Construcii si locuine

Moldovenii au faima de constructori iscusiti inca din timpurile lui Stefan cel Mare, dovada fiind frumoasele manastiri si biserici, care dainuiesc peste veacuri: complexul monastic Capriana, manastirile din Kurchi, Condrita, Orheiul vechi si altele.Casele de locuit sint nu numai o necesitate vitala, ci si obiect de mindrie si prestigiu al proprietarului. Conditiile naturale si climaterice, relieful si existenta din belsug a zacamintelor de piatra, granit, gips si a. favorizeaza dezvoltarea constructiilor.Zona seismica si probabilitatea inalta de alunecare a unor terenuri impun conditii tehnice speciale fata de durabilitatea si localizarea constructiilor si edificiilor.Cutremurile de pamint din !"", !#$ si !! au pus la grele incercari cladirile cu multe eta%e, care, totusi au rezistat mai bine decit in alte orase din zone seismice, de ex. &ucuresti '(omania) si Spitac '*rmenia).

+oto .Manastira Capriana, ctitorita de Stefan cel Mare In anii postbelici si pina la capatarea independentei in 1991, constructile capitale industriale si social,locative se dezvoltau conform planurilor cincinale, elaborate la nivel unional si republican, planurilor generale de dezvoltare a localitatilor si repartizare a fortelor de productie.&aza normativa si tehnologiile de constructii erau unificate.-a fel si pregatirea cadrelor calificate de specialisti 'arhitecti, ingineri,constructori, ingineri,economisti in constructii) si muncitori era diri%ata centralizat. .eodezii, instalatorii de utila%e si echipamente, specialistii de calificare superioara 'doctorat) se instruiau la Kiev, Moscova si Sanct,/eterburg.0oate acestea au permis sa asigure dezvoltarea constructiilor si locuintelor pina in a. !#1 in ritmuri sporite.2n anii 13, $3, sec. 44, se construiesc in masa case de locuit cu confort minimal, vezi foto 5.

2nvestitiile capitale in preturi comparative, vezi tabelul , in a. !#1 fata de !#3, cresc cu 5567 punerea in functiune a fondurilor fixe 8 cu 9$67 valoarea fondurilor fixe de productie cu destinatie de constructie 8 cu :367 suprafata totala a caselor de locuit 8 cu 6.2n acea perioada s,a construit uzina metalurgica din (ibnita 8 una din cele mai mari din ;uropa.

+oto 5.Case de locuit 'in dreapta), numite in popor <hrusciovca= 'Chisinau, anii $3, sec. 44)

+oto 9. Case de locuit, construite dupa tehnologia <panouri mari= a combinatelor de constructii 'Chisinau, sfirsitul anilor #3, inceputul anilor !3 a sec. 44)

0abelul Indicatorii principali ai construciilor capitale n anii 1975-1992 !"1 ... ... ... 13" ... $9,9 !#3 5:99 :5# 3:# 15$ 5!3 51!,: !#1 5!"5 !:! 9$9 $!! 1"1 9$9,5 !!3 9$:3 531! 9#" 1!: "13 19:," !! 95!1 5 "! :"$ 5$# 1!9 1:5, !!5 5::5 553$ $"!9 3$! 3$ 115,$

2nvesti>ii capitale 8 total, mil.rub. /unerea ?n func>iune: fonduri fixe 8 total, mil.rub. din care obiecte de menire productiv@, mil.rub suprafa>a total@ a caselor de locuit, mii m5 -ucr@ri de construc>ii,monta%, mil.rub. Aaloarea fondurilor fixe de produc>ie cu destina>ie de construc>ie, mil.rub.

Bum@rul de trusturi de construc>ii Ci monta% Ci al organiza>iilor echivalente cu ele Bum@rul mediu anual al salaria>ilor, mii persoane Aolumul construc>iilor neterminate, mil.rub. 99 :# 13 9" 9: 93

95,: 1 $

9",$ "$1

:1,! 3!#

33, #13

3!,: 5$$5

"!,! 9#!#

2n anul !#3 suprafata totala a caselor de locuit date in folosinta la 333 de locuitori era de 9#9 mp7 in !#1 8 de :39 mp 'crestere cu 16), in !!3 8de 9$1 mp 'descrestere fata de a. !#1 cu !,16).

