Despre sinucidere Autor anonim

Sinuciderea. se defineste ca fiind o moarte intentionata, autoindusa. Sinuciderea este un act specific uman si care apare , din cele mai vechi timpuri, in toate societatile. Oricum, exista diferente mari in atitudinea societatii privind sinuciderea, in modul in care aceasta e comisa si in frecventa ei in diferite momente ale istoriei. Istoric. In antichitate, in Europa, in special in timpul Imperiului Roman, sinuciderea era un act aprobat si uneori chiar onorant. Romanii, influentati de doctrina stoicismului, recunosteau multe motive posibile pentru sinucidere. Filozoful roman Seneca ridica sinuciderea la ran ul ultimului act al omului liber. !entru Sf. Au ustin, oricum, sinuciderea era un pacat prin excelenta. "ateva consilii timpurii ale #isericii "atolice au decretat ca cei ce se sinucid vor fi privati de ceremonialul obisnuit la inmormantare$ iar pana in Evul %ediu, #iserica Romano&"atolica condamna orice sinucidere. 'e ile medievale stipulau de obicei confiscarea bunurilor sinuci asului, si de obicei decretau cadavrul ca fiind indemn. 'e i en lezesti mai tarzii, obli au la confiscarea proprietatilor sinuci asului, dar de ri orile acestor le i se scapa deseori cu a(utorul unui verdict de nebunie, iar le ea in sine este abolita in )*+,. -n statut din )*./ le aliza inmormantarea sinuci asilor, cu conditia ca pamantul sa nu fie sacru. 0otusi, serviciul reli ios nu a fost permis pana in )**.. Sinuciderea este inca interzisa de crestinism, iudaism si islam. In )*1+, Emile Dur2heim a propus ca sinuciderea sa fie considerata un fenomen social, mai de raba dect un act individual. El a vazut sinuciderea ca pe un rezultat al unei adaptarii sociale resite a individului si a lipsei de inte rare sociala. El a identificat patru tipuri de sinucidere3 4 e oista, 4 altruista, 4 fatidica si 4 anomica. 0endinta este astazi ca sinuciderea sa fie vazuta mai mult in termeni filozofici decat in termeni morali. "onditii ce duc la sinucidere. "ei mai multi cercetatori in domeniul stiintelor sociale considera ca este o forma complexa de comportament, cu cauze atat sociale cat si psihice. De exemplu, psihiatrii au descoperit ca o depresie adanca este comuna tuturor sinuciderilor pe care le&au studiat. Au fost aduse ar umente in spri(inul ideei ca unii oameni sunt predispusi enetic la depresie, si prin aceasta la sinucidere. !siholo ii si sociolo ii au asit multe alte influente situationale ale acestei situatii. Sinuciderea este deseori o cale de scapare din circumstante dureroase$ poate fi folosita ca un act de razbunare impotriva unei persoane considerata vinovata pentru suferintele ce au condus la sinucidere. Aceste sentimente sunt deseori dezvaluite in scrisori de adio. "el mai comun element implicat in sinucidere pare a fi perceptia persoanei ca viata este atat de dureroasa incat doar moartea poate oferi alinare. Durerile cronice, fizice ori emotionale, pot conduce la un simt al imposibilitatii persoanei de a schimba circumstantele vietii, si in eneral simtul imposibilitatii oricarei schimbari, contribuind la viziunea psiholo ica de tip 5tunel6, in care moartea este perceputa ca unica alternativa. "onditiile sociale rezulta frecvent din rata crescuta a sinuciderilor. Acest lucru s&a intamplat, de exemplu, in 7ermania dupa al doilea razboi mondial, si in S-A, in timpul marii depresii economice din )1//. In ultimii ani, sinuciderea a fost ocazional folosita ca o forma de protest politic impotriva politicilor unui anumit uvern. Sinuciderile nereusite pot fi considerate 5stri ate de a(utor6, si, daca sunt i norate, pot fi precursoare nefericite ale unor viitoare sinucideri reusite.

Aceste stri ate de a(utor trebuie totusi deosebite de formele manipulative ale unor incercari de sinucidere care incearca sa atra a atentia, sau de amenintari, a caror tinta este controlul sentimentelor si comportamentului celorlalti, de obicei membrii ai familiei. Atitudini fata de sinucidere. Sinuciderea este ile ala in multe tari si este puternic condamnata prin mi(loace non&le ale, in special de natiunile in care #iserica Romano&"atolica este predominanta. 'a cealalta extrema se situeaza societati care onoreaza anumite tipuri de sinucidere. In trecut, de exemplu, in 8aponia, se respecta obiceiul hara&2iri&ului, in care un individ umilit se pedepsea pentru esecuri sau fu a din fata obli atiilor prin infi erea in abdomen unui pumnal. Si in India, pana spre sfarsitul secolului 9I9, era de asteptat ca o vaduva, din onoare, sa se urce pe ru ul funerar al sotului decedat, practica cunoscuta sub numele de 5suttee6. In timpul celui de&al doilea razboi mondial, pilotii (aponezi, 2ami2aze, considerau ca suprema onoare sa plece in misiuni sinuci ase de bobmbardament in care se prabuseau cu avioanele peste tintele inamice. 0endinte actuale. 0oate formele obisnuite de sinucidere ce au aparut in trecut se asesc astazi in natiunile moderne. -ltimele tendinte in frecventa lor este neclara, deoarece statisticile despre sinucideri nu sunt demne de incredere, si sunt adunate in diferite moduri in locuri diferite. Rata sinuciderilor este in eneral mai scazuta in societatile romano&catolice decat in cele protestante. -nii experti considera ca tendinta de crestere a ratei oficiale a sinuciderilor in tarile vestice in ultimul secol, se datoreaza metodelor imbunatatite de stran ere a datelor si a sti matului scazut atasat sinuciderii. "resterea sperantei de viata a oamenilor in natiunile vestice influenteaza probabil unii batrani aflati in stadii terminale ale unor boli sa se sinucida. De asemeni, ei pot cere in mod voluntar eutanasia, care se defineste ca fiind sinucidere asistata a unei persoane care sufera de o boala aflata in stadiu terminal, si care sufera de dureri de nesuportat. Sin ura tara in care eutanasia voluntara nu este ile ala, este Olanda. "hiar si aici, nu are un statut le al, dar, atata timp cat un doctor ce asista o sinucidere urmeaza procedurile le ale, va fi imun in fata oricaror acuzatii. Discutii le ate de le i in cazul eutanasiei voluntare sunt dezbatute acum in unele state din Australia, "anada si S-A. -nii psiholo i considera ca cresterea sentimenului de sin uratate, de dezradacinare sau de lipsa de sens al vietii contribuie la multe din sinuciderile din tarile industrializate. In S-A, de exemplu, rata sinuciderilor in intervalul de varsta ):&.; de ani, s&a triplat intre anii )1:, si )1*,$ sinuciderea fiind acum a treia cauza ce determina moartea in acest interval de varsta. Impactul sinuciderii asupra rudelor si prietenilor celui decedat este foarte complex, variind de la sentimente de vinovatie si suparare, pana la neincredere, frustrare, furie si disperare. Diferite or anizatii incearca sa acorde un spri(in confidential, si sentimental pentru oricine se afla intr&o criza ce poate cauza sinuciderea, astfel incercandu&se reducerea numarului sinucidrilor, in special in randul tinerilor.