1. MIEREA 1.1 INTRODUCERE De peste sase milenii de istorie scrisa, mierea si-a pastrat renumele de medicament si aliment.

Mierea se numeste un lichid dulce, cules din flori sau din alte parti ale plantelor, preparat si depozitat de albine in faguri. Aceasta poate cristaliza, capatand in acest caz o consistenta solida din care poate fi readusa la cea lichida prin incalzire omogena la temperatura de 35-40 . Mierea de albine este un produs natural comple! rezultat al nectarului floral al plantelor si al imbogatirii acestuia de catre albine "Apis mellifera #$ cu substante proprii, prin actiunea sucului secretat de glandele acestora. %iata albinelor este in permanenta interdependenta cu plantele intrucit, spre deosebire de alte insecte, hrana albinelor se bazeaza e!clusi& pe produse de origine &egetala. Astfel, pentru asigurarea de substante hidrocarbonate "zaharoase$, albinele culeg nectar si mana, iar pentru satisfacerea ne&oilor de substante proteice, minerale, grasimi, &itamine, albinele culeg polenul florilor, &izitind in acest scop flora entomofila e!istenta in 'urul stupinei. antitatea de miere ce se poate produce din nectarul florii depinde de cantitatea totala de nectar secretat si de concentratia zaharului din nectar. oncentratia zaharului din nectar &ariaza mult de la o specie &egetala la alta fiind cuprinsa in general intre (0-50) si chiar mai mult. *n zborurile ce le e!ecuta albinele acestea aleg nectarurile cele mai bogate in zahar, iar cind continutul de zahar in nectar este sub (5), acestea intrerup in general culesul. +ectarul in general se compune din diferite zaharuri, alte substante, compusi ai azotului, minerale, acizi organici, &itamine, pigmenti si substante aromatice. *n afara nectarului produs de glandele nectarifere florale pe care albinele il culeg si transforma in miere florala, se intilnesc si glande nectarifere e!traflorale "localizate in afara florii$, care secreta o substanta dulce, limpede si &iscoasa ce se afla in anumite perioade ale anului pe frunzele, ramurile sau tulpinele plantelor si care poarta denumirea de mana sau roua de miere, substanta pe care albinele o culeg si o transforma in miere de mana. Mana poate fi de origine animala, cind este produsa prin intermediul unor insecte producatoare de mana sau de origine &egetala, cind este secretata direct de plante. Mierea de albine a fost prima substanta dulce folosita in hrana omului fiind precursoarea zaharului din trestie sau din sfecla. Mierea a fost mult timp pretuita si considerata ca o substanta magico-religioasa de catre multe popoare. De asemenea, mierea era folosita la preparaiea unor bauturi alcoolice la care se adauga si efectul polenului si le&urilor din faguri. *n prezent numerosi medici, biologi, chimisti si farmacisti de prestigiu pe plan national si mondial se intrec in a cauta remedii in natura, contra tuturor bolilor, intensificind cercetarile asupra marelui rezer&or de bogatii alimentare si leacuri , albino, melifera. Asa s-a nascut si creat sub ochii nostri apiterapia. Astfel medicina populara si apiterapia, bazate pe intelepciunea si practica multimilenara a stramosilor de pe toate meridianele globului ca si rezultatele cercetarilor intreprinse de specialisti din di&erse tari, atesta ca mierea si celelalte produse din albinairit au fost si trebuie folosite de oameni tot mai mult ca zaharuri naturale si - in acelasi timp - ca medicamente naturale.

Mierea, polenul, pastura, ceara, laptisorul de matca, propolisul, &eninul de albine si recent, apilarnilul sunt produse ale stupului. -e baza fundamentarii lor stiintifice, in prezent au depasit utilizarile traditionale terapeutice, intrand astfel intr-o etapa noua. *n ultimii 30 de ani a luat nastere o acti&itate specifica, de sine statatoare, cunoscuta ca apiterapie, preocupata de &alorificarea resurselor naturale, in scopul ocrotirii sanatatii omului. .tudiata, analizata si sintetizata sub raportul apiculturii, al botanicii, al chimiei, al microbiologiei, al farmacologiei, utilizarea produselor stupului in mentinerea sanatatii si pentru inlaturarea unor afectiuni ale omului, apiterapia tinde sa de&ina un domeniu specific de acti&itate, distinct de disciplinele care au generat-o. *n consecinta, in prezent, s-a incetatenit din ce in ce mai mult conceptul de apiterapie, adica terapie cu a'utorul produselor apicole, al principiilor acti&e pe care le contin acestea. /!ista si o tendinta actuala de aplicare a apiprofila!iei, ca metoda eficienta de pre&enire a unor afectiuni ale organismului uman.

1.2 GENERALITATI

Mierea de albine este un produs natural comple! rezultat al nectarului floral al plantelor si al imbogatirii acestuia de catre albine "Apis mellifera #$ cu substante proprii, prin actiunea sucului secretat de glandele acestora.Albinele produc frec&ent si miere de mana, care pro&ine din di&erse lichide dulci din planta, dar nu din floare.-roductia mindiala de miere &ariaza de la an la an, cantitatea medie in prezent este in 'ur de 000.000 t. /ste o solutie apoasa bogata in substante zaharoase - pina la 10) - reprezentate indeosebi de glucoza si fructoza ce pro&in din nectarul floral, e!trafloral, mana si alte surse, recoltate de albine si depozitate in faguri. /nzimele, pe care albinele le introduc in nectar, au insusirea de a scinda zaharoza, maltoza, melezitoza, rafinoza, melibioza etc., acest proces durind ani indelungati. 2ransformarea nectarului de catre albine in miere este insotita apoi de preschimbarea si inlocuirea continutului de acizi nefolositori, odata cu eliberarea surplusului de apa. %aloarea p3-ului dintr-o miere maturizata &ariaza de la 3-5-5,5, dupa pro&enienta ei floristica. apacirea mierii cu o po'ghita de ceara la suprafata celulelor din fagure contribuie la mentinerea calitati ei initiale, capacirea a&*nd rolul de a izola mierea de influenta umezelii din mediul incon'urator. u ocazia in&ertirii nectarului in miere sunt incorporate proteine, materii albuminoide, acizi "formic, malic, citric, gluconic, succinic, acetic$, substante minerale "fosfati de calciu, fier, saruri de aluminiu, strontiu, cobalt, titan, crom, iod, argint, zinc, plumb, iridiu etc. in cantitati infinitezimale$, substante functionale de origine organica "enzime, catalaza, inulaza, inhibina$, &itamine, antibiotice naturale, hormoni si polen, mierea neputind fi egalata de nici un preparat farmaceutic sintetic caci ea este o substanta &ie si direct asimilabila. Mierea de albine rezulta din prelucrarea de catre albinele melifere a nectarului florilor sau sucurilor dulci recoltate de pe alte parti ale plantelor si este depozitata de acestea in celulele fagurilor spre a le ser&i ca hrana energetica. -rin prelucrarea nectarului de catre albine, continutul de zaharoza se transforma prin in&ertire in glucoza si fructoza, reducindu-se totodata si continutul de apa care &a a'unge in 'urul a (1-40). ompozitia mierii de albine este comple!a. /a reuneste grupe de substante anorganice si organice, glucide, enzime, acizi organici, &itamine, proteine "amino-acizi$, toate solubilizate sau dispersate in apa continuta in miere. Mierea este mult apreciata pentru calitatile sale a&and si intrebuintari terapeutice. Mierea este un aliment &aloros pentru sanatate.

Aliment de o e!ceptionala &aloare nutriti&a, mierea este un produs biologic care se afla in legatura permanenta si indirecta cu starea timpului. -utini stiu poate, ca gustul, aroma si insasi cantitatea de miere produsa de o familie de albine sunt determinate in foarte mare masura de &reme. De e&olutia &remii depinde direct sau indirect, atat secretia de nectar a plantelor melifere, cat si recoltarea acestuia de catre albine.

1.3 RECOLTAREA SI EXTRACTIA MIERII 5agurii cu miere se recolteaza din stup in momentul cand aceasta este suficient de maturata luandu-se drept criteriu practic prezenta coroanei cu miere capacita in partea superioara. *ndepartarea albinelor de pe faguri se face prin intermediul unor substante chimice "acid fenic, benzaldehida etc.$ in stupinele de tip industrial. /ste recomandabil ca inainte de inceperea e!tractiei de miere fagurii sa fie grupati dupa culoare, pentru a obtine diferite soiuri de miere in functie si de acest criteriu. 5agurii sau corpurile cu fagurii cu miere se transporta cu multa gri'a pentru a se preintampina pierderea acestui aliment, apoi se introduc intr-o camera cu aer cald pana la 35 , care fa&orizeaza e!tractia. .e trece apoi la descapacirea fagurilor, urmata de e!tragerea propriu-zisa a mierii. amerele simple de e!tractie trebuie sa fie bine izolate pentru a impiedica patrunderea albinelor inauntru si trebuie sa contina, un e!tractor mecanic sau electric, cutite pentru descapacire, care se pot incalzi in apa fierbinte sau cu curent electric, un &as descapacitor cu sita pentru separarea capacelelor de miere, un &as pentru recoltarea mierii si un zacator pentru depozitarea ei. Dupa sortare, fagurii se descapacesc cu cutitul bine incalzit, apoi se introduce in e!tractor. 2uratia acestuia se mareste treptat, pana se percepe fosnetul caracteristic rezultat din proiectarea mierii pe peretii &asului si, dupa ce se apreciaza ca s-a e!tras circa 'umatate din mierea de pe o parte, fagurii se schimba pentru a se continua e!tractia pe partea cealalta. 6peratia se repeta pentru asigurarea unei e!trageri totale a mierii din faguri. *n felul acesta se pre&ine ruperea fagurilor, incident care cauzeaza multe nea'unsuri apicultorilor. -entru e!tragerea centralizata a mierii sau pentru stupinele mari se folosesc sisteme moderne, in care ramele descapacite raman in caturi si acestea se introduc in e!tractorul de tip industrial direct. Aici, intreg procesul tehnologic de la sortare, descapacire, filtrare, depozitare, ambalare etc. este automat. 7andamentul acestor agregate este mare si e!tractia mierii se asigura in conditii sanitare corespunzatoare. onditionarea mierii onditionarea mierii cuprinde totalitatea procedeelor tehnice menite sa asigure purificarea, sortarea si combaterea di&erselor tipuri de miere, in conditiile pastrarii optime a proprietatilor ei fizico-chimice si biologice in perioada conser&arii. *nitial are loc o filtrare a impuritatilor mai mari, care se realizeaza odata cu e!tractia prin sita dispusa la locul de scurgere a mierii din e!tractor. Dupa aceea, in maturator are loc o limpezire a mierii, corpurile straine se separa de miere, datorita greutatilor specifice diferite, cele mai grele se lasa la fundul &asului, iar cele mai usoare se ridica la suprafata &asului. 2emperatura mediului influenteaza limpezirea mierii in mod indirect prin modificarea consistentei acesteia. *n cazul cand continutul in apa a mierii este de peste (1) se recomanda deshidratarea fie in faguri, care se tin intr-o camera cu curenti de aer incalziti "35-40 $, fie ca miere e!trasa cu a'utorul unor instalatii speciale de tipul e&aporatorului cu &id. Acest ultim procedeu de inalta tehnicitate se poate realiza numai in centrele mari de e!tractie a mierii. ristalizarea mierii -rin caracteristicile lor naturale, toate sorturile de miere de flori din tara noastra , cu e!ceptia celei de salcam , cristalizeaza in scurt timp de la e!tractia din faguri"(-3 luni$. 3

