Arii protejate Rezervatii naturale si monumente ale naturii Sibiu

noiembrie 27, 2009 | In: Sibiu

Parcul natural Cindrel

Situat la limita sud-vestic a teritoriului administrativ al judeului Sibiu, Parcul Natural indrel aco!er, cu su!ra"aa sa de 9#0$% &a cele mai s!ectaculoase "orme de relie" din arealele a doi masivi montani, indrel 'i (otru )*te"le'ti+, care "ac !arte din ,ru!a munilor Par-n, a ar!ailor .eridionali# /realul cu!rinde 02 cldri ,laciare dintre care cele mai im!ortante sunt 1 Ie2erul .are, Ie2erul mic, 3ro!ata# 4 5eeaua &idro,ra"ic este re!re2entat de r-ul Sadu ce cur,e s!re 6 si r-ul 7rumoasa ce cur,e s!re 8# 9in cele dou Ie2ere se "ormea2 :n aval r-ul ibin# 4 8e,etaia este arbustiv re!re2entat de jnea!n, a"in, smirdar ;n !unct de atracie inedit :l re!re2int turbria de !e <Platoul 9iavolului= la 2#000 m altitudine# Parcul natural Golul alpin Fagaras

/realul celor >#9?9 &a ale !arcului se a"l !e "aa nordic a masivului, ocu!-nd o !arte din sectorul ,laciar central al masivului ",r'an# 4 Lacuri glaciare: Parcul Natural 3olul /l!in al .unilor 7,ra' ,2duie'te, !e l-n, c-teva lacuri nivale, cele mai !itore'ti lacuri ,laciare din :ntre,ul masiv: Blea - cu o su!ra"a de $,>@ &a, ad-ncime maAim 00 m 1 se a"l la 20$0 m altitudineB Lacul Avrigului 1 0,@0 &a, $,@ m ad-ncime, 2000 m altitudineB Podragu - 2,?0 &a, 0@,@ m, 2000 mB Podrgel - 0,2@ &a, 2 m, 200@ mB Doamnei - 0,%0 &a, 0,@ m, 0?@0 mB Clun - 0,? &a, 02 m, 20%@ m# 4 8e,etaia Parcului Natural 7,ra' re"lect 'i ea 2onalitatea altitudinal a "eei nordice a masivului, marcat distinct de "lora !aji'tilor al!ine 'i de cea a ve,etaiei lemnoase 1 jnea!n, ienu!r, a"in# 4 7auna !re2ent :n s!aiul Parcului Natural este, :n 2ona crestei :nalte, marcat "recvent de acvi"auna caracteristic :ntre,ului masiv 'i din care nu li!sesc c-teva varieti de 'oim,

v-nturel, ,ai de munte 1 nuci"ra,a carCocatactes, ierunca 1 Drestates bonasia, "or"ecua 1 (oAia '#a# En aceast 2on urc "recvent :n tim!ul lunilor de var ca!ra nea,r, cu e"ective notabile mai ales :n cldrile i2olate 'i ne!arcurse de !oteci turistice )/r!'el, /lbota, (aita+# 8ul!ea, ursul 'i lu!ul atin, doar oca2ional 2ona de !este 2000-2000 m, dar sunt o !re2en !ermanent :n avalul acesteia, ca 'i cerbul, r-sul 'i, :n limita !durilor, jderul, mistreul, c!riorul# 9in arealul celor >#9?9 &a ale Parcului Natural al .unilor 7,ra' "ac !arte 'i 5e2ervaia "aunistic /r!'el :n su!ra"a de 7%> &a 'i 5e2ervaia 1 (acul 'i ,olul al!in F-lea de 0?0 &a# Parcul natural Dumbrava