Foto 4.Case cu multe etaje executate dup tehnologia monolit, experiena apreciat
a constructorilor din Republica Moldova (Chisinau, anii 8 , sec !!"

2n perioada !"1, !!3 constructiile capitale au fost afectate si de unele tendite negative: cresterea volumului de constructii neterminate de 9,$ ori7 cresterea duratei de constructie in comparatie cu cea normativa7 micsorarea randamentului fondurilor fixe de

productie cu destinatie de constructie si a.2n anii !#1, !!3 indicii cantitativi si calitativi ai ramurilor complexului de constructii au inceput sa se diminuieze./lanurile de constructii erau prea mari comparativ cu capacitatea de productie reala a trusturilor, cu posibilitatile economiei de a asigura santierele cu materiale de constructii, prefabricate si utila%e.Metodele administrative de conducere, de exemplu impunerea intreprinderilor de a construi cu forte proprii a obiectivelor locative, mareau deficitul de resurse tehnico,materiale si umane.;fectele negative a conducerii centralizate au devenit evidente. Schimbarile radicale in politica, economie si sfera sociala din anii 90 a sec. 44 au avut impact de durata lunga asupra constructiilor, dezvoltarii teritoriului, infrastructurii productive si sociale. ;laborarea sistemului national de documente normative in constructii ' !!:, !!1), adoptarea legilor nr."5 ,4222 din 5.35.!$ </rivind calitatea constructiilor= si nr. #91,4222 din ".31.!$ </rivind principiile urbanismului si amena%arii teritoriului= au contribuit esential la armonizarea legislatiei in constructii, la delimitarea atributiilor administratiei publece centrale si locale, agentilor economici, a persoanelor %uridice si fizice privind crearea cadrului natural si construit, care favorizeaza viata sociala si culturala a populatiei. S,au schimbat relatiile de proprietate.* aparut sectorul particular.* disparut sistemul centralizat de planificare./iata a devenit regulatorul principal al proportiilor economice.S,au rupt multiplele relatii economice a complexului de productie unional.0oate acestea au influentat negativ asupra economiei nationale. Constructiile sint afectate cel mai puternic de criza economica, fiindca aceasta ramura asigura dezvoltarea productiei si a avutiei nationale si nu consumurile curente imperios necesare pentru vitalitatea individului si societatii.*stfel investitiile in capital fix, comparativ cu anul !!3, in anul !!1 s,au micsorat de ", : ori, si au continuat sa se diminuieze pina in anul 5333, a%ungind la doar !6, vezi tabelul 5./unerea in functiune a a fondurilor fixe, inclusiv a celor de menire productiva, in preturi curente, creste, dar avind in vedere inflatia, aceasta crestere a fost efemera. 0abelul 5 Indicatorii principali ai construciilor capitale n anii 199 -2000 !!: 2nvesti>ii ?n capital fix 8 total, mil.lei ?n pre>uri curente ale anilor respectivi inclusiv ?n compara>ie cu anul !!3 D 33 6 " 5,: #::,# !#",: 535,5 :::,: !!1 !!$ !!" !!# !!! 1! , # 3 5333 "1!,9

/unerea ?n func>iune: fonduri fixe 8 total, mil.lei din care obiecte de menire productiv@, mil. lei suprafa>a total@ a caselor de locuit, mii m5 -ucr@ri de construc>ii,monta%, mil.lei Bum@rul de organiza>ii de construc>ii Ci monta% Bum@rul mediu anual al salaria>ilor, mii persoane Aolumul construc>iilor neterminate, mil. lei

:31,3 # ,5 ...

$59,$ 95!,1 1 5 1: ,

#1",! 1$:,! 91 155,: 9:" 11 99!5, !

