Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Caracteristici generale........................................................................................................2
Caracterizare...................................................................................................... ......................2
Perioda de asigurare........................................................................................................... ......3
Inceputul si incetarea raspunderii.................................................................................... .......3
Riscul asigurat................................................................................................... .......................4
Suma asigurata.................................................................................................... .....................5
Prima de asigurare............................................................................................ .......................6
Obligatiile asiguratului........................................................................................................... ..6
Constatarea si evaluarea daunei si stabilirea despagubirii.............................................. ......7
Legislatie...........................................................................................................................10
Determinarea primelor la asigurările de bunuri.............................................................11
Modul de calcul al primelor la asigurărilor de bunuri.................................................... .....11
Aplicatie.................................................................................................................................. .18
Bibliografie.......................................................................................................................20
Metode de calcul utilizate pe plan international privind
fundamentarea primelor la asigurarile de bunuri
Caracteristici generale
Caracterizare
2
1. proprietate in comun - o persoana care detine un bun in comun cu una sau
mai multe persoane are dreptul de a asigura bunul respectiv la intrega valoare.
Aceasta nu inseamna ca, in caz de distrugere a bunului asigurat, aceasta persoana
va fi singura despagubita, ci va beneficia de despagubire doar in limita dreptului
ei de proprietate;
2. proprietatea ipotecata - in caz de ipoteca, ambele parti au un interes
asigurabil: debitorul ipotecar - in calitate de proprietar, iar societatea ipotecara - in
calitate de creditor. In aceste situatii se incheie un contract de asigurare in numele
ambelor parti;
3. proprietatea inchiriata - in cazul in care chiriasul incheie un contract de
asigurare, o face in numele si folosul proprietarului, deci nu poate pretinde
incasarea despagubirii, ci numai restituirea primelor de asigurare de la proprietar;
4. proprietatea aflata in custodie - custodele are un interes asigurabil, in
ceea ce priveste bunul pe care il detine in custodie, pentru ca, din punct de vedere
legal, este responsabil pentru orice dauna produsa bunului respectiv;
5. persoanele din familia proprietarului - pot beneficia de utilizarea
bunului asigurat, ceea ce determina existenta unui interes asigurabil al acestora
fata de bunul respectiv.
Perioda de asigurare
3
Riscul asigurat
incendiu;
traznet;
explozie;
ploaie torentiala;
grindina;
inundatie;
furtuna;
cutremur;
avalanse de zapada;
Unele societati de asigurare ofera asigurare pentru masini, utilaje si instalatii, pentru
cazurile de avarie accidentala. In astfel de polite sunt acoperite riscuri cum sunt:
4
ciocniri sau izbiri cu alte corpuri;
explozii;
scurtcircuit; etc.
Bunurile sau alte valori (numerar, timbre postale) pot fi asigurate si in vederea
furtului sau jafului. Unele societati trateaza aceste riscuri ca fiind de sine statatoare, in
timp ce altele le asigura complementar, cu plata primei corespunzatoare sau le refuza.
Cele mai multe societati de asigurare ofera polite de asigurare pe mai multe nivele
care, in functie de riscurile acoperite, pot fi:
Desi de mai multe ori termenul de excludere e rezervat clauzelor politei identificate
in mod clar drept excluderi, termenul poate desemna orice clauza a politei, a carei functie
este de a elimina acoperirea pentru anumite expuneri la daune.
In general, in polita de asigurare de bunuri nu se acorda despagubiri pentru
pagubele provocate de razboi, invazie, revolutie, nationalizare sau rechizitionare.
Alte excluderi se refera la uzura fizica, la pagubele provocate in urma actelor
intentionate ale asiguratilor sau la alte evenimente non-accidentale, in urma radiatiei
nucleare sau a viciului intern al bunului (de exemplu: rugina fierului).
Suma asigurata
5
a. la cladiri si constructii - valoarea de inlocuire (costul constructiei sau
achizitionarii cladirii respective sau a uneia similare la preturile uzuale pe piata
locala) din care se scade uzura (in raport de vechime si starea constructiei);
b. la mijloacele fixe si obiecte de inventar - valoarea de inlocuire a
acestora, din care se scade uzura (in raport de vechime si starea de intretinere a
acestora);
c. la materii prime, materiale, produse finite, marfuri - pretul de
cost sau de achizitie al acestora;
d. colectii si obiecte de arta - valoarea de circulatie (de piata) determinata
pe baza de cataloage sau expertize.
In general, sumele asigurate se stabilesc fie separat, pe fiecare bun, fie global, pentru
toate bunurile din aceeasi grupa prevazuta in tariful de prime. Pentru obiectele de arta
sumele se stabilesc pentru fiecare obiect in parte.
Prima de asigurare
produse combustibile;
produse inflamabile;
produse explozibile.