Situat la limita sud-vestic a munici!iului Sibiu, Pdurea 9umbrava 1 Gun,erHald 1 "ace !arte din cate,oria !arcurilor naturale# Enc din secolul I8II numero'i cercettori au cutreierat cele !este 990 &a aco!erite de ve,etaie "orestier variat, !arcurs de alei !ietonale, de o salb de lacuri drenate de a!ele unui !-r-ia' 1 8alea /urie 4 5elie"ul, relativ domol, atin,e doar >0> m :n 8"# Jbreja la limita nord vestic a !durii# /ltitudinea medie a :ntre,ului s!aiu este de $$0 m# .ai bine de jumtate din arboretele Pdurii 9umbrava de!'e'te 000 de ani# 9omin stjeretul de teras :nsoit de ,orun, car!en, ulm, cire' !dure, ju,astru, tei# En ce !rive'te stejarul sunt distincte arboretele tinere de $0 1 ?0 de ani, cele cu!rinse :ntre ?0 1 000 ani 'i :ntre 000 1 0@0 de ani# -teva 2eci de eAem!lare de!'esc bine 200 de ani iar <Stejarul :m!ratului= cu circum"erina de 00,% m )buturu,a de l-n, &an+ avea 700 ani c-nd a "ost tiat du! uscare# 4 Su!ra"ata: 9in !unct de vedere amenajistic Pdurea 9umbrava deine dou tru!uri de !dure# ;nul de %9? &a aco!er drea!ta 'i st-n,a 'oselei s!re 5'inari iar al doilea, de la culoarul liniei electrice de :nalt tensiune )Sibiu 1 Sadu+ 'i !-n :n a!ro!ierea comunei Po!laca, de @?2 &a# En s!aiul Parcului Pdurii 9umbrava om!leAul .u2eal Naional /SD5/ aco!er !este 000 &a :n a"ar de su!ra"aa deinut de 3rdina Koolo,ic, de edi"iciile &oteliere 'i administrative ale unor instituii# Re ervatia Golul alpin Balea

Situat :n mijlocul se,mentului ,laciar central al masivului ",r'an, re2ervaia cu lacul 'i ,olul al!in F-lea, din aval de cldarea care-l ad!oste'te, :nsumea2 0?0 &a# L lima de ti! al!in este rece cu o medie anual de 0o 'i !reci!itaii medii anuale de 0200 mm# L 8e,etaia ierboas este com!us din !i' 'i buruieni'uri de oma, iar cea arbustiv din jnea!n, salcie c!reasc, bujor de munte#

L 7auna srac :n s!ecii este re!re2entat de ca!ra nea,r 'i marmota# L Lacul Blea cu cei $>#@0? m! 'i ad-ncimea de 00,%@m, este cel mai mare lac al masivului 'i este situat la 20%$m altitudine# /!a rece, lim!ede 'i bine oAi,enat "ormea2 un bioto!

!ro!ice de2voltrii salmoni

delor# ar!ailor

L Cascada Blea este cea mai s!ectaculoas cdere de a!e din :ntre,ul lan al .eridionali# Re ervatia Calcarele eocene de la !urnu Rosu Cum a"ungemM

75 !e linia Sibiu 1 Podul Jlt 1 5amnicul 8alcea )200+, la 20 Nm de SibiuB 75 Podul Jlt s!re Durnu 5osu

9G 1 Dalmaciu 1 5acovita 1 /vri,, varianta din dre!tul statiei

L 6lementele de valoare !aleontolo,ic deosebite ale 5e2ervaiei < alcarele eocene de la Durnu 5o'u= au "ost semnalate 'i i-au !reocu!at !e s!eciali'ti :nc din anul 0?@0# 9u! studiul lui .#G# /cNner, G# Neu,eboren a !re2entat !entru !rima oar :n Dransilvania )0?@0+ bo,ia "aunei "osile, "ormate :n urm cu milioane de ani :n acest s!aiu, :m!rit de 8alea Satului de la mar,inea sud-estic a localitii Durnu 5o'u# /m!lasate !e su!ortul cristalin al .unilor 7,ra', rocile sedimentare )bio,ene+ de aici sunt alctuite din cor!urile "osile ale multor s!ecii de !lante 'i animale care au trit :n a!ele mrii de atunci# Re ervatia Dealul #a$el Cum a"ungemM 0# 9G0$ Sibiu 1 Slimnic O 2 Nm ) drum de tara+ 2# Sibiu0$ Sibiu 1 Sura .are iar din Sura .are !e drum de tara si !oteca a!roA# $ Nm#

