Aspecte epidemiologice si clinice n infecia de tract urinar la copil

INTRODUCERE In ultimii 10 ani, rezultatele unui numar mare de studii clinice au clarificat variate aspecte ale infectiilor urinare, modificand sau schim and chiar unele concepte traditionale in acest domeniu! " rezultat, in primul rand, ca infectia tractului urinar #ITU$ reprezinta cea mai frecventa infectie acteriana a omului de toate varstele, incidenta si sechelele infectiilor urinare, ca si conduita dia%nostica variind foarte mult, in functie de se&ul si varsta olnavilor! In ordinea frecventei, ITU sunt considerate a doua cauza de oala la copil, dupa infec'ia tractului respirator! ITU reprezint( procese inflamatorii ale tractului urinar si)sau 'esutului intersti'iului renal, manifestate printr*o acteriurie semnificativa, +nso'it( uneori si de leucociturie! Etiolo%ia infectiilor tractului urinar este dominata la copil, ca si la adult, de a%en'i acterieni, cei mai frecventi fiind %ermenii %ramne%ativi, mai rar %ermenii %rampozitivi, asocieri micro iene sau alti a%enti! Evolutia ITU depinde de forma clinica, oala prezentand o modalitate evolutiva particulara fiecarui copil, influen'at( de factorii favorizan'i! ,ro%nosticul ITU la copil este in ma-oritatea cazurilor favora il, cu evolu'ia spre vindecare in a senta unor uropatii malformative, rar cronicizate, recidiva sau complica'ii, iar evolutia spre e&itus este e&cep'ional(! Evolutia catre pielonefrita cronica #,NC$ este in stransa relatie cu e&istenta unor factori de risc. varsta mica, /le siella ca a%entul etiolo%ic cel mai frecvent incriminat in producerea pielonefritei cronice, asocierea cu reflu&ul vezicoureteral sau intrarenal! 0copul lucrarii de fata este reprezentat de studiul unor aspecte epidemiolo%ice si clinice ale infectiei de tract urinar la copii! 1"TERI"2 0I 1ETOD" In ela orarea prezentei lucrari, am studiat foile de o servatie ale olnavilor internati si reinternati cu ITU in 0ec'ia de ,ediatrie a 0pitalului 3ude'ean 0atu 1are pe perioada 1 ianuarie 4005 6 1 decem rie 4005! 0tudiul a fost efectuat pe 70 de cazuri de ITU, datele e&trase din foile de o serva'ie referindu*se la. * anamneza #varsta, se&, mediul de provenienta, antecedentele heredocolaterale, antecedente personale fiziolo%ice si patolo%ice, istoricul olii, afectiunile asociate$8 * aspectele clinice #simptomatolo%ia de de ut si evolutia clinica$! RE9U2T"TE 0I DI0CUTII "! Repartitia ITU pe %rupe de varsta! 0tudiul cazuisticii selectate a relevat o frecventa mai mare de ITU la copii de varsta scolara, cu predominanta la fetite fata de aieti, respectiv din 70 de cazuri studiate :0 au fost la copii din %rupa de varsta peste ; ani, reprezentand ::,::< din totalul cazurilor analizate! Incidenta minima s*a intalnit la %rupa de varsta 0*:0 de zile #nou*nascuti$, respectiv din 70 de cazuri doar = au fost nou*nascuti, cu predominanta la aieti fata de fetite #:)1$! In lotul studiat, s*a constatat o incidenta redusa si la copiii prescolari #:*; ani$, respectiv din 70 de cazuri studiate 1> au fost in aceasta %rupa de varsta, reprezentand 1;,;5< din totalul cazurilor #ta elul I$!

Ta elul I Repartitia cazurilor de ITU pe %rupe de varsta

Grupa de Cazuri observate varsta

Procent Baieti :,::< Total =,==< 4:,::< 41,11< 1;,;5< ::,::<

Fetite Baieti Total Fetite : 7 5 7 ? "# = 41 17 1> :0 $% 1,1<

0 6 :0 zile 1 1 6 14 luni 14 1 6 : ani : 6 ; ani 11 ;

1:,::< 10< 14,44< 5,57< ;,;5< 10<

; 6 1= ani 4? TOTAL !

