Stroe Valentin Cls X-C

Page 1

Tipuri de Acizi RiboNucleici

n celulele diferitelor organisme au fost evideniate trei tipuri de acizi ribonucleici: mesager [ARNm], solubil (de transfer [ARNs] !i ribozomal [ARN r]" ARN m este sintetizat #n timpul transcripiei mesa$ului genetic (procesul de transcriere a informaiei genetice coninut% de catena de A&N #ntr'o secven% complementar% de ARN m !i serve!te ca tipar pentru sinteza proteinelor" (e l)ng% faptul c% ARN m preia informaia genetic% de la A&N are !i rolul de a transmite aceast% informaie prin translaie organitelor citoplasmice (ribozomi cu rol #n sinteza proteinelor" *a ribovirusuri e+ist% un alt tip de acid ribonucleic !i anume ARN viral care are acela!i rol biologic cu A&N celular sau viral"

Acidul ribonucleic MESAGER

," - o l . i n !i *" A s t r a / a n (0123 au descoperit primii e+istena unui acid ribonucleic de un tip special, denumit mesager. 4ercet%rile lor efectuate la Eschichia coli au pus #n eviden% ca acest A R N'm are caracteristici proprii, astfel c% el poate fi difereniat de alte fracii de A R N" (entru punerea in eviden% a A R N'm s'a f5cut urm%toarea e+perien% bacterii de E. coil au fost infectate cu un bacteriofag, $ar dup% dou% minute au fost trecute pe un mediu cu fosfor radioacfiv (P32). &up% trei minute bacteriile sunt sp%late de mediul radioactiv !i apoi se realizeaz% un e+tract bacterian, care este supus actiuni dezo+iribotiucleazei ce /idrolizeaz% A & N" ,+trasul bacterian este centrifugat in gradient de densilate cu o soluie de za/aroz% !i #n prezena ionilor de magneziu (6g77 #n concentraie de 08 9 6" n tubul centrifugei se obin astfel mai multe straluri coninind A R N ce au viteze de sedimentare diferite, care sunt separate prin g%urirea fundului tubului si recoltarea coninutului pic%tur% cu pic%tur%, numerotindu'se pic%turile" (rimele sunt recuperate straturile cu vitez% de sedimentare mai mare" *a fiecare strat #n parte se m%soar% densitatea optic% in :";" cu lungimea de und% de < =88 A, pentru a obine concentraia #n acizi nucleici, !i totodat% se m%soar% radioactivitatea"

>tudiul in :";" al densit%ii optice aratp e+istena a dou% ma+ime cores' punz%toare vitezelor de sedimentare 28 > !i ?8 >, caracteristice particulelor ribozomlale bogate #n A R N" Aceste straturi prezint% o tadioactivitate redus%"

