AMINOACIZI

Domenii de utilizare
industria alimentara, datorita actiunilor bacteriostatice,
antioxidante si de intarire a aromelor alimentare (MSG,
alanina, aspartat, arginina); la suplimentarea continutului
diferitelor alimente in aminoacizi esentiali (ex. faina de grau
se suplimenteaza cu L-lisina, L-triptofan si L-treonina).
zootehnie ca adaos la furaje pentru cresterea valorii lor
nutritive (lisina, metionina, treonina, triptofan etc); un
adaos de 0.5% lisina creste valoarea nutritiva a furajului
mai mult decat o suplimentare cu 20% faina de soia. De
asemenea, prin reducerea suplimentarii surselor proteice se
reduce cantitatea de amoniac, rezultat prin deaminare, care
se elimina in atmosfera.
industria farmaceutica la prepararea solutiilor infuzabile
in amestec cu vitamine, zahar si saruri. (continutul de
aminoacizi esentiali in solutiile infuzabile este cuprins intre
510%); in combinatie cu diferite medicamente se
utilizeaza in terapia disfunctiilor ficatului, a diabetului, a
hipertensiunii si in convalescenta care urmeaza unor
accidente vasculare.

AMINO-ACID MET
0BT
DOMENII DE
UTILIZARE
PRODUCTIE
t/an
NIVEL
PERCE-
PERE
mg/l
GUST
dulce sarat acru amar gustos
Acid L-glutamic
monoglutamat de
Na
M ind.alimentara 1000000 50
300
+ + +++ ++
+++
D,L,Metionina C zootehnie 350000
L-Metionina E,C ind.farmaceutica 150 300 +++ +
L-Lisina, clorhidrat M,E ind.alimentara
ind.farmaceutica
zootehnie
250000 500 ++ ++ +
L-izo-Leucina M ind.farmaceutica 400 900 +++
Glicina C ind.alimentara 22000 1100 +++
L-Triptofan E,C ind.alimentara
ind.farmaceutica
500 900 +++
L-Cisteina Ex. ind.alimentara 1500
L-Arginina M ind.farmaceutica 1200 100 +++
L-Histidina M ind.farmaceutica
ind.alimentara
400 200 ++
L-Treonina M,C ind.alimentara 1500 2600 +++
L-Fenil-
alanina
M,C ind.farmaceuti
ca
8000 1500 +++
L-Valina M,C ind.farmaceuti
ca
500 1500 + +++
L-Alanina E ind.alimentara 500 600 +++
L-Leucina M,Ex ind.farmaceuti
ca
500 3800 +++
L-Tirosina Ex ind.farmaceuti
ca
120
Acid L-
asparagic
E ind.farmaceuti
ca
7000 30 +++
AMINO-ACID MET
0BT
DOMENII DE
UTILIZARE
PRODUCTI
E
t/an
NIVEL
PERCE-
PERE
mg/l
GUST
dulce sarat acru amar gustos
C- sinteza chimica, E -metoda enzimatica, Ex.- extractie,
M- metoda microbiana
Procedee de obtinere
separare din hidrolizate proteice - se aplica pentru
valorificare unor deseuri de biomasa cu continut proteic;
separarea de aminoacizi se realizeaza numai in rare cazuri
(ex: cisteina, tirozina, arginina si hidroxiprolina pot fi
separate in anumite conditii din hidrolizate) datorita
proprietatilor fizice foarte apropiate;
sinteza chimica - preferata in cazurile in care se utilizeaza
ca materii prime compusi chimici care reprezinta productii de
mare tonaj ale industriei chimice, al caror pret accesibil
contribuie la eficienta economica a procesului (de ex.
obtinerea metioninei din acroleina, a acidului L glutamic din
acrilonitril, respectiv a lisinei din ciclohexanonoxima).
Dezavantaj: obtinerea de amestecuri racemice.
fermentatie microbiana si
procedee enzimatice.
Procedeul fermentativ

Avantaje:
acumularea intr-o singura faza a unor succesiuni de
transformari biochimice, care pe calea sintezei chimice sunt
de cele mai multe ori greu sau chiar imposibil de realizat;
asigura un grad ridicat de conversie a materiilor prime,
selectivitate si
conditii de operare blande.