3!9,3 "9!,5 9"# 1! ,3 : 5 15

!3,9 #3:, 9:9 $:!,# 5$$1 1#

5#$,

1!:,: 93:,: 5 9,# "11,$ 9 5! :: :5"5,!

!39,! 5#:,5 #11,: 5!: ::

... ... ...

5"3 ... #5:,1

9"9!,1 :39!,9 : !1, $

*ceasta se confirma si de indicatorul suprafata totala a caselor de locuit, care de la 1 5 mii m. p. in !!1, s,a micsorat pina la 5 9,# mii m. p., sau de 5,: ori in a. 5333. Bumarul organizatiilor de constructii si monta% in perioada !!1,5333 se afla in crestere, mai ales din a. !!#, cind in constructii au inceput in masa sa activeze firme mici si microintreprinderi. Bumarul mediu anual al salariatilor scade, si in anul 5333 a%unge la :: mii persoane, sau 936 comparativ cu anul !#1, cind in consructii lucrau :$ mii persoane, cefra,record pentru (epublica Moldova.

!erioada 2001-2007 se caracterizeaza cu o inviorare economica.Ma%oritatea indicatorilor se afla in crestere.2nvestitiile in capital fix, inclusiv pe obiecte de menire productiva, in a. 533" constituiau :!9$ mil. lei 'preturi curente), ce comparativ cu a. 533 '59 1 mil.lei) sint mai mari de $,1 ori.-a fel si lucrarile de constructii,monta% s,au marit de # ori '#:#:,: mil. lei in a.

533"raportat la 31$,# mil. lei in 533 ).

"oto 5# Constructii noi in Chisinau $dupa a# 2000%

125 120 85 72 111 111

134 108

121 108

123 122

121 120

97

107

2000

2001

2002 Total

2003

2004

2005

2006

2007

Lucrri de construcii - montaj

"i&# 1# Indicii in'estitiilor in capital fi( $anul precedent ) 100%

Structura investitiilor in capital fix, pe surse de finantare, in a. 533$, este urmatoarea: mi%loacele intreprinderilor 8 1967 investitii straine 8 !67 mi%loace bugetare 8 967 mi%loacele populatiei 8 567 alte surse 8 96.Comparativ cu anul 533 a crescut ponderea mi%loacelor bugetare cu 167 a scazut ponderea mi%loacelor intrprinderilor cu :67 ponderea investitiilor straine a ramas la acelasi nivel de !6.2n a. 533", comparativ cu anul 533$, vezi fig. 5, investitiile in capital fix, finantate din contul mi%loacelor investitorilor straini, cresc de la 53$# mil. lei pina la 95!# mil. lei, iar ponderea lor se ridica la 55, 6.*ceasta tendinta se pastreaza si in a. 533#, cind ponderea mi%loacelor straine, in primul trimestru, depaseste 5"6.;ste un fapt imbucurator: (epublica Moldova devine atractiva pentru investitorii straini.

(lte surse! 12"9#

Mijloacele uetare! 11"7#

&n'estiii strine! 22"1#

Mijloacele %o%ulaiei! 1"4#

Mijloacele $ntre%rinderilor! 51"9#

+ig. 5. Structura investitiilor in capital fix, pe surse de finantare, in 533" Structura tehnologica a investitiilor in capital fix in a. 533", comparativ cu 533 , se caracterizeaza cu schimbari semnificative: creste ponderea lucrarilor de constructii,monta%, de la :$6 pina la 1"6, si scade ponderea cheltuielilor pentru utila%e, unelte, inventar si mi%loace de transport, de la 1 6 pina la 9!6.-a general aceasta tendinta reflecta scaderea partii active a capitalului fix, ce este simptomatic pentru economie. 2nsa avind in vedere ca in ultimii ani cresc investitiile in locuinte, unde structura tehnologica este in folosul lucrarilor de constructii monta%, temerile de inrautatire a structurii tehnologice nu sint intemeiate. *lte lucrari si cheltuieli capitale, inclusiv pentru proiectari, au crescut de la 96 in anul 533 pina la 6 in a. 533$. 2n a. 533" acestea constituiesc :6. ;ste o tendinta pozitiva si reflecta atentia deosabita a investitorilor fata de calitatea proiectelor de constructii si necesitatea dezvoltarea bazei normative in constructii. -ucrarile in antrepriza in perioada 533 ,533", in preturi curente, au crescut de la 1:3 mil. lei pina la 1# 1 mil. lei sau de circa ori./e forme de proprietate, in aceiasi perioada, publica , s, au micsorat de la #6 pina la 967 privata 8 au crescut de la $# pina la #967 mixta 'publica si privata) 8 au scazut de la 59 pina la $67 a intreprinderilor mixte 8 a crescut, aproximativ, de la 6 pina la 967 straina 8 crestere pina la circa 16.Cifrele reflecta continuarea politicii de

