CAPITOLUL VIII ASPECTE MEDICO LEGALE

Cadrele medicale trebuie sa raporteze cazurile i care e!ista suspiciu ea de

maltratare" Personalul medical care ingrijeste copiii este obligai prin lege sa raporteze brice caz de suspiciune de maltratare a copilului la politie sau la serviciile pentru protecia copilului ale statului. Desi definirea oficiala a maltratrii este variata, personalul medical are obligaia legala, morala si profesionala sa evalueze orice semn de abuz sau de neglijare . In caz de suspiciune a unei posibile maltratri, medicul si asistentul medical are urmtoarele obligaii: rspundere etica si legala si sa raporteze agresiunile: Politiei trebuie sa asigure protejarea copilului de ameninri si ! sau agresiuni

consecutive" #erviciilor sociale daca agresorul nu este arestat, copilul trebuie internat in spital sau in cmin$ " de asemenea trebuie sa acioneze pentru depistarea, obiectivarae, evaluarea si documentarea leziunilor . tratamentul problemelor medicale si psi%ice ale copiilor si prinilor. &ircumstanele care prezentarea 'nt(rziata la consulatul medical )copilul nu s-a pl(ns * $ . e+plicaii pot sugera un abuz asupra copilului: inadecvate ,vagi oferite de aparintori cu privire la circumstanele producerii leziunilor" discrepanta intre istoric si gravitatea leziunilor" comportament anormal al prinilor, lipsa de ,ngrijorare, ostilitate si agresivitate a acestora, reacie de teama a prinilor fata de internare" comportament anormal intre copil si prini "
interviul cu copilul se va efectua cu bl(ndee si in absenta prinilor. -eziunile sugestive sunt:

-eziunile cutanate:
leziunile situate in zone care , de obicei, nu sunt afectate prin cdere brae, coapse , fese , organe genitale, fata$ "

ec%imoze de forma degetelor dispuse pe fata, gat, trunc%i, brae " leziuni de v(rste

diferite , cicatrici vec%i"

leziuni neobi.nuite, ca de e+emplu : urmele de arsura de igara, mu.caturi sau de legar la

gura ori pe membre, urme de lovire cu o curea, un cablu electric etc"

 arsuri: coe+istenta arsurilor cu alte tipuri de leziuni osoase sau ale esuturilor moi, flictene

provocate de imersia diverselor parti ale corpului in lic%id fierbinte, arsuri provocate de metale incinse, arsuri produse prin flacra, cu ajutorul igrilor sau c%iar arsuri prin frecare, produse prin t(r(rea copilului pe un teren cu frecare mare " localizrile cele mai frecvente sunt fata, capul, perineul, fesele, regiunea genitala, m(inile si picioarele " arsurile feselor, cel mai frecvent reprezint o pedeapsa aplicata copilului pentru enurezis nocturn prin introducerea copilului in apa fierbinte" alopecie traumatica, prin smulgerea parului" %ematoane ale capului. -eziunile timpanului prin lovire cu palma peste urec%e . -eziunile fraului limbii prin introducerea forat a lingurii in gura copilului" #indromul copilului zdruncinat: este o entitate clinico - patologica caracterizata de %emoragii retiniene cu sau fara lu+atii de cristalin$ , subdurale sau subara%noidiene, cu leziuni e+terne absente , produse de scuturarea sau zdruncinarea repetata a copilului.
/ematoamele subdurale : pot sa nu fie diagnosticate clinic, ci doar la e+amenul &0 craniu. -eziunile cerebrale : contuzia, %emoragia si edemul sunt cele mai frecvente cauze de

deces sau sec%ele neurologice la copilul agresat fizic si pot sa apar fara leziuni e+terne vizibile frecvente in regiunile parietale si occipitala$ . /emoragie retiniana: prezenta acesteia este o proba certa de abuz fizic asupra copilului.
1racturile : de piramida nazala, de craniu, fracturile sc%eletale , unice sau insotite de

numeroase ec%imoze, fie multiple , aflate in diverse stadii evolutive .

-eziunile anogenitale.

In concluzie, pentru diagnosticarea copilului btut si ! sau abuzat se+ual trebuie acordata o atenie deosebita istoricului incidentului cu precizarea e+acta a timpului si circumstanelor de producere, precum si urmrirea atenta a reaciei prinilor. &opilul trebuie e+aminat atent si general, se noteaz aspectul si localizarea leziunilor si daca e+ista suspiciune de abuz se anuna autoritile competente, preintampinand astefel continuarea unei eventuale agresri a minorului implicat.234
#e raporteaz cazul la departamentul social sau la politie si copilul se e+amineaz cu multa atenie, at(t medicam, cat si medico legal.

DE LA VIOLE#TA SOCIALA LA MALT$ATA$EA SI A%U&UL COPILULUI I# 'AMILIE

5. 6iolenta si agresivitate 7gresivitatea, ca si componenta a fiintei umane, a constituit si constituie preocuparea multor specialisti din cele mai diverse domenii: psi%ologi, sociologi, antropologi, juristi si altii.
2

7gresivitatea este )8 stare a sistemului psi%ofiziologic, prin care persoana raspunde printr-un ansamblu de conduite ostile in plan constient, inconstient si fantasmatic, cu scopul distrugerii, degradarii sau umilirii unei fiinte sau lucru investite cu semnificatie, pe care agresorul Ie simte ca atare si reprezinta pentru el o provocare) Paunescu, 599:, 5;$. Psi%ologia moderna considera ca )agresivitatea este o calitate a organismelor vii, care pentru supravietuire, adaptare, dezvoltare, deci, ca o conditie a e+istentei, consta in actiunea acestora asupra mediului inconjurator in scopul apararii, cautarii %ranei, perpetuarii speciei) Dragomirescu,593<,==$. Din perspectiva psi%ologiei sociale, >icolae ?itrofan 599<, :@:$ considera )agresivitatea ca fiind orice forma de conduita orientata cu intentie catre obiecte, persoane sau catre sine, in vederea producerii unor prejudicii, a unor raniri, distrugeri si daune). A+plicatia agresivitatii a suscitat numeroase dispute. Daca )agresivitatea este o trasatura innascuta sau dobanditaB) ramane o intrebare de actualitate. &autand cauzele principale a5e agresivitatii, psi%ologia sociala incearca sa puna in ordine mu5titudinea de teorii referitoare la acest fenomen. 7stfel, principalele directii ar fi urmatoarele ?itrofan, 599<, :@<$: - 7gresivitatea este innascuta, sustin #igmund 1reud si Conrad -orentz. - 7gresivitatea este un raspuns la o frustrare, afirma -eonarD EerDoFitz si Go%n Dollard. - 7gresivitatea este un comportament social invatat. 7ceasta pozitie este legata de numele lui 7lbert Eandura, care formuleaza teoria invataturii sociale a agresivitatii. Al considera ca, cel mai adesea, modelele de conduita agresiva pot fi intalnite in familie parinti copiilor abuzati si maltratati au fost si ei la randul lor supusi unor tratamente asemanatoare in copilarie$, in mediul social influenta subculturilor$, in massmedia in special televiziunea, care ofera aproape zilnic modele de conduita agresiva verbala, fizica sau se+uala$. Destul de frecvent, agresivitatea este asociata si c%iar confundata cu violenta. 0otusi, aria agresivitatii este mult mai e+tinsa decat cea a violentei, ea manifestandu-se atat la nivel atitudinal, comportamental cat si pulsional, afectogen. 7gresivitatea are mai multe forme de manifestare Paunescu, 599:, 53$: e+citabilitate, impulsivitate, propulsivitate, violenta, comportament aberant, comportament agresiv. 6iolenta este o forma agresiva de comportament care a e+istat de la inceputul comunitatii umane, dar care azi a inceput sa capete proportii e+agerate si ingrijoratoare. De la manifestarea fata de natura, concretizata prin poluare si distrugere, de la reactiile necontrolate in relatiile interumane, care se manifesta prin molestare, sc%ilodire, perversiuni, viol, crima, pana la dereglarea relatiilor interstatale care pot declansa razboaie, violenta reprezinta un factor regresiv al civilizatiei.
3