5e2ultat al evoluiei milenare, aciunii "actorilor ,eomor"olo,ici 'i climatolo,ici, 9ealul KaNel, din a!ro!ierea localitii Slimnic, se :nal cu cca# 000 m deasu!ra 8ii *arba care-l :nconjoar !e limita sa sudic# 5e2ervaia, care ocu! doar 00 &a din :ntre,ul deal, a "ost nominali2at !entru a "ace !arte din cate,oria ariilor ocrotite :n anul 09>7 'i se re,se'te at-t :n nomenclatorul (e,ii nr# @P2000 c-t 'i :n Qotr-rea onsiliului Gudeean Sibiu nr# >$P200$#

/tra'i de microclimatul :n care s-au de2voltat asociaiile ve,etale de ste!, botani'tii au identi"icat aici !este 2>0 de s!ecii de !lante vasculare, trei subs!ecii, 'ase varieti 'i 'a!te "orme din 0>? de ,enuri 'i $> de "amilii# Re ervatia Arpaselul Acces: 75 Sibiu 1 Frasov, statia /r!asul de Gos# 6>? 1 Soseaua Sibiu 1 Frasov 1 comuna /r!asul de Gos 1 a!oi !e Drans"a,arasan- traseu marcat

(ocali2at :n centrul Sectorului ,laciar central al .asivului 7,ra', 5e2ervaia "aunistic /r!'el aco!er o su!ra"a de 7%> &ectare# 6ste cu!rins lateral de muc&iile /lbotei la est, ale Futeanului-Netedul la vest, de limita su!erioar a !durii la nord 'i de culmea crestei !rinci!ale de !e aliniamentul v-r"urilor 8-ntoarea lui Futeanu 1 2@07 m, a!ra 1 2$9$ m, 8-r"ul /dam 1 2%70 m 'i 8-rto!ul 1 2%?@ m, la sud# (atura estic constituit din .uc&ia /lbotei scade altitudinal de la 2%?@ m marcat :n aval de v-r"urile 7-nt-na 1 2%7@ m, Preluca 1 2%20 m, Portia din .uc&ie 1 22$0 m, 8-r"ul (ui Doader 1 22>2 m, 8-r"ul (ui 3avril 1 22%? m, urmtura /"und 1 200@ m, S,uc 1 20@0 m, urmtura /lbotei 1 20%0 m 'i !-n la Piscul Qoldei 1 20$0 m# 9e sub aceasta i2vor'te P-r-ul alului, care !arcur,e limita nordic a re2ervaiei !e direcia vest !-n :n "irul vii strbtute de P-r-ul /r!'el# (atura vestic se derulea2 din 8-r"ul 8-ntoarea lui Futeanu, trece !este Durnul Plecat 1 2$00 m, continu !rin 'eaua Netedu 1 2%@0 m !-n :n 8-r"ul Futeanu 1 20@> m, loc de unde, s!re est, se vede muc&ia /lbotei cu P-r-ul alului, dominat de Piscul Qoldei# Re ervatia %uvara sasilor Cum a"ungemM: Sibiu- Dalmaciu- Sadu P 6?0 Sibiu-5m# 8alcea !ana la Dalmaciu P 9in Dalmaciu !e 9G !ana la Sadu a!oi !e !oteca )a!roA % Nm +#

5e2ervaia este constituit din !duri de r'inoase ce "ormea2 un masiv inc&eiat iar la limita in"erioar din !duri de r'inoase :n amestec cu "oioase# 7auna este re!re2entat !rin ca!ra nea,r dar 'i cerbul car!atin iar :n 2ona ,olului al!in, marmota# Printre duntorii cu !r bine re!re2entai sunt r-sul, lu!ul 'i ursul# 5e2ervaia natural botanic *uvara Sa'ilor aco!er o su!ra"a de 20 &ectare !e terasa de $%0 m altitudine a r-ului Sadu :n a!ro!ierea ora'ului Dlmaciu# Pre2ena dominant a unei s!ecii de ,raminee, .olinia coerulea, cunoscut 'i sub numele de 'uvar a dat numele ,eneric acestui s!aiu deinut anterior de sa'i# Re ervatia Lacul &ara &und ' (cna %ibiului Cum a"ungemM: 75 Sibiu 1 .edias, statia Jcna Sibiului Soseaua Sibiu 1 Jcna Sibiului

