Vous êtes sur la page 1sur 10

IsabelaVS-Noaptea-de-Sanziene.rtf/6mai 2017/ 33233car./ 4645 cuv.

Sursa : https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/noaptea-de-sanziene/
Isabela Vasiliu-Scraba, Martirii închisorilor în viziunea lui Mircea Eliade
și a Părintelui Arsenie Boca
„Există o ieșire din timp”. Acest mesaj adresat Apusului de un deținut politic schingiuit de
comuniștii atei până în pragul morții nu se referă nici la timpul istoric, nici la sfârșitul baladei
Miorița îngânată de cel martirizat chiar în timpul torturii. Doar la nevoia stringentă a
cunoașterii Adevărului cel unic: „Pentru veșnicia noastră în împărăția lui Iisus nici prețul vieții
nu este prea mare” (Sfântul Arsenie Boca).

Motto: “Rar să găseşti un om care să dea sens religios morţii… [s-o vadă] ca pe-o izbăvire sigură din
împărăţia păcatului”(Părintele Arsenie Boca, în vol. Mărturii din Ţara Făgăraşului, 2004, p.121)*

Când Sartre(1) va înceta sa intereseze, Mircea Eliade va dăinui prin romanul său
metafizic, Noaptea de Sânziene, credea Robert Kanters în anii de glorie ai
existenţialismului francez. Raţiunea pentru care “ultimul dintre marii critici ai
Parisului”(v. Monica Lovinescu, Demnitatea naraţiunii, în România literară, nr.9/1991)
scria acest lucru ţine de fondul metafizic al romanului Foret interdit (Paris, 1956).
Dincolo de arbitrarele împărţiri geografice ale culturii europene, s-a întâmplat ca ideea pe
baza căreia Mircea Eliade şi-a construit romanul publicat în anii cincizeci la Paris să fie
limpede formulată şi la Bucureşti de preotul profesor Dumitru Staniloaie(2) în primăvara
anului în care s-a dus la Domnul: “noi, românii, trebuie să-i ajutăm pe occidentali să se
spiritualizeze” (v.interviul cu D. Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române, în
rev.Apostrof, nr.3-4/34-35 martie-aprilie 1993, p.13, precum şi vol.: D.Stăniloae, Reflecţii
despre spiritualitatea poporului român, ed.II-a, Ed. Elion, Bucureşti, 2004).

Noaptea de Sânziene (Paris, 1955, ed. II-a, 1972, Bucureşti, ed.III-a, 1991, ed.IV-a,
2010), înfăţişează un filozof ajuns deţinut politic în România ocupată după 23 august
1944 de trupele sovietice ocrotite de observatori anglo-americani. Modelul personajului
este fără îndoială real si nu greu de găsit în cercul de prieteni pe care-i lăsase Eliade în
ţară. Personajul Biriş, împrumutând atât soarta cât şi unele trăsături ale gânditorului
religios Mircea Vulcănescu (1904-1952), împărtăşeşte cu limbă de moarte acel mesaj
destinat unui prieten aflat dincolo de Cortina de fier. În pragul marii treceri, filozoful aflat
după gratii pentru vini imaginare (menţionate de fosta Editură a PCR în 2003 şi 2004 pe
cărţile lui M. Vulcănescu de ca şi cum vinovăţia ar fi fost reală, vezi
https://www.youtube.com/watch?v=xsi5wHC44AA ) transmite unui român de la Paris
următorul mesaj pe care acesta are datoria să-l transmită la rândul său mai departe:
“există o ieşire [din timp]. Să o caute şi ei [occidentalii]!” (Mircea Eliade, Noaptea de
Sânziene, Bucureşti, vol.II, 2010, p.299).

Textul de evocare a lui Mircea Vulcănescu scris de Eliade la un deceniu după apariţia
Nopţii de Sânziene începe cu mărturisirea că nu a întâlnit în viaţa sa un om mai modest şi
mai înzestrat cu atâtea daruri admirabile: curiozitate nestăvilită şi o cultură vastă, solidă,
bine articulată, pe un fond de mare inteligenţă şi generozitate. Credinţa religioasă, iscusit