5orma si dimensiunile cristalelor sunt conditionate de &iteza instalarii procesului de cristalizare. and cristalele se instaleaza si se desfasoara in scurt timp, cristalele sunt mici iar mierea are aspect de pasta fina. and cristalizarea se desfasoara lent , cristalele sunt grosiere, rugoase. ristalizarea mierii de flori este un proces natural si el se datoreaza faptului ca cele mai multe sorturi de miere sunt solutii suprasaturate de zaharuri. -rincipalul factor al cristalizarii il constituie insa, proportia celor doua zaharuri ma'oritare, respecti& raportul intre fructoza " zahar greu cristalizabil in solutii concentrate$ si glucoza "zahar usor cristalizabil$. #imita cristalizarii mierii corespunde raportului fructoza8glucoza de (,30. #a mierea de salcam &aloarea acestui raport este mai mare de (,30 ceea ce e!plica marea ei rezistenta la cristalizare. la celelalte sorturi de miere de flori, &aloarea raportului este mai mica de (,30 deci aceste sorturi se &or cristaliza cu atat mai repede cu cat raportul se apropie de (,00 sau are o &aloare subunitara "mierea de floarea soarelui, de rapita, de pomi fructiferi$. .olubilitatea in apa mult mai mare a fructozei fata de cea a glucozei, conditioneaza comportarea la cristalizare a solutiei celor doua zaharuri , in functie de proportia lor. Mierea cu continut de glucoza apropiat sau mai mare decat cel de fructoza este solutie suprasaturata, deci &a cristaliza intotdeauna. Mierea cu continut de fructoza net superior "cazul mierii de salcam$ este solutie subsaturata, desi continutul global de zaharuri este identic cu cel identic cu al mierii din prima categorie. Aceasta &a a&ea o rezistenta mai mare la cristalizare. u cat mierea este pastrata la o temperatura mai ridicata cu atat se prelungeste durata starii fluide. 2emperatura inter&ine prin modificarea gradului de saturare a solutiei "o solutie saturata la o anumita temperatura de&ine subsaturata daca temperatura creste sau suprasaturata daca temperatura scade$. 9n factor de influenta semnificati&a asupra cristalizarii il constituie intensitatea miscarii moleculare din masa de miere. Miscarea moleculara intensa fa&orizeaza aglomerarea moleculelor de glucoza cu formarea de microcristale care constituie germeni de cristalizare. *n stare de repaus, miscarea moleculara "miscarea bro:niana$ este foarte limitata, deci ea are influenta redusa asupra cristalizarii. 6rice inter&entie e!terioara insa, cum ar fi agitarea, omogenizarea si in special inglobarea de aer urmata de eliminarea spontana a bulelor, accelereaza foarte mult miscarea moleculara si fa&orizeaza instalarea timpurie a cristalizarii. ristalizarea mierii este un proces natural, deci aceasta nu ar trebui socotita ca un defect , ci din contra ca o garantie a autenticitatii si calitatii ei. Mierea falsificata ramane in general lichida. u toate acestea multi amatori prefera mierea in starea fluida si manifesta rezer&e pentru cumpararea si consumul celei cristalizate. ristalizarea sur&ine in urma e&aporarii apei, dar mai ales se datoreaza insusirilor glucozei de a forma cristale. ristalizarea se produce in functie de raportul dintre glucoza si fructoza, de prezenta cristalelor primare si de umiditatea mediului incon'urator. Dupa dimensiunile cristalelor, se pot deosebi mai multe feluri de cristalizare, mare cand depaseste 0,5 mm in diametru, mica, cand diametrul cristalului este de 0,5 mm si ca o pasta, sub 0,5 mm. ristalizarea poate fi diri'ata atat in ceea ce pri&este dimensiunile, cat si &iteza de realizare, prin adaugarea unei cantitati de miere cristalizata, cu dimensiunile dorite la &olumul de miere destinat cristalizarii si mentinerea acesteia in conditiile de umiditate si temperatura fa&orabile acestui proces. -entru unele sorturi de miere, mai ales cand se cere acest lucru pentru e!port, se poate e!ecuta o cristalizare diri'ata, cu o finete a bobului de cristale dupa dorinta consumatorului. -rocesul cristalizarii are loc mai rapid la unele sorturi de miere ca cea de floarea-soarelui, de pilda, si cauzeaza o de&alorizare comerciala a acestui produs. ristalizarea este influentata si de continutul unor fermenti, prezenta unor bacterii, conditiile igienice in care se conser&a si in primul rind, ar merita sa fie amintita temperatura si umiditatea. Deoarece mierea este ceruta si apreciata mai mult in stare necristalizata de catre consumatori, se folosesc astazi pe scara larga metode de pre&enire a cristalizarii, pasteurizare, 4

tratare cu ultrasunete, filtrare, ultrafiltrare etc. Metodele fizice de pre&enire a cristalizarii au o oarecare actiune negati&a asupra unor constituenti "&itamine, hormoni$, precum si asupra gustului si aromei.

1.4 CLASIFICAREA MIERII .e poate face dupa pro&enienta, modul de obtinere, modul de prezentare, culoare, gust si miros in modul urmator, (.Dupa pro&enienta, - miere de flori "monoflora sau poliflora$ si - miere de mana; 4.Dupa modul de obtinere, - miere in faguri "sau in sectiuni$; - miere e!trasa prin centrifugarea fagurilor, - miere obtinuta prin stoarcerea fagurilor, - miere obtinuta prin scurgerea libera din faguri. 3.Dupa modul de prezentare, - fluida sau - cristalizata. 4.Dupa culoare, sorturile de miere romanesti &ariaza de la alb incolor pana la chilimbariu-brun. 5.Dupa gust si miros, - gustul si mirosul sunt caracteristice fiecarui sortiment de miere. *n functie de continutul in apa si de temperatura, mierea fluida are o &ascozitate diferita. Mierea este higroscopica" in conditii de umiditate saturata de (00), mierea < dupa datele din literatura - isi ridica in curs de 3 luni de zile umiditatea de la (0,4 la 55,4)$. =reutatea specifica a mierii este in raport direct cu continutul in apa si cu indicele refractometric. -roprietatile organoleptice ale mierii. Miere de uloare Miros, gust onsistenta alitatea * alitatea ** .alcam aproape galbena placut, dulce, uniforma, fluida sau incolora; caracteristic &ascoasa, fara semne de galbenamierii de cristalizare aurie; salcam galbenadeschis 2ei galbena; bruna-inchis aroma uniforma, fluida, &ascoasa portocaliepronuntata, sau cristalizata roscata dulce, caracteristic mierii de tei >meura galbenabruna-roscata placut, aroma uniforma, fluida, &ascoasa roscata; specifica, dulce sau cristalizata 5

*zma onifere

galbena&erzui roscata bruna

bruna-roscata rubinie

placut, aromat, dulce placut, putin astringent

5aneata deal 5loareasoarelui -oliflora Mana

de galbena galbenaaurie, galbenaportocalie galbena

bruna galbena-inchis pana la brun bruna

uniforma, fluida, &ascoasa sau cristalizata uniforma, foarte &ascoasa, fara semne de cristalizare; se admite si mai putin &ascoasa placut, dulce uniforma, fluida, &ascoasa sau cristalizata placut, dulce, uniforma, fluida, &ascoasa specific sau cristalizata placut, dulce uniforma, fluida, &ascoasa sau cristalizata uniforma, fluida, &ascoasa sau cristalizata

galbena-bruna, deschisa

bruna- aroma specifica, placuta, dulce

1.5 CARACTERISTICILE FIZICO-CHIMICE ALE MIERII

-rincipalele componente ale mierii de albine sunt zaharurile. Mierea contine cantitati reduse de substante azotoase reprezentate in principal de enzime care alcatuiesc un echipament bogat si comple!. .ubstantele minerale sunt moderat reprezentate in mierea de flori si relati& abundente in cea de mana. /a contine o gama larga de acizi organici, pigmenti , uleiuri eterice, substante inhibitoare , &itamine si alte componente insuficient cunoscute. *nitial in miere se gaseste o cantitate foarte redusa de hidro!imetilfurfurol, de ordinul a 0,(-0,4 mg la (00g. -rin pastrare indelungata &aloarea acestuia creste treptat, putand a'unge la ( mg8(00g sau chiar mai mult. Umiditat a ontinutul ma!im de apa reglementat de normele oficiale din tara noastra pentru toate sorturile de miere este de 40). Aceasta conditie are la baza faptul ca in momentul incheierii procesului de prelucrare de catre albine "capacirea celulelor$, umiditatea mierii se situeaza in domeniul (0-(?). and continutul de apa este mai mare de 40) poate fi &orba de una din urmatoarele situatii, e!tragerea din faguri necapaciti, cand procesul de prelucrare a mierii de catre albine nu este incheiat; pastrarea in spatii umede si in recipiente defectuos inchise; falsificarea directa prin adaos de apa sau indirecta prin substituenti cu umiditate proprie mare. ontinutul depasit de apa reduce proportional &aloarea nutriti&a a mierii si o predispune la fermentatie. Za!a"#"i$ @