Situat :n Parcul Public al Jra'ului Jcna Sibiului, :n imediata a!ro!iere a staiei #7#5#, <(acul "r "und= a mai "ost cunoscut sub numele de <(acul (emnelor= 'i <(acul 7rancisc=# 7ace !arte din com!leAul lacustru de natur antro!o,en care aco!er aici o mare dolin a stratului de sare din 2cm-nt# En cadrul com!leAului lacustru salin, constituit din @2 de lacuri, <(acul "r "und= "ace !arte din cate,oria lacurilor de mrime mijlocie# S-a "ormat !e locul "ostei saline 7rancisca, :nc&is 'i abandonat din anul 077@# Davanul salinei se a"l la cca# 00-0%m sub nivelul solului# Prbu'indu-se datorit in"iltraiilor 'i li!sei elementelor de susinere, s-a creat un crater care :n tim! a acumulat a!# /re o "orm oval, un diametru de $0-@0m, o su!ra"a a luciului de a! de 0>@@m! 'i un volum de 00#00$mc# En !o"ida denumirii, are doar %%-%$m ad-ncime maAim# 5ecordul ad-ncimii lacurilor saline :l deine :ns vecinul su din sud, (acul /vram Iancu, cu 0%2#@ m, con"orm studiului cercettorului /l# .aAim din 09%0# oncentraia srii :n a! este de %0? ,Pl la ad-ncime :n tim! ce la su!ra"a atin,e doar 9> ,Pl# Re ervatia )lesteele de la *andra

Situate :n eAtravilanul localitii (oamne', cele 2@0 &a nominali2ate ca re2ervaie natural )cate,oria I8 I; N+ :n Qotr-rea onsiliului Gudeean Sibiu Nr# >$P200$, aco!er limitele !odi'urilor Seca'ului 'i Q-rtibaciului de !e culoarul r-ului 8isa# /nterior "ormrii celor 9 ia2uri !iscicole, @ ele'tee 'i > ba2ine din 2ona umed !e care se a"l acestea :n !re2ent au atras atenia cercettorilor, ca im!ortant loc de colectare a multor s!ecii rare de !sri de a!# /menajarea !i'cicol .-ndra a "ost conce!ut :n anul 0972# En !re2ent ele'teele se :ntind !e o su!ra"a de 2@$ &a luciu de a! av-nd o ad-ncimi maAime de %-$ m# 8e,etaia este ti!ic lacurilor din !odi'ul Dransilvaniei re!re2entat de trestie )P&ra,mites+ 2ona ocu!at de aceasta "iind de 00-02 &a inconjur-nd la mal lacurile !e o lime constant# .la'tinile de la .-ndra au constituit un im!ortant centru de colectare a unor s!ecii rare de !sri acvatice :nc din secolul al III-lea# 9in 0990 !-n :n !re2ent :n aceast 2on au "ost identi"icate :n total un numr de 0>0 de s!ecii de !sri, dintre care ?9 de s!ecii clocitoare# Re ervatia Lacul !atarilor

6ste declarat re2ervaie natural miAt doar !rin Qotr-rea onsiliului Gudeean Sibiu Nr# >$P200$# 6l aco!er o su!ra"a de %,>? &a, la cca# % Nm# sud-est de localitatea /r!a'ul de Sus, !e o teras :nlat !e drea!ta r-ului /r!a'ul .are# 6ste de "a!t o turbrie cu to!onimul (acul Dtarilor :n a!ro!ierea creia )s!re sud-est+ se mai a"l una asemntoare# 3rosimea stratului de turb :n (acul Dtarilor de!'e'te 9 m, iar de!o2itul total comensurat este de cca# 0?0#000 m%# (a ba2a 2cm-ntului de turb se a"l o !un, de a! !e un strat de m-l nisi!os# *onumente *onumentul Calcarele cretacice de la Cisnadioara