privatizare a organizatiilor de constructii si patrunderea pe piata de constructii a capitalului strain. *naliza structurii de reproducere a lucrarilor de antrepriza dovedeste tendinta clara de crestere a ponderii constructiilor noi, reconstructiei, extinderi si reutilarii tehnice de la $36 in a. 533 pina la "16 in 533"./onderea lucrarilor de reparatii capitale scade de la 9 6 pina la #6 si a reparatiilor curente, respectiv, de la # pina la $6. 2nvestitiile in constructia locuintelor, mil. lei, preturi curente, au crescut de la 19,3 in 533 , pina la 5 9 ,$ in 533$, sau de : ori si au atins o cota de 53 6 din volumul total al investitiilor in capital fix 'in anii 5333,5335 8 "6, in 533: , 56, in 5331 , :6).Constructia de locuinte 'in municipiul Chisinau) a capatat o hiperdezvoltare si cere o analiza mai profunda. /ia>a locuin>elor ?n (epublica Moldova a ?nceput s@ se formeze la ?nceputul anilor !!3, odat@ cu trecerea de la economia diri%at@ administrativ la rela>iile de pia>@ Ci liberalizarea tranzac>iilor cu propriet@>ile reziden>iale. En prima %um@tate a anilor F!3 s,au produs transform@ri ma%ore ?n structura fondului locativ dup@ formele de proprietate. Ca urmare a adopt@rii ?n !!9 a -egii privatiz@rii fondului de locuin>e, locuin>ele preponderent au devenit proprietate privat@ a cet@>enilor republicii, ponderea locuin>elor din proprietatea public@ fiind ?n sc@dere continu@ 'tab.9).

0abelul 9 *'oluia fondului locati'

mil. m5 de suprafa>a total@ '?n procente fa>@ de fondul locativ total)

!#3 +ondul locativ , total din care: /ublic /rivat 5," $3,

!! "!,

!!5 "!,!

!!: "3,5

!!# ":,1

5339 "$,#

533: "$,#

5331 "",

533$ "",

53,3

!,5 '5:) $3," '"$)

9,9 ' #,!) 1$,!

1,! '",!) $#,3

9,! '1,3) "5,"

9," ':,#) "9,3

9,1 ':,1) "9,:

9,1 ':,1) "9,1

'5 , ) '51,9) :",: 1!, '"#,!) '":,")

'# , ) '!5, ) '!1,3) '!1,5) '!1,1) '!1,1)

Bot@: micCorarea fondului locativ de la "!,! mil.m5, ?n !!5, p?n@ la "3,5 mil.m5, ?n !!:, este cauzat@ de excluderea fondului locativ din st?nga Bistrului din datele statistice.

En anul 533$ fondul locativ privat constituia !1,16 din fondul locativ total. /onderea ?nalt@ a propriet@>ii private asupra locuin>elor este determinat@ de politica statului privind privatizarea ?n mas@ a locuin>elor Ci transferarea tuturor responsabilit@>ilor ce >in de ?ntre>inerea fondului

locativ persoanelor private 8 proprietarilor de locuin>e. /olitica privatiz@rii ?n mas@ a locuin>elor, probabil, a fost %ustificat@ ?n acea dificila perioad@ de tranzi>ie. 0ransmiterea, aproape totalmente, a fondului locativ ?n proprietatea privat@ a l@sat autorit@>ile publice f@r@ un instrument important al politicii locative 8 locuin>e sociale, deoarece ?n proprietatea statului r@m?n doar :,16 '?n anul 533$) din fondul locativ, care pot fi folosite ca fondul locativ social.