>aharurile din miere sunt alcatuite din zaharul in&ertit si din zaharoza. ontinutul minim de zahar in&ertit "glucoza si fructoza$ in mierea de flori trebuie sa fie de 00), iar in cea de mana de @0). ontinutul ma!im de zaharoza trebuie sa fie de 5) in mierea de flori si de (0) in cea de mana. %alorile mentionate se refera la mierea cu 40) apa. *n cazul in care umiditatea este mai mica aceste &alori trebuie recalculate. Abaterile de la &alorile aratate sunt posibile in urmatoarele situatii, -mierea a fost recoltata din faguri necapaciti; -miere fermentata; -miere falsificata. S#%&ta't $ a()t)a& antitati& substantele azotoase , e!primate in echi&alent proteina , se gasesc in proportie foarte redusa si anume sub (). ontinutul cel mai redus se intalneste in mierea de salcam si in cea de izma "in medie 0,45)$, iar cel mai mare in mierea de mana "0,5-0,@)$. *n cazul in care continutul de proteine este mai mare de () mierea trebuie suspectata de falsificare, cum ar fi adaosul de gelatina, de faina de cereale sau chiar de melasa. E'(im $ Mierea de albine are un continut foarte bogat si &ariat de enzime. *n mierea de flori ele au o dubla origine, &egetala "din nectar$ si animala "din sali&a albinelor$. antitati&, acestea din urma detin ponderea. /chipamentul enzimatic al mierii de mana este mult mai bogat decat cel al celei de flori si au o origine mult mai comple!a. /nzimele din miere sunt substante &aloroase deoarece ele catalizeaza toate reactiile chimice care au loc in procesul de elaborare al mierii" de e!. transformarea zaharurilor comple!e in zaharuri simple$. *nsusirile mierii, compozitia chimica si calitatea ei nutriti&a sunt in mare masura conditionate de continutul in enzime. -rezenta lor face do&ada autenticitatii si calitatii mierii. /nzimele sunt substante labile, in special sub actiunea temperaturii ridicate care produce slabirea sau inacti&area ire&ersibila a lor. 2impul de in'umatatire a amilazei si in&ertazei din miere, in functie de temperatura de pastrare S#%&ta't mi' "a$ Mierea de flori are un continut foarte redus de substante minerale. Desi normele oficiale din tara noastra admit un continut de ma!. 0,5), in realitate acesta se situeaza in prea'ma &alorii de 0,(). *n schimb mierea de mana are un continut mult mai bogat care se poate apropia de limita ma!ima de () acceptata pentru acest sort. Depasirea limitelor ma!imale de substante minerale se poate intalni in urmatoarele situatii, cand e!tractia si 8sau pastrarea mierii s-au facut in conditii negli'ente, principala forma de impurificare minerala fiind cea cu praf; in cazul falsificarii mierii cu sirop de zahar in&ertit artificial "acidul folosit la in&ertire trebuie neutralizat cu substante alcaline sodice$; in cazul contactului prelungit al mierii cu suprafete metalice neacceptate, sarurile acestor metale pot trece in miere marind &aloarea substantelor minerale. 3idro!imetilfurfurolul "3M5$ -rezenta acestui produs in miere isi are originea fie in descompunerea partiala a fructozei din compozitia ei sub influenta unor factori &itregi, fie de origine e!ogena in cazul unor substituiri "falsificari$. *n mediu acid si la cald fructoza se descompune cu formarea de produsi furfurolici, cel mai semnificati& din acestia fiind 3M5. Mierea are un continut foarte mare de fructoza 0

"cel putin 'umatate din zaharul in&ertit$. De asemenea, reactia chimica a ei este pronuntat acida "p3 3,5-4,5$. Deci are asigurate conditiile ca in functie de temperatura si de timpul de pastrare sa se formeze o oarecare cantitate de 3M5. Daca mierea este pastrata la temperatura mai mica de 40A cantitatea de fructoza care se descompune este e!trem de mica. *n primele luni de la e!tractia din faguri continutul de 35M se situeaza in domeniul 0,(-0,4 mg la (00g, dar dupa (-4 ani de pastrare la temperatura camerei la temperatura moderata poate atinge &aloarea de (-(,5 mg la (00g. Atunci cand consumatorii sau apicultorii lichefiaza mierea in mod empiric prin incalzire prelungita pe baie de apa la fierbere sau pe foc direct , continutul de 35M creste foarte mult, catre (0 mg la (00 g. -rin in&ertirea pe cale chimica a siropului de zahar in scopul falsificarii mierii o fractiune importanta din fructoza se descompune cu formarea unei cantitati considerabile de 35M, de ordinul a (00mg la (00g sirop sau chiar mai mult. A*iditat a mi "ii 7eactia chimica a mierii este acida datorita continutului bogat in acizi organici. %alorile normale ale p3-ului mierii se situeaza in domeniul 3,5-4,5, deci caracterul ei chimic este pronuntat acid. D '&itat a Densitatea mierii este puternic influentata de continutul ei de apa. Mierea cu umiditate de 40) are densitatea (,40( asta inseamna ca un litru de miere "(dm3$ la temperatura de 40A cantareste (,40( Bg. Analize fizice si chimice de laborator *nainte de analiza, proba de miere se omogenizeaza prin agitare cu o bagheta de sticla sau cu o lingura, iar mierea cristalizata se incalzeste in prealabil la apro!imati& 45 grade dupa care se amesteca, ca si mierea fluida. Determinarea continutului in apa ,se face cu refractometrul. -e prizma inferioara a refractometrului, se aplica o picatura din proba de miere si imediat se inchide camera. u a'utorul oglinzii se orienteaza un fascicul de lumina prin deplasarea cremalierei pina in momentul in care partea intunecoasa a cimpului &izual a'unge in centrul unde se intersecteaza liniile &izuale. *n acest moment, indicele de refractie se citeste pe scala. *n functie de acest indice, cu a'utorul tabelelor care insotesc refractometrul se stabileste procentul de substanta uscata, respecti& continutul mierii in apa. #a unele refractometre se poate citi direct, pe scala, procentul de apa. #a mierea de albine, umiditatea este admisa pina la 40). =reutatea specifica a mierii,se poate determina la ni&elul stupinelor astfel, *ntr-un &as de sticla se cantareste e!act ( Bg de apa, dupa ce in prealabil i s-a luat tara si se noteaza ni&elul apei. Apoi, &asul se desarta, se usuca si se umple cu miere pina la semn, dupa care se cantareste. Diferenta dintre greutatea &asului cu miere si tara acestuia reprezinta tocmai greutatea specifica a mierii. Determinarea cenusei, .e face prin calcinarea unei probe de (0 g miere, intr-un creuzet. Mai intai se e&apora pe o baie de apa, se carbonizeaza la o flacara slaba si apoi se calcineaza. .e raceste in e!icator si se intareste treptat, pina se a'unge la masa constanta. Determinarea aciditatii , a'uta la aprecierea gradului de prospetime a mierii. Aciditatea mierii se e!prima in grade de aciditate, adica numarul de centimetri cubi de +a63 0,(+ necesari sa neutralizeze aciditatea din (0 g de miere. Determinarea zaharului in&ertit "reactia /lser$, =lucoza si fructoza in stare libera au capacitatea de a reduce sulfatul de cupru in mediu alcalin si cald, pe care-l transforma in o!id cupros. antitatea de o!id cupros ce se

formeaza in conditii de lucru specifice, este proportionala cu concentratia celor doua zaharuri reducatoare din solutia de cercetat. Determinarea zaharozei "metoda /lser$, .e determina zaharul direct reducator inainte si dupa in&ertire "hidroliza acida$, iar prin diferenta se calculeaza zaharoza. Determinarea indicelui diastazic, *n mierea naturala de albine e!ista mai multe enzime. Amilaza este enzima cu cea mai mare rezistenta la tratarea termica, aceasta fiind ultima care se distruge. -e baza acestei insusiri, amilaza poate fi folosita ca test general de apreciere "indice enzimatic sau diastazic$ a calitatii mierii naturale. Mierea naturala supusa unui tratament termic brutal &a a&ea indicele diastazic cu &alori reduse sau chiar zero. Acelasi lucru se constata si la mierea falsificata. #a baza determinarii indicelui diastazic sta determinarea acti&itatii amilazei. *ndicele diastazic se defineste ca numarul de ml dintr-o solutie de amidon () care a fost transformat in de!trina in timp de o ora, la temperatura de 45 grade si p3 optim, de catre amilaza continuta de (g miere. -roprietatile fizice principale ale mierii de calitate sunt continutul de apa si &ascozitate. *n mod natural, cand mierea contine sub 40) apa, albinele o capacesc, dand in felul acesta semnalul ca produsul este finit si poate fi e!tras. Determinarea continutului in apa este foarte putin importanta atat pentru aflarea ulterioara a scazamantului mierii, cat si datorita faptului ca mierea cu un continut mare de apa "peste (1)$ fermenteaza.. *n functie de temperatura si umiditatea mediului incon'urator, mierea poate sa piarda sau sa-si ridice continutul in apa. onditiile optime de pastrare a mierii se realizeaza la temperatura de (0(4 si la o umiditate de circa @0). 3igroscopicitatea mierii reiese si din datele care atesta faptul ca mentinerea ei timp de 3 luni in conditii naturale de umezeala "(00)$, duce la cresterea continutului in apa de la (0 la 54). Aroma mierii este determinata de uleiurile eterice prezente in nectarul floral. Acestea sunt specificate speciei de plante melifere din care pro&ine nectarul si, datorita proprietatilor lor &olatile si termolabile, cu timpul sau prin incalzire se pierd. =ustul mierii este in general dulce cu nuante diferentiale perceptibile de la un sort de miere la altul. Mierea este foarte higroscopica "absoarbe apa$, moti& pentru care trebuie luate masuri in timpul conser&arii si conditionarii ei. *ntr-un mediu cu umiditate mare, procentul de apa din miere creste si poate dauna sub raport calitati&. =reutatea ei specifica este mai mare ca a apei si &ariaza in functie de continutul in apa. *n prezent sunt o serie de metode fizice, ca metoda luminii polarizate, a indicelui de refractie etc.,care dau indicatii asupra naturii zaharurilor si asupra procentului de apa din miere. onditii de calitate fizico-chimice si microscopice "spectru polinic$ reglementate de .2A. 01484-(?1? pentru mierea de albine din tara noastra. C)m+)(itia *!imi*a a mierii &ariaza in functie de plantele melifere, de intensitatea culesului, starea timpului etc. *n medie, 13) din continutul mierii il formeaza substanta uscata si (0) apa. Mierea cu un continut mai mare de apa, pastrata la o temperatura mai ridicata, &a a&ea o &ascozitate cu &alori micsorate. %ascozitatea sau rezistenta la scurgere depinde de continutul in apa, de temperatura si de compozitia chimica a mierii. ontinutul in coloizi, de!trine, saruri minerale influenteaza asupra gradului de &ascozitate al mierii; asa se e!plica faptul ca in aceleasi conditii de temperatura si umiditate mierea de salcam se prezinta fluida, iar cea de floarea-soarelui sau de tei mai &ascoasa. -rocentul de apa &ariaza in conditiile tarii noastre in limite destul de largi de la (3,3-44,4). ontinutul in apa a mierii creste de la ses spre munte, acest lucru fiind determinat si de abundenta precipitatiilor. Din substanta uscata a mierii, 10) o formeaza zaharurile din care, circa 00) il ocupa glucoza si fructoza. Aceste zaharuri se formeaza prin in&ertirea enzimatica a zaharozei. +ectarul contine zaharoza care in urma procesului amintit se in&erteste aproape in totalitate. >aharoza este admisa in miere pana la 5) si in mierea de mana pana la (0). +atural, cercetarile care s-au ?