In sens generic, violenta presupune )utilizarea fortei si constrangerii de catre un individ, grup sau clasa sociala in scopul impunerii vointei asupra altora) Hadulescu, 599=, <;=$. Aa dobandeste semnificatii particulare in functie de conte+tul de referinta in care isi fi+eaza sensul. 7stfel, din perspectiva juridica, violenta presupune utilizarea fortei fizice sau a autoritatii personale cu scopul producerii unui prejudiciu sau vatamari integritatii unei persoane violenta criminala, omucidere, raniri si loviri voluntare, violuri etc.$. In sociologia politica, a claselor sociale, violenta reprezinta modalitatea prin care o clasa sociala isi e+ercita dominatia asupra altei clase. -a nivelul relatiilor internationale, inter-statale, violenta se concretizeaza in razboaie de cucerire, terorism internationa5 violenta colectiva sau institutionala$. In antropologia culturala, violenta este ec%ivalenta cu constrangerea e+ercitata de o anumita comunitate culturala asupra alteia sau de un anumit sistem normativ asupra altora, prin intermediul unor agenti represivi cu caracter economic, politic sau spiritua5, in scopul adoptarii modefu5ui dominator Hadulescu, 599=, <;=$. &onstantin Paunescu 599:, 5=$ propune o abordare psi%ologica a fenomenului: violenta este * o manifestare comportamentala de relatie interumana si e+prima sub diversele sale forme, structuri sau acte ale unei stari de agresivitateI. Psi%ologia considera aceasta stare de agresivitate ca rezultat al unei frustrari. Incercand o analiza sociologica a violentei, Ioan ?i%ailescu J888, 5;:$ propune o definitie operationala: )actiunea coercitiva asupra unor persoane in vederea obtinerii unui raspuns conform anumitor interese) J888, 5;;$ desemneaza violenta. Kperand aceasta definitie, Ioan ?i%ailescu considera violenta ca o )relatie sociala). 7ceasta relatie presupune e+istenta a trei elemente: a$ &el care e+ercita violenta autorul violentei$. 7cesta poate fi un individ sau un grup de indivizi, o organizatie sau o institutie societala. AI poate actiona atat in vederea indeplinirii propriilor scopuri sau interese, cat si a intereselor si scopurilor altor indivizi sau grupuri de indivizi. b$ &el care suporta violenta victima violentei$. AI poate fi un individ, un grup, o categorie sociala sau o societate in totalitatea ei. c$ 7ctiunea coercitiva violenta ca atare$. Aa poate fi concretizata atat prin mijloace directe cat si ind5recte. Prin e+ercitarea ei, autorul violentei urmareste sa obtina de la victima violentei un raspuns, o atitudine, un comportament care sa-i permita sa-si realizeze scopurile si interesele proprii sau ale altora considerand violenta o )manifestare tipic umana), Ioan ?i%aifescu J888, 5;;$ atrage atentia ca in analiza acestui fenomen trebuie considerata intreaga relatie si nu numai situatia victimei, pentru a se putea stabili mai bine cauzele violentei, dar si pentru a aprecia natura ei.
4

7nalizand sensurile pe care le ia violenta in domeniul sociologiei, Hadulescu 599=, <;9$ apreciaza ca alaturi de clasele sau grupurile privilegiate si cele defavorizate sau marginalizate, alcatuite din indivizi lipsiti de resurse, neintegrati social ori socializati in mod deficitar, recurg la violenta ca un mijloc compensator prin care pot dobandi acces la )oportunitati sociale). 6iolenta apare astfel ca )o consecinta a marginalizarii, a proceselor de dezorganizare sociala, a anomiei si neintegrarii sociale, manifestandu-se prin comportamente agresive care incalca legea sau codurile normative nescrise). In afara de sensul sugerat mai sus, violenta are si alte conotatii in sociologie Hadulescu, 599=, <;9$: - violenta maritala sau familiala ansamblul conflictelor din grupul familial care au ca efect maltratarea parteneru5ui sau a copilului$" - violenta protestatara actiunile violente intreprinse de grupurile minoritare ca raspuns la prejudicii si discriminari etnice sau rasiale$" - violenta socializata intermediul mass-mediei$" - violenta simbolica notiune propusa de sociologul francez Pierre Eourdieu pentru a caracteriza autoritatea sau infuenta culturala e+ercitata de clasele dominante in scopul asigurarii puterii$" - violenta structurala termen utilizat de sociologul francez ?adeleine LraFitz cu referire la procesul de mentinere in tarile subdezvoltate a unor structuri economice care favorizeaza neocolonianismul$. In lucrarea sa, )&onditia si agresivitatea umana), &onstantin Paunescu 599:, J8$ il citeaza pe Gean-&laude &%esnais 59=5$ care sugereaza trei cercuri ale violentei: )6iolenta fizica cauzeaza moartea persoanei, vatamarea corporala, atenteaza la libertatea individului$. 7ceasta forma de violenta este brutala, cruda, salbatica. - 6iolenta economica se refera la frustrarile produse de bunurile materiale$. - 6iolenta morala specifica societatii moderne$. In acceptiunea lui &%esnais violenta fizica este caracteristica omului din toate timpurile. 7paritia claselor sociale, a stratificarii societatii a generat violenta economica. ?odernitatea, prin ideile iluministe pe care le-a promovat a dus la dezvoltarea unei noi forme de violente: violenta morala. Pornind de la sc%ema lui &%esnais $ &onstantin Paunescu tipologie a violentei: 7. 6iolenta privata 5. 6iolenta criminala: a$ mortala omor, asasinat, otravire, e+ecutii capitale, etc.$"
5