Obligatiile asiguratului
6
s-ar putea produce pagube, asiguratorul are dreptul sa renunte la asigurare, fara restituirea
primelor de asigurare.
a. la cladiri - distrugerea sau deprecierea partiala a lor, astfel incat prin repararea
acestora poate fi readusa la starea initiala dinaintea producerii evenimentului
asigurat;
b. la bunurile a caror cantitate se exprima in unitati de masura
(l, kg, m, m2, m3) - deprecierea unei parti din cantitatea totala care a ramas
dupa producerea evenimentului asigurat si care scade valoarea bunurilor;
c. la celelalte bunuri - avarierea bunului astfel incat, prin refacerea sau
reparare, poate fi adus la starea initiala.
7
a. la cladiri - valoarea de inlocuire a cladirii distruse, la data producerii
evenimentului asigurat, din care se scade uzura la acea data si valoarea resturilor
care se pot intrebuinta sau valorifica;
b. la bunurile a caror cantitate se exprima in unitati de masura
- valoarea reala la data producerii evenimentului asigurat;
c. la celelalte bunuri - valoarea reala la data producerii evenimentului asigurat
a bunului distrus, din care se scade valoarea, la aceiasi data, a restuilor care se pot
valorifica.
8
- asiguratul sau beneficiarul;
- persoane fizice majore care locuiesc impreuna cu asiguratul sau gospodaresc,
impreuna cu acesta, bunul asigurat;
- un membru din conducerea persoanei juridice asigurate;
- reprezentanti ai asiguratului sau beneficiarului.
9
Legislatie
10
art. 40. - drepturile asiguratilor asupra sumelor rezultand din rezerva de prime ce se
constituie la asigurarile de persoane pentru obligatii de plata scadente in viitor nu sunt
supuse prescriptiei.
11
probabilitate, nivelul primei nete necesar constituirii unui fond de asigurare la nivelul
răspunderii asigurătorului dintr-o perioadă viitoare. Deci, cunoscând cât au reprezentat
despăgubirile la fiecare 100 de unităţi monetare sumă asigurată, pe o anumită perioadă
trecută, la o anumită categorie de bunuri, se poate determina prima netă la 100 de unităţi
monetare sumă asigurată pentru perioada următoare.
Indicele de despăgubire poate fi calculat pe baza datelor oferite de statistica de
asigurare. Numărul anilor pentru care este necesar să fie calculat indicele de despăgubire
variază în funcţie de natura bunurilor şi de felul riscurilor cuprinse în asigurare. De
regulă, cu cât numărul anilor pentru care se calculează indicele de despăgubire este mai
mare, cu atât există mai multă siguranţă că el va permite stabilirea, cu un grad de precizie
mai mare a mărimii primei nete.
Pe baza practicii de asigurare s-a ajuns la concluzia că, în cazul asigurării
animalelor, numărul de ani care oferă sufecientă garanţie în stabilirea indicelui de
despăgubire este într 5 şi 7 la clădiri şi la alte construcţii pentru unele riscuri- între 10 şi
15 ani iar pentru altele, cum este, de exemplu cutremurul, între 30 şi 40 de ani, la
culturile agicole- între 15 şi 20 etc.
Pentru calcularea indicelui de despăgubire anual, se poate folosi formula:
S n v
I= sau , I= •
N *V N V
În care:
I- indicele de despăgubire anual;
S- suma totală a despăgubirilor plătite de asigurător;
N- numărul bunurilor obiectelor asigurate;
V- valoare medie a sumei asigurate;
n- numărul bunurilor despăgubite
v-valoare medie a despăgubirilor acordate pentru bunurile asigurate.
12
Abaterea medie pătratică se calculează pe baza formulei:
∑(I − i) {( I − i ) + .......... + ( I k − i ) },
n
σ= k
2
f k
= 1
2
* f 1
2
f n
iar
k =1
f = X k
k n
unde : f -reprezintă fregvenţa relativă de realizarea a riscului în anul k
k
P( X − m ε ) 1 − σ
2
,
ε
2
în care :
X -reprezintă variabile alearoare (în cazul nostru I k )
m -valoarea medie a valorii aleatoare x (în cazul de faţă i )
σ -dipersia
2
13
Dacă în această inegalitate facem pe ε = kσ obţinem:
P ( X − m kσ ) 1 −
1
,
k 2
unde k poate lua valori de la 2,3.... la n, deoarece pentru k =1 relaţia este
nesemnificativă.