facut cu pri&ire la compozitia chimica a mierii au identificat prezenta si a altor sorturi de zaharuri in cantitati mici si, in special, a unor polizaharide. .ubstantele minerale din miere sunt, potasiu, fosfor, calciu, clor, sulf, magneziu, fier si altele, in cantitati foarte reduse. *n mierea de mana se gasesc saruri minerale in cantitati mai mari. /ste necesar sa subliniem ca daca acestea depasesc un anumit prag limita, din utile se transforma in noci&e. Acest aspect se produce si in cazul mierii florale, unde sarurile minerale prezentate in cantitati mici sunt indisponibile, in timp ce prezenta lor in mierea de mana peste limita fiziologica admisa este daunatoare. Mierea de albine contine si o serie de &itamine din comple!ul C, &itamina , precum si o serie de factori de crestere. %itaminele se gasesc in cantitati foarte mici in miere, suficiente insa pentru a-i spori &aloarea alimentara, dietetica si terapeutica. Dintre enzimele prezente in miere amintim, in&ertaza si diastaza. -rimul ferment transforma zaharoza in glucoza si fructoza, iar al doilea scindeaza polizaharidele in zaharuri simple. 1., UTILIZARIILE MIERII Mierea se asimileaza foarte usor de catre organism si ne ofera energie si substante bioacti&e si nutriti&e. ontinutul de microelemente al mierii este similar celui al singelui uman. %itaminele C(, C4, C@, C(4, enzime, fla&oane, fla&onoide, compusi aromatici, fitohormoni, acizi organici - lactic, citric, malic, o!alic, de!trina, compusi ai azotului - in total 435 de substante. Aceasta asigura mierii un loc aparte in reglarea functiilor organismului uman. Administrata pe cale orala, mierea s-a do&edit eficienta in unele afectiuni ale stomacului "in aceasta situatie fiind recomandata mierea zaharisita$, printre care ulcerul gastric, a caruia e&olutie a fost incetinita si in unele cazuri chiar oprita. Actiunea binefacatoare a mierii se e!tinde, asupra intregului tub digesti&, pe care il stimuleaza si il prote'eaza "in05) gastro-duodenal, colite, etc.$. 5olosita nediluata mierea actioneaza ca unguent dens, &ascos, care prote'eaza tubul digesti& de solicitarile mecanice si agenti chimici. -rintre alimentele energetice care furnizeaza organismului combustibilul necesar functionarii sale, mierea merita fara indoiala primul loc, fiind asimilabila imediat, aproape fara efort. .tudiind comparati& &aloarea hidratilor de carbon in alimentatia copiilor, s-a obser&at ca dintre toate zaharurile e!perimentate, cu e!ceptia glucozei, mierea a fost absorbita cel mai repede, adica in primele (5 minute si nu a in&adat circuitul sanguin cu e!ces de zahar. .pre deosebire de toate celelalte alimente care contin hidrati de carbon "paine, fainoase, zahar, marmelada etc.$ in care zaharurile se gasesc in forme comple!e "fapt ce necesita o munca de digestie din partea organismului nostru care nu poate asimila decat zaharurile simple$, mierea contine zaharuri sub forma simpla care sunt absorbite integral si imediat, fara nici o transformare prealabila. De!troza este utilizata imediat, in timp ce le&uloza este de regula depozitata in ficat sub forma de glicogen urmand a fi pusa in libertate, treptat, atunci cand este necesar. 6 lingura de miere aduce organismului @0 de Bcal care pot fi transformate in energie intr-un timp mult mai scurt decat cel necesar in cazul oricarui aliment. 9n proces similar se mai intalneste numai in cazul sucurilor de fructe. De e!emplu, se cunoaste ca sucul proaspat de struguri elimina rapid oboseala, chiar luat in cantitati mici. Actiunea rapida a acestui suc se datoreaza faptului ca zaharurile pe care le contine intra imediat in circulatie, fara a fi supuse nici unui proces digesti&. *n cursul transformarii nectarului in miere, albinele efectueaza aceasta scindarea moleculelor de zaharuri superioare, scutind astfel de aceasta munca aparatul digesti& al omului. De aceea, mierea este alimentul ideal in toate cazurile in care este necesar sa furnizam organismului un aport energetic mare fara a obosi aparatul digesti&. Mierea e!ercita totodata o binefacatoare actiune tonica si stimulatoare ce usureaza asimilarea altor alimente. >aharurile din miere - asimilate in organism-sunt arse complet, pana la stadiul de dio!id de carbon si apa eliberand energie in toate etapele de descompunere prin care trec (0

"(g zahar elibereaza 4 Bcal$. /sential este insa faptul ca aceasta cantitate de energie este pusa in totalitate si imediat la dispozitia organismului. 2eoretic, si zaharul comercial "zaharul de sfecla$ elibereaza aceeasi cantitate de energie, dar o buna parte din aceasta este folosita pentru insasi digestia si asimilarea lui. Astfel, zaharoza "zaharul rafinat din sfecla sau trestie de zahar$ nu poate fi folosit decat dupa ce a fost transformata in glucoza si fructoza la ni&elul tubului digesti&, lucru realizat cu consum semnificati& de energie. -e de alta parte, zaharurile comple!e din alimente-inclusi& zaharul comercial sunt transformate in tubul digesti& cu a'utorul enzimelor secretate de glandele ane!e lui. *n acest fel orice tulburare a functionarii organelor si glandelor digesti&e duce la nefolosirea "uneori integrala$ acestor zaharuri, deci o buna parte din ele se elimina din organism chiar in forma in care au fost ingerate. Asa cum se stie, mierea este alcatuita din minim 05) zaharuri, aportul sau nutriti& in organism fiind in primul rand energetic. *n plus, s-a demonstrat e!istenta printre oligoelementele din miere substante "glicutil$ capabile sa asigure o mai buna folosire a zaharurilor de catre celulele musculare si care face ca mierea sa potenteze efort muscular si sa-l sustina in timp. Mierea se do&edeste astfel alimentul energetic ideal, capabil sa mareasca potentialul fizic si rezistenta fizica. Marii atleti au utilizat si utilizeaza in mare masura mierea, atat in timpul antrenamentelor cat si in perioadele de concurs. Dupa proteine, zaharurile constituie partea cea mai insemnata din materia &ie si sursa principala a energiei &itale. /le alcatuiesc, pe drept cu&ant, principalul carburant &ietii. Asa numita lacomie de dulciuri pe care o manifesta aproape toti copii nu arata altce&a decat faptul ca organismul lor are mare ne&oie de alimente energetice. %aloarea calorica a mierii este ridicata, apro!imati& 330 Bcal8(00g pro&enind mai ales din glucoza si fructoza" pe care le contine in cantitate mare < cca 40) din totalul pentru fiecare$. Acesti hidrati de carbon sunt monozaharide simple, asimilate direct de aparatul digesti&, neproducand complicatii precum zaharoza sau alte zaharuri care necesita o anumita descompunere in tubul digesti&. -rin bogatia ei calorica, mierea prezinta a&anta'ul ca permite administrarea unui numar mai mare de calorii intr-un &olum mai mic de alimente, lucru foarte important pentru copii lipsiti de pofta de mancare. *n cazul prematurilor sanatosi s-au do&edit ca fiind hraniti cu un supliment de miere, curba greutatii la 00 de zile dupa nastere, atat in cazul adaugarii lapte de mama, cat si in cazul adaugarii la un lapte maternizat artificial. Adaugarea mierii in lapte maternizat artificial nu numai ca se recomanda, dar este chiar absolut necesar sugarilor, mai ales celor debili, datorita bogatiei ei calorice, in anemiile hipocrome si in caz de icter la noi-nascuti. *n alta ordine de idei, pentru atleti sau persoane care cheltuiesc multa energie, mierea constituie o sursa de refacere rapida a fortelor dupa efort. .enzatia de oboseala fizica sau intelectuala dispare repede daca bem un pahar cu lapte cald sau suc de fructe in care am dizol&at cate&a linguri de miere. +ici un alt aliment natural sau artificial nu este capabil sa furnizeze cu atata rapiditate organismului combustibilul necesar functionarii sale optime. De aceea, mierea poate ser&i rezer&a de carburant si este utilizabil in toate cazurile in care organismul are ne&oie de un aport energetic imediat. #a toate persoanele care muncesc, intelectual sau fizic se produc adesea in orele dinaintea pranzurilor, crize de randament scazut datorate asa-numitei foame ascunse, adica saracirii sangelui in combustibil. 9na-doua lingurite de miere s-au diluate intr-un ceai de plante in momentul in care se manifesta criza, duc la eliminarea ei imediata si la mentinerea constanta a randamentului in cursul intregii perioade de lucru. De altfel, incepand cu 3ippocrate si A&icenna, se recomanda mierea in tratamentul bolilor de rinichi. De asemenea, cura de fructe, sucuri de fructe sau legume poate fi insotita de consumul de miere sau polen. Mierea este singurul supliment alimentar dulce care este calmant chiar si pentru cei predispusi la ner&ozitate si hipersensibilitate si, in plus, nu este niciodata daunatoare pentru organismul uman. hiar si cele mai rebele migrene sunt ameliorate si inlaturate prin folosirea constanta a mierii. Medicina traditionala populara considera ca cel mai bun remediu pentru producere somnului este mierea. Daca adormim greu noaptea sau daca dupa ce adormim ne trezim usor si adormim greu trebuie sa folosim mierea. Daca luam o lingura de miere dupa fiecare cina &om constata ca incepem sa asteptam cu placere timpul de culcare si uneori ne &ine chiar greu ((