dobandirea te%nicilor care implica violenta colectiva prin

599:, J5-JJ$ propune o

b$ corporala loviri si raniri voluntare$" c$ se+uala violul$. J. 6iolenta non-criminala: a$ suicidul si tentativa de suicid" b$ accidente rutiere, de munca, etc.$. E. 6iolenta colectiva 5. 6iolenta cetatenilor contra puterii: a$ terorismul" b$ revolutiile si grevele. J. 6iolenta puterii contra cetatenilor: a$ terorismul de stat" b$ violenta industriala. @. 6iolenta paro+istica-razboiul. Ioan ?i%ailescu J888, 535 $ propune patru criterii de clasificare a formelor de violenta: - natura intereselor afectate fizica, biologica, psi%ologica, culturala$" - termenii intre care se stabileste relatia de violenta inter-individuala, de grup, societala, inter-societala$" - modul de manifestare" - modul de apreciere pozitiva-negativa$. &ombinand aceste criterii, el realizeaza o clasificare di%otomica a fenomenului: - violenta directa si indirecta" - violenta ofensiva si defensiva" - violenta personala si structurala" - violenta materiala si violenta simbolica" - violenta legala si nelegala" - violenta legitima si nelegitima. A+ista controverse in ceea ce priveste etiologia violentei atat din cauza diversivitatii formelor de violente cat si din cauza multiplelor pareri ale teoreticienilor care s-au ocupat de acest fenomen. A+plicatiile oferite pana acum pot fi grupate in trei mari teorii: teoria violentei innascute, teoria violentei - frustrarea si teoria violentei - invatare teoria culturala$. 0eoria violentei innascute considera ca violenta este o caracteristica de baza a fiintei umane. 0endintele agresivitatii umane sunt inerente" numai societatea prin procesul de socializare, tine violenta sub control. 7ceasta teorie nu s-a putut testa prin cercetarea stiintifica. &a o contrareplica la aceasta teorie, cercetarile biologice, psi%ologice, sociologice au demonstrat ca violenta nu este innascuta, ci apare pe parcursul socializarii indivizilor si este determinata de
6

conditiile in care traiesc oamenii si grupurile umane >eFcombe, 593=, 39=-=53, apud ?i%ailescu, J888, 5<8$. A+plicatiile care stau Ia baza cercetarii stiintifice sunt teoria frustrarii si teoria socializarii. 0eoria violenta - frustrare considera ca violenta este rezultatu5 frustrarii, al privarii indivizilor de placerea satisfacerii anumitor trebuinte si dorinte Prescott, 593;, <<-3: apud ?i%ailescu, J888, 5<5$. 7ceasta teorie sustine ca: in masura in care indivizii pot sa-si satisfaca nevoile, sunt neagresivi. &and insa acest lucru nu se intampla, ei devin agresivi. In e+plicarea cauzelor frustrarii s-au luat in calcul atat factori naturali cat si socia5i. &a factor natural, a fost invocat cel mai adesea raritatea produselor. Insa aceasta e+plicatie este plauzibila numai la nivelul lumii ar%aice, nu moderne. Pentru a e+plica frustrarea in lumea moderna s-a facut apel la factorii sociali. 0eoria violentei - frustrare prin factori sociali prezinta mai multe variante: teoria privarii relative, elaborata de 0ed Hobert Lurr, teoria frustrarii sistematice, elaborata de I.C. Ceieraberd si >osvold teoria frustrarii prin modernizare a lui #amuel /untington ?i%ailescu, J888, 5<J$. 0eoria violenta - invatare. 0eoria culturala e+plica violenta prin procesele de socializare, prin influenta pe care o e+ercita modul de functionare si organizare al societatii, asupra socializarii si comportamentelor indivizilor. 7ceasta teorie porneste de la stabilirea factorilor societali care determina, sau cel putin favorizeaza comportamentele violente: somajul, recesiunea, cresterea economica, mobilitatea geografica si sociala, scaderea functiei socializatoare a familiei, suprapopularea, discriminarea rezidentiala, marimea imobilelor, a oraselor, alcoolismul, drogurile, etc. 0ot in aceasta directie se inscriu si cercetarile lui /erbert ?arcuse, care considera ca sursele agresivitatii sunt )dezumanizarea procesului de productie si a procesului de consum) si )starea de supraaglomerare, vacarm, convietuire fortata caracteristice societatii de masa. 0eoria frustrarii si teoria invatarii nu sunt incompatibile. Cnud -arsen -arsen,59<@, apud ?i%ailescu, J888, 5<3$ propune o e+plicatie sintetica a celor doua teorii. In conceptia sa violenta este in functie de nivelu5 de frustrare de riscul de represalii si de sprijinul colectiv .Aa nu se produce cand nivelul frustrarilor este scazut, cand riscul represaliilor este ridicat si cand sprijinul grupului este slab. &ele doua teorii nu pot e+plica in intregime fenomenul violentei. Prima e+plica violenta directa, personala) motivatia violentei si impulsurile violente. Aa este considerata o teorie a violentei-raspuns. 0eoria culturala e+plica modul in care se e+ercita violenta, modul in care se poate solutiona frustrarea, te%nica violentei, raspandirea ei. Aste o teorie a violentei-invatare. -imitele acestor teorii impun e+tinderea etiologiei vio5entei. 0eoria violentei - functionalitate. 7ceasta e+plicatie plaseaza cauzele violentei in interiorul sistemelor si organizatiilor societale, in modu5 for de functionale. Pentru multe
7

organizatii si sisteme, violenta este un mijloc facil direct de realizare a scopurilor si intereselor" ea asigura functionarea lor. 6iolenta functionala nu este o forma de patologie, sociala" ea este la fel de normala pe cat sunt normele societatilor respective. 0oate aceste trei e+plicatii etiologice ale violentei prin frustrare, socializare si functionalitate sunt complementare. 6iolenta in formele ei individuale sau colective, spontana sau organizata, mergand pana la actiuni teroriste - cunoaste o larga raspandire la ora actuala in lume. 0rebuie mentionat, totusi, ca secolul MM a reprezentat o e+plozie a inventiilor, mass-media nefacand abstractie de la aceasta dezvoltare. 0elevizorul, internetul si in general tot ce tine de audio-vizual, au contribuit intr-o masura mai mica sau mai mare la formarea unor indivizi capabili de acte violente. In ultimul timp, s-a incercat e+plicarea violentei prin influenta mass-mediei Gulian si Cornblum, 59=@, J5@J5;$. 7ceasta teorie sustine ca mass-media influenteaza comportamentul uman intr-un mod indirect, prin impacturile sale in invatarea valorilor si atitudinilor sau prin impresiile generale pe care le comunica despre realitatea sociala. #-a constatat ca programele in care predomina violenta au audienta mai mare la public. 6iolenta e+cesiva din aceste programe conduce direct la comportament agresiv si violent in randul adolescentilor in special, afirma sustinatorii acestei teorii. 0inerii nu devin neaparat violenti, dar pot deveni toleranti la violenta. Delicventa si infractionalitatea constituie formele de varf ale manifestarii violentei. #tatisticile intocmite in diferite tari arata o crestere ingrijoratoare a ratelor acestui fenomen, la sfarsitul celui de-al doilea mileniu. >umai In #N7, de e+emplu, la fiecare < minute se comite un viol" In fiecare minut, o alta persoana devine victima unui atac tal%aresc" la fiecare JJ de secunde se comite un furt de masina" la fiecare J; de minute se comite un omor, etc. Carmen, 5998, apud ?itrofan, 599<, :@@$. Homania nu face abstractie de la acest model. In special, in perioada de tranzitie, tara noastra a cunoscut o amplificare fara precedent a violentei sub toate formele sale. In legislatia romaneasca sunt considerate ca infractiuni de inalta violenta omorul, tentativa de omor,. uciderea din culpa, lovirile cauzatoare de moarte, tal%aria cu decesul victimei, vatamarea corporala grava sO pruncuciderea, fapte pedepsite cu mare asprime de &odul Penal Homan datorita pericolului social deosebit de ridicat al acestora. Alementul definitoriu al criminalitatii il reprezinta omorul, definit la art. 53: din &odul penal ca )uciderea unei persoane), cu variantele sale: omorul calificat art.53;$, omorul deosebit de grav art.53<$, pruncuciderea art.533$ si uciderea din culpa art. 53=$. 7nalizand perioada de tranzitie, in special intensificarea diferitelor forme de violenta, #orin Hadulescu Hadulescu, 599=, 5J:$, afirma ca aceasta nu este altceva decat reflectarea unui climat social, care in Homania de astazi, poate fi descris) cel mai bine prin notiunea de anomie.
8