În continuare dăm lui k diferite valori. Pentru k egal cu 2 intervalul în care se
situează valorile ce ne interesează este: ( m −2σ; m +2σ) . Urmează să înlocuim pe
m, σ cu valorile lor, după care vom vedea dacă toate valorile mediilor de selecţie de
care dispunem (valorile lui I k ) se situează în acest interval. Probabilitatea de situare în
acest interval, conform inegalităţii lui Bienaymé-Cebâşev, este:
P ( X − m kσ ) 1 −
1
,
k 2
14
pe ramuri şi forme de proprietate şi pe perioada de timp, fără de care primele nete de
asigurare nu pot fi calculate pe baza unor criterii ştiinţifice. Înregistrarea şi cunoaşterea
unor astfel de date prezintă importanţă nu numai în legătură cu eventuala cuprindere a
bunurilor respective în asigurare, ci şi în ceea ce priveşte luarea unor decizii economice şi
financiare la nivel macroeconomic.
raportul dintre suma asigurată medie a bunurilor distruse sau avariate şi suma
asigurată medie a tuturor bunurilor asigurate:
e b e a
rsa = ÷ = •
d a d b
15
Întrucât fiecare dintre cei patru indicatori prezentaţi reflectă câte o singură faţetă a
fenomenului care ne interesează, este necesar agregarea acestora. Lucrul acesta se
realizează prin îmulţirea celor patru indicatori, astfel:
f c d f e a
= • • • •
b a c e d b
c 500 ⋅ 100
fpr = = = 0.5
a 100000
raportul dintre suma asigurată medie a bunurilor distruse sau avariate şi suma
asigurată medie a tuturor bunurilor asigurate:
16
e 228000000
28500
rsa = d = 800 = = 0.95
b 3000000000 30000
a 100000
f c d f e a f
fpr • pdr • gd • rsa = = • • • • = = 0.5 • 1.6 • 0.74 • 0.95 = 0.56
b a c e d b b
Se observă că am ajuns la acelaşi rezultatca mai înainte, când am utilizat toţi cei
patru indicatori.
În concluzie indicele de despăgubire reflectă despăgubirea ce revine la 100
u.m.sumă asigurată. De aceea, determinare cotei de primă netă înseamnă, de fapt,
stabilirea celei mai probabile rate a daunei aferente sumei asigurate.
Întrucât dauna probabilă va fi consecinţa producerii unor riscuri diferite
(cutremur, incendiu, grindină, furtună, accident) cu fregvenţe diferite,cu puteri şi grade
diferite de distrugere şi cote de primă netă se vor stabili la niveluri diferite.
O imagine mai completă despre mărimea daunelor înregistrate ne oferă datele
statistice privind despăgubirile plătite de asigurător întro perioadă anterioară ce poate
varia de la 5la 10 ani. Este de presupus că în anii următori volumul daunelor la bunurile
asigurate dintro anumită categorie se vor situa aproape de nivelul celor înregistrate în
trecut.
17
Deoarece indicele de despăgubire (rata daunei) este o mărime medie, în anumiţi
ani ea va fi mai mare sau mai mică decât media anilor anteriori.
Abaterile de la media ultimilor ani vor fi cu plus sau cu minus faţă de medie. De
aceea, este necesar să se ţină seama de multitudinea acesto abateri.
Ţinând seama de cele de mai sus, se procedează astfel:
-se calculează media aritmetică a indicelui de despăgubire (rata daunei)pe un
număr de ani din perioada anterioară;
-se determină abaterile înregistrate faţă de această medie;
-se ridică la pătrat abaterile respective;
-se însumează abaterile medii la pătrat şi rezultatul obţinut se împarte la numărul
abaterilor luate în calcul;
-se extrage rădăcina pătrată din abaterea medie pătratică.
În acest scop se foloseşte această formulă:
∑( x − M ) 2
a=
n
în care:
a =abaterea medie pătratică
x =indicele de despăgubire anual
M =valoare mediei aritmetice
n =numărul anilor la care se referă daunele înregistrate
a=
n −1
Aplicatie
18
iii) prima neta unitara
iv) prima neta a asigurarii unui bun de acest tip cu valoarea de asigurare
de 235 milioane u.m.
Solutie
i)
n1 * v1 4800 * 30
I1 = = = 0,02
N 1 * V1 30000 * 240
n2 * v2 7200 * 45
I2 = = = 0,03
N 2 * V2 37500 * 228
n3 * v 3 7200 * 60
I3= = = 0,033333
N 3 * V3 45000 * 228
n4 * v4 8400 * 67,5
I4 = = = 0,045
N 4 * V4 37500 * 336
n5 * v 5 9600 * 75
I5= = = 0,04444
N 5 * V5 45000 * 360
n1 4800 4
5
= =
p1 = 37200 31
∑ nk
k =1
analog avem : p 2 = 6 31 ; p 3 = 6 31 ; p 4 = 7 31 ; p 5 = 8 31
5
ca urmare putem scrie : M ( I ) = ∑ I k * p k = 0,036467
k =1
∑n k * vk
ii) J=
k =1
5
= 0,036596
∑N
k =1
k * Vk
19
Bibliografie
20