sa alungam senzatia de somn atunci cand, din anumite moti&e, suntem obligati sa ne culcam mai tarziu decat de obicei. %om obser&a in dimineata urmatoare ca am adormit foarte curand dupa de am pus capul pe perna. .-a demonstrat e!perimental, contaminand mierea cu germeni ai unor din cele mai periculoase boli ca acestea sunt distrusi intr-un timp foarte scurt, gratie importantelor proprietati bactericide ale mierii. De asemenea, este important sa retinem, ca datorita acelorasi proprietati bactericide, mierea este un e!celent mediu de conser&are ale fructelor. *nima este motorul masinii umane. and lucreaza normal, inima este capabila sa pompeze in aorta la fiecare bataie cca. (00ml sange. Muschii corpului inclusi& muschiul inimii, au ne&oie de zahar. 9rmarind efectul mediului incon'urator, al hranei si al &ariatiilor regimului alimentar asupra animalelor si oamenilor, s-a putut constata ca inimii nu-i este deloc indiferent daca primeste zahar natural, in forma sub care se gaseste in miere, sau zahar rafinat. Mierea este pentru inima un aliment de mare &aloare, constituind o sursa importanta de energie. *n total, in sange e!ista cam o lingurita de zaharuri. Aceasta cantitate este foarte importanta, daca ar scadea la 'umatate, ne-am pierde cunostinta iar daca ar spori catusi de putin, si-ar face aparitia diabetul. /ste deci limpede ca trebuie sa fim foarte atenti la ceea ce oferim organismului nostru ca hrana, pentru a asigura constanta acestei cantitati de zaharuri din sange. 6rganismul nostru este alcatuit in asa fel incat a&em ne&oie de zahar nu numai pentru uzul imediat al inimii, ci si pentru ca o anumita cantitate, mica, sa tra&erseze peretii intestinali. *n miere e!ista in principal doua zaharuri, glucoza, reprezentand 40) din miere si fructoza in 'ur de 34). =lucoza trece cu repeziciune in sange; fructoza, absorbita mai incet, este cea care mentine concentratia de zahar la un ni&el constant. Datorita ei, mierea nu ridica ni&elul de zahar din sange peste cel care poate fi folosit de catre organism. Mierea este un e!ceptional aliment pentru toti copii. /a este suportata foarte bine de cei mai multi copii, pe langa faptul ca este un bun indulcitor, ea furnizeaza mineralele de care ei au ne&oie pentru dez&oltarea corpului, adaugandu-le celor ce se gasesc in lapte "obisnuit in alimentatia lor$ si, in plus, are o actiune usor la!ati&a si antiseptica. Dnott si altii au aratat ca administrarea de miere imbunatateste asimilarea calciului si a magneziului, elemente absolut necesare pentru formarea scheletului. +umerosi autori au semnalat o actiune antianemica e!ceptionala a mierii de culoare inchisa si o crestere considerabila a hemoglobinei in sange, insotita de imbunatatirea starii generale, a apetitului si a greutatii. *n unele spitale de copii din 6ccident, mierea a fost introdusa cu bune rezultate ca inlocuitor al edulcolorantilor, pentru alaptarea artificiala a sugarilor. .ugarii nu pot diferentia usor zaharoza "ca toti oamenii, de altfel$, dar utilizeaza foarte bine mierea, ale carei zaharuri nu necesita transformari. 5ructoza din miere este folosita mai bine decat lactoza din lapte, fara a da nastere fermentatiilor. Mierea faciliteaza digestia proteinelor si a grasimilor si acidificarea cazeinei din lapte in EfulgiF fini, in asa fel incat alimentul e&acueaza stomacul sugarului intr-un timp minim, constituind astfel un e!celent factor antidispeptogen. 6rice tip de miere are proprietati specifice, mierea de le&antica lecuieste tusea si durerile de git, mierea de tei usureaza starile febrile si durerile gastrice, pre&ine migrena, fiind un bun mi'loc profilactic si remediu in pneumonii, astm bronsic, stari ner&oase, tuberculoza; mierea de brad este utila in bolile cailor respiratorii, cea de salcim este un bun calmant si tonic, mierea de castan salbatic creste tensiunea arteriala, mierea de castan comestibil are actiune antimicrobiana, mai ales in bolile de stomac, intestinale si renale; mierea de izma este buna ca leac impotri&a durerilor, antihemoragic, tonifiant, mierea de floarea-soarelui - utila in bronsite si boli de stomac. Mierea de flori de cimp are o puternica actiune antimicrobiana, cea de li&ada "de pomi fructiferi$ &indeca afectiunile renale, pulmonare si intestinale. Mierea de munte are calitati deosebite in bolile de cai respiratorii si in alergii, fiind o insumare de substante nutriti&e si curati&e. Mierea este un remediu eficient in diferite boli interne si ale pielii - un e!celent tonic (4

pentru copii, con&alescenti, pentru intarirea sistemului imunitar si pentru gra&ide. #uind in mod regulat miere - cite o lingurita dimineata, cu o ora inaintea micului de'un; o lingurita la 4 ore dupa masa de prinz si o lingurita dupa cina - se normalizeaza tensiunea arteriala si digestia, se reduce cantitatea de acid gastric. *n cazul colitelor si gastritelor, mierea se asimileaza mai bine cu putina apa calda in care se dizol&a.

1.- SORTURI DE MIERE

Mierea este produsul de baza al albinelor, componenta principala constituind-o zaharurile, reprezentate indeosebi de glucoza si fructoza ce pro&in din nectarul floral, e!trafloral, mana si alte surse recoltate de albine si depozitate in faguri. Dupa pro&enienta, mierea de albine se clasifica in, miere monoflora si poliflora din nectarul florilor si miere de padure. Mi " a m)').$)"a - care pro&ine integral sau in cea mai mare parte din nectarul unei specii de plante "miere de salcam, tei, floarea soarelui, rapita etc.$. Mi " a +)$i.$)"a - care pro&ine dintr-un amestec de nectar de pe flori de diferite specii sau dintr-un amestec de miere monoflora "faneata de deal, de ses, de balta, pomi fructiferi, salcam- tei, tei- floarea soarelui etc$. Mi " a d +ad#" - care pro&ine in cea mai mare parte din sucurile dulci de pe alte parti ale plantelor decat florile, in amestec cu nectarul florilor din padure. *n functie de modul de prelucrare mierea de albine se clasifica in, miere de fagure; miere obtinuta prin scurgere libera; miere obtinuta prin centrifugare. Mi " a .$)"a$a /Mierea de coriandru - de culoare deschisa, asemanatoare cu cea de salcie, in primele 4 saptamani de la e!tractie are un gust neplacut, dar lasata in maturator descoperita, isi pierde acest miros a'ungand o miere sua&a e!celenta. /Mierea de crusin - este la!ati&a. GMierea de floarea soarelui - in sedimentul ei granulele de polen a'ung uneori pana la (00 ). Datorita continutului mare de glucoza, cristalizarea se declanseaza mult mai repede fata de celelalte sorturi de miere, uneori chiar in faguri, e!tractia ei trebuind sa se faca repede. GMierea de izma < este recomandata pentru afectiunile de stomac si intestine. GMierea de iarba neagra < este buna pentru anemici, clorotici si in afectiunile sistemului ner&os. GMierea de le&antica - este recomandata celor epuizati fizic si ner&os. GMierea de menta - are aroma mentei si gust dulce, consistenta uniforma, &ascoasa, cristalizeaza in granule marunte, incomplet. Are culoare &erzui-brun roscata si se recolteaza in cantitati mari in Delta Dunarii si zonele de inundatie ale acesteia. ontine o cantitate mare de &itamina si datorita calitatilor nutriti&e si terapeutice, se cauta pentru consum. GMierea de paducel - este foarte buna pentru bolna&ii de inima. GMierea de pin - mierea de mana a pinului este deschisa la culoare si consistenta, ramanand transparenta si fluida. GMierea de rapita - este de culoare galbena-deschisa, foarte dulce, are un gust si miros placut, cu o consistenta densa, dizol&andu-se greu in apa. .e cristalizeaza la (0-(4 zile de la (3

e!tractie, chiar in faguri, luand o culoare albicioasa si usor galbuie. De aceea recoltarea trebuie facut rapid, la terminarea infloririi. GMierea de rozeta - face parte din prima categorie, fiind de o calitate e!ceptionala dupa gust si aroma. GMierea de salcam - din cauza unei cantitati mai mari de fructoza cristalizeaza foarte incet la cati&a ani. 5ace parte din sortul de miere de calitate superioara, fiind cea mai solicitata pe piata e!terna, datorita aromei si gustului placut pe care il are. *mediat dupa recoltare este transparenta, dar culoarea &a depinde de culoarea fagurilor utilizati la recoltarea ei, putanduse intalni nuante de la incolor la galben-pai sau galben deschis. a indice colorimetric, mierea de salcam este admisa pana la ma!imum (1 nm pe scara -hund, peste aceasta limita, considerandu-se miere de calitatea a **-a. Mierea de salcam are un gust placut, dulce, este perfect fluida, &ascoasa, fara semne de cristalizare. ontine in medie 4(,03 ) fructoza, 34,1 ) glucoza si (0 ) zaharoza si maltoza. Are un p3 H 4,0 si nu cristalizeaza cel putin (,5-4 ani si niciodata total. Aroma pronuntata de flori de salcam, se intalneste la mierea la care s-a introdus o infuzie de floare de salcam sau cea falsificata. GMierea de salcie - este de culoare galben deschis aurie si are uneori un gust putin amarui, a&and o sa&oare deosebita, fiind foarte bogata in &itamine "in special C@ si $. >aharisirea se face cu cristale marunte. GMierea de tei - este trecuta in categoria celor mai bune si celor mai apreciate sorturi de miere, bogata in &itamine "mai ales &itamina C( "thiamina$, si aminoacizi, in sedimentul ei granulele de polen a'ungand pana la 00-10 ) , uneori continand si o cantitate insemnata de mana. 5iindca aroma mierii de tei este foarte puternica, pentru a-i diminua din gust, se amesteca cu alte sorturi de miere sau cu miere poliflora. uloarea mierii de tei este deschisa, batand usor in galben cateodata chiar cu refle!e &erzui. ristalizarea ei se face spre toamna si are o consistenta untoasa, cristalele a&and culoarea alba, mierea capatand un gust si o aparenta mai atragatoare. Are calitati linistitoare fiind prescrisa in afectiunile sistemului ner&os si in insomnii. GMierea de trifoi - este considerata cea mai buna ca sa&oare si prezentare. /ste bogata in &itamine "C(, C4, $ culoarea &ariind in functie de specia de la care pro&ine "alba la trifoiul alb pitic, galben-rosietica la celelalte &arietati$. ristalizeaza lent. GMierea de &erigariu si cea de salba - este buna pentru stomac si intestine, fiind si la!ati&a. GMierea de zburatoare - este de culoare deschisa, foarte gustoasa dar, cristalizeaza repede. Mi " a 0t"a.$)"a$a -ro&ine din nectarul secretat de alte parti ale unor plante "cum ar fi porumbul, secara, mazarichea$ sau arbori "mar, prun, nuc, tei, plop, ste'ar, artar, frasin, mesteacan etc.$, unde se afla glande nectarifere asemanatoare cu cele in interiorul florilor. *n noptile racoroase ce urmeaza unor zile calduroase, spre dimineata, apare aceasta secretie e!traflorala, pe frunzele anumitor arbori, iar albinele se grabesc sa o adune si s-o prelucreze in miere caci, odata cu aparitia soarelui si incalzirea atmosferei, partea apoasa din aceasta e!udatie dulce se e&aporeaza, iar albinele nu o mai pot lua. Mierea e!traflorala are o greutate specifica mai mare ca mierea obisnuita, iar culoarea sa este putin mai inchisa, continand zaharuri &aloroase ca fructoza si glucoza dar si unele zaharuri inferioare ca de!trina, melezitoza, precum si saruri minerale in proportii ce&a mai mari ca la mierea florala. Mi " a d ma'a -entru consumul uman are o &aloare deosebita, continand multa inhibina "un bactericid foarte puternic$ si saruri minerale "de (4,1-40 de ori mai bogata in saruri minerale decat cea florala$, calciul si magneziul prezentand cel mai mare interes terapeutic intrucat (4