J. 6iolenta familiala ca tip de violenta sociala J.5. 1amilia - celula de baza a societatii De-a lungul e+istentei umane, familia s-a dovedit a fi una dintre cele mai vec%i si mai stabile forme de comunitate umana, cea care asigura perpetuarea speciei, evolutia si continuitatea vietii sociale. in sens sociologic familia, caracteristica specifica a speciei umane, este formata din doua persoane unite prin casatorie. 1amilia constituie o realitate sociala distincta. &aracteristicile specifice ale familiei provin din numeroasele functii ale acesteia: fiziologice, psi%ologice, morale, educationale, economice, emotionale. #e poate adauga rolul juridic, care nu este intotdeauna legat de celelalte functii 0otusi, comple+itatea vietii de familie depaseste toate aceste aspecte, atingand diferite nivele de dezvoltare a societatii. Daca rolul moral este de asemenea, indeplinit dragoste, afectiune, intelegere si respect reciproc$, avem de-a face cu o familie puternica, legata emotional, ceea ce se traduce prin satisfacerea reciproca a nevoilor si aspiratiilor celor doi parteneri, prin implinirea ca indivizi, ca familie in societate. 7ceasta familie va genera un c5imat favorabil in care copiii pot creste si pot fi educati. 1amilia indeplineste functii importante in societate: - ingrijirile biologice si de sanatate" - satisfacerea nevoilor emotionale - un scop comun al familiei" - control social asupra comportamentului membrilor familiei In special asupra copiilor$" - instruire pedagogica si morala a copiilor" - continuitate culturala prin transmiterea mostenirii culturale" - instruirea economica. Din aceste motive, familia este o forma speciala a comunitatii umane, legata in permanenta de realitatea sociala, care nu poate fi separata de numeroasele fenomene si procese care caracterizeaza societatea la un moment dat. -a nivel social, structura familiei traditionale in care parintii si bunicii nostri aveau locuri bine definite, a intrat in criza. #tructura familiei se baza pe rolul afectiv al mamei. Participarea femeii la viata profesionalI a generat multe sc%imbari sociale in cadrul familiei, cum ar fi, planificarea familiala si posibilitatea femeii de a avea si alte activitati in afara maternitatii. In consecinta, tatii au inceput sa-si integreze si ei componenta afectiva in rolul lor familial, ceea ce n-a fost intotdeauna usor pentru acestia. In prezent, relatiile cuplului trec prin transformari care le influenteaza ec%ilibrul. 7stfel, fiecare are un rol dublu: acela de a fi simultan suport afectiv si economic al familiei. De aici inainte, structura emotionala a culturii moderne se sprijina pe relatii democratice si interpersonale. >u mai este vorba de fuziunea a doi indivizi, ci de unirea constienta a doua persoane independente, care decid sa aiba o relatie bazata pe cooperare si intelegere. 7utoritatea
9

absoluta a tatalui slabeste. In ciuda acestei sc%imbari, mentalitatea nu s-a sc%imbat. 0otusi, adevarata imbunatatire a societatii si a fiecarui individ nu se poate face decat plecand de la o sc%imbare de valori in interiorul fiecarei fiinte. 1elul in care familia isi indeplineste rolul specific intr-o societate data este influentat si de o succesiune de factori sociali, de e+emplu, un sistem totalitar sau democratici nivelul de dezvoltare economic, nivelu5 general de cultura si de educatie, legislatia si politicile sociale, etc. A+ista totusi si factorii interni cum ar fi statutul juridic al familiei, marimea ei, controlul in familie, personalitatea membrilor ei, etc. Intemeierea unei familii trebuie sa fie un act constient, un act pregatit cu mult timp inainte in cadrul familiei. Printre functiile familiei, cea mai importanta este comportamentul de reproducere. 7tunci cand apare un copil In fam5lie, datoriile morale, materiale si sociale ale parintilor se sc%imba. 1amilia este locul in care evolueaza individul, unde isi construieste o mare parte a relatiilor, si care il determina, in prima instanta, ca fiinta sociala. 1iinta umana isi petrece o mare parte din viata in familie. In consecinta, aici invata sa stabileasca numeroase relatii cu ceilalti: )eu) se transforma in )eu - tu) si in )noi). Kricare ar fi organizarea familiala si identitatea ei etnica, religioasa ori politica, ea prezinta o organizare dinamica, ce ii este proprie si prin care se manifesta o retea de interdictii ce ii asigura o mobilitate continua. Datorita acestei mobilitati, familia este capabila de a se transforma si de a se adapta diferitelor circumstante, ceea ce ii permite sa evolueze. Din acest motiv, familia este considerata prima si cea mai importanta )nisa) socializanta a individului, datorita coabitarii permanente si dinamicii inter-relationale a membrilor sai. )1amilia este prima unitate cu care copii au continuu contact si primul conte+t In care se dezvolta pattern-urile socializarii. Aa este o lume cu care nimic nu se poate compara si astfel cel mai important agent al socializarii) AlDin si /andel, 59=:, 5J:, apud ?itrea, 5995, 5:9$. In familie se realizeaza socializarea de baza sau primara. &opilul invata ca indivizii au dorinte, interese si obiceiuri de care celalalt trebuie sa tina seama, invata ca trebuie sa imparta resursele limitate, %rana, locuinte, obiecte, afectiune$, invata cum asteapta societatea ca el sa se poarte, invata cum sa actioneze pentru a-si satisface un scop, o dorinta. #ocializarea realizata in cadrul familiei este esentiala pentru integrarea sociala a copiilor. Asecurile socializarii in familie au consecinte negative la nivelul comunitatilor si al societatii. In mod normal, socializarea in familie este convergenta cu normele si valorile promovate de ta nivel societal. A+ista insa si situatii in care socializarea in familie se face in discordanta cu normele si valorile sociale generale. )&opiii socializati in acest mod vor fi neintegrati si in conflict permanent cu societatea.
10