Stroe Valentin Cls X-C

Page 1

6%surarea radioactivit%ii diferitelor straturi arat% c% ma+imul se realizeaz% pentru stratul <8 >" A R N corespunz%tor acestei viteze de sedimentare reprezint% numai o mica fracie din cantitatea total% de A R N, sintetizat% in timp scurt in prezenta (?<. (rin /idroliza u!oar% a acestei fracii !i e+amenul s%u cromatografic, s'a constatat c% A R N ce conine nucleotide radioactive are o compoziie in baze similar% cu A & N, dar #n care timina esle #nlocuit% de uracil" Acest fenomen poate fi evideniat !i prin realizarea unor /ibrizi moleculari A & N @ A R N m, prin separarea #n gradient cu clorur% de cesium" >'a observat c% 98 @ =8A din A R N'm particip% la formarea /ibridului molecular respectiv" BACDDEE >tudiul cantitativ al bazelor azotate aflate in molecula de A R N'm, prezentat in tabelul de mai sus, arat% c% citozina 7 guanina variaz% procentual la diferite specii #n limite relativ mari, #ns% aceast% variaie este foarte asem%n%toare cu cea suferit% de bazele corespunz%toare din A & N" Acesta este un argument important #n spri$inul tezei c% acest tip de A R N este complementar A & N !i purt%torul mesa$ului genetic" :n alt argument #i constituie raportul dintre bazele purinice !i pirimidinice care este apro+imativ 0, la fel ca la A & N" ntr'o alt% serie de e+perimente similare s'a marcat A R N'r din ribozoimi cu (?<, pus la dispoziia celulelor bacteriene timp mai lung #nainte de #nceperea e+perienei, dar A R N'm s'a marcat cn uridin% C14 un timp scurt, #n prezena ionilor de magneziu (6g77 #n concentraie de 10-2 " 4urba radioactivit%ii A R N din ribozomi ((?< prezint% un ma+imum corespunz%tor fraciei de sedimentare F8 >, datorit% faptului c% ribozoimii !i polisomii nu sunt distru!i #n aceast% e+perien%" n ceea ce prive!te A R N'm, studiul radioactivit%ii 4 09 a ar%tat ca acest tip de A R N nou sintetizat se g%se!te legat #n mare parte de ribozomi" Aceast% fracie de A R N total este capabil% de /ibridare cn A & N, fapt care demonstreaz% c% este vorba de A R N'm rapid sintetizat #n prezena carbonului radioactiv (409 " A R N'm are urm%toarele caracteristici: este sintetizat rapid in celul%, fapt evideniat prin e+perimentele amintite, este heterogen privind viteza de sedimentare !i respectiv greutatea molecular%, este capabil de hibridare cu o caten de A D N a crei secven de nucleotid o copieaz, este responsabil de asocierea ribozomilor 70 S n polisomi !i are un rol important n sinteza proteinelor. Gn ceea ce prive!te viteza de sedimentare, A R N'm de la E. coli asociat cu ribozomi face parte dintr'o fractie superioarH F8 >, ins% A R N'm liber are o greutate molecularH mai redus% !i o vitez% de sedimentare cuprins% #ntre F > !i 02 >, fiind deci /eterogen" >e pare c% /eterogenitatea se datore!te m%ririi genelor copiate din A & N" (rin separarea celor dou% catene de A & N s'a reu!it realizarea de /ibrizi A R N'm A & N numai cu una din catene, fapt care indic% posibilitatea de copiere a mesa$ului genetic numai a uneia dintre catene" *a E. coli, de pild%, molecula de A R N'm conine intre 188@0 288 nucleotide din cauz% c% proteinele au #n medie #ntre ?88@288 aimnoacizi"

Stroe Valentin Cls X-C

A R N'm este responsabil cu asocierea ribozomilor F8 > #n polisomi cu o vitez% de sedimentare care dep%!e!te uneori c/iar 088 >" >'a constatat e+perimental c% blocarea form%rii polisomilor #mpiedic% sinteza proteic% din celul%" n sfir!it, rolul A R N'm #n sinteza proteic% a fost demonstrat e+petimental, prin adausul de A R N'm de la A & N bacteriofagic la un sisterm acelular de E. coli conin)nd metabolii !i ribozomi" >'a observat o sintez% rapid% de proteine specifice bacteriofagului" A R N din ribovirusuri este considerat un fel de A R N'm, el av)nd capacitatea de a provoca sinteza proteinei virale at)t #ntr'un sistem acelular c)t !i #n celula' gazd%" >inteza A R N'm este in/ibat% de unii antibiotici, printre care !i actinomicina D at)t ,,in vivoI c)t !i Jin vitroI" 6ecanismul de aciune al antibioticului nu este bine cunoscut, se consider% #ns% c% actinomicina intr% #n cormpetiie cu enzima polimerizant%, astfel c% sinteza A R N'm este blocat%" Kreutatea molecular% a A R N'm este foarte variabil%, #n funcie de cantitatea de informaie genetic% a genelor respective" ,a variaz% #ntre 088 888 !i c)teva milioane (de la un organism la altul " 4antitatea de A R N'm #n celul% este de numai circa <A din totalul A R N celular, fiid deci cel mai redus #n cantitate" A R N'm are o greutate molecular% !i o vitez% de sedimentare la ultracentrifugare foarte variabil% (3 > ' 92 > " ,l este cormplernentar unei catene a moleculei de A & N, fapt pentru care se produc u!or /ibrizi moleculari A&N ' ARN'm"