93). p. dar mai ales victorie împotriva Morţii” (M. Invocând întâi Biblia unde se arată că “porţile împărăţiei cerurilor se vor deschide şi va intra fiecare neam cu cinstea şi cu slava sa” (Apoc. Holocaustul roşu.Apostrof. p. ea se admite doar cu condiţia ca acel caz să fie considerat o eroare judecătorească. p.13). academică. 146).267. situaţie socială. Ilustrată de atitudinea contemplativă a ciobanului din balada Mioriţa. De aceea. familie. Tot atunci el încercase a schiţa trăsăturile prin care opera sa de istoric al religiilor. Interesat din tinereţe de transcendent. fără a avea vreo vină. Victorie împotriva călăilor. de “tot ceea ce nu face parte din lumea noastră deşi se află printre noi. Fragmentarium.Humanitas. de eseist şi de romancier se singularizează în aria culturilor orientale şi occidentale frecventate. Bucureşti.tălmăcită în scris. nepublicat în întregimea sa în niciuna din cele două ediţii. Directivele KGB în Meridianul românesc. s-a putut cu uşurinţă remarca persistenţa uneia din directivele NGVD/KGB privitoare la “impiedicarea reabilitării celor condamnaţi în procesele politice. în vol. desigur. In anul scurtei întoarceri în România la vremea războiului.Vulcănescu. în vol. 1994. Florin Mătrescu. Spre deosebire de spiritul contemplativ răsăritean. Procesul nu trebuie însă reluat. Mircea Vulcănescu le-a primit senin. Dacă reabilitarea devine inevitabilă în unele cazuri. p. 2000. textul lui Mircea Eliade apare cenzurat în ediţia M.3-4. . dar n-am voie nici să neglijez darurile ce mi le-au dat Dumnezeu şi neamul meu”. Mircea Eliade era convins că unii oameni ajung să trăiască precum sfinţii. ca şi încercările vin tot de la Dumnezeu”. apoi pe Sf. aidoma ţăranilor autentici. era trăită de prietenul său cu simplitatea ţărănească care-l făcuse odată să-i spună. Ed. Fiindcă demonetizarea ideologiei comuniste n-a însemnat cedarea poziţiilor câstigate de profitorii fostei ideologii. pentru ca cei care au pricinuit greşala să nu fie invocaţi” (v. în mijlocul nostru”. In plus. el s-ar integra culturii apusene prin respectul faţă de faptul istoric (p. teologul Dumitru Stăniloae observa că “occidentalii n-au avut spiritualitatea profundă pe care a avut-o Răsăritul” (v. Cum uşor s-a putut observa după 1990. glorie. spiritualitatea românescă (3) s-ar fi singularizat de-a lungul zbuciumatei ei istorii prin capacitatea “de a experimenta contemplaţia în suferinţă” (Mircea Eliade. SUA. În Noaptea de Sânziene el face o aluzie la timpul istoric în care.3). că “darurile. deosebit fundamental de prezentul evanescent al timpului istoric măcinându-şi clipa iluzorie între a fost şi va fi fost. Eliade scrie că ceea ce ştim de viaţa pe care filozoful a trăit-o în temniţă “ne e deajuns ca să înţelegem cât de totală i-a fost victoria.1992). 1993.21). dezinteresat de istorie. “O anumită incapacitate”. după care “eu n-am voie să mă afirm contra altora. Mircea Eliade nota interesul pe care i-l trezeşte faptul mistic “validat de istoria multimilenară a religiilor” (fragmente din Jurnalul portughez. n-a putut fi dată în vileag nici până azi. 3 martie 2001. Vasile cel Mare. au fost schingiuiţi şi omorâţi după gratii opt sute de mii de români (apud. libertate”. ed. In încheierea textului din 1967. teroarea subterană şi corupţia. Eliade. într-un prezent continuu. Ultimul Cuvânt. în clipa când au venit încercările şi “în câteva zile a pierdut tot: avere. nr.119). Ultimul Cuvânt apărut la Editura Crater. p. Trepte pentru Mircea Vulcănescu. ed. în care au prosperat responsabilii ideologici ai ocupaţiei bolşevice.interviul din rev. Bucuresti.II-a. 2010. dr. 1999) din milioanele de români şi aşa-zişi “moldoveni” întemniţaţi sau deportaţi din ţară sau din provinciile incorporate în URSS. I-a1939.