&omparativ cu familiile din societatile traditionale, functia socializatoare a familiei a inceput sa fie tot mai preluata de alte institutii sociale scoala, institutii culturale, mijloace de comunicare in masa$. &u toate aceste transferuri de competente socializatoare, familia continua sa ramana una din principalele institutii de socializare. 7vantajul socializarii in familie este ca ea se realizeaza intr-un climat de afectivitate care faciliteaza transmiterea si insusirea valorilor si normelor sociale. In mod normal, familia trebuie sa indeplineasca toate functiile care ii sunt proprii. Disfunctiile din cadrul familiei au consecinte asupra sotilor, asupra copiilor, asupra relatiilor familiei cu e+teriorul. Disfunctiile din cadrul familiei devin evidente in conditiile separarii partenerilor, abandonului familial, violentei domestice sau in conditiile delicventei juvenile. 6iolenta in familie, de natura fizica, psi%ologica sau sociala, este una din cele mai serioase probleme cu care se confrunta societatile moderne. &alitatea vietii multor copii poate fi inteleasa prin abuzul la care sunt supusi in mediul familial, uneori c%iar de la nastere. De asemenea, nu e+ista indoieli ca multi adulti sunt serios afectati de propria lor nefericire, de relatiile sociale ca rezultat al relelor tratamente la care au fost supusi in propria lor copilarie. 1ara indoiala, ca familia, ca institutie de baza primara$ a societatii, reprezinta )o conditie sine-Pua-non a implinirii personalitatii si a realizarii profesionale) Ginga si >egret, 5999, 5J3$. Dar pe langa aceste calitati, familia poate reprezenta si un grup in care au loc tensiuni si conflicte, care nu vor trece fara urmari in viata copilului. J.J. 1amilia - mediu conflictual *1ara indoiala ca familia, primul mediu de viata al copilului e+ercita o influenta considerabila asupra dezvoltarii acestuia. Istoria fiecarei familii, cu problemele ei specifice care-i confera o nota proprie in raport cu toate celelalte, contribuie in mod %otarator la conturarea profilului personalitatii copilului, acest *candidat la umanitateI, cum admirabil il defineste PieronI. #tela Iancu, J888, J@$. Din aceasta perspectiva, violenta intrafamiliala este denuntata ca fiind un efect al propagarii si mentinerii ideologiei patriar%ale, conform careia cel care detine puterea, are drept absolut asupra celorlalti, drept impus si mentinut prin violenta. &onform afirmatiei facute de Lelles si #traus 59=8, apud, Popescu si ?unteanu, J888, @=$ este mult mai probabil ca o persoana sa fie lovita sau ucisa in propria familie, de un alt membru al familiei, decat oriunde altundeva, de oricine altcineva. 6iolenta familiala este un concept relativ nou in sociologie, aparut in anii 38. Aa a intrat in atentia strategiilor de protectie sociala cand miscarea feminista a propus un nou model de abordare teoretica. 1amilia a fost astfel redefinita ca fiind acel loc in care convietuiesc )oameni care au activitati diferite si interese diferite, si care in acest proces intra adesea in conflict) /artmann, 59=5 apud Popescu si ?untean, J888, @3$.
11

In definirea violentei intra-familiale trebuie luate in considerare doua dimensiuni de analiza: relatiile interumane pe care ne centram si natura violentei in discutie. Din perspectiva relatiilor interumane pe care ne centram, EuzaFa 5998, apud Popescu, 599=, ;<$ defineste violenta intrafamiliaia Ia nivelul relatiilor dintre adultii %eterose+uali, care coabiteaza, sau care au coabitat in trecut, Intr-o relatie de tip conjugal. Desi la nivelul relatiilor de cuplu putem vorbi atat despre violenta indreptata impotriva femeilor, cat si despre violenta indreptata impotriva barbatilor, statisticile arata ca aria de manifestare a violentei impotriva barbatului este numeric mai restransa. In urma cercetarilor efectuate s-a ajuns la concluzia ca la nivelul relatiei de cuplu, victimele violentei domestice sunt, in proportie de 9;Q, femei. 7cest fapt se datoreaza in parte socializarii barbatului spre violenta si in parte normelor socio-culturale impregnate de concepte patria%ale privind distributia rolurilor si puterii in familie. In afara de violenta la nivelul relatiei de cuplu, dintre sot si sotie, violenta domestica mai poate produce si alte comportamente agresive, cum sunt: abuzul copilului in familie" violenta intre frati" abuzul si violenta asupra parintilor sau membrilor varstnici ai familiei.

In ceea ce priveste natura violentei in literatura de specialitate se face distinctie intre violenta si abuz. Kponentii criminalizarii violentei intrafamiliale tind sa foloseasca termenul de abuz al sotului!sotiei pentru a minimaliza si restrange incidentul violent la nivelul relatiilor familiale. In acelasi timp, definitiile folosite in te+tele de lege tind sa foloseasca termenul de violenta intrafamiliala pentru a putea inscrie acest tip de comportament in randul compartimentelor cu raspundere penala. Din perspectiva naturii violentei, ?. PageloF 59=:, J5, apud Popescu,599=, ;=$ realizeaza o definitie mult mai cuprinzatoare a violentei intrafamiliale. )6iolenta intrafamiliala se refera Ia orice act comis sau omis de catre membrii familiei si orice consecinte ale acestor actiuni sau inactiuni, prin care alti membrii ai familiei sunt deprivati de drepturi si libertati egale si!sau care impieteaza asupra dezvoltarii lor optime si asupra e+ercitarii libertatii la alegere). 6iolenta intrafamiliala face parte si din preocuparile institutiilor de sanatate. 7stfel, perspectiva clinica asupra violentei domestice, este : )violenta domestica este o amenintare sau provocare petrecuta in prezent sau in trecut, a unei raniri fizice in cadrul relatiei dintre partenerii sociali, indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu). Popescu si ?untean, J888, @=$. 7bordarea eficienta si profesionala a violentei intrafamiliale necesita mai departe definirea conceptelor prezentate in conte+tul specificului socio-cultural al spatiului romanesc. 7stfel, &odul Penal Homan 5993, 9;-588$ cuprinde notiunea de violenta domestica, referindu-se la cazurile de violenta in general, clasificate in rubrica )Infractiuni contra persoanei)
12

sau )Infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanatatii). In aceasta categorie se includ mai multe forme de violenta domestica printre care unele deosebit de grave: - omorul calificat art.53;$, pedepsit cu inc%isoarea de la 5; Ia J8 de ani si interzicerea unor drepturi. 7ceasta infractiune se refera printre altele, la relatiile de rudenie dintre autor si victima de e+emplu: uciderea sotiei de catre sot sau invers a sotului de catre sotie$. - omorul deosebit de grav art.53<$ pedepsit cu inc%isoare de la 5; la J8 de ani si interzicerea unor drepturi" - pruncuciderea art. 533$, pedepsita cu inc%isoarea de la J la 3 ani. - lovirea sau alte acte de violenta, cauzatoare de suferinte fizice art.5=8$. 7ceasta infractiune se pedepseste cu inc%isoare de la o luna la @ luni sau cu amenda, iar daca ea a determinat o vatamare care necesita ingrijiri medicale de cel mult J8 de zile, se pedepseste cu inc%isoare de la @ luni la J ani sau cu amenda. - vatamarea corporala art.5=5$. K asemenea infractiune se refera la acte de violenta care prejudiciaza sanatatea victimei si care solicita, pentru vindecare, ingrijiri medicale de cel mult <8 de zile. #e pedepseste cu inc%isoarea de la < Iuni la @ ani. - vatamarea corporala grava art.5=J$ se refera la actele de prejudiciere a sanatatii victimei infirmitate permanenta fizica ori psi%ica, slutire, avort, etc.$ si care necesita, pentru vindecare, ingrijiri medicale de peste <8 de zile. #e pedepseste cu inc%isoare de la J la 3 ani. - lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte art.5=@$, adica acele acte de violenta care au avut ca urmare, dar fara intentie, moartea victimei. K asemenea infractiune se sanctioneaza cu inc%isoare de la @ la 5 8 ani. - vatamare corporala din culpa art.5=:$, referitoare la toate acele acte de violenta care au produs, din vina agresorului, vatamari ale integritatii corporale si ale sanatatii victimei, in asa fel incat aceasta solicita ingrijiri medicale de peste 58 zile. Pedepsele se acorda diferentiat in functie de numarul de zile necesar pentru ingrijirea medicala a victimei. 6iolenta domestica include ansamblul actelor abuzive sau de natura fizica, se+uala sau psi%ologica intervenite in mediul familial. In ceea ce priveste violenta fizica, am enumerat mai sus comportamentele si actele agresive pe care codul penal roman le incrimineaza. -a nivelul anului 599;, situatia actelor violente care s-au petrecut in interiorul familiei in Homania, era urmatoarea: <8 de infractiuni de omor in care barbatii si-au ucis propriile sotii" J; de infractiuni de omucidere in care femeile si-au ucis proprii soti Hadulescu si Eanciu, 5993, :<$. In primele luni ale anului 599< au fost comise in cadrul familiilor romanesti, 59J de infractiuni deosebit de grave, printre care 55; omoruri, :5 tentative de omor, 5J vatamari corporale si J: lovituri cauzatoare de moarte Hadulescu si Eanciu, 5993 , :<$, &ifrele se mentin ridicate si in 5993: 59 tentative de omor, 5@ lovituri cauzatoare de moarte, << de omoruri, @:5 de vatamari corporale Popescu si ?untean, J888, @3$. 7nul 599= nu aduce sc%imbari majore: J8@ vatamari corporale,
13