"oto +# ,loc locati' modern e(ecutat dup- proiect indi'idual Cu toate c@ dup@ proclamarea independen>ei (epublicii Moldova statul a renun>at la rolul investitorului principal ?n construc>ia de locuin>e, ceea ce s,a soldat cu micCorarea semnificativ@ ?n anii !!5,5333 a volumului investi>iilor publice ?n construc>ia locuin>elor, investi>iile private ?n construc>ia de locuin>e, exprimate ?n pre>uri curente, a fost ?n creCtere continu@. ;ste de men>ionat c@ cota,parte a investi>iilor locative ?n volumul total al investi>iilor s,a schimbat pe parcursul anilor !!:,533$: ?n perioada !!:,5335 a sc@zut de la 916 p?n@ la "6, iar ?ncep?nd cu 5339 Ci p?n@ ?n 533$ a crescut respectiv de la !6 p?n@ la 536 'tab.5). 0endin>ele ?n cauz@ reflect@ situa>ia economic@ general@ din republic@ ?n perioada respectiv@. Mecanismele de pia>@ ale economiei na>ionale Gtinere= nu au reuCit s@ asigure fluxul constant de investi>ii ?n construc>ia de locuin>e, care varia de la 5:#,# milioane lei, ?n anul !!:, p?n@ la #!,# milioane lei, ?n anul !!$, Ci, iar@Ci, cresc?nd p?n@ la 59 ,: milioane lei ?n !!#. Criza financiar@ din anii !!#,533 a subminat tendin>ele pozitive de creCtere a volumului total de investi>ii ?n construc>ia locuin>elor, care au sc@zut de la $!,1 milioane lei, ?n anul !!!, p?n@ la 19,3 milioane lei, ?n anul 533 . 0abelul : In'estiiile capitale n construcia de locuine

!!:

!!1 519,

!!! $!,1

5333 53,$

533 19,3

5335 531,1

5339 99",

533: $31,

5331 3!1,9

533$ 5 9 ,$

0otal, mil.lei Cota,parte ?n volumul total al investi>iilor, 6

5:#,#

91

93

"

"

"

53

Cu toate c@ num@rul de locuin>e date ?n exploatare, ?n anii 5335,533$, se afla ?n creCtere permanent@, volumele construc>iei de locuin>e a anilor !#3 nu vor fi atinse ?n viitorul apropiat. *Cadar, ?n anul !#3 s,a dat ?n exploatare 15$ mii metri p@tra>i de locuin>e, ?n anul 5333 8 5 : mii metri p@tra>i, sau de " ori mai pu>in, iar ?n anul 533$ 8 1"! mii metri p@tra>i, sau 5,$ ori mai pu>in. 0ot ?n acelaCi interval de timp volumul construc>iei de locuin>e publice s,a redus de la #:1 mii metri p@tra>i, ?n anul !#3, p?n@ la $ mii metri p@tra>i, ?n anul 533", sau de :3 de ori 'tab.1). 0abelul 1 .area n folosin- a caselor de locuit
mii metri p@tra>i de suprafa>@ total@ a locuin>elor !#3 !!: 1#5 !!1 1 5 !!! 5#: 5333 5 : 533 935 5335 511 5339 5#" 533: 9:: 5331 :$ 533$ 1"! 533" :#"

s,au construit total dintre care ?ntreprinderi Ci organiza>ii cu forma de proprietate public@

15$

#:1

59

$:

5:

"

91

5:

(enun>area statului la rolul de monopolist, liberalizarea activit@>ii de construc>ie a locuin>elor, precum Ci noile posibilit@>i tehnico,economice au condi>ionat schimb@ri ?n componenta calitativ@ a locuin>elor construite. 2nvesti>iile private ?n construc>ia de locuin>e au stabilit Ci cerin>e sporite fa>@ de caracteristicile calitative Ci cantitative ale locuin>elor construite. En primul r?nd, schimb@ri s,au produs ?n suprafa>a locuin>elor construite, adic@ gradul de confort al locuin>elor a ?nceput s@ creasc@ semnificativ. Hac@ ?n anii sovietici suprafa>a medie a unui apartament constituia 13,$3 m5, atunci ?n anul 533$ ea de%a constituie ",1 m5. Itilarea locuin>elor cu echipament, de asemenea, a suferit unele schimb@ri. Sectorul privat a ?nceput s@ renun>e la ?nc@lzirea centralizat@, prefer?nd sistemele autonome de ?nc@lzire, ceea ce este cauzat

de calitatea nesatisf@c@toare a serviciilor comunale respective, precum Ci pre>ul lor ?nalt ?n raport cu calitatea. 0abelul $ /um-rul apartamentelor construite
!#3 !!: ",1 !!! 5,! 5333 5,9 533 5,! 5335 5,9 5339 5,9 533: 5,# 5331 :,3 533$ :,!

*partamente, mii Suprafa>a medie a apartamentelor construite, m5

5",1

11,1

"",#

!","

!9,#

35,$

,#

5:,"

55,5

1,:

",1

/erioada de tranzi>ie ?ndelungat@ a influen>at dezvoltarea neuniform@ a pie>elor de locuin>e ?n diferite localit@>i ale republicii. Municipiul ChiCin@u calific?ndu,se ca centru de atrac>ie a activit@>ilor economice, inclusiv a investi>iilor ?n construc>ia de locuin>e. 0abelul " ilustreaz@ disproportionalitatea care au loc ?n structura investi>iilor locative ?n profil teritorial, ChiCin@ului revenind, ?n anul 533$, ##,9 6 din volumul total al investi>iilor locative, sau ##5,9 milioane lei, ?n cifre absolute. O asemenea structur@ este condi>ionat@ de urm@torii factori principali: a) migra>ia popula>iei rurale ?n capitala >@rii7 b) subdezvoltarea economic@ a localit@>ilor republicii7 c) cererea la locuin>e sporit@, care exist@ ?n ChiCin@u.

"oto 0# Comple( locati' modern cu 1+ eta1e cu obiecte comerciale En zonele rurale pe un locuitor revin 59, m5 '533$), iar urbane 8 !,9 m5.

"0to 9# ,loc locati' n construcie $schema constructi'- 2schelet de beton armat cu umplutur- de piatr-3 cel mai des aplicat- de c-tre arhitecii autohtoni%

0abelul " In'estiii n construcia de locuine, n profil teritorial Milioane lei 5331 3!1,9 !53," :9,3 9 ,$ /e un locuitor, lei 5331 533$ 93:," 1!:,$ # , 5#!,$ ,,, 5: :,: ::1, ,,,

0otal, mil.lei din care: mun.ChiCin@u mun.&@l>i alte raioane ale republicii

533: $31, 13",$ 5,! #:,$

533$ 5 9 ,$ ##5,9 $1," #9,$

533: $"," $13,# #$," ,,,

Cererea sporit@ la locuin>e, sus>inut@ de sumele enorme de bani transfera>i ?n Moldova din strainatate, concuren>a subdezvoltat@ ?n sectorul construc>iei de locuin>e, politica funciar@ ineficient@ a autorit@>ilor din municipiul ChiCin@u determin@ creCterea pre>urilor la locuin>e, reducerea accesibilit@>ii locuin>elor. Hin anul 533 p?n@ ?n 533$ pre>urile la locuin>e au crescut de " ori: de la 53 dolari SI* J m 5, p?n@ la #13 dolari SI*Jm 5. Salariul mediu pe economie, din anul 533 p?n@ ?n 533$, a crescut de 9 ori: de la :5 dolari SI*, p?n@ la 95 dolari SI*Jm 5. *dic@ ritmul creCterii pre>urilor la locuin>e este mult mai ?nalt dec?t al creCterii veniturilor popula>iei, ceea ce micCoreaz@ accesibilitatea locuin>elor pentru cet@>eni. *ccesibilitatea locuin>elor poate fi m@surat@ prin indexul accesibilit@>ii locuin>elor, care pentru anul 533$