interpretat însă din punctul de vedere al istoricului religiilor cu acces la “sensurile spirituale ale formelor obiective. Să o caute şi ei !”. materiali şi biologici. Fiţi tari în credinţă. asasinat prin schingiuire după gratii. un fel de realitate desăvârşită. prietenul său. Ed. îl încuraja şi îl ajuta pe Stăniloae la traducerea Filocaliei pe care poeta Zorica Laţcu (Mărturii din Ţara Făgăraşului despre părintele Arsenie Boca. In momentele ultime ale deţinutului politic Valeriu Gafencu întemniţat în primul an de facultate şi trecut în lumea de dincolo după 12 ani într-o stare de har. Petre Biriş transmite un mesaj destinat lui Viziru. în ziua de 18 februarie 1952” (Ioan Ianolide. Într-o perfectă linişte interioară. care-i spusese atunci: “Sunt fericit că mor pentru Hristos. 1942. el însuşi urmând a avea în 28 noiembrie 1989 o moarte martirică (vezi Isabela Vasiliu-Scraba. In romanul deschiderii cerurilor la echinox. Dar Eliade n-a dedublat doar personajele masculine. căci Hristos îi va birui pe toţi vrăjmaşii. Lui îi datorez darul de azi. de acolo de unde mă voi afla mă voi ruga pentru voi si voi fi alături de voi.. Moartea martirică a Părintelui Arsenie Boca. dar voi aveţi de purtat o cruce grea si o misiune sfântă. în închisoare fiind. care evoluează în dublet: Biriş-Viziru şi Partenie-Viziru. a cărei vedere te face fericit… Şi- a dat sufletul către orele 13. Totul e o minune. Agaton. 2006. Eu plec. rectorul Academiei Andreiene din Sibiu avea să scrie că “destinul uman nu se desfăşoară influenţat numai de factori imanenţi. Ed. ajuns în noaptea de Sânziene “la umbra unui . În timp ce Partenie (romancierul de mare succes) este ucis dintr-o confuzie. semn al transcederii suferinţei şi a depăşirii spaimei de moarte Biriş spune următoarele: “Există o ieşire [din timp]. Întoarcerea la Hristos. 2010). iar Biriş martirizat în temnița comunistă așa cum s-a întâmplat si cu filozoful Mircea Vulcănescu. 1946. a avut simţământul că Hristos era prezent în Valeriu. Prefaţa la vol.com/parintele-arsenie- boca/isabelavs-martiriul7-boca/). În anii de glorie ai “mişcării religioase din jurul Mânăstirii Brâncoveanu” (D. Stăniloae. un adevăr ascuns la Centenarul de la Mânăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. ultima fiind cea care reface cu Stefan cuplul primordial. p. Credinţa strămoşască.189-190). ci asupra lui stau aplecate în fiecare clipă atât puterile cerului cât şi ale iadului. în Omagiu Patriarhului Nicodim Munteanu). dar real. spunea prin anii patruzeci că Evanghelia a fost menţinută vie în conştiinţa veacurilor de toţi cei martirizaţi pentru credinţa creştină (Părintele Arsenie Boca.. în Jurnalul portughez). https://isabelavs2. Ioan Ianolide a trăit ieşirea din timpul istoric sub forma beatitudinii extazului mistic. Inainte de a-şi da duhul. Stefan Viziru în exilul de la Paris. Elemente de antropologie ortodoxă.78) și poetul Nichifor Crainic au stilizat-o. În măsura în care mi se va îngădui.A urmat o pauză… A putut să mai rostească ‘S-a sfârşit!’ Totul era făcut din lumină nepământească. încercând să-l înrâurească în sensul dorit de ele” (D. mesaj care nu este altceva decât o mărturie de credinţă în viaţa de dincolo. Veţi avea multe necazuri. sau dirijat numai de voinţa proprie şi a celorlalţi oameni. Stăniloae. atât Biriş cât şi Viziru ajung pe tărâmul vieţii fără de moarte. Ianolide. în Noaptea de Sânziene.III al Filocaliei. eterne ale religiei” (Mircea Eliade. p. Mircea Eliade imaginează trei personaje masculine.wordpress. 1948) când Părintele Arsenie îl îndemna. 2004. Faimosul stareț Arsenie Boca (4). Fericirea de a cunoaşte calea. Ciru Partenie si Stefan Viziriu se intersectau în existenţa lor cu Ioana şi Ileana.

în urmă cu nişte ani observasem că tripartiţia sufletului omenesc implică o singură parte cu acces la nemurire obţinut prin desprinderea de ursita celorlalte două (vezi Isabela Vasiliu-Scraba. Pictura Părintelui Arsenie Boca. Doar la nevoia stringentă a cunoaşterii adevărului şi mântuirii. îngânată de un profesor de filozofie în timp ce era torturat. ieromonahul Arsenie Boca. Ed. Toţi martirii credinţei din temniţele în care mercenarii ocupantului sovietic au ucis circa opsutedemii de români din milioane de întemnițați fară vină au mărturisit adevărul biblic după care “pentru veşnicia noastră în Împărăţia lui Iisus. în vis. scos abuziv din preoţie în primăvara anului 1959. Deschiderea cerurilor într-un mit platonic si în Miotiţa/ The opening of the skies in a Platonic myth and in Mioritza ballad. aproape jumătate de secol. creştinismul a adus noutatea Împărăţiei lui Iisus care. Cărarea Împărăţiei).crin” în Paradis. Fiindcă. Martiri ai temniţelor româneşti (Ed. Gâlceava omului cu revelaţia în vol. nici la spiritualitatea pre-creştină perpetuată prin balada Mioriţa. povestea din balada Mioriţa se reduce la trei inşi din care unul moare ca să ajungă la prezentul etern al vieţii veşnice.2007). cu mult mai semnificativ si mai ascuns mulţimii (vezi Alexandru Valentin Crăciun.Părintele Arsenie Boca. scăldând-o în focul ceresc pe care-l aduce cu sine imaginea de slavă a pruncului Iisus. nici tunsura sa de puşcăriaş. Abia în 2007. asemenea urgenţe de natură spirituală au fost păstrate numai de românii sacrificaţi la Yalta de Occidentali. nici preţul vieţii. spre Cale şi spre Viaţă”(Părintele Arsenie Boca. Mircea Eliade observase că omul modern a renunţat a-şi fructifica viaţa spirituală. nici haina pruncului Iisus. Anume că haina de puşcăriaş are darul de a se metamorfoza într-un mănunchi de raze care transfigurează spaţiul întunecos al unei celule. sept. pictează într-un altar bisericesc pe Maica Domnului cu Iisus în zeghe de puşcăriaş. Slobozia. Părintele profesor Costa de Beauregard spunea în 1991 că Ortodoxia românească are capacitatea de a ajuta Apusul să scape de relativismul în adevăr. pe care de atunci încoace o observă multă lume. nu se referă nici la timpul istoric al ocupaţiei sovietice a ţării deposedată de Bucovina de Nord şi de Basarabia. şi nici un preţ nu este prea mare” (v. mesaj adresat Apusului de un deţinut politic schingiuit până în pragul morţii. Elefterie cel nou din Bucureşti. Pe când scria Noaptea de Sânziene.9/58. când la Mânăstirea Diaconeşti din judeţul Bacău se lucra la realizarea albumului Fericiţi cei prigoniţi. anul V. Dar mesajul venit din România aflată “sub ocupaţie bolşevică”. nr. a făcut destinul care ne atrage spre Adevăr. Star Tipp. în rev. Lumea Credinţei. După repetatele întemnițări „preventive” și 14 luni de lagăr de extreminare. chiar în bolta altarului celei mai impunătoare biserici din mijlocul capitalei României (în apropierea Operei). dar lui. i se mai arată ceva. Bonifaciu. în opinia lui Eliade (ca şi a profesorului Dumitru Stăniloae şi a părintelui profesor Costa de Beauregard). Cărarea împărăţiei). 2004). Părtintele Arsenie Boca îi dezvăluie în vis unui student la Teologie semnificaţia imaginii pe care el a pictat-o în altarul Bisericii Sf. Interesant este că nimeni nu observă. de materialism şi de alte suferinţe ale vremurilor moderne care-l macină: “Diferitele comuniţăţi creştine ar putea . “din destinul Lui. Studentul vede zeghea. Foarte schematic. 2008). Asociind baladei idei din filozofia platonică. Bucureşti. deşi icoana are dimensiuni impresionante şi este cum nu se poate mai la vedere. Faţă de această intrare pe tărâmul vieţii fără de moarte.