:J tentative de omor, J5 lovituri cauzatoare de moarte, ;< omoruri Popescu si ?untean, J888, @3$. -a nivelul anului 5999, In Homania @JQ din totalul infractiunilor au fost comise in mediul familial 7bra%am, J888, @J3$. 7stfel, au fost inregistrate: J3 de omoruri, ;= de tentative de omor, J< de lovituri cauzatoare de moarte, 5; vatamari corporale grave, 59 pruncucideri, 5: rele tratamente aplicate minorilor, @= incesturi 7bra%am, J888, @J3-@J=$. In ceea ce priveste participarea la savarsirea infractiunilor intrafamiliale, configuratia lor este urmatoarea 7bra%am, J888, @J=$" Publicatia americana )0%e >eF RorD 0imes) 53.85.5995, apud &atoiu, 5993, ;;$., din #N7, arata ca in, 593@, dintr-un total de J,; milioane de agresiuni cu victime femei, J;Q au fost comise de parteneri. In 5998, s-au raportat, tot in #N7, :888 de cazuri de femei ucise de partenerii lor, reprezentand aproape @8Q din totalul de crime contra femeilor )>eF RorD 0imes), 53.8:.599J, apud &atoiu, 5993, ;;$. Nn studiu efectuat in #N7, arata ca peste 5,; milioane de femei, anual, necesita tratament medical datorita traumelor suferite, in urma unor episoade de violenta domestica. 0oate aceste cifre sunt relative, incomplete si imprecise deoarece multe dintre victime nu fac plangere din diferite motive: isi mai iubesc inca sotul, din motive materiale, se invinovatesc pe ele insele pentru aceste evenimente, spera sa nu se mai repete, se simt rusinate de reactia pe care o pot produce celor din jur. 6iolenta intrafamiliala constituie un secret de grup, bine ascuns din cauza solidaritatii in pastrarea unei imagini morale a institutiei familiale. >umai violentele foarte grave ajung sa fie cunoscute. 7titudinea societatii cu privire Ia actele de violenta difera, atat din punct de vedere legislativ, cat si al opiniei pub5ice In functie de anumiti factori socioculturali. De e+emplu, legislatia romaneasca, cu e+ceptia omorului calificat, nu se ocupa in mod special, de cazurile de violenta domestica si nu sunt prevazute sanctiuni speciale sau agravante pentru acele cazuri in care sotul isi maltrateaza sotia sau o supune unor agresiuni care ii prejudiciaza sanatatea sau integritatea corporala. De obicei, atunci cand este solicitata interventia politiei de catre sotie, po5itistii care sunt barbati si au in marea lor parte o mentalitate patriar%ala, considera ca victimele si nu agresorii sunt vinovate pentru ca au fost maltratate, reprosandu-li-se ca au avut )ceea ce merita). K asemenea mentalitate este impartasita si de opinia publica, de rude sau de vecini, care in conformitate cu vec%iul proverb romanesc, considera ca *bataia este rupta din raiI Hadulescu si Eanciu, 5993 , :<$. Printre formele violentei psi%ologice se numara urmatoarele &iuperca,J888,J:=$: - agresiunea emotionala: umilirea in fata familiei, a rudelor, a prietenilor si c%iar a strainilor, punerea victimei in situatii dificile"
14

- agresiunea prin intermediul copiilor: Indepartarea copiilor de unul dintre parinti, limitarea accesului si intalnirilor cu acestia, amenintari legate de copii" - agresiunea prin control: interzicerea intalnirilor cu prietenii, impiedicarea crearii de noi prieteni, verificarea agendei, a programului zilnic, a corespondentei sau a jurnalului intim" - agresiunea prin intimidare: observatii cu privire la orice activitati, distrugerea anumitor lucruri indragite de victima, amenintari" - agresiunea prin status social: amenintari legate de se+, rasa, clasa sociala, varsta, ocupatie, sanatate, deficiente fizice sau psi%ice" - agresiunea financiara: limitarea dorintei de a munci si de a capata o independenta financiara, neconsultarea in problemele financiare ale familiei" - agresiunea prin invinovatirea si denigrarea victimei: nerecunoasterea actului de violenta prin invinovatirea victimei. Helatiile violente sunt progresive si au la baza lipsa de comunicare si intelegere reciproca, dar si traume din copilarie, multi agresori fiind martori la scene violente dintre diversii membrii ai familiei lor. 6iolenta se+uala in interiorul familiei se poate manifesta in doua directii: violul marital si formele de violenta se+uala dintre parinti si copii. In ceea ce priveste violul marital, aceasta este e+trem de greu de probat, deoarece, pe de o parte, aceasta infractiune se consuma intr-un spatiu intim si privat, unde nu e+ista martori, iar pe de alta parte, sotul se poate prevala de reglementarile juridice cuprinse in &odul familiei, care stabilesc obligatia e+ercitarii drepturilor conjugale. In plus, declaratia sotului despre consimtamantul anterior acordat de sotie, inaintea producerii agresarii, inlatura, de fapt, acuzatia de viol. &u alte cuvinte, cea mai mare parte a reglementarilor juridice din Homania cu privire la cazurile de viol, discrimineaza femeia. In ceea ce priveste incestul, ca abuz se+ual asupra copilului, ma voi ocupa de el mai pe larg intr-un capitol viitor. In concluzie, conf5ictul conjugal poate fi definit ca )o patologie de cuplu, determinata de problematica legaturii comple+e conjugale, in conditii5e societatii contemporane) Paunescu, 599:, 95$. Pornind de la definitia data de &atalin Samfir problemei sociale si de la cele doua nivele manifest si latent$ ale unei probleme sociale, surprinse de ?erton, ?arciana Popescu 599=, ;;$ concluzioneaza ca violenta intrafamiliala poate fi considerata o )problema sociala latenta in Homania, miscarile internationale actuale intervenind acut in stimularea redefinirii sale ca o problema manifesta).