5e!re2int un monument al naturii de valoare !aleontolo,ic, cunoscut 'i sub denumirea de <Piatra Froa'tei=# Situat !e 8alea de /r,int, la mai !uin de 0 Nm la sudvest de localitatea isndioara, monumentul natural este constituit din calcare ro2alii cu intarsii albe :n care se distin, elemente de sisturi cristaline# En reci"ul mrii neocretacice de odinioar s-au acumulat resturi or,anice ast"el :nc-t aici au "ost identi"icate stridii 'i &i!urii, arici 'i stele de mare# 7osilele acestora se ,sesc !e :ntre,ul areal de 9 arii destinate acestui s!ectaculos monument al naturii a crui "orm oarecum bi2ar atra,e at-t cercettorii c-t 'i numero'i turi'i *onumentul +ulcanii noroiosi de la ,asag

Situat :n lunca !-r-ului 8isa, la sud de satul Qa'a,, acest monument al naturii re!re2int un "enomen ,eolo,ic 'i ,eomor"olo,ic de mare interes 'tiini"ic dar 'i cu valoare !eisa,istic 'i turistic, mai ales !rin relie"ul !seudovulcanic remodelat :n tim!# Pre2ena vulcanilor noroio'i :n aceast 2on eA!lic structura ,eolo,ic 'i eAistena masivului de sare din ad-nc care este !re2ent !e o mare su!ra"a a Dransilvaniei# /ceast cut numit dia!ir !re2int !e mar,ini ru!turi de strate# Sunt cile care !ermit eliminarea ,a2elor naturale la su!ra"aa solului# Pe !arcursul lor ,a2ele naturale antrenea2 cantiti variabile de a! srat care :nmoaie marnele !anonice 'i le trans"orm :ntr-un m-l "oarte "in# Noroiul acesta "in ejectat "ormea2 la su!ra"aa solului conuri cu aliur vulcanic, cu mici cratere# ;nele sunt active )<bolborosesc=+, altele, ale cror ci de evacuare a ,a2elor s-au obturat :n tim! au devenit "osile# ;n alt masiv dia!iric a "ost detectat :n nordul localitii Qa'a,#

6"ect al !resiunilor eAercitate de cele dou masive dia!ire )de la sud 'i cel de la nord de Qa'a,+ straturile !anonice din ad-nc au "ost dislocate 'i :nclinate :n toate direciile# Doate aceste curio2iti 'i mani"estri ale naturii au tre2it interesul cercettorilor :nc din 0?@% c-nd au "ost :ntre!rinse 'i !rimele studii 'i observaii de ri,oare 'tiini"ic# *onumentul Canionul de la *i-aileni

5e2ultat al !uternicelor ero2iuni a sedimentelor !liocene canionul situat :n a!ro!ierea comunei .i&ileni deine o su!ra"a de 0@ &a# anionul :nce!e din locul cunoscut sub numele <.estecenii lui 9r,an=# 9es"'urat !e mai bine de jumtate de Nilometru de-alun,ul malului st-n, al !-r-ului alva, !ereii laterali atin, 20 m :nlime con"erindu-i un as!ect s!ectaculos, cu valoare ,eolo,ic deosebit# *onumentul *asa .idovului/ Pintenii din Coasta .inei

Primele dou 1 .asa Gidovului 'i (a 3ruma2i 1 sunt !ractic "oarte a!roa!e una de alta, dar !e acestea le des!art 00 Nm de <Pintenii din oasta Ginei= a"lai !e malul !-r-ului Si&oi, la nord-vest de omuna Gina, :n tim! ca !rimele dou monumente se ,sesc la sud-vest de comuna a!arintoare# Sunt monumente ale naturii cu valoare ,eolo,ic deosebit, re!re2ent-nd st-nci care se distin, !rin "orm, dimensiuni 'i locul :n care sunt situate# 9in multe !uncte de vedere, "ormaiunile res!ective !ot "i considerate un ansamblu de valori ,eolo,ice 'i !eisa,istice dis!use :n dou locaii distincte de !e ra2a teritorial-administrativ a comunei Gina# *onumentul %te"arul din #oo