Germania. deţinut politic între 1958 şi 1963. Probabil aici s- ar găsi şi motivul pentru care Eugen Ionescu nu a vrut niciodată să-l cunoască personal pe J. Eliade. 2000). Irecson. La Paris în 1956.afla în Ortodoxia românească destulă umilinţă. 1933. autor al unor cărţi de referinţă în domeniul teologiei şi filozofiei culturii (Patriarhul Dositei al Ierusalimului şi legăturile lui cu Ţările Române. aproape de Geneva. le era cu totul interzisă tipărirea în ţara aflată “sub ocupaţie comunistă” (apud. adevăr şi dragoste pentru a regăsi tradiţia Sfinţilor Părinţi” (v. Grigorie Palama. 2008.fr/Etudes/?p=717 ): “I-am spus aseară lui Beckett că uriaşul. Realist (în sens platonic) precum filozoful religios Nae Ionescu. Horia Stamatu).P. . Note şi comentarii marginale 1. Şaguna. nr. Franţa şi Grecia. enero 1956. Cronica international. 21 aprilie 1991). Dumitru Stăniloae (1903-1993) a fost absolvent şi doctor în teologie la Universitatea din Cernăuţi. A. Referitor la acest vinovat dezinteres al „umanistului” Sartre. indiferent de aprecierea de care se bucurau pe mapamond. Stamatu.I-III.R. vol. scria Alexandru Paleologu. invitat să predea în Anglia. limitarea existenţei umane la social şi politic era desigur în defavoarea lui Sartre. interviul luat soţiei lui Cioran în 1996 http://dodille.org/hem/dep/punta001009htm). Madrid. Florin Mătrescu.filosofia. M.Sartre ale cărui scrieri nu-i entuziasmează din cale afară pe cei „hârșiți” cu filozofia : „Un intelectual hârșit cu filozofia nu cade în șezut în fața filozofiei lui Sartre”. când apăruse Foret interdit (romanul metafizic pe care Mircea Eliade i l-a trimis în manuscris lui Vintilă Horia). Pentru un erudit şi un literat care şi-a dedicat întreaga viaţă studierii fenomenului religios. Nici pe Emil Cioran nu-l entuziasmau ideile comunistului Sartre difuzate în tiraje de massă în lagărul comunist la vremea când exilaţilor români.-A. Holocaustul roșu. Jurnal.1.S. umanismul fără Dumnezeu preconizat de Sartre (cel cu „mâinile murdare” = Les mains sales care „critică tot ce nu folosește ideologiei comuniste”) ar ține de „zoologia unei ființe arțăgoase (/morocănoase / ursuze) care gândește pentru a se nega pe ea însăși” (H. 1939. publicat de Sartre în 1952 consemnată într-unul din cele 35 de caiete secrete (v. 1430p. pg. în Elveţia la Chene Bourg. Fragments d’un jurnal. 1938. 1929. Sibiu. Sf.9-21 . Cernăuţi. După Horia Stamatu. Iată părerea lui Cioran despre volumul Saint Genet. Bucureşti. Ed. Sibiu. imensul volum a lui Sartre despre Genet e un fenomen la fel de monstros ca Auschwitz”.Vasile Băncilă). Rezerva lui Mircea Eliade faţă de Sartre credem că a fost determinată mai ales de „falimentul umanismului sartrian lipsit de Dumnezeu”(apud. Eliade considera evenimentele vieţii religioase cu mult mai importante (/reale) decât viaţa desfăşurată în timpul istoric (M. în „Punta Europea”.). 2.S. profesor universitar la Sibiu şi Bucureşti.429-430). Trecut-au anii. www. București. Dar el dă dovadă de ipocrizie şi amnezii inexplicabile” (Virgil Ierunca. Iisus Hristos sau restaurarea omului. Sibiu. criticul literar nota că “lui Sartre nu i se cere decât o informaţie obiectivă. din 1965 profesor universitar la Facultatea de Teologie din Bucureşti. Costa de Beauregard. comedien et martyr.. Ortodoxie şi românism. precum și dr. Bucovina de Nord și Basarabia) dintre care sute de mii omorâţi după gratii (vezi Monumentul victimelor comunismului. p. Virgil Ierunca observase dezinteresul comuniștilor francezi pentru tragedia milioanelor de români întemniţati (în țara transformată de sovietici într-o „gubernie penitenciară” cu peste 300 de locuri de detenție politică) si în provinciile românești integrate în U.