15

A%U&UL SI MALT$ATA$EA COPILULUI CA 'O$ME AG$AVA#TE ALE VIOLE#TEI 'AMILIALE

5. Definirea fenomenului 7buzul reprezinta o problema sociala ce trebuie definita adecvat, care necesita interventie sociala si institutii de asistenta sociala si de sanatate specializate, cadru juridic corespunzator pentru protectie. Inca din 59<8, cand a fost pentru prima oara identificat ca o problema sociala )moderna), s-a scris foarte mult despre abuzul asupra copiilor. In 7nglia, #ocietatea >ationala pentru Prevenirea &ruzimilor asupra copiilor a produs inca de la sfarsitul anilor <8 multa literatura pe baza statisticilor de incidenta din registrele cazurilor de risc si metode de lucru cu familiile care au savarsit abuzuri asupra copiilor. 0ermenul de )abuz asupra copilului) a fost folosit pentru prima oara de Cempe, in 59<J, pentru a descrie )copilul batut). &onceptul a fost e+tins in mod constant. In anii care au urmat, a ajuns sa fie folosit pentru toate formele de rele tratamente, nu doar pentru abuzul fizic, dar si pentru formele de neglijare si abuz emotional si se+ual. Intre anii 59<; si 59=;, literatura care analiza abuzurile asupra copilului s-a dezvoltat enorm, mai intai in 7merica si apoi si in 7nglia. #c%imbarea denumirilor de la copilul batut la raniri neaccidentale, pana Ia abuzurile actuale asupra copiilor, sugereaza ca descoperirile de maine vor face ca definitiile de astazi sa fie necorespunzatoare. De e+emplu, conceptul de abuz se+ual a fost putin mentionat pana tarziu, in anii 38, dar acum constituie o preocupare majora. Problema abuzului asupra copilului este acum de interes international. In 593<, s-a fondat #ocietatea Internationala pentru Prevenirea 7buzurilor asupra &opiilor si a >eglijarii acestora, urmata in 593= de 7sociatia Eritanica pentru #tudiul si Prevenirea >eglijarii si 7buzului asupra &opiilor. &onferintele internationale atrag acum sute de auditori si aproape tot atatea studii si documente legate de acest fenomen. 7. T. 1ranDlin, unul din initiatorii acestei preocupari, afirma in 59=@ apud &ooper si Eall, 599@, 5 8$: )In ultimul deceniu, am vazut problema copiilor maltratati fizic, desc%isa sa includa si maltratarile emotionale, neglijentele, abuzul se+ual asupra copiilor, e+ploatarea se+uala sau prostitutia, pornografia, copiii siliti sa munceasca si manipularea institutionalizata a copiilor). 0ot el sugereaza ca cei care lucreaza in acest domeniu ar trebui sa conlucreze cu organisme internationale, cum ar fi Krganizatia Internationala a ?uncii, Krganizatia Internationala a #anatatii, N>I&A1, -iga Impotriva #claviei.

16

?ulti autori interesati de aceasta problema si-au pus intrebarea: de ce opinia publica nu sa preocupat inainte de abuzul asupra copiilor. David Lil a incercat sa dea un raspuns acestei intrebari. &a prim motiv a identificat dificultatea definirii abuzului asupra copiilor, atragand atentia ca este foarte greu sa se faca deosebirea intre comportamentul intentionat sau neintentionat al parintilor. In ce5e mai multe cazuri, parintii sunt cei care depun marturie, copilul nefiind intrebat. ?entalitatea traditionala in ceea ce priveste drepturile parintilor asupra copiilor a constituit un al doilea motiv al intarzierii preocuparii pentru abuzul asupra copilului. Eataia este unul din aceste drepturi. &ultura traditionala aproba pedeapsa corporala si apara dreptul parintilor de a-si creste copiii asa cum cred ei de cuviinta. 7ceasta conceptie a inceput sa se sc%imbe putin cate putin o data cu intrarea in vigoare a drepturilor copiilor promovate de #ocietatea pentru prevenirea &ruzimilor asupra &opiilor. In Homania postdecembrista pasii care s-au facut in aceasta directie au fost generati mai mult de organismele internationale, decat din proprie initiativa, si de asemenea, mai mult pe plan teoretic, legislativ decat practic. #e pastreaza la noi, in special la nivelul mentalitatilor oamenilor, ideea unei neinterventii a organismelor statale in problemele familiale si conceptia de sorginte comunista, cum ca o familie isi poate rezolva singura problemele. Pentru Homania, problema abuzului asupra copilului este noua ca preocupare globala. Principalele trasaturi specifice ale conte+tului in care se produce abuzul si neglijarea copilului in Homania sunt 1undatia )#alvati &opiii), J888, 5@$: - ?entalitatea educativa punitiva, lipsita de empatie pentru copil, pentru nevoile si aspiratiile lui: )trebuie sa fii sever cu copilul)" )copilul trebuie obisnuit cu greutatile vietii)" )trebuie pedepsit orice interes al copilului pentru lucruri interzise)" )bataia este rupta d5n rai)" )copilul trebuie sa asculte) etc. in acest conte+t, putem avansa ideea ca abuzul si neglijarea copilu5ui au ,o oarecare traditie in Homania. - A+istenta tabu-urilor, falsa pudoare care e+plica indiferenta, non-interventia comunitatii in cazuri de abuz notorii: - &onsecintele politicii demografice represive a regimului &eausescu, ce a generat un numar mare de copii nedoriti, un numar mare d:e parinti incapabili sa faca fata responsabilitatilor parentale si a consolidat fenomenul de institutionalizare a copilului, ca pattern predilect de raspuns Ia situatii de criza in aceasta privinta. - &osturile sociale ale tranzitiei care se traduc prin dificultati economice pentru familii saracie, somaj, criza de locuinte, inf5atie, scaderea consumului. 7ceste fenomene sunt resimtite, indeosebi, de familiile cu mai mult de doi copii, ceea ce determina ca principalul grup de risc in ceea ce priveste nivelul de trai sa fie, in Homania de azi, copiii. - 0ranzitia se traduce nu numai in dificultati economice ci si in fenomene patologice asociate stresului social pe care il genereaza: scaderea controlului social, cresterea anomiei, a
17

