern, fiecare tesut si fiecare celula din organism. Glanda tiroida este stimulata in a produce hormoni T3, T4 de catre un alt hormon numit TSH (Thyroid Stimulating Hormone) care este secretat de catre glanda pituitara. Tiroxina este principalul hormon tiroidian din snge.Tiroida exercit i o aciune complex asupra celorlalte glande endocrine. Ea influeneaza funciile ovarului, testiculului, suprarenalelor, hipofizei, paratiroidelor etc. Aciunea aceasta a tiroidei este influenat de secreiile celorlalte glande endocrine, stabilindu-se astfel o interrelatie tireoendocrin. Pentru ca s dirijeze funcionarea normala a organismului, tiroida trebuie s produca cantiti normale de hormoni. Dac ns funcioneaz defectuos i produce cantiti mai mari sau mai mici de hormoni, organismul trece in stri anormale de funcionare. Cnd tiroida produce o cantitate mai mica de hormoni dect este necesar (hiposecreie), se produce hipotiroidism, cnd ea produce o cantitate de hormoni mai mare decat normal (hipersecretie) se produce starea cunoscut sub numele de hipertiroidism. HIPOTIROIDISM Hipotiroidismul poate s apar cnd glanda nu se dezvolt sau are o dezvoltare slab. Se mai pot prezenta cazuri n care glanda tiroid se dezvolt foarte mult, mai mult dect normal dar n acelai timp esutul glandular degenereaz n frit, hipertiroidismul poate s fie provocat prin extirparea total sau parial a glandei. n toate aceste cazuri, cantitatea de hormoni din organism este mic sau lipsete. Din aceast cauz, n organism apar stri patologice foarte grave, cum sunt: scderea metabolismului bazal, scderea temperaturii corpului, tulburari trofice cutanate( cderea prului, unghiilor), oprirea dezvoltrii intelectului, a glandelor sexuale, anemie, etc. Aceste stri se manifest deosebit n faza copilriei i n aceea a maturitii. Simptomele Hipotiroidismului: - Oboseala - Voce ingrosata, ragusita - Depresie - Dificultate la inghitit - Tulburari de atentie, de memorie, de concentrare - Vorbire mai lenta (bradilalie)

- Gandire greoaie (bradipsihie) - Intoleranta la frig (frilozitate) - Tulburari de apetit (apetit scazut) - Crestere in greutate - Tulburari de tranzit de tip constipatie - Piele uscata, mai rugoasa in special la nivelul coatelor si genunchilor - Scaderea ritmului cardiac (bradicardie) Hipotiroidismul n faza copilriei. Cnd apare la copil, acesta rmne mic, prezentnd ntrzieri n creterea oaselor i a dinilor, precum i o incomplet dezvoltare a glandelor genitale. Se menioneaz deficiene mintale, ncepnd de la debilitate mintal uoar pn la cretinism. Individul are o nlime mult mai mic dect talia normal, de 130-140 cm, stare care a fost numit nanism sau piticism tiroidian. De asemenea, n vrsta copilriei se produce gigantismul (pana la 2m). Sub pielea bolnavului se adun un lichid mucos n cantitate mare, ceea ce d o aparena de ngrare, aceast stare a fost numit mixedem. Ea este tot att de caracteristic pentru hiportiroidism, ca i nanismul. Se observ, de asemenea, o scdere marcat a metabolismului i o schimbare a desfurrii lui, favorizndu-se depunerea de grsimi n anumite organe. De asemenea, organismul bolnavului nu este capabil s reacioneze normal fa de temperature mediului nconjurtor, avnd senzaia de frig permanent, i prezint anemie, cderea prului, etc.