4;,;5< ?,?><

&'&$( #)'))( )%%(

@! Repartitia olnavilor in functie de se&! ITU afecteaza, mai frecvent, se&ul feminin decat cel masculin, aceasta o servandu*se si la cazurile studiate! "stfel, din 70 de cazuri studiate, ?> au fost fetite #>4,44<$ si := aieti #::,;5<$, predominanta pastrandu*se si in cadrul %rupelor de varsta, cu e&ceptia %rupei 0*:0, de zile unde din = cazuri : au fost aieti si o fetita! C! Repartitia olnavilor dupa mediul social! In lotul studiat, s*a constatat o frecventa mai mare a afectiunii la copiii din mediul ur an #?1 de cazuri * ?>,>;<$, fata de cei din mediul rural #:7 de cazuri * =:,::<$! D! Etiolo%ia ITU! 2a copil, ca si la adult, etiolo%ia ITU este dominata de a%enti acterieni, cel mai frecvent intalniti fiind %ermenii %ramne%ativi, reprezentand 70,:><! Aermenii %rampozitivi au fost intalniti intr*o proportie de 7,>:<! "socierile micro iene si alti a%enti pato%eni #fun%i, protozoare, parazi'i, virusuri$ nu au fost +ntBlnite in lotul studiat #ta elul II$! Ta elul II

*tiologie Germeni gramnegativi E. coli Proteus

Cazuri observate Procente =? 1> ;? ?=,41< 17,4;< 70,:><

Klebsiella

1=

1>,5>< =,51< 15 :,>1< 1,40< 7,>:<

Stafilococ auriu 1= Germeni grampozitivi Stafilococ alb Enterococ : 1

E! Cactori favorizanti in antecedente! 0tudiul cazuisticii selectate a relevat faptul ca e&ista o le%atura intre ITU si antecedentele personale #fiziolo%ice si patolo%ice$! Cactori favorizanti din antecedentele personale fiziolo%ice. copiii proveniti din sarcini %emelare, nasteri premature, travaliu prelun%it, feti cu %reutate mica la nastere sau in cazul unei alimentatii artificiale precoce #inainte de = luni post partum$ #ta elul III$! Ta elul III

Factorii favorizanti din antecedente personale fiziologice Cazuri observate +(, Sarcina gemelara Prematuri Dismaturi Alimentatie artificiala precoce TOTAL 4 #4,44<$ = #=,==<$ 11 #14,44<$ 5 #5,55<$ - +-.'.!(,

ITU este influentata si de factori favorizanti din antecedentele personale patolo%ice. diferite infectii localizate la nivelul cailor respiratorii superioare, ar orelui traheo ronsic, plamanilor, di%estive, cutanate, otice etc!, acestia avand rol in aparitia si evolutia ITU #ta elul ID$! Ta elul ID

Factorii favorizanti din antecedente personale patologice Cazuri observate +(, Afectiuni ale cailor aeriene superioare Amigdalite acute 1: #1=,==<$ 5 #5,55<$

Pneumopatii acute Bronsiolite acute Otite supurate TOTAL

: #:,::<$ 4 #4,44<$ : #:,::<$ -$ +"-'--(,

0istematizand, se poate spune ca factorii favorizanti ai infectiilor urinare in lotul studiat au fost. * * * * * * olile in infectii asociate, respectiv 47 de cazuri din 70, reprezentand :4, 44< din din totalul cazurilor studiate8 handicapurile iolo%ice #distrofie, rahitism$, care interfera cu apararea antimicro iana, respectiv 7 cazuri din 70, reprezentand 10< din totalul cazurilor studiate8 malformatiile tractului urinar, respectiv 7 cazuri din 70, reprezentand 10<8 parazitozele intestinale #%iardioza, ascaridioza, o&iuroza$, respectiv 5 cazuri din 70, reprezentand 5,55< din totalul cazurilor studiate8 infectiile %enitale #4 alanite si = vulvova%inite micotice, evidentiate la e&amenul clinic si confirmate de e&amenul acteriolo%ic$, respectiv > cazuri din 70, reprezentand >,>><8 litiaza renala, respectiv : cazuri din 70, reprezentand :,::< din totalul cazurilor studiate!

C! "fectiunile asociate la internare! "nalizand cazuistica selectata, am constatat ca ITU au fost frecvent asociate cu alte afectiuni, uneori copilul fiind adus la medic pentru simptomatolo%ia necaracteristica ITU, aceasta dia%nosticandu*se ulterior! In ma-oritatea cazurilor, ITU a fost asociata cu 1*4 sau mai multe afectiuni, rezultand un ta lou clinic comple&! "stfel, din 70 de cazuri studiate doar 1> au prezentat numai ITU, fara alte afectiuni asociate, acestea reprezentand 1;,;;< din totalul cazurilor #ta elul D$! Ta elul D

Afectiuni asociate I!"!C!R!0! ,neumopatii acute "mi%dalite

Cazuri observate +(, 47 #:4,44<$ 1= #1?,?><$ > #>,>><$

Otite supurate acute Tul urari de tranzit ,arazitoze intestinale Enurezis 1alformatii ale aparatului %enital 2itiaza renala "nemie Rahitism Distrofie

; #;,;;<$ 7 #10<$ 5 #5,57<$ = #=,==<$ = #=,==<$ : #:,::<$ 14 #1:,::<$ 7 #10<$ 7 #10<$