criminalitatii, a violentei in familie, in scoli, in spatiul public$. Datorita pozitiei lor de inferioritate, copii devin, deseori, victime ale acestei patologii sociale. - Ine+istenta unui sistem eficient de protectie a copilului -" serviciile medicale, educationale, sociale, juridice actioneaza limitat si dispun de resurse reduse materiale, financiare, organizatorice, umane, etc.$. -a aceste deficiente se adauga si mentalitatii inadecvate ale celor ce lucreaza In acest domeniu. 7ctivitatea de preventie este ca si ine+istenta. 7sistenta sociala pentru familie si copil se reduce la forme pasive, monetariste, care nu fac decat sa redistribuie saracia. Eeneficiarii nu sunt incurajati sau sprijiniti, prin politici active, sa aiba o atitudine responsabila, sa devina capabile sa se auto-intretina, sa gaseasca solutii problemelor lor si sa nu astepte o suma de bani din ce in ce mai mica, in realitate din partea statului. Problematica abuzului este slab, vag si incomplet mentionata in legislatia interna. &%iar daca s-au facut anumiti pasi in aceasta directie, masurile luate nu se pot aplica in totalitate, fie din cauza lipsei de resurse materiale si umane, fie din cauza lipsei de interes a practicienilor implicati. In special, nu a fost elaborat sistemul legislativ intern care sa intareasca si sa sprijine aplicarea legislatiei modelul internationale sociocultural, de in domeniu, de la sanatate care ai Homania populatiei a infantile, aderat. etc. In definirea notiunii de abuz trebuie tinut cont de situatia copiilor din fiecare tara, de indicatorii Indiferent de faptul ca e+ista o gama larga de definitiO ale abuzului toate au doua elemente comune Samfir, 599@, 5J8$: sanatatea fizica sau psi%ica a copilului este afectata" vatamarea este facuta in mod intentionat. Pentru ca sa se considere abuz, este necesara prezenta acestor doua elemente" o vatamare foarte mica a copilului cu o responsabilitate totala si asumata din partea familiei nu constituie abuz. #i la fel, situatia in care se produce o vatamare semnificativa a copilului, iar parintii nu pot fi considerati responsabili, nu constituie abuz. 7buzul este o manifestare a violentei impotriva copilului, profitandu-se de diferenta de forta fizica, psi%ica, economica$ dintre adulti si copii, )Krice act prin care se produc vatamari corporale si e+puneri la situatii periculoase sau percepute ca fiind periculoase de catre copil constituie abuz 1undatia )#alvati &opiii), J888, <$. Desi in Dictionarul A+plicativ al limbii romane se face distinctie intre )abuz) )intrebuintarea fara masura a unui lucru)$ si )maltratarea) )a trata pe cineva cu asprime, a-i provoca dureri fizice sau morale" a c%inui" a brutaliza)$.$ In literatura referitoare la protectia copilului cei doi termeni sunt sinonimi. Dintr-o perspectiva medicala maltratarea este definita ca )orice forma voluntara de actiune sau de omitere a unei actiuni care este In detrimentul copilului si are loc profitand de
18

incapacitatea copilului de a se apara, de a discerne intre ceea ce este bine sau rau, de a cauta ajutor si de a se autoservi) Popescu si Hadut, 599=$. #e desemneaza in mod curent ca fiind copil maltratat, copilul care este supus la acte de brutalitate mai mult sau mar putin grave, fie la lipsa de ingrijire, care duce la leziuni fizice sau la tulburari ale dezvoltarii. Heiese ca maltratarea este orice forma voluntara de actiune sau de omitere a unei actiuni, cu consecinte nocive pentru copil, profitand de pe urma diferentei de putere dintre agresor si victima. 7buzul poate fi regasit oriunde si oricand in istoria si in prezentul societatii omenesti. 1ormele de rele tratamente cuprind toate aspectele personalitati: cel fizic, cel psi%ic emotional$, cel moral si cel se+ual. In literatura de specialitate e+ista o diferentiere uzuala intre patru tipuri de ma5tratare: abuzul J<$. 7buzul fizic implica folosirea fortei fizice asupra copilulu5 si supunerea la munci dificile care depasesc posibilitatile acestuia avand ca rezultat vatamarea integritatii sale corporale. Al presupune pedepse ca: asezarea in genunc%i a copilului, legarea lui, lovirea, ranirea, otravirea, into+icarea sau arderi produse in mod intentionat, e+ploatarea muncii copilului abuz economic$. 7buzul emotional psi%ologic$ este un comportament inadecvat al adultului fata de copil, cu efecte negative asupra personalitatii in formare a copilului. Hespingerea, izolarea fortata, terorizarea, ignorarea, coruperea, e+ploatarea copilului reprezinta forme ale acestui tip de abuz. 7buzul se+ual consta in e+punerea copilului la vizionarea de materiale pornografice, seductie avansuri, mangaieri si promisiuni$ sau implicarea sa in acte se+uale genitale, orale sau anale. >eglijarea este incapacitatea sau refuzul adultului de a comunica adecvat cu copilul, de ai asigura nevoile biologice, emotionale, de dezvoltare fizica si psi%ica, precum si limitarea accesului la educatie. >eglijarea pune in pericol dezvoltarea normala a copilului - dezvoltarea bio-psi%o-socio-culturala. &ele mai grave forme de neglijare sunt: neglijarea %ranirii copilului, neglijarea imbracamintei lui, neglijarea curateniei si a sigurantei locuintei, neglijarea supraveg%erii copilului, neglijarea ingrijirii sanatatii lui, neglijarea educatiei scolare, neglijarea nevoilor sale afective si de comunicare, abandonul copilului. 7ceste categorii nu se e+clud una pe alta" clasificarea facuta este una artificiala deoarece, in realitate, e+ista o impletire a diferitelor forme de abuz. Aste greu de crezut ca abuzul fizic nu are si consecinte psi%ice sau ca abuzul se+ual nu este insotit de efecte fizice sau psi%ice asupra copilului abuzat. 7buzul economic poate deveni fizic daca munca depaseste capacitatea fizica a copilului$, psi%ic mai ales daca munca este umilitoare$, sau se+ual prostitutia, pornografia$.
19

fizic,

abuzul

emotional,

abuzul

se+ual,

copii

neglijati

Cillen,

599=,

7buzul asupra copilului genereaza traume majore din punct de vedere fizic, psi%ic, emotional si social. 0ensiunile intrafamiliale si lipsa atasamentului intre membrii familiei vor determina aparitia unor sentimente ambivalente, atat fata de familie, cat si fata de persoanele straine. 0oate acestea conduc la izolare, agresivitatea, pierderea notiunii de sprijin din partea familiei si a increderii in capacitatea acesteia de a-l proteja, apatia, neintegrarea sociala si compensare prin violenta, delicventa si relationare facila cu persoane dubioase, abandon scolar si c%iar parasirea domiciliului cu neintegrare sociala si profesionala. 7buzul impotriva copiilor este privit in general ca un fenomen legat de mediul familial, de persoanele din familia nucleara sau mai larga menita sa ingrijeasca minorii, sau de inlocuitorii acestora. ?ai adecvat ar fi insa, asa cum considera Pecora 599J, apud Hot%-#zamosDozi, 5999, <J-<:$ conceptualizarea abuzu5ui comis impotriva copilului la trei nivele: societal, institutional si familial. 7buzul societal reprezinta totalitatea actiunilor, atitudinilor si valorilor societatii care impiedica buna dezvoltare a copilului. Nnele daca nu majoritatea$, societati sunt abuzive cu copiii. Ale nu constituie medii prielnice de dezvoltare a copiilor: fie datorita conditiilor economice ce nu pot asigura un nivel de trai corespunzator" fie datorita insuficientei dezvoltari a serviciilor sociale pentru copii" fie datorita unor conditii de razboi sau violentei sociale" fie datorita unor reglementari sau mentalitati discriminatorii in raport cu unele categorii de copii" fie datorita tolerarii diferitelor forme de abuz impotriva copiilor.

20