constituie :,1. *dic@ o familie medie are nevoie de :,1 ani pentru a acumula suma de bani necesar@ pentru procurarea unui apartament cu suprafa>a de 1: m 5, renun>?nd la oricare alte cheltuieli. "i&ura 2# .inamica preurilor la locuine 4i 'eniturilor populaiei 900 000 700 +00 dolari S67 500 00 500 200 100 0 2002 2005 2001 2005 200+ 200 53 :5 13 $# 533 #! 35 95 :33 933 1:3 !reul 1m#p# de locuine Salariul mediu lunar pe economie #13

0ransform@rile institu>ionale ?n sectorul locativ s,au efectuat pe fonul transform@rilor economice, politice Ci administrative din Moldova. En particular, austeritatea bugetului Ci incertitudinea economic@ au afectat capacitatea administra>iei publice centrale Ci locale de a formula Ci a implementa politici locative cu eficacitate maximal@. Sectorul public si,a concentrat aten>ia totalmente asupra reformelor legislative. (esponsabilitatea pentru politica locativ@ la nivel central este pus@ ?n sarcina Ministerului Construc>iilor Ci Hezvoltarii 0eritoriului. Ministerul are atribu>ii ?n domeniul construc>iilor, urbanismului Ci serviciilor publice de gospod@rie comunal@. Becesitatea de a coordona activitatea diferitor institu>ii care au atributii ?n diferite aspecte ale sectorului locativ , Ministerul +inan>elor, Ministerul ;conomiei Ci Comer>ului , prezint@ acum o sarcin@ dificil@. Ministerul ;conomiei Ci Comer>ului %oac@ un rol decisiv ?n determinarea resurselor necesare pentru locuin>e, care vor fi finan>ate din bugetul de stat Ci din bugetul local al municipalit@>ii. *gen>ia Ba>ional@ de (eglementare ?n ;nergetic@ aprob@ tarifele pentru o parte din serviciile comunale , c@ldura, aprovizionarea cu gaze naturale si electricitate.