9ebarcaderul lacului de a,rement nautic din Pdurea 9umbrava este dominat :nc de majestuoasa !re2en a stejarului multisecular care ne-a mai rmas dintr-o numeroas "amilie lon,eviv a"lat ast2i !e cale de dis!ariie# 8icisitudinile celor @->00 de ani la c-t este a!reciat v-rsta actual a acestui eAem!lar au lsat urme ad-nci :n trunc&iul ,reu de cu!rins de braele a >-7 oameni# a mai toate eAem!larele care bene"icia2 de mult lumin 'i care nu se de2volt :n masiv, stejarul din Pdurea 9umbrava are o coroan am!l, nere,ulat care !orne'te de la mic

:nlime de sol# 5amurile sunt ,roase 'i s-au de2voltat a!roa!e ori2ontal :n tim! ce rdcinile sunt !ivotante# 6ste 'i eA!licaia "a!tului c :n "olclorul rom-nesc stejarul este considerat un simbol al re2istentei :n "urtun# *onumentul %pecii &orestiere din 0%ub Arini1

9es"'urat !e o su!ra"a de 20#>@ &a Parcul <Sub /rini= a bene"iciat :nc din 0?@7 de c-nd au "ost inau,urate !rimele dou alei, de re!etate !lantri de arbori indi,eni 'i eAotici :ndesind sau :nlocuind arbori din !durea natural de odinioar# ele mai v-rstnice eAem!lare de stejar, tei, !lo! ne,ru au !este 0@0 de ani, !latanii 020, moli2ii 00@, c-teva eAem!lare de u,a canadian 'i dou,las 1 000 de ani# 9intre cele >? de s!ecii "orestiere eAistente :n !re2ent, %0 sunt eAotice, de mare valoare 'tiini"ic 'i decorativ# Predomin cele !rovenite din /merica de Nord 1 u,a, dou,las, !inul strob, stejarul ro'u 'i de balt, nucul ne,ru, c&i!arosul canadian, ararul american 'i cel de 2a&r, catal!a, ,ldicea dar 'i s!ecii din Jrient 1 ma,nolia, ,inN,o, arborele vieii# *onumentul Formatiuni de larice Arpas

En arealul !durilor din 8alea (aitei, a!arin-nd Jcolului Silvic /r!a', au "ost identi"icate 'ase locaii :n care sunt !re2ente valoroase !-lcuri de larice# Sunt eAem!lare cu :nlimea cu!rins :ntre 20-2$ metri, diametrul trunc&iului de %$-%> cm 'i v-rsta :ntre 0000%0 ani# Protejarea acestui !reios coni"er, cu "run2e aciculare, "asciculate care 1 ca2 de eAce!ie :n "amilia r'inoaselor 1 iarna :i cad "run2ele, este necesar datorit calitilor sale de eAce!ie# /re o mare am!litudine ecolo,ic, :nrdcinare !uternic, ve,etea2 'i la mari altitudini, lemnul este ,reu, elastic, se des!ic u'or, re2istent la solicitri mecanice, "oarte durabil iar coroana cu !arte din lujeri subiri 'i lun,i, alii scuri ca ni'te bice dis!use s!iralat este ornamental# (aricele )sau 2ada cum mai este cunoscut+ are 'i un rol im!ortant :n consolidarea arboretelor de molid mai ales acolo unde, datorit curenilor !uternici 1 cum este ca2ul "ormaiunilor de !e valea (aita care se im!un a "i ocrotite 1 dobor-turile de v-nt sunt "recvente# (emnul este "oarte solicitat :n industria mobilei, mult 'i e"icient "olosit :n construcii navale 'i civileB din r'ina lui se eAtra,e un ulei de terbentin de calitate su!erioar iar din scoar tanin# *onumentul Formatiunile de "nepenisuri

Peste 00#000 &a din su!ra"eele care urc de la limita su!erioar a !durilor de !e !antele abru!te ale .unilor 7,ra', indrel 'i (otru# /aco!era mare !arte din 2onele al!ine 'i subal!ine ale muntilor 7a,aras, sunt dominate tot de o ve,etaie lemnoas, arboricol dar mult mai scund dec-t cea a !durilor !ro!riu-2ise# 6ste mult a!reciat 'i !entru "iAarea solului de !e !antele "oarte :nclinate 'i a ,ro&oti'urilor mobile#