Page 1

Gn celule, A R N'm se g%se!te adesea asociat cu ribozomii form)nd poliribozomi sau polisomi. >tudiul in vitro al vitezei proteice pare s% arate c% moleculele de A R N'm conin una sau mai multe regiuni care initiaz% sinteza lantului polipeptidic !i care ar fi reprezentatH dc o triplel iniiatoare ce ar codifica aminoacidul N'formilmetionina" Ace!ti codoni sunt A : K, K : K !i : : K" Aceste regiuni specifice ar actiona selectiv #n citirea mesa$ului genetic" *a bacterii s'a constatat #n general c% prezena inductorului !i respectiv corepresorului determinp modific%ri rapide #n sinteza enzimatic%" (e baza observiei privind rapida adaptare a bacteriilor la sc/inib%rile de mediu s'a studiat stabilitatea moleculelor de A R N'm, constatindu'se c% ele au o viat% foarte scurt%, de numai circa dou% minute, dup% care sunt /idrolizate" &e!i nu se cunoa!te mecanismul prin care moleculele de A R N'm sunt descormpuse, se consider% totu!i c% ele #!i p%streaz% stabilitatea at)ta timp c)t se g%sesc ata!ate de ribozomi" &e e+emplu, ad%ugarea sau eliminarea lactozei #n mediu (inductor determin% rapida modificare a cantit%ii de A R N'm, la E. coli. *a animalele superioare s'a constatat #ns% c% #n celulele difereniate A R N'm este metabolic stabil" &e pild%, #n globulele ro!ii ale s)ngelui care sintetizeaz% /emoglobina s'a constatat c% nu are loc un proces de sintez% a A R N" &in cauza

Stroe Valentin Cls X-C

mediului foarte constant al organismului, s'a constatat c% #n aceste celule nu este nevoie de sinteza si /idroliza continua a A R N'm, de asemenea celulele trebuie s% produc% aproape continuu /emoglobin%" ncerc%rile e+perimentale cu a$utorul precursorilor A R N marcai cu tritiu (L ? au demonstrat c% A R N'm e+istent #n celule este metabolic stabil, av)nd o via% lung%" Acela!i fenormen al stabilit%ii A R N'm s'a constatat !i #n celulele ficatului" Rolul ARN'm #n sinteza proteinelor alimentelor (roteinele sunt componente eseniale ale organismelor vii" ,le reprezint% circa 28A din nsubstana uscat% a celulelor" :nele proteine, cum este colagenul au rol #n realizarea structurilor organismului, iar altele cum sunt enzimele au rolul de a cataliza reaciile metabolice" >inteza proteinelor Jin vivoI se realizea% pe baza informaiei genetice din acizii nucleici" (ictDDEE "ezultatul cercetrilor privind #uniile materialului genetic pot #i sintetizate n relaia ADN A"N proteine. $on#orm acesteia in#ormaia genetic se reproduce prin replicaie !i este decodi#icat %trans#ormat ntr&o protein sau enzim speci#ic' prin transcriie !i translaie.

Page 1

(rin transcripie se nelege procesul de copiere a in#ormaiei nregistrat n ADN de ctre moleculele de ADN, iar prin translaie, un comple) de procese prin care se deccaodi#ic in#ormaia cuprins n A"N&m. (rima etap n procesul de sintez proteic 8 co#lstitue transcripia in#orrnaiei genetice din ADN in A"N&m. Menomenul de transcripie a iniormaiei genetice de la A&N la ARN se realizeaz% cu a$utorul enzimei A"N&polimeraza. ARN'm copiaz% informaia genetic% numai a unei catene din macromolecuta de A&N"

