Statutul cantaretului in Biserica

nc din cele mai ndeprtate secole muzica bisericeasca a ocupat un loc important n structura spiritual a lumii, iar intre Bisericile care au adoptat cultul i

muzica bizantina se gsete i Biserica Ortodoxa Romana, unde cretinismul a ptruns nc din primele secole dup Hristos. Astfel, de la primul om Sf Prooroc si
Imparat David, care a alcatuit imne cantate lui Dumnezeu numite psalmi, cat si de la indemnul Sf Ap Pavel catre efeseni, prin care ii indeamna sa Vorbiti intre voi in psalmi si in laude si in cantari duhovnicesti, laudand si cantand Domnului, in inimile voastre(Ef 5,19), de la Sf Efrem Sirul alauta Sf Duh, Sf Ioan Damschin creatorul celor 8 glas uri pt cantarile bisericesti, si pana in zilele marilor muzicologi romani, precum Gavriil Musicescu, Anton Pann, Ieromonahul Macarie, Cuv Eustatie si multi altii, de asemenea si pana astazi, poporul roman a fost mereu profund preocupat de realizarea, dezvoltarea si pastrarea unui tezaur de muzica bizantina autentica si unitara, facand din cantarea bisericeasca un izvor al fenomenului sonor muzical pe pamantul romanesc si o parghie de nadejde in apararea constiintei etnice. Avand in spate asemenea exemple de preocupare pentru crearea si dezvoltarea muzicii bizantine romanesti unitare in B.O.R. ale contemporanilor, statutul cantaretului bisericesc din ziua de astazi este unul foarte important, intrucat el trebuie sa respecte si sa puna in practica stradaniile celor care s au dedicat acestei parti ale artei muzicii, muzica bisericeasca, a celor care au activat pe pamant romanesc spre imbogatirea patrimoniului cultural al poporului nostru. Cntreul bisericesc, cunoscut i sub numele de dascl, rcovnic, psalt, cantor sau cite, aducnd jertfa road buzelor, asigur rspunsurile stranii, cntnd sau citind acele pasaje din slujbele bisericeti rnduite dup tipic, intr o perfecta armonie, neavand permisiunea sa adauge sau sa schimbe ceva din profunzimea textelor si a stradaniilor punerii lor intr o armonie sonora conforma Bisericii Ortodoxe de catre cei dj amintiti. Acestia au datoria sfanta de a respecta anumite obligatii pe care Sfintii Parinti le au randuit de a lungul intrunirilor sinodale, si de aceea nu oricine poate sa implineasca aceasta vocatie, ci doar aceia care au o anumita pregatire in acest

domeniu, conform unei structuri de invatamant bine determinate, prin absolvirea unui ciclu seminarial denumit , scoala de cantareti. Astfel vom expune in cele ce urmeaza cateva dintre cele mai imortante indatoriri pe care un cantaret bisericesc trebuie sa le respecte cu sfintenie: El trebuie, in primul rand sa se straduiasca sa cante frumos si cu evlavie, caci canta inaintea lui Dumnezeu si a tuturor sfintilor Lui. Sa nu cante fals, prea tare sau prea incet, prea in graba sau prea pe larg. Sa nu cante melodii sau cantari care nu au fost statornicite de Sfintii Parinti pentru slujbe, de asemenea sa nu foloseasca in biserica instrumente muzicale sau electornice, asa cum ne arata hotararile Sinodului VI prin canonul 75. Cantaretul mai are datoria de a citi cu atentie si clar, fara greseli, nescurtand sau adaugand de la sine nimic din textele de slujba; sa cunoasca si sa respecte tipicul bisericesc; sa asculte de slujitorii Sfantului Altar. De asemenea acestia au datoria de a duce o viata curata, sa fie linistiti si impacati cu toti, sa nu vorbeasca sau sa se certe la strana, sa pregateasca din vreme cartile pentru slujba, incercand sa fie un exemplu moral pentru ceilalti credinciosi, fara sa provoace sminteala in randul lor. Pe langa toate acestea cantaretii bisericesti mai au si un rol administrativ in Bisericile in care activeaza, prin buna oranduire a locasului sfant, in ceea ce priveste curatenia, organizarea si infrumusetarea intregii anexe ce apartine respectivei Biserici. In timpul desfasurarii slujbelor, cantaretul trebuie sa angreneze pe credinciosii din Biserica, atat cat se poate, la cantarea diferitelor imne, pentru ca si poporul sa participe efectiv la infrumusetarea slujbelor. Pe langa obligatii si indatoriri, cantaretii beneficiaza si de o serie de drepturi. Avand in vedere pregatirea lor si frumoasa misiune pe care o fac la strana, ei trebuie respecati, in masura in care si ei fac acest lucru, stimulati si incurajati prin diferite metode, pentru ca astfel sa se formeze o unitate prin dragoste dintre slujitorii altarului, ei si credinciosii din Biserica, spre bunul mers al slujbelor si spre multumirea si milostivirea Bunului Dumnezeu, caruia trebuie sa i slujim cu toata inima si cu seriozitate. In cele expuse am incercat sa aratam, in prima parte, stradaniile contemporanilor nostrii care s au ostenit sa alcatuiasca un tezaur de muzica bizantina autentica pentru generatiile noastre si cele ce vor veni, iar mai apoi am vazut obligatiile, rolul si beneficiile cantaretilor bisericesti din ziua de astazi si datoria lor de a duce mai

departe numele si creatiile muzicologilor romani si de a crea noi imne bisericesti in duhul noastru romanesc. Din pacate, in ziua de astazi se observa la unii cantareti o incercare de copiere a unor metode si imne bisericesti a altor popoare crestin ortodoxe, ceea ce nu aduce mare cinste celor care s au ostenit sa formeze o limba si un cant pur roamanesc si patriotic. In final, spre mustrarea si indreptarea acelor care sunt cuprinsi de acest duh strain, ne vom intoarce privirile spre frumoasele cuvinte ale marelui nostru invatator Anton Pann care ne indeamna: Cnt mai frate romne pe graiul i limba ta/i las cele streine ei de-a-i-le cnta/Cnt s-nelegi i nsui i ci la tine ascult/Cinstete ca fie care limba i neamui mai mult.