En 5339 a fost instituit Serviciul Ba>ional -ocuin>@ pentru a facilita implementarea politicii locative Ci pentru a solu>iona problemele specifice din domeniul locuin>elor. Serviciul Ci,a concentrat activitatea asupra finalizarea blocurilor de locuit nefinalizate. *ceste blocuri au fost abandonate la ?nceputul anilor !!3 de c@tre ?ntreprinderile de stat. /?n@ nu demult, Serviciul primea ?n fiecare an proiecte, aprobate de c@tre guvern, Ci mobiliza fonduri pentru construc>ie de la viitorii cump@r@tori a apartamentelor. /re>urile la aceste apartamente au fost cu 53,93 6 mai mici ?n compara>ie cu pre>urile de pia>@, datorit@ terenului transmis Ci a lucr@rilor par>ial ?ndeplinite din sursele bugetare. 2n asa mod au fost solu>ionate unele probleme de construc>ie a caselor cu multe apartamente, Serviciul activind ca un developer privat f@r@ ca s@ ?ndeplineasc@ proiecte de constric>ie a locuin>elor sociale. (eforma administrativ@ ?n (epublica Moldova este axat@ pe descentralizare, desconcentrare Ci autonomie local@.*ctualmente, municipalit@>ile se confrunt@ cu o Kcriz@ de gestionareK, privind infrastructura edilitar@ Ci a serviciilor locative, dar f@r@ a de>ine resursele corespunz@toare pentru solu>ionarea acestor probleme. *tribu>iile autorit@>ii publice locale constau ?n aprobarea deciziilor privind programele de dezvoltare, planificare spa>ial@ Ci management, protec>ia mediului ambiant, de asemenea , aprobarea bugetului, ?ntre>inerea Ci dezvoltarea infrastructurii comunale. Municipalit@>ii ?i apar>ine, de asemenea, dreptul de a organiza serviciile de aprovizionare cu ap@ Ci canalizare, salubrizare, managementul deCeurilor Ci transportul public. -ocuin>a este o responsabilitate ?mp@r>it@ ?ntre autorit@>ile publice centrale Ci locale, cea central@ focus?ndu,se preponderent pe probleme de legisla>ie Ci compensa>ii nominative. Mai multe institu>ii sunt implicate ?n construc>ia, atribuirea Ci gestionarea fondului locativ. -ipsa unei institu>ii regulatorii cu atribu>ii bine determinate la nivelul central sau local, precum Ci dezvoltarea insuficient@ a institu>iilor financiare contribuie la ineficienta Ci lipsa de maturitate a pie>ei locative. Cei mai accentua>i participa>i ?n acest proces sunt: developerii 'persoane fizice Ci %uridice)7 proprietarii de terenuri7 institu>iile financiare7 ?ntreprinderile de construc>ie '?n cea mai mare parte private)7 autorit@>ile locale cu responsabilit@>i ?n locuin>e Ci planificare, precum Ci consumatorii de servicii locative. *ceste roluri noi Ci responsabilit@>i vin ?n conformitate cu trecerea sectorului locativ la principiile economiei de pia>@. *ctivit@>ile considerabile ?n sectorul de locuin>e privat se axeaz@ pe ?ntre>inere Ci renovare. En aceste activit@>i este implicat un num@r mare de firme de construc>ii mici, care concur@ pentru contractele de repara>ii Ci reabilit@ri cu ?ntreprinderile municipale de ?ntre>inere a fondului locativ. Cadrul financiar ?n sectorul locuin>elor din (epublica Moldova 'Municipiul ChiCin@u) a evoluat neesen>ial. /rima schem@ financiar@ de finan>are a locuin>elor care a ap@rut odat@ cu ?nviorarea construc>iei de locuin>e a fost schema achit@rii ?n rate a pre>ului locuin>ei p?n@ la

finalizarea construc>iei. 0ot aceast@ schem@ predomin@ Ci ?n prezent, desi procesul de creditare ipotecar@ a locuin>elor capata o raspindire tot mai larga. In num@r tot mai mare de b@nci comerciale au ?nceput s@ acorde credite ipotecare pe un termen de p?n@ la 53 ani, cu o dob?nd@ de 5,536, care este acceptabila, avind in vedere inflatia medie in ultimii ani de 3, 16.

+oto $. Corpul de studii al facultatilor Constructii, .eodezie si Cadastru si 2nginerie ;conomica si &usiness 'Chisinau, constructie a anilor #3 sec. 44)

/regatirea cadrelor pentru construc>ii are loc la Iniversitatea 0ehnica a Moldovei ' faculta>ile Irbanism Ci *rhitectur@ Ci Cadastru, .eodezie Ci Construc>i), la doua colegii 'tehnicumuri) din Chisinau si Lincesti si la mai multe scoli de invatamint profesional secundar.2n a. 533 au fost inmatriculati studenti la Constructii si *rhitectura 9"# persoane7 in a. 533$ 8 $93 persoane 'crestere de :,9 ori).-a colegii respectiv ! si 59 'crestere de ,! ori).Odata cu trecerea la noul Bomenclator al domeniilor de formare profesionala si al specialitatilor in a. 5331 si reducerii mai mult de doua ori a numarului de studenti inmatriculati la specialitati economice in a. 533$ ' 3$# persoane) fata de a. 5331 ':$## persoane), practic a disparut pregatirea la ciclul licenta a economistilor in constructii.2ncepind cu a. 533# acesti specialisti se pregatesc la studiile universitare de master la +acultatea de 2nginerie ;conomica si &usiness a Iniversitatii 0ehnice a Moldovei.