*n celulele procariotelor, ARN'm copiaz% informaia genetic% a mai multor gene adiacente care alc%tuiesc un operon. 4a urmare, se sintetizeaz% concomitent mai multe proteine, de care celula are nevoie la un moment dat" (e m%sur% ce se sintetizeaz% moieculele de ARN'm, #ncepe !i sinteza catenelor polipeptidice"

(ictDDEE

Deosebrea dintre replicaie i transcripie

Stroe Valentin Cls X-C

Page 1

+a eucariote, ARN'm copiaz% de regul% informaia genetic% a unei singure gene" Acest ARN'm, dup% ce sufer% unele modific%ri prin eliminarea secventelor noninformationale, migreaz% #n citoplasm%, unde are loc sinteza proteic%" (rin transcripia informaiei genetice se #nelege nu numai sinteza ARN'm, ci !i a celorlalte dou% tipuri de acizi ribonucleici (ARNr !i ARNt , care sunt necesari pentru realizarea sintezei proteice" ,tapa urm%toare a sintezei proteice este reprezentant% de translaie, n urma c%reia o secven% de nucleotide din ARN'm este transformat% #ntr'o secven% de aminoacizi #n molecula proteic%" ARN'm se cupleaz% cu ribozomii din citoplasm% form)nd poliribozomi. 4oncomitent are loc activarea aminoacizilor (AA din citoplasm% prin legarea lor de AB( (adenozintrifosfat , substan% c/imic% ce serve!te ca donator de energie"

Pict!!?? Decodificarea informaiei genetice n celula eucariot

4ele ? faze ale biosintezei proteice pot fi redate sintetic astfel: 0"AA7AB( aminoacil sintetaze AA N A6( 7 ( N (, adic% un amino acid oarecare

este activat #n urma reactiei cu molecula de AB( donatoare de energie sub influena enzimelor denumite aminoacilsintetaze. 4a urmare, aminoacidul se leag% de A6( (adenozinmonofosfat , iar dou% grup%ri fosfat sunt puse #n libertate" aminoacil <" AA N A6( 7 ARNt sintetaze n aceast%faz% are loc transferul aminoacizilor activai la ARNt, sub influena acelora!i enzime din etapa precedent%" 4u a$utorul moleculelor de ARNt, aminoacizii sunt transferai la locul sintezei proteice in ribozomi" ?" n ultima faz% (a treia are loc asamblarea polipeptidelor cu a$utorul ribozomilor, astfel: peptid AA N ARNt 7 A6("

Stroe Valentin Cls X-C

AA0 N ARNt0 , AA< N ARNt<

polimeraze

AA- N AA< 7 ARNt0 7 ARNt<"

Page 1

n aceast% faz%, aminoacizii, de pibd% AA 0 !i AA<, se unesc #ntre ei prin leg%turi peptidice cu a$utorul enzimetor peptidpolimeraze. >e formeaz% astfel catene polipeptidice, iar moleculele de ARNt sunt puse in libertate !i sunt reciclate, adic% refobosite #n procesul sintezei proteice" &e asemenea !i robozomii sunt reciclati #n cursul sintezei proteice" (roteinele av)nd un rol plastic, ca substane alimentare se g%sesc at)t #n produse alimentare de origine animal% c)t !i vegetal%" 4arnea, pe!tele, ou%le, mezelurile, br)nzeturile etc" sunt bogate #n proteine animale" *eguminoasele uscate (maz%rea, fasolea, lintea , cartofii, p)inea etc" conin proteine vegetale"

Bibliografie
Ang/el G", Boma ;" 4tologie ;getal% O ,"&"("

Stroe Valentin Cls X-C

Cenzer >" Curns K" -" B/e >cience of KeneticsO,d" B/e 6agmillan co" 4r%ciun B" Kavril% *" 6ecanismele ,redit%iiO,d" Albatros 4urs Kenetic%

Page 1

Kenetic fine structureONeP Qor., ,d" Academic (ress

Gonescu ;aro 6" Ciologie 4elular% Raicu (" Kenetic% O,"&"("

6icrosoft ,ncarta &elu+e <880 -orld Coo. ,ncilopedia 0111