Procedeul fermentativ a fost dezvoltat in Japonia si transpus la
scara industriala din 1957 pentru obtinerea acidului L.
glutamic.
Se aplica ca productii de mare tonaj doar pentru obtinerea
acidului Lglutamic si a Llisinei. In cantitati mici pentru
homoserina si treonina.
Microorganisme: bacterii (diferite specii de
Corynebacterium, Brevibacterium, Bacillus,
Micrococcus);




Sursa de C: melasa de sfecla / trestie de zahar,
hidrolizate de amidon, iar acolo unde exista un
deficit in materie prima regenerabila se pot folosi
substante chimice (acid acetic, alc. etilic, n
parafine).
Sursa de N: uree, saruri de NH
4
+
si, suplimentar,
hidrolizate proteice.
Substraturile contin si saruri minerale furnizoare
de microelemente, vitamine si factori de crestere.
Fermentatiile sunt in toate cazurile aerobe, necesitand
o aerare puternica; in cazul unui deficit de O
2
se va
forma acid lactic in cantitati semnificative. Procedeele
sunt discontinue datorita duratelor mari de fermentatie
(35 zile), se desfasoara intr-un domeniu termic de 28
35
0
C si pH=68, in functie de natura microorganismului
producator. Se utilizeaza fermentatoare de mare
capacitate, ajungand la volume de pana la 1.000 m
3
,
prevazute cu sisteme de incalzire, amestecare si aerare.
Aminoacizii se obtin extracelular; masa celulara, dupa
floculare, se separa prin filtrare sau centrifugare. Filtratul
ce contine aminoacidul se decoloreaza pe carbune activ
si se concentreaza prin evaporare in vid, iar separarea
din concentrat a aminoacidului se realizeaza prin:
cristalizare, retinere pe schimbatori de ioni, extractie cu
solventi sau electrodializa. Incercari timide se refera la
procedeele membranare, in special cu ajutorul
membranelor lichide.
Acidul Lglutamic/glutamatul de
sodiu, MSG
A fost separat pentru prima data in 1908, din
alga konbu Laminaria japonica, de catre
Kikunae Ikeda, de la Universitatea regala
din Tokio, sub forma cristalina. S-a
constatat ca adaugarea sa la alimente le
confera savoare. Procedeul extractiv a fost
transpus la scara industriala de catre firma
Ajimoto Co, utilizand ca materie prima
hidrolizatul acid de gluten sau soia
degresat.
Procedeul fermentativ s-a dezvoltat ca urmare
a cercetarilor efectuate de S. Kinoshito de
la compania Hakko Kogyo Co, care
izoleaza din sol bacteria producatoare de
acid glutamic.

Se utilizeaza in:

industria alimentara la intensificarea perceptiei
gustative a diferitelor arome alimentare.
industria farmaceutica pentru intensificarea circulatiei
sanguine si activitatii cerebrale.

Acidul glutamic are o importanta hotartoare in toate
microorganismele si plantele, deoarece este singura
sursa de grupare aminica pentru sinteza de aminoacizi,
prin reactii de transaminare.

Biochimia procesului:
Pentru ca un microorganism sa produca cantitati mari de acid L-glutamic,
trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
enzimele din ciclul Krebs, inainte de obtinerea acidului cetoglutaric,
trebuie sa fie foarte active, in schimb cetoglutardehidrogenaza trebuie sa
aiba o activitate redusa.
L glutamat dehidrogenaza, care catalizeaza reactia de dezaminare
reductiva, trebuie la randul ei sa prezinte o activitate marita. Enzima e
blocata de prezenta intracelulara a acidului L-glutamic. Pentru a evita acest
lucru:


peretele celular trebuie sa fie permeabil pentru a permite difuzia
acidului format in mediul extracelular. Permeabilitatea membranei
celulare este dependenta de concentratia de biotina, care este
indispensabila procesului in etapa de decarboxilare a acidului
piruvic. Concentratii de pana la 3 g/l de biotina conduc la
obtinerea unor membrane permeabile, in timp de concentratii
superioare favorizeaza formarea unor membrane celulare intacte,
prin care difuzia este foarte redusa.
pentru a obtine productivitati mari, microorganismul trebuie sa
consume cantitati mici de acid L-glutamic pentru sinteza
aminoacizilor proprii.

Microorganisme utilizate:
Corynebacterium glutamicum, Brevibacterium flavum.
Productivitatea tulpinilor salbatice era de doar 10 mg/L, productivitati
ridicate, de pana la 100 g/l s-au obtinut cu ajutorul unor mutanti,
obtinuti prin modificari genetice.

AMINO-ACID MICROORGANISM
PRODUCATOR
SURSA DE
CARBON
PRODUCTIVI
-TATE g/l
Acid
L-glutamic
Corynebacterium glutamicum
Brevibacterium flavum
Microbacterium ammonophilum
Brevibacterium flavum
Brevibacterium sp
Bacillus megaterium
Arthrobacter paraffineus
Corynebacterium hydrocarboclastus
Brevibacterium sp
glucoza

acid acetic
alcool etilic
propilenglicol
n-parafine
n-parafine

acid benzoic
30-50

98
59
27
62
84

80
Fermantatia decurge aerob la pH=78, t=3035
0
C, pe o durata de 3 zile.
Produsul se separa din filtratul concentrat, prin cristalizare sub forma de
glutamat de Na. Restul ramas in sol mume rezultate de la cristalizare, se
poate separa printr-o noua concentrare prin evaporare.
L - Lisina
- aminoacid esential, cu o structura liniara de 6 atomi de C, care pe
langa gruparea aminica din pozitia are o a doua grupa aminica
marginala, denumirea sa chimica fiind de acid , -diamino-caproic.
- poate fi sintetizata de drojdii si ciuperci:
- dar si de bacterii:
Bacteriile cu functiuni intacte, pe langa L-lisina,
produc si alti aminoacizi (homoserina, treonina,
metionina, i-leucina):
In absenta mutantilor, L-lisina se obtine in 2 etape:
- in prima etapa se realizeaza 2 culturi paralele: una de
Escherichia coli si una de Aerobacter aerogenes. Cultura
de Escherichia coli pe un substrat de glicerina si extract
de porumb care sa-i asigure concentratia necesara de
lisina, produce acidul diaminopimelic (DAP) care nu
trece in lisina datorita lipsei diaminopimeldecarboxilazei.
Enzima este insa produsa de Aerobacter.
- in etapa a II-a cele 2 culturi, dupa distrugerea masei
celulare cu toluen, se amesteca, enzima produsa de
Aerobacter va conduce la conversia acidului
diaminopimelic in L-lisina.
Procedeul poate fi aplicat si la conversia acidului
diaminopimelic sintetic la L-lisina, cu un randament de
cca.65%.
Aparitia mutantilor a influentat decisiv economicitatea
procedeului fermentativ.

Compozitie mediu de cultura:
- sursa de C - o solutie 20% de melasa sau hidrolizate de amidon.
- sursa N - saruri de amoniu, care se suplimenteaza cu hidrolizate proteice
de soia.
- substratul trebuie sa contina biotina.
Fermentatia e aeroba, se conduce la temp.de 2830
0
C, pH = 67 care se
mentine cu NH
3
si dureaza 35 zile.
Separarea L-lisinei din filtrat se realizeaza prin retinere pe schimbatori de
ioni, eluarea de pe schimbatorul de ioni se face cu o solutie amonicala,
eluentul se concentreaza prin evaporare, iar lisina se separa din
concentrat sub forma de clorhidrat.
L-Lisina Corynebacterium glutamicum(m)
Brevibacterium flavum(m)

Brevibacterium lactofermentum(m)
Nocardia
glucoza
glucoza
acid acetic
alcool etilic
n-parafine
39
32
61
66
34
AMINO-ACID MICROORGANISM
PRODUCATOR
SURSA DE
CARBON
PRODUCTIVI-TATE
g/l
Distributia cheltuielilor pentru L-leucina si L-lisina
Productia mondiala de lisina, t/an