A! 0tudiu clinic! Din studiul cazuisticii selectate, a reiesit ca de utul ITU a fost nespecific la nou*nascut, su%ar si copilul mic, in timp ce la copilul prescolar si scolar de utul s*a facut prin sindrom urinar, di%estiv si infectios, acestea fiind asociate sau nu, rareori prin alte simptome! "stfel, se poate o serva ca, din 70 de cazuri studiate, =4 au de utat prin sindrom urinar, di%estiv sau infectios, :4 prin sindroame asociate si 1> prin alte manifestari #astenie, fati%a ilitate, alterarea starii %enerale, hipotonie, somnolenta, hipere&cita ilitate, convulsii fe rile, adinamie cu scaderea randamentului scolar la copiii mari$ #ta elul DI$! Ta elul DI

/imptomatologie clinica la debut Sindrom urinar Sindrom infectios Sindrom digestiv Sindrom urinar + infectios Sindrom urinar + digestiv

Cazuri observate +(, 15 #40<$ 1? #1><$ 7 #10<$ 11 #14,44<$ 7 #10<$

Sindrom infectios + digestiv Sindrom urinar + infectios + digestiv Alte simptome

: #:,::<$ 7 #10<$ 1> #1;,;;<$

Dupa cum se o serva si din ta el, de utul ITU a fost prin sindromul urinar in 15 cazuri, manifestandu*se prin disurie, polaEiurie, urina hematurica, enurezis nocturn si diurn, ur%enta mictionala, dureri in lom e si in flancuri si)sau rinichi palpa il! "ceasta modalitate de de ut a predominat la copilul scolar #;*1= ani$, unde s*au %asit ; cazuri din 15, reprezentand :5,55< din totalul cazurilor care au de utat prin sindrom urinar! 2a un numar de 1? copii, de utul a fost prin sindrom infectios cu fe ra nere%ulata si capricioasa, su fe rilitate nee&plica ila si indelun%ata, frison, fati%a ilitate, cefalee, alterarea starii %enerale, paloare, astenie, adinamie cu scaderea randamentului scolar la copilul mare! De remarcat este cazul unui copil de 7 luni, care a prezentat sindrom fe ril prelun%it nee&plica il! De utul prin sindromul infectios a fost constatat la nou*nascut si su%ar, respectiv 7 cazuri din 1?, reprezentand >0< din totalul cazurilor cu acest mod de de ut! 0indromul di%estiv, ca unica modalitate de de ut, a fost prezent in 7 cazuri, predominand la copiii de varsta scolara #= cazuri$ si su%ari #: cazuri$, reprezentand ==,==< si, respectiv, ::,::< din totalul cazurilor cu de ut prin sindrom di%estiv! "cesti olnavi au prezentat la de ut inapetenta, %reata, varsaturi, dureri a dominale difuze sau localizate, tul urari de tranzit! 2a nou*nascut, su%ar si copilul mic de utul a fost nespecific, manifestandu*se prin stationarea cur ei ponderale, sindrom de deshidratare acuta, semne neurolo%ice #a%itatie, convulsii, nervozitate, irita ilitate$, stare to&ica! E&amenul clinic sistematic, minutios, complet si comple& al olnavilor a evidentiat factori favorizanti ai ITU! "stfel, in > cazuri s*au o servat afectiuni si malformatii ale aparatului %enital. fimoze si alanite la 4 copii si vulvova%inita micotica la = fetite acesti factori, realizand o structia cu staza retro%rada a urinii si reflu&ul urinii infectate spre azinet, favorizand ITU! CONC2U9II 1! Infectiile tractului urinar sunt oli frecvent intalnite la copil, ocupand locul doi, dupa infectiile tractului respirator! 4! ITU afecteaza mai frecvent se&ul feminin decat cel masculin, e&ceptie facand nou* nascutii, dintre acestia fiind afectati in special aietii! :! Cea mai mare frecventa a ITU a fost constatata la copiii de varsta scolara #;*1= ani$, in timp ce incidenta ma&ima a fost la nou*nascuti #0*:0 de zile$! =! In marea ma-oritate a cazurilor, acteriile care determina ITU la copil sunt %ramne%ative, in special E! coli, ,roteus, /le siella! ?! In cadrul ITU recidivante, e&ista factori favorizanti, care intretin infectia, fie prin o structie cu staza retro%rada a urinei, fie prin reflu&ul urinei infectate din caile urinare infectioase, fie prin afectarea imunitatii or%anismului #definite imunolo%ic con%enitale sau

>

do andite, tul urari meta olice con%enitale sau do andite, tratament imunosupresiv, tumori mali%ne$! >! Ta loul clinic al ITU este nespecific la nou*nascut, su%ar si copilul mic, in timp ce la copilul mare ta loul clinic este tipic cu prezenta sindromului urinar si)sau di%estiv, infectios!

@I@2IOAR"CIE "nca I! * Ur%ente in pediatrie, Editura 1edicala, @ucuresti, 177>! AluhovscEi Ah! * Ahid de nefrolo%ie, Editura Felicon, Timisoara, 177:!