In 1946. cu ocazia unei discuţii cu pr.) au reuşit să-şi vadă publicate traducerile şi în vremea comunistă -. 1986. Prof. 1987. Spiritualitate şi comuniune în liturghia ortodoxă. între 1945 şi 1948. Craiova. ELU. Sibiu. III şi vol. în 1985 la Paris a apărut vol. Bezdechi şi eminenta sa elevă.I. Fecioru. precum profesorul de greacă St. la care ar fi supuse “oarecum toate fiinţele. nr. printr-un banchet de adio organizat de Patriarhul Justinian la care a participat și Gheorghe . Benedict Ghiuș ( vezi: https://isabelavs2. rector al Academiei Andreiene din Sibiu. Alături de alţi traducători de marcă. evenimente culturale suprimate în 1948 prin comandă politică. Mircea Eliade. 1943. re-editată cu omiterea expresă a numelui Părintelui Arsenie Boca. Vrând să informeze teologii francezi (pe unde radiofonice.186). şi. în “Istina”. prof.wordpress. p.235-328 şi 443-474). Bodogae. Reflecţii despre spiritualitatea poporului român.II. Sandu Tudor organizase (pe modelul conferinţelor lui Nae Ionescu. încercare de dezmembrare a poporului român. teologul Dumitru Stăniloae. 3. perpetuată două milenii prin capodoperele culturii populare. 1973. p. Mircea Vulcănescu. demnă de admirat nu numai datorită coeziunii de limbă şi cultură pe care a făcut-o posibilă.înainte de plecarea oficială în Elveția -. Sibiu. 1969. în 1935) va scrie prof. Creaţia floclorică românească a ajuns în unele manifestări ale ei la “variaţiuni pe teme sacrale”. Bucureşti. 1945-1948). desigur alături de toţi latiniştii. D. fiind deja Doctor honoris cauza a mai multor universităţi europene pentru meritele sale culturale. Despre Părintele Arsenie Boca (traducător din greceşte al lui Ion Scărariu. cum ar fi de pildă extinderea motivului dogmatic al judecăţii din urmă. 1981 cu titlul: Teologie morală ortodoxă. editia a doua.Olivier Clement pe care acesta o va publica într-o revistă) despre apariţia în România a primelor patru volume ale Filocaliei (Sibiu. Stăniloae a fost un remarcabilul traducător de texte patristice. vol.5/1958. vol.com/articole/isabelavs-ghius/) și de alți participanți la întâlnirile duhovnicești de la Mănăstirea Antim organizate de Sandu Tudor călugărit după război (L’avenement philocalique dans l’Orthodoxie roumaine. IV. și alții din cadrul Asociaţiei „Criterion” ) o serie de conferinţe urmate de discuţii pe teme religioase. 1945-1948). Olimp Căciulă. Restul de patru volume aveau să fie tipărite după mai bine de trei decenii. Bucureşti. trad. Bucureşti. Chipul nemuritor al lui Dumnezeu. Ascetică şi mistică creştină. 1947 şi în 1948. Bucureşti. îl numeşte pe ieromonahul Arsenie Boca (pe atunci faimos stareţ la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de sus) “ctitor de frunte al Filocaliei româneşti” (vezi prefeţele Filocaliei. Bucureşti. Filocalia fiind. eleniştii şi preoţii care au tradus multe din scrierile Părinţilor Bisericii în perioada interbelică -dintre care unii (pr. După căderea comunismului a fost ales Membru al Academiei Române. T.actualul Patriarh. pănă în zilele noastre. par un moine de l’Eglise Orthodoxe de Roumanie. Dumitru Stăniloae cu mare admiraţie si recunoştinţă în prefeţele primelor patru volume ale Filocaliei. Le genie de l’Orthodoxie. Dan Botta. Petru Comarnescu. La biblioteca Mânăstirii Antim. Dan Ilie Ciobotea . In Spaţiul mioritic Lucian Blaga exemplifică această idee observând asimilarea culturii biblice “în spirit creator”. După numele inşirate în revista franceză de călugărul Scrima (sărbătorit în 1956 . 1992. a avut drept cadru credinţa ortodoxă românească.o variantă a primei părţi din tratatul de Dogmatică). D. Spiritualitatea românilor. 4. Uniatismul [greco-catolicismul]. vol. pr. Andrei Scrima (1925-2000) amintește şi de practicarea rugăciunii inimii de către Pr. 1946 ed. chiar şi regnul vegetal” (Lucian Blaga. Trilogia culturii. II. dar şi prin faptul de a nu fi împiedicat creativitatea ţăranilor. etc. poeta Zorica Latcu. Sibiu.

Alexandru Mironescu). Olivier Clement. 1983 . Sofian Boghiu. scriitorul martirizat i-a zis fiului său mai mic: „Ionică. Mircea Vulcănescu. Bucureşti. Vasile Voiculescu. Iată „vinovăția” pentru care a fost omorât un mare poet: „Recunosc că am scris și difuzat poezii începând din anul 1947 și până în prezent. Philosophes Roumains. Unul din torționarii Securității comuniste a fost Alexandru Nicolski/ Nicolau/Grumberg. scriitorul Ion Marin Sadoveanu. Cât a fost arestat. dr. Vasile Voiculescu a decedat după patru ani de temniță grea si încă un an de dureri atroce. Poporul Român anti-semit? în rev. iunie 2011). (v. Vasile Voiculescu). Fiind tot timpul ținut cu lanțuri la picioare. Une interview du pere Dumitru Saniloaie.212 ). Wandelung des Todesbildes.com/watch?v=IPs-H4LuBoo . studentul Serban Mironescu. înainte de a-și da duhul. p. Pentru că publicarea a avut ca rezultat întemnițarea a şaisprezece oameni nevinovaţi. Rugul Aprtins în temniţă. general NKVD aflat până în 1962 în structurile de vârf ale instituției (vezi Adriana Georgescu. Saeculum. Securitatea a arestat în iunie 1958 pe toţi cei pe care memoria tânărului călugăr (stabilit la Paris) nu i-a lăsat deoparte (cf.” (Vasile Voiculescu. Roman Braga. prof. în camera unde locuise poetul Vasile Voiculescu până la arestare. În aşa-numita „organizație contra- revoluționară Rugul Aprins” securiștii au cuprins și oameni care nu se cunoșteau între ei (cf. La 74 de ani poetul Vasile Voiculescu a fost arestat pe 5 august 1958 pentru „vina” de a fi scris poezie mistică. Rădulescu-Zoner. la zece ani după asasinarea lui Mircea Vulcănescu în aceiaşi închisoare (vezi Titus Bărbulescu. prefaţă la volumul Războiul pentru întregirea neamului. 1996). Bartolomeu Anania. îi fuseseră instalați chiriași. așa cum este poezia Noul arhitect [V. scriitorul Sandu Tudor (păr. precum și S. dintre care trei si-au pierdut viaţa (pr.. f. eu mor! M-au omorât! Ai grijă că sînt mai perverși decât crezi tu. Haralambie Vasilache. La început a fost sfârșitul. Anii de detenție. călugărul Scrima ani de zile n-a mai vorbit cu pr. Radu Voiculescu. Voiculescu. p. biroul său de lucru a fost devastat de Securitate. vezi dr. Cerșetorul și altele” (semnat: Vasile Voiculescu). Daniil Tudor) a fost asasinat la Aiud. Cartea Românească. București. urmată de o țidulă de eliberare din închisoare confecționată trei zile mai târziu. https://www. Alexandru Mironescu. Pe 30 aprilie 1962 a fost „mutat” (pe targă) din închisoarea Aiudului la Dispensarul TBC-Turda. Ed. Buzău. Redaction des publications pour l’etranger.2 (117).youtube. alături de personalităţi ale bisericii. în vol. p. Sofian Boghiu. 1999. în “Vestitorul ortodoxiei”.5-17).  *Despre schimbarea viziunii asupra morții în epoca tehnicii vezi : Gadamer. cum sînt poeziile Neagra labă. precum Benedict Ghiuş. Condamnat să facă pușcărie politică până în 1963. biblioteca distrusă si chiar acolo.a. pot părea a avea un caracter dușmănos față de regim. Vasile Voiculescu] am scris multe poezii cu conținut religios de îndemn la o viață duhovnicească (de rupere de viață) care. nr. prin interpretare. D. Gânduri albe. Din componența „lotului” au făcut parte: poetul religios Paul Sterian. Pe patul de moarte. Sandu Tudor și dr. Stăniloae. an 30. Arsenie Papacioc. Recunoașterea „vinovăției” poetului Vasile Voiculescu se găsește în dosarele întemnițaților schingiuiți după gratii. Eu [dr.274] și altele. „Căminul Românesc”. 1993). fraţii Vasile (stareţ la M-rea Antim din 15 martie 1944) şi Haralambie Vasilache. etc. Felix Dubneac.1986. Gheorghiu-Dej). Datorită publicării în revista franceză a interviului care a dus la arestarea așa-numitei „organizații politice” Rugul aprins. 25 aprilie 1963.

nr. nr. URL https://isabelavs2..Isabela Vasiliu-Scraba.com/doc/167095578/Isabela-Vasiliu-Scraba-In-%C5%A3ara-lui- Mircea-Eliade-la-25-de-ani-de-la-moartea-acestuia-%C5%9Fi-la-30-de-ani-dup %C4%83-moartea-discipolului-s%C4%83u-Sergiu-Al-Georg e .go. 5-Isabela Vasiliu-Scraba.wordpress.iasi. nr. 251/2013.scribd. pp. Anul IX (XLIV).htm .go. https://isabelavs2.com/doc/234897986/IsabelaVasiliuScrabaReceptareEliade . 6-Isabela Vasiliu-Scraba. februarie 2011. Moartea spirituală în receptarea din țară și visul premonitoriu al lui Eliade. 7. https://fr.17. Sergiu Al-George.11 (84). Mircea Eliade la 25 de ani de la moarte și la 20 de ani după moartea discipolului său.net/pdf/nr55p16- 17.ro/Articole/Culianu_in_colab3. Cluj-Napoca.php?option=com_content&task=view&id=998&Itemid=46 . octombrie 2011. sau http://fr. Despre lipsa de individualizare a călăilor. pe hârtie în rev. dec.go.22. anul XII. „Argeș”.wordpress. 2 (93).12 și p. sau http://www.9- 10.isabelavs. sau Despre lipsa individualizării anchetatoarei din romanul eliadesc „Pe Strada Mântuleasa”. p.Cuvinte cheie : „Isabela Vasiliu-Scraba”. Iași. sau URL http://isabelavs. sau http://www. 269/2013. .12 (318). Un al patrulea volum de Istoria credințelor si ratatele colaborări ale lui Eliade cu I.ro/Articole/IsabelaVS-8Noica-Tabor. nr.P.scribd. 36. „Mircea Eliade”. „Acoalda”. Cluj-Napoca. nr.htm .12. 253/2013. 3-Isabela Vasiliu-Scraba. „Tribuna” (Cluj-Napoca). Noica despre arherul istoric întrupat de Mircea Eliade. „Valeriu Gafencu”. 4-Isabela Vasiliu-Scraba. Baia Mare.com/mircea-eliade/isabelavs- eliadewikipedii5/ . pp. Martirii închisorilor în viziunea lui Mircea Eliade si a Părintelui Arsenie Boca. si 26. Pitești.com/doc/172501135/IsabelaVScrabaEliadeStrMantuleasa . pe hârtie fagmente au apărut în rev.htm .scribd.6. 255/2013.roedu. pe hârtie în rev. pe hârtie în rev. „Părintele Arsenie Boca”.20-21. pe hârtie în rev. „Tribuna”. „Nord literar”. Mircea Eliade și brațul lung al inchiziției comuniste.ro/index. 4-6.Isabela Vasiliu-Scraba. Nr. „Acolada”. pe hârtie în rev. pe hârtie în rev. Pitești. extrase în rev. Satu Mare. pp. „Tribuna”. nr. http://www. 55/ 2009. „Tribuna”. 2008. 22. 7. p. si în „Revista Română”. „martirii temnițelor comuniste”. extrase au fost publicate pe hârtie și în rev.com/parintele-arsenie-boca/noaptea-de-sanziene/ . nr.pdf . Satu Mare. REPERE BIBLIOGAFICE 1-Isabela Vasiliu-Scraba.10. „Noaptea de Sânziene”. noiembrie 2014 (anul VIII). „Lotul Rugului Aprins”. aprilie 2009. p. Cluj-Napoca. pp 16. p. 2. Anul VIII (XLIII).4 (322). p. nr. Culianu. online la http://www. „Argeș”. Nr. http://astra.ro/Articole/IsabelaVS-11Precizari-Wendy_despreCulianu. „balada Miorița”.isabelavs. 16-28febr.nord- literar.

„Origini/Romanian Roots”. București. Un fals filosof al religiilor -Andrei Pleșu. sau http://www. „Acolada”. si în rev.isabelavs.10 (83). Satu Mare. .8-Isabela Vasiliu-Scraba. http://www. June-July-August 2008. 28-29. p. pp.. pp.wordpress. Eliade și neoiobăgia ideologică post- decembristă: pe hârtie în rev. 9-Isabela Vasiliu-Scraba. octombrie 2014 (anul VIII). Cluj-Napoca. pe hârtie în rev. nr.scribd. No. „Jurnalul literar”.18.Isabela Vasiliu-Scraba. Paradigma Arsenie Boca/ Părăian după modelul Noica/ Liicean’ și Eliade/ Culian’. Mircea Eliade într-o colaborare cu bucluc.ca/IVS1501. sau https://fr. Eliade și detractorii lui.com/doc/225083365/IsabelaVasiliuScrabaEliadeDetractori .4. 15-Isabela Vasiliu-Scraba.-martie 2010. 13.isabelavs. pp.com/doc/164688906/Isabela-Vasiliu-Scraba-Mircea-Eliade-intr- o-colaborare-cu-bucluc .ro/Articole/CulianuEliade2008.alternativaonline. sau Răfuiala oamenilor de rând cu omul superior.Isabela Vasiliu-Scraba. Satu Mare. pe hârtie în rev. Eliade şi Culianu în universul minciunii post-decembriste. octombrie. „Tribuna”. 10-Isabela Vasiliu-Scraba. „Poesis”. nr. on-line în revista canadiană http://www.scribd. pp. în rev. nr. https://isabelavs2.ro/Articole/IsabelaVS-Eliade10-Camilian. 1-15ian. aprilie 2014. anul XIII. p.despre unul autentic: Mircea Eliade. Academicianul M. nr. vol XIII. http://www.html . sau http://www. „Bibliotheca Septentrionalis”.com/mircea-eliade/isabelavs-acadmieliade /.scribd. Micșorarea lui Eliade si gonflarea lui Culianu prin felurite tertipuri.15: sau https://fr. Mircea Eliade despre neo-platonismul din arta lui Camilian Demetrescu. nr. sau https://fr. 272/2014. „Acoalda”. „Tribuna” (Cluj-Napoca). 5-6. Publicație semestrială. nr.6-7-8/ 132-133- 134.com/mircea-eliade/isabelavs- plesueliade10/ .com/doc/188003307/IsabelaVScrabaEliadeCuliBeletristica si în rev. pp. iunie 2016. 266/2013. Stuttgard. Satu Mare. An XXIV. ian.scribd. 7-8 si nr.15-16. 267/ 2013. pp. p. 12-Isabela Vasiliu-Scraba. pe hârtie în rev. „Agero”.martie 2010. 74-78. https://isabelavs2.go. în rev. ian. 14. extrase publicate pe hârtie în rev.com/doc/168929559/IsabelaVasiliuScrabaEliadeCamilianDemetrescu .go. 264/2013.htm .com/doc/200150811/IsabelaVasiliuScrabaAcadEliade .scribd. extrase publicate pe hârtie în rev. octombrie 2013.scribd. Cluj-Napoca. „Tribuna”.113-118..com/doc/179318328/IsabelaVScrabaMicsorareEliadeGonflareCulianu .htm .92-96. https://fr. sau online în Revista „Agero” din Stuttgart. 1 (46).wordpress. 11-Isabela Vasiliu-Scraba. Baia Mare. Număr „Mircea Eliade”.

10 (107). octombrie. nr. Vintilă Horia și un istoric răpit prin Berlinul de est: extrase publicate pe hârtie în rev. Satu Mare. „Acolada”. „Vatra veche”.scribd.com/isabelavs-auredecei/ . „Tribuna” (Cluj-Napoca).go. nr. în rev. Vulcănescu…Să va dea Dumnezeu sănătate și bucurii… rămânându-vă sufletește îndatorată pentru darul ce mi l-ați făcut. care m-a bucurat și m-a făcut să vă admir.com/parintele-arsenie-boca/noaptea-de-sanziene/ Impresii de lectură : „Vă mulțumesc pentru acest minunat articol. 258/2013. https://isabelavs2. https://isabelavs2. M.” (poeta Claudia Voiculescu) . Mircea Eliade. 20.2 (62). 18-Isabela Vasiliu-Scraba.88. Anul VII. Wikipedia. aprilie 2016 (anul X). pe hîrtie în rev.4 (101). 2005. sau http://www. 1-15 iunie 2013. de fapt o analiză atât de pertinentă asupra romanului lui Eliade…În vremurile tulburi pe care le trăim avem nevoie de astfel de texte. Anul VI. pe hârtie în rev.wordpress. aprilie 2009. p.9. 16-Isabela Vasiliu-Scraba. Autoare : ISABELA VASILIU-SCRABA.com/mircea-eliade/romanismeliade/. „Acolada”. nr. p13. 21. vezi fișa dinainte de vandalizare ei de către birocratul MyComp: https://www. de astfel de idei și sentimente care ne pot zidi sufletește” (Pr.wordpress.ro confiscată de o mafie cu interese ascunse. Simion Felecan. An IV (XL).com/document/168346109/FisaWikipediaRoIsabelaVasiliuScraba Sursa : https://isabelavs2.htm . Lichidarea lui Eliade prin tertipuri. nr.4-5. Isabela Vasiliu-Scraba.ro/Articole/BiobibliografiaCulianu6. Pitești.com/doc/188004488/IsabelaVScrabaEliadeTurcanu 19-Isabela Vasiliu-Scraba. octombrie 2016 (anul X). Ceva despre Școala tăiristă inaugurată de Nae Ionescu.46-50. Satu Mare. Nr.scribd. despre Părintele Arsenie Boca. https://www.ro/Articole/IsabelaVS-WIKIPEDIAro19. 17-Isabela Vasiliu-Scraba. Muenchen). Românismul lui Mircea Eliade și „teroarea istoriei”. în “Oglinda literară”. 2014.wordpress. Isabela Vasiliu-Scraba. febr. nr.ro/Articole/IsabelaVS-Memorialistica2Tribuna258. pp. „Argeș”. în rev.isabelavs.htm .go. sau http://isabelavs.htm . 10 (280). pp.go. „N-am cuvinte să vă mulțumesc pentru excepționala scriere a dvs despre Noaptea de Sânziene. Abuz de imaginație: În strictă perspectivă istorică despre „prizonieratul” lui Eliade în istorie. http://isabelavs. p14.