organismul uman asimileaza mult mai bine aceste saruri prin alimentatia naturala decat prin administrarea sintetica. Dupa arborii de la care pro&ine este de mai multe feluri, de ste'ar, de brad, de molid etc. .ecretia manei e conditionata de o serie de factori printre care mentionam, 5actorii interni, factorii genetici ce se transmit fiecarei specii de insecte producatoare de mana. 5actorii e!terni, factorii meteorologici, solul, e!pozitia insorita, altitudinea etc. 5actorii biotici, "pradatori, daunatori si paraziti$. -radatorii "&e&eritele, ghionoaiele, ciocanitoarele, pitigoii, sticletii, &iespile, mustele etc.$ decimeaza lachnidele in toate stadiile de e!istenta. -e langa acesti aprigi dusmani, insectele producatoare de mana au si prietenii lor, furnicile de padure - care le prote'eaza si le stimuleaza secretia de mana. -ro&ine din aceeasi sursa cu cea e!traflorala, mana fiind un produs obtinut indirect, prin intermediul unor insecte din categoria afidelor, psIllidelor, coccidelor, citadidelor si lachnidelor, care se hranesc cu sucurile plantelor si elimina apoi zaharurile de care nu mai au ne&oie. Albinele culegatoare aduna aceste produse insa pierd foarte multa energie la un asemenea cules si sunt mai uzate decat cele care culeg nectar de flori. -e langa faptul ca mierea de mana nu este recomandata pentru iernare deoarece pro&oaca into!icatii gra&e, degenerescenta si necroza, sunt cazuri cand, chiar pe timpul &erii poate pro&oca multe nea'unsuri. Atunci cand mana contine zaharuri neasimilabile si mai ales in anii secetosi, cand albinele sunt lipsite de pastura, albinele se pot into!ica datorita consumului sporit de miere de mana. /!ceptie face mierea de mana de conifere, care contine procente ridicate de zaharuri digestibile, albinele de munte fiind obisnuite sa consume o astfel de hrana chiar si iarna. Mierea de mana contine, inhibina, substanta cu o puternica actiune bactericida, iar procentul redus de glucoza si bogatia in de!trine si substante minerale o tin ani de zile in stare lichida. 2otusi, uneori, mierea de mana este atat de &ascoasa, incat nici nu mai poate fi e!trasa din celule decat prin topirea fagurilor in cuptor, deasupra unor gratare, ori prin inmuiere cu apa calda si intercalarea intre acesti faguri a unor faguri goi gata claditi. Albinele iau din celule aceasta miere diluata si o intind in fagurii goi, dupa care acestia se scot si se e!trag. Mi " a d m)$id &i %"ad Mierea de molid are culoare &erde inchis iar cea de brad - galbena aurie. Ambele contin 45,@1) melezitoza "datorita urmelor de rasina continute$. /ste mult cautata de bolna&ii de plamani si contine un puternic bactericid, inhibina, produs al unei enzime. /nzima producatoare a inhibinei este o glucozoo!idaza care in prezenta aerului produce din fructoza hidrogen-hipero!id. *nhibina este cunoscuta in medicina pentru efectul ei sterilizator. and timpul este calduros mierea de brad se e!trage cu usurinta. -e timpul iernii aceasta miere cristalizeaza in faguri si de aceea nu trebuie lasata peste iarna "lasa si multe reziduuri$.

1.1 2RINCI2ALELE 2RO2RIETATI TERA2EUTICE SI CURATI3E ALE MIERII

Mi " a a" #' . *t4

(5

Antibacterian - mierea contine mici cantitati de apa, grasimi si proteine, are un p3 relati& mic, o osmolaritate ridicata ce inseamna Jconditii &itrege de &iataJpentru bacterii - biofla&onoidele aflate in miere au efect antibacterian direct - multe dintre enzimele mierii actioneaza in final tot antibacterian Antibiotic - spectrul proprietatilor anti-microbiene al mierii este destul de larg Agent anti-oxidant in alimentatie - mierea are capacitati anti-o!idati&e; o!idare scazuta in alimente inseamna o nutritie mai buna; o nutritie mai buna inseamna o sanatate mai buna. Anti-carii - mierea este, in general, o substanta antibacteriana nespecifica; - mierea hraneste gingiile, a'utind la o mai buna hranire a dintilor. Antiinflamator - mierea este un bun antio!idant - contine biofla&onoide cu proprietati antiinflamatorii - mierea poate absorbi mult JfocJ din aria inflamata, conform Medicinii 2raditionale hineze Antimicrobian - spectrul proprietatilor anti-microbiene al mierii este destul de larg Bio-stimulator - mierea este un Jaliment &iuJ cu multa bio-energie; - furnizeaza cea mai buna energie pentru celule &ii Agent de limpezire pentru sucuri, cidru, vinuri, etc. - datorita acizilor sai organici Curativ - mierea poate &indeca multe boli, chiar daca ea este considerata mai ales un Jad'u&antJK Depurativ - a'uta mecanismele de deto!ifiere ale organismului; mierea contine multa fructoza "in special mierea de salcim$ care a'uta in mod direct mecanismele energetice ale ficatului; un ficat sanatos inseamna o mai buna deto!ifiere biochimica Emolient - datorita proprietatilor antiinflamatorii si datorita capacitatii sale de atragere a apei Energetic - carbohidratii din miere ard usor si cel mai adesea "cind este prezent suficient o!igen$ pina la apa si 64, astfel ca nu ramin reziduuri care sa reduca calitatea energiei - fructoza continuta in miere creste ni&elul energiei in principala noastra JbaterieJ "&ezi ficatul$.

(@

Emulsionant al grasimilor - datorita acizilor continuti Imunostimulant - in primul rind furnizeaza multa energie JusoaraJ celulelor albe din singe - biofla&onoidele actioneaza direct ca imunostimulente Laxativ - mierea este higroscopica "atrage apa$ - regleaza flora intestinului gros - a'uta pancreasul si ficatul sa functioneze mai bine; aceste organe &or produce atunci mai multe sucuri digesti&e utritiv carbohidratii din miere a'uta la construirea tesutului con'uncti&

!rotistocid - mierea contine mici cantitati de apa, grasimi si proteine, are un p3 relati& mic, o osmolaritate ridicata ce inseamna Jconditii &itrege de &iataJpentru bacterii - biofla&onoidele aflate in miere au efect antibacterian direct - multe dintre enzimele mierii actioneaza in final tot antibacterian "adioactiv - in mod normal mierea are o radioacti&itate specifica zonei din care albinele au cules nectarul si8sau se&a copacilor " pentru mierea de ambrozie $. 2otusi, unele feluri de miere pot a&ea un ni&el mai crescut de radioacti&itate, produsa in mod artificial, de catre oameni "egenerativ pentru tesutul con#unctiv - mierea a'uta la producerea mucopolizaharidelor care sunt componente importante ale tesutului con'uncti& $timuleaza anabolismul - mierea este in principal un factor JIinJ conform Medicinii 2raditionale hineze si Medicinii *ndiene; calmeaza sistemul ner&os, acesta a'uta la regenerarea si8sau crearea unor tesuturi normale, noi $timuleaza regenerarea epiteliilor, endoteliilor si a membranelor celulare - in principal datorita continutului in biofla&onoide %onicardiac - mierea este cea mai buna energie pentru orice muschi, inclusi& pentru inima, care este in primul rind J pompa muscularaJ

I'di*atii$ mi "ii d a$%i' Afectiuni ce afecteaza intreg organismul Afectiunile gurii si a buzelor Di&erse afectiuni ale buzelor Afectiunile aparatului respirator (0

Afectiuni inflamatorii ale tractului respirator superior Afectiunile aparatului cardio&ascular Afectiuni ale singelui Afectiuni gastrointestinale Afectiuni hepatice Afectiuni ale oaselor si articulatiilor " osteologie$ Afectiuni oculare " oftalmologie $ Afectiuni ale sistemului ner&os Afectiuni ale pielii osmetica Mierea, cel mai apreciat produs apicol de catre cea mai mare parte a populatiei, este, asadar, nu numai un e!celent aliment furnizor de energie dar, de asemenea, un e!celent medicament natural. a aliment, ea trebuie sa a'unga la toate celulele, fie ca sunt bolna&e sau sanatoase. a medicament, trebuie sa a'unga la toate JtinteleJ sale, celulele, tesuturile, organele sau sistemele bolna&e. "eguli generale de depozitare& +u pastrati mierea la lumina soareluiK 7azele soarelui distrug multe din enzimele prezente in miere. - 2ineti bine inchise recipientele in care mierea este pastrata - Mierea poate absorbi cu usurinta mirosurile e!terne "urite$; astfel se &a distruge aroma sa. - Mierea absoarbe de asemenea apa, chiar cind aceasta se gaseste in cantitati foarte mici in atmosfera; o cantitate e!cesi&a de apa in miere "peste 40-43 )$&a permite dez&oltarea dro'diei, a&ind ca rezultat inceperea fermentarii mierii. - -astrati mierea la rece "la frigider$, chiar daca multe tipuri de miere pot sta la temperatura camerei pentru (-4 ani fara modificari ma'ore, trebuie sa ne amintim ca mierea imbatrineste zi de zi, calitatea ei se deterioreaza incet, in special la temperaturi peste 4 . %ipuri de miere folosite pentru scopuri curative -entru a fi folostia in scop curati&, mierea trebuie sa aiba o calitate foarte ridicata, sa fie proaspata, organica, fara reziduri, sa fie specifica, adaptata bolii care urmeaza a fi tratata, - Miere de tei pentru probleme ale somnului; - Miere de eucalipt pentru boli respiratorii; - Miere de manuBa "#eptospermum scoparium$ pentru ulcere gastro-duodenale etc.

C)'t"ai'di*atii Mierea, cel mai folosit produs apicol, a fost creata de Mama +atura sa fie hranitoare, energizanta, prietenoasa, a'utatoare si curati&a. ??,??) din populatie tolereaza acest produs bine sau foarte bine. hiar si cei 0,0() dintre oameni care pot prezenta reactii ad&erse reale la miere o pot utiliza in conditii specifice. ea mai importanta contraindicatie a mierii este diabetul. /!ceptii, mierea de acacia "ce contine maiales fructoza$ care poate fi data, in cantitati mici, dimineata si rani ce se &indeca greu la diabetici "in uz e!tern$. Mierea este dulce deoarece contine peste 00) carbohidrati si nu poate fi data in cantitati mari acelor persoane ce au singele JdulceJ "hiperglicemic$.2otusi, acest Jsinge dulceJ este asa datorita unui continut e!cesi& in glucoza "de!troza$, de peste (40 mg8(00 ml de singe. #ogic, daca &om gasi o miere cu mai putina de!troza si mai multa (1

fructoza "le&uloza$ aceasta &a fi mai bine acceptata de catre diabetici. *ntr-ade&ar, diabeticii tolereaza mierea de acacia mult mai bine, aceasta a&ind o mare cantitate de fructoza. 6rice alt tip de miere cu o compozitie similara in carbohidrati &a fi de asemenea acceptata . /!ista o alta situatie in care mierea nu este indicata, alergia la polen "mai ales cea legata de tractul digesti&$. Mierea contine peste () polen in compozitie. -ersoanele care sufera de aceasta afectiune nu pot minca miere deoarece continutul e!trem de scazut in polen poate conduce la alergii specifice digesti&e sau respiratorii. -entru a diminua acest risc, este intotdeauna recomandabil, ca si pentru celelalte produse apicole, sa se inceapa tratamentul cu miere "apiterapia$ sau folosirea mierii, cu doze foarte mici, foarte bine diluate in cantitati mari de lichide. 6 alta contraindicatie mai importanta decit cele de mai sus este, la copiii sub un an. opiii sub un an au conditii speciale " inaltul continut de apa si de proteine, cantitati mici de o!igen, p3 ridicat, putine mecanisme antibacteriene$ care pot fi fa&orabile pentru dez&oltarea unor bacterii periculoase in intestinele lor "Cotulismul poate apare de la mierea ce este JcurierJ al bacteriei lostridium botulinum$. Aceasta bacterie este cea mai periculoasa, poate fi prezenta in miere intr-o stare JdormantaJ , in special daca mirea nu a fost recoltata in conditii igienice perfecte. Mierea contine cantitati mici de apa, proteine aproape deloc, cantitati mari de o!igen obtinute prin centrifugare, un p3 relati& scazut si cite&a mecanisme antibacteriene ce nu &or permite multiplicarea bacteriilor, inclusi& a bacteriei lostridium botulinum. -roblema consta in faptul ca aceasta bacterie, ca multe altele, poate dormita in asteptarea unor conditii mai bune. 2otusi, daca mierea este recoltata perfect igienic, si este bine &erificata in laboratoare spre a nu a&ea nici macar o singura bacterie periculoasa, poate fi administrata copiilor sub un an, mai ales daca acesti copii au boli gra&e ce le ameninta &iata. a o concluzie generala, se poate spune si in cazul mierii ca aceste contraindicatii sunt relati&e. u multa atentie, sub control medical si de laborator, si in doze indi&iduale, mierea poate fi data oricui

2. 2RODUSE A2ICOLE 2.1 2OLENUL Din punct de &edere nutritional, polenul - definit ca Lsuper-alimentM - si deri&atul sau natural pastura, precum si laptisorul de matca - cunoscut in multe regiuni ale globului ca Lhiper-alimentM - contribute in mod esential in alimentatie prin ele- mentele nutriti&e de baza, care isi do&edesc &aloarea in numeroase situatii. 9n caz deosebit este reprezentat de denutritiile proteice si, in general, de toate tipurile de carente nutritionale in care este necesar sa se utilizeze produse a caror concentratie in elemente nutriti&e este superioara mierii. .e stie, de altfel, ca polenul recoltat de albine confine toti aminoacizii esentiali, partial esentiali si neesentiali in proportii interesante, ce fac ca acest produs sa fie inscris in randul proteinelor &egetale de ordinul **. Aceasta inseamna ca polenul "este &orba in general de amestecuri poliflorale de polen$ contine toti aminoacizii esentiali si neesentiali in proportii neechilibrate, in timp ce proteinele de gradul * sunt cele in a caror compozitie acestia se gasesc in proportii echilibrate. *n pastura, deri&atul natural al polenului, gradul de disponibilizare a elementelor nutriti&e este si mai ridicat, benefici- indu-se in general de o degradare a e!inei "peretele celular al polenului$ cu punerea in libertate a elementelor nutriti&e.

(?

u alte cu&inte, intre produsele stupului, polenul, pastura si laptisorul de mated reprezinta pentru alimentatie importante surse de proteine si aminoacizi liberi. Mai mult, &aloarea nutriti&a a pasturii este mult mai mare acolo unde se creaza dezechilibre nutritionale printr-o limitare a di&ersitatii si a cantitatii de hrana. opiii sunt cei care pot beneficia in mod cu totul deosebit de administrarea de suplimente cu polen sau pastura in dieta zilnica. -olenul recoltat de albine are o compozitie chimica foarte comple!a, cu predominanta azotoasa "proteica$, dar in care se disting s. i zaharuri reducatoare Ni nereducatoare, lipide simple si comple!e, &itamine, enzime, substante minerale "macro- si microelemente$, o serie de principii cu actiune bactericida si bacteriostatica, substante de tip hormonal, fitohormoni, pigmenti de natura carotenoida si fla&onoida. Desi prezente in toate sortimentele de polen, grupele de compusi sus-menOionati si concentratia lor &ariaza foarte mult in functie de specia &egetala de la care pro&ine polenul. -rimele incercari de caracterizare a compozitiei chimice generale apolenului recoltat de albine au fost efectuate inca din (?55, cand +ielsen a studiat comparati& polenurile de porumb, arin negru si 'epi. -rincipalele elemente determinate au fost, concentratia in azot total, continutul in proteine, continutul total in zaharuri reducatoare si nereducatoare, continutul de cenusa si continutul in elementele fosfor si sulf. Din punct de &edere al &alorii calorice, s-a constatat ca si aceasta difera in functie de specia de polen, dar si de modul de recoltare a acestuia. .-a constatat ca polenul recoltat manual are o &aloare calorica mai mica decat eel recoltat de albine. /!primata la (00 grame produs, &aloarea calorica medie a polenului este de apro!imati& 44@ cal.

2.1.2 2RO2RIETATI TERA2EUTICE SAU CURATI3E ALE 2OLENULUI

2)$ '#$ &t #' +")d#&4 Afrodiziac, Alergic,Anabolizant,Anore!ie,Anti-Aterosclerotic,Antibacterian,Antibiotic, -re&ine cariile, Antidepresi&, Antiinflamator, Antio!idant, Antiparazitar, Antipiretic, Antito!ic, Ciostimulant,Dietetic. -olenul este un aliment foarte bun , dupa cum a fost mentionat mai sus ; el este o sursa &egetala de elemente nutriti&e foarte bine echilibrata ; astfel se recomanda pentru obezitate, hipertensiune arteriala, guta, etc. -olenul hraneste ficatul care produce toti factorii anti-hemoragici necesari ; intareste peretii capilarelor. reste energia singelui si a corpului ; in acord cu Medicina 2raditionala hineza , cind Pi-ul "bioenergia$ e scazut, singerarile apar mai des ; un Pi crescut H fara hemoragii, sau mai putine 7educe ni&elul tensiunii arteriale ridicate *mbunatateste fluiditatea singelui deoarece polenul scade ni&elul grasimilor din singe ; reduce microhemoragiile , si astfel incidenta aterosclerozei ; catifeleaza interiorul peretilor arteriali, capilari si &enosi, hraneste musculatura arteriala , facind-o mai fle!ibila ; hraneste muschii si ner&ii cardiaci ; o inima sanatoasa poate controla mai bine &ariatiile tensiunii sanguine . .cade ni&elul colesterolului sanguin, acizilor grasi liberi "prezenti in inima si in alti muschi ca surse de energie metabolica$ , trigliceridelor "sunt un grup din clasa lipidelor, legaturi "esteri$ ai glicerinei cu acizii grasi$ , beta-lipoproteinelor "sunt legaturi macromoleculare intre lipide

40

si proteine si sunt solubile in apa$ si al albuminelor "proteine de dimensiuni relati& mici ce se gaseste in singe si in alte lichide organice$. Diminueaza efectele negati&e ale stressului e!cesi& -olenul contine toate elementele nutriti&e necesare functionarii sistemului ner&os ; un sistem ner&os mai sanatos inseamna o mai buna adaptabilitate la multi dintre factorii de stress. 7educe riscul bolilor genetice -olenul contine in interiorul cromozomilor sai multi acizi nucleici ; aceste substante sunt e!trem de importante pentru regenerarea celulara ; cind lipsesc una sau mai multe dintre acestea riscul bolilor genetice este crescut *mbunatateste toate functiile cerebrale Datorita prezentei unei cantitati incredibil de mari de elemente nutriti&e diferite ce se gasesc in polen ; aceste substante hranesc in mod direct , dupa cum s-a mentionat mai sus, toate celulele neuronale ; efectul indirect este datorat hranirii ficatului, un ficat sanatos produce la rindul sau alte substante foarte importante pentru functionarea creierului *mbunatateste producerea de hemoglobina si de hematii -olenul contine toate substantele necesare pentru regenerarea celulara, inclusi& pe cele necesare pentru celulele sanguine ; de asemenea contine fier care este foarte important pentru sinteza hemoglobinei . *mbunatateste functionarea intestinului gros pentru ca in final hraneste flora intestinului gros *mbunatateste nutritia si functiile tuturor muschilor "inclusi& muschii netezi ai organelor interne$ datorita elementelor nutriti&e din compozitia lui. I'di*atii 5 ' "a$ a$ +)$ '#$#i Coli de nutritie si de metabolism,Colile aparatului digesti&,Colile duodenului,Colile ficatului, Afectiuni ale celulelor hepatice, Colile &eziculei biliare, Afectiunile intestinului subtire, Afectiunile intestinului gros, Afectiuni genitale si se!uale, Afectiunile aparatului urinar, Alergii, Afectiuni hematologice, Afectiuni cardio&asculare Afectiunile aparatului respirator, Coli canceroase "boli oncologice si de iradiere$, Afectiuni ale parului si unghiilor, Colile &irstei a ***-a "afectiuni gerontologice$ Cai$ d admi'i&t"a" *nterna -e gura, inghitind polenul brut sau amestecul de polen cu miere sau cu alte alimente ca iaurt, cereale, piine etc. .ublinguala "cazurile de cancere sau chirurgicale$ Alimentatie chirurgicala sau artificiala, cind polenul, mierea, laptisorul de matca, propolisul si alte alimente usor de digerat pot fi administrate direct in stomac sau in intestinul subtire. .upozitoare rectale, in cazul pacientilor cu adenom de prostata. .upozitoare &aginale, pentru diferite afectiuni genitale la femei /!terna *n masti cosmetice, amestecat cu miere sau8si laptisor de matca, e!tracte florale etc. *n dermatologie, ca ad'u&ant nutritional pentru celulele pielii. 2.2 2ASTURA

4(

-olenul recoltat de albine este depozitat in stup, in celulele fagurilor. .chimbarile ce inter&in in timpul depozitarii, datorita conditiilor de temperatura si umiditate, conduc la formarea pasturii, cunoscuta si sub denumirea de ..painea albinelorJ. -astura, a&ind ca si componenta ma'ora polenul, are, desigur, proprietati asemanatoare acestuia. 2otusi, deoarece pastura contine si mici cantitati de miere si secretii sali&are ale albinelor lucratoare, dar mai ales pentru ca marea ma'oritate a granulelor de polen sunt deschise , digestibilitatea pasturei este mai mare decit a polenului . Din aceasta cauza , din punct de &edere nutriti& , pastura este mai buna decit polenul . um polenul este considerat un nutrient ma'or, putem conclude ca in cele mai multe cazuri pastura este superioara polenului. -astura continind mai multa &itamina D si acid folic decit polenul , are un efect antihemoragic mai bun. -astura este un polen pre-digerat, utilizat pentru hranirea intregii colonii de albine, dar mai ales a JcopiilorJ albinelor "lar&ele$. De aici putem accepta ca acest e!traordinar produs apicol comple! poate fi administrat cu incredere si copiilor nostri . I'di*atii$ +a&t#"ii *ndicatiile principale ale pasturii sunt in alimentatia copiilor si acelor persoane ce sufera de una sau de mai multe boli gra&e din zona tubului digesti& " ulcere, tumori, ciroza etc.$ si ca rezultat nu pot digera corespunzator polenul. -astura are un gust mai acru datorita fermentatiei specifice care are loc in fagurii cu polen; este mai buna decit polenul in toate bolile legate de ficat si de functionarea lui . *n Medicina 2raditionala hineza, gustul acru stimuleaza energia "Pi$ a elementului J#emnJ, care a'uta functionarea urmatoarelor elemente fizice si psihice, - ficat; - &ezicula biliara; - muschi "netezi, striati, cardiac$ si tendoane; - ochi - imaginatia, creati&itatea; - energiile de regenerare. Admi'i&t"a" a +a&t#"ii -astura este polenul deschis si transformat biochimic. -olenul are acelasi tip de relatie cu pastura ca laptele cu zerul sau laptele cu iaurtul. Deci, &orbind in general, pastura este mai nutriti&a decit polenul si este mai usor de absorbit de catre celulele noastre. Administrarea ei este foarte asemanatoare cu cea a polenului. .ingura diferenta posibila este cea legata de doza'. -entru efecte similare, pastura este administrata in doze mai mici decit polenul. 2"i'*i+a$ $ m t)d d admi'i&t"a" &#'t4 *ntern, -e gura, prin inghitirea pasturei neprelucrate sau amestecarea ei cu miere sau cu alte alimente ca iaurtul, cereale, piine etc. .ublingual "amintiti-&a cazurile chirurgicale sau legate de tumori$ -rin alimentatie chirurgicala sau artificiala, cind pastura, polenul, mierea, laptisorul de matca, propolisul si alte alimente usor de digerat pot fi administrate,scurt-circuitind gura, direct in stomac sau in intestinul subtire. .upozitoare rectale, in cazul pacientilor cu adenom de prostata .upozitoare &aginale, in diferite afectiuni genitale la femei /!tern, 44

*n cosmetica, ca si component al mastilor cosmetice, combinat cu miere si8sau laptisor de matca, e!tracte florale etc. *n dermatologie, ca ad'u&ant nutritional pentru celulele pielii.

2.3 LA2TISORUL DE MATCA

C)m+)(iti *!imi*a &i +")+"i tati '#t"iti)'a$ #aptisorul de matca este secretat de glandele hipofaringiene "uneori denumite glandele pentru hrana puietului$ ale albinelor lucratoare tinere "albinele doici$, pentru a hrani lar&ele tinere si matca adulta. #aptis.orul de matca este folosit pentru hranirea directa, imediat dupa secretie, a matcii si a lar&elor. acesta nefiind depozitat. /ste moti&ul pentru care nu constituie un produs apicol traditional. .ingura situatie in care recoltarea de&ine posibila este in cursul cresterii matcilor, cand lar&ele destinate a de&eni matci sunt hranite din abundenta cu laptisor de matca. #ar&ele de matca nu pot consuma hrana atat de rapid, pe masura ce aceasta le este oferita si, din acest moti&, laptisorul de matca se acumuleaza in botci. Defmitia e!acta a laptisorului de matca comercial este deci legata de metoda de productie, este hrana destinata lar&elor de matca in &arsta de patru pana la cinci zile. .pectaculoasa fertilitate s' &iata mult mai lunga a matcii, hranita e!clusi& cu laptisor de matca, sunt cele doua argumente care au condus in mod sugesti& la credinta ca acest produs ar putea produce efecte similare la om. -rincipalii constituentK ai laptisorului de matca sunt apa, proteinele, zaharurile, lipidele, sarurile minerale. Desi acestea apar cu &ariatii semnificati&e de concentratie, compozitia laptisorului de matca ramane relati& constants, indiferent de colonie sau de rasa de albine. C)m+)(itia $a+ti&)"#$#i d mat*a ompusul Apa proteine "+ ! @,45$ >aharuri #ipide Minerale oncentratie minima 50) (0) din greutatea uscata ( 1) din greutatea uscata 3,5) din greutatea uscata 4) din greutatea uscata oncentratie ma!ima 00) 45) din g.u. 54) din g.u. (?) din g.u. 3) din g.u.

ompozitia laptisorului de matca cuprinde si substante in ce reduse ce apartin diferitelor clase chimice. -rintre acestea se pot enumara doua substante heterociclice, biopterina si neopterina, in concentratii de 45 si respecti& @ mg8g greutate proaspata. De importanta fiziologica sunt si acetilcolina, cu rol de neurotransmitator "( mg8g greutate uscata$ si acidul gluconic "0.@) din greutatea proaspata$. *n ma'oritatea articolelor stiintifice, cat si in cele de popularizare, se &orbeste despre o fractiune a laptisorului de matca definita ca ,,inca necunoscutaJ. Acest lucru nu accentueaza numai faptul ca analiza laptisorului de matca nu este definiti&ata. dar conduce, bineinteles, si la lipsa de intelegere a acti&itatilor biologice ce sunt puse pe seama lui. *n 43

ciuda multor eforturi. cea mai mare parte a acestor actiuni nu a lost definiti& elucidata si nici nu a putut fi atribuita &reunuia dintre componentii sai. E. *t $ .i(i)$)5i* a$ $a+ti&)"#$#i d mat*a Administrat pe cale orala timp de (-4 luni, prin inghitire sau prin topire sublinguala in doze cuprinse intre 400 - 500 ing, laptisorul de matca actioneaza ca tonic si stimulant, cu efecte euforice asupra omului sanatos. ei ce au consumat acest produs declara ca au trait o senzatie generala de bine "resimtit la ni&elul starii fizice - rezistenta la oboseala, o mai buna performanta intelectuala - o mai buna capacitate de in&atare si o mai buna memorie$ si au inregistrat efecte directe asupra starii mentale "mai multa incredere in propriile forte, stare de bine si euforie$. u alte cu&inte, pentru omul sanatos, laptisorul de matca actioneaza ca stimulent general, imbunatateste raspunsul imun si functiile generate ale organismului. Doza zilnica de laptisor de matca pulbere "liofilizat$ se situeaza intre 30 - (00 mg pe zi. -rodusele lichide sunt adeseori recomandate corespunzator unor doze mai ridicate, pentru a obtine eel putin acest ni&el compusului acti&. 2rebuie mentionat, si aceasta de mai multe ori, ca produsele apicole sunt contraindicate persoanelor care sufera de alergii gra&e la polen sau au hipersensibilitate la acestea. #aptisorul de matca este de asemenea contraindicat femeilor gra&ide si mamelor care alapteaza. #aptisorul de matca poate pro&oca reactii alergice la persoanele susceptibile, intre care eczeme, rinite, urticaria si bronhospasm. Au fost raportate si cazuri de astm acut, anafila!ie si intr-un caz, moarte, urmare a unei crize de astm produse de consumul de laptisor de matca. 2.4 2RO2OLISUL Dintre toate produsele apicole, propolisul este probabil cel mai JmedicinalJ. ompozitia sa este un subiect fascinant, proprietatile farmacologice si indicatiile fiind studiate de mii de cercetatori . /!ista un numar mare de compusi ce pot apare in propolis. =reena:aI si colab., (??0, a spus ca a&ind in &edere ca e!udatele din mugurii diferitelor specii de plop sunt frec&ent asemanatoare in ceea ce pri&este compozitia calitati&a; pot fi foarte diferite in ceea ce pri&este compozitia cantitati&a, iar aceste diferente se reflecta in compozitia propolisului ce include e!udatul din muguri. Aceste &ariatii in compozitia propolisului pot fi considerabile. Asemenea diferente ma'ore in compozitia propolisului au efecte considerabile asupra proprietatilor. -resupunerea ca uneori compozitia polenului este asemanatoare cu originea sa "sursa$ este incorecta si orice e!periment asupra propolisului presupus a fi stiintific trebuie sa fie detaliat asupra constituentilor propolisului. C)m+)(itia *!imi*a a +")+)$i&#$ antitati&, propolisul contine, 55 ) rasini "rasina este un termen folosit pentru substante care sunt in mod obisnuit lipicioase si insolubile, sau foarte putin solubile, in apa sau in sol&enti organici; datorita acestei insolubilitati, par sa fie importante numai pentru proprietatile lor structurale$ si balsamuri "Calsamurile sunt lichide naturale sau substante semi-lichide obtinute uzual din scoarta copacilor prin metode speciale - 6pris, (??0$; 0,5 - 35 ) ceara "9shBalo&a si 2opalo&a "(?01$ au aratat ca ceara este un component indispensabil al propolisului, desi proportia sa depinde de regiunea de unde a fost e!trasa de albine, metoda de colectare si de alti factori; ei au gasit de asemenea in mostrele de polen

44

colectate din trei regiuni ale