ACCIDENTELE DE MUNCA SI BOLILE PROFESIONALE

Accidentul reprezinta o ntamplare neplacuta, care apare brusc, de cele mai multe ori imprevizibil si care ntrerupe n mod neprevazut mersul normal al unei activitati. n cazul accidentelor de munca ntamplarea neprevazuta apare n circumstantele unui proces de munca si implica n mod obligatoriu prezenta omului n calitate de executant al unei actiuni. Accidentele de munca sau mbolnavirile profesionale reprezinta un fenomen complex, cu implicatii socio-profesionale profunde, datorita complexitatii raporturilor om - echipamente tehnice atat n contextul proceselor de munca cat si n ansamblul ntregii societati. Amintim ca legislatia romaneasca defineste accidentul de munca ca fiind vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc n timpul procesului de munca sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului n baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile, invaliditate ori deces. De asemenea precizam ca aceleasi reglementari definesc boala profesionala ca fiind afectiune care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesiuni, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si 414i813e de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului n procesul de munca. 1.1. Accidentele de munca - o fatalitate? Afectiune care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesiuni, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului n procesul de munca. Aparent, accidentele de munca reprezinta o fatalitate, o decizie a hazardului sau un joc tragic al sortii. ntr-o maniera fatalista, desprinsa din tragica legenda a mesterului Manole, se considera ca accidentele de munca reprezinta "jertfa de sange" necesara realizarii unor lucrari noi. n realitate nsa, la o analiza atenta rezulta ca ele sunt generate de o atitudine necorespunzatoare fata de riscuri, de ncalcari - constiente sau inconstiente - ale unor reglementari sau prescriptii tehnice, n cadrul unui proces de munca. Deci practica demonstreaza ca accidentele, inclusiv accidentele de munca, sunt fenomene naturale. n consecinta se poate analiza un accident ca efect al uneia sau mai multor cauze. Cauzele producerii accidentelor se regasesc n pericole, noxe sau situatii periculoase preexistente n sistemul reprezentat de procesul de munca. Rezulta ca, ntr-un sistem complex cum este procesul de munca, accidentele de munca se produc prin suprapunerea actiunii a cel putin unui element material periculos cu cel putin o eroare umana. Gasirea modalitatilor cele mai eficiente pentru evitarea ntalnirii celor doua categorii este data de munca de prevenire. Cunoscand ca nu exista activitate care sa nu prezinte pericole "latente" n desfasurarea ei, activitatea de prevenire a accidentelor se impune de la sine. Cerinta de asigurare a unui grad cat mai ridicat de securitate n munca a determinat necesitatea cunoasterii n amanunt a fenomenelor periculoase existente n procesul de munca, a cauzelor ce pot determina declansarea accidentelor sau mbolnavirilor profesionale si a mecanismelor dupa care acestea se produc. Aceste cunostinte asigura baza stiintifica a activitatii de prevenire, componenta a strategiei de dezvoltare a fiecarui agent economic.

ACCIDENTELE DE MUNCA SI BOLILE PROFESIONALE

n conditiile date, prevenirea accidentelor de munca se poate face numai prin gasirea si aplicarea metodelor si mijloacelor de eliminare sau diminuare a riscurilor profesionale. 1.2. Accidentele de munca - efecte nedorite ale unor riscuri potentiale nesolutionate

Legislatia romaneasca, ca si legislatia altor tari, defineste accidentul de munca ca fiind "vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care are loc n timpul procesului de munca sau n ndeplinirea ndatoririlor de serviciu..." ntr-o analiza atenta a cauzelor care conduc la producerea accidentelor se constata ca originile acestora se regasesc cu mult nainte de momentul producerii accidentului. n dinamica producerii accidentelor se constata ca de cele mai multe ori se ntrepatrund doua sau mai multe cauze, efectele uneia favorizand cresterea efectelor celeilalte. De obicei cauza esentiala a accidentelor o reprezinta un element minor n aparenta, dar cu efecte ce se pot amplifica hiperbolic, favorizate de efectele cauzelor conexe. n sprijinul afirmatiilor de mai sus, se da urmatorul exemplu de accident. La schimbul III, un electrician categoria a V-a, avand grupa III NPN, cu o vechime n munca de 26 de ani, a primit sarcina de a efectua o interventie la un tablou electric al unei macarale portal. La aproximativ o jumatate de ora de la primirea sarcinii de lucru, electricianul a fost gasit mort pe platforma metalica a macaralei portal unde se gasea tabloul electric. Asupra victimei s-a gasit o lampa de control improvizata. Din cercetarile efectuate au rezultat urmatoarele: moartea electricianului a fost violenta; ea s-a datorat electrocutarii; cu exceptia marcilor electrice intern si extern nu s-au constatat leziuni de violenta; victima nu avea echipament electroizolant (din fisa de magazie a reiesit ca ultimul echipament electroizolant l predase cu 4 ani n urma si nu luase altul n schimb); victima nu a avut niciodata scule si instrumente de masura n dotare; n momentul producerii accidentului, afara ploua marunt.

La stabilirea cauzelor producerii accidentului s-a ajuns la concluzia ca moartea electricianului s-a datorat : lipsei echipamentului electroizolant; utilizarii unei lampi de control improvizate; umezelii excesive a mediului de lucru.

La o analiza minutioasa, rezulta nsa ca accidentul s-a putut produce si datorita unor deficiente de pregatire profesionala si de protectie a muncii, fapt ce a condus la minimalizarea de catre victima a factorilor de risc profesional. De asemenea, accidentul a avut drept cauze si gravele abateri de la disciplina tehnologica comise de maistrul de schimb, care a admis la lucru un lucrator fara echipament de protectie corespunzator riscurilor profesionale.

ACCIDENTELE DE MUNCA SI BOLILE PROFESIONALE

Acest exemplu de accident evidentiaza o data n plus ca accidentele nu se produc la prima ncalcare de norme (cand de obicei se lucreaza cu mare atentie), electricianul n cauza lucrand de 4 ani fara echipament si scule electroizolante. De asemenea, confirma faptul ca la originea accidentelor se afla mai multe ncalcari de norme ale caror efecte conjugate transforma pericolul potential n accident. Eliminarea uneia dintre cele trei cauze directe ale producerii accidentului exemplificat, ar fi condus la neproducerea lui. n fapt, acesta este rolul muncii de prevenire. 1.3. Se pot preveni accidentele de munca? Raspunsul la aceasta ntrebare este afirmativ, numai ca munca de prevenire a accidentelor presupune o activitate extrem de laborioasa si complexa. Mecanismul de producere a unui accident de munca sau mbolnavire profesionala este complex, determinat de elemente ce pot apartine celor patru subsisteme aflate ntr-o miscare dinamica activa si interactiva. La analiza lui trebuie tinut cont de interconditionarile ce se produc n desfasurarea n timp a acestuia. Analiza apriorica a riscurilor este un proces deductiv, ipotetic, n care tinand cont de pericolele existente ne imaginam conditionari si fenomene cu probabilitate de producere a unor evenimente ce se pot solda cu accidente. Cunoscand elemente "statice" imaginam actiuni "dinamice" si ne nchipuim consecinte si probabilitati de expunere la risc. Functie de rezultatele unei astfel de analize concepem masuri pentru eliminarea sau reducerea riscurilor si a posibilitatilor de declansare a acestora. La analizarea riscurilor dintr-un sistem de munca va trebui sa se tina cont si de o serie de elemente ale analizei "a posteriori" n speta de datele statistice de analiza a accidentelor precum si de analizele arborelui de cauze. Acestea ne pot transmite informatii cu privire la probabilitatea de producere a accidentelor, gravitatea consecintelor precum si la mecanismele de producere dandu-ne astfel posibilitatea de a corecta unele elemente ale analizei "a priori". Identificarea si ierarhizarea, cat mai corecta, a riscurilor profesionale reprezinta "piatra de temelie " n stabilirea unei strategii coerente a prevenirii accidentelor de munca si a mbolnavirilor profesionale pe care se bazeaza managementul de securitate si sanatate n munca. Producerea accidentelor de munca se afla ntotdeauna ntr-un raport de dependenta cu cel putin unul din elementele procesului de munca, cea ce a permis sa se faca o clasificare a factorilor de risc profesional n functie de acest criteriu, astfel vom avea: factori de risc generati de factorul uman; factori de risc generati dependente de mijloacele de productie; factori de risc generati de sarcina de munca; factori de risc generati de mediul de munca.

La analiza riscurilor profesionale va trebui sa se aiba n vedere ca ele nu actioneza izolat ci n cadrul unui sistem interconditionat. De aceea riscurile profesionale nu vor fi judecate separat se va tine cont de numarul persoanelor expuse la risc, de perioada de expunere la risc, de gravitatea consecintelor si de probabilitatea de declansare a riscului.

ACCIDENTELE DE MUNCA SI BOLILE PROFESIONALE

n consecinta, la stabilirea masurilor corective, nu se va putea lua n considerare ntotdeauna de corespondenta biunivoca ntre cauza si masura preventiva. Aceasta pentru ca, uneori, pentru eliminarea unui factor de risc sunt necesare mai multe masuri iar n alte situatii este posibil ca o singura masura sa elimine mai multi factori de risc. Daca tinem nsa cont ca producerea unui accident de munca sau a unei mbolnaviri profesionale este posibila la suprapunerea a cel putin unui element material periculos cu cel putin o eroare umana putem mparti masurile corective n doua mari categorii: masuri organizatorice, care vizeaza n special evitarea producerii de erorii umane atat la executant (gesturi, pozitii, metode de lucru, atitudini etc.) cat si n sarcina de munca (omisiuni, suprasolicitari etc.); masuri tehnice, care vizeaza n special echipamentele tehnice (n scopul asigurarii conditiilor minime de securitate) materialele utilizate (urmarind riscurile chimice, de incendiu sau de explozie) precum si conditiile legate de mediul de munca.

Exemple de accidente: a) In timpul pauzei de masa o patab de ulei a facut ca angajatul sa alunece si sa isi rupa piciorul b) Atunci cand mergea la scola un profesor este lovit de o masina c) Din lipsa de experienta un muncitor in mina se loveste cu tarnacopul in picior d) Fiind neascultator un copil in timpul practici nu a ascultat de profesor si a baut solutie periculoasa e) Un miner a lovit o piatra care a declansat caderea tavanului peste e;l rezultan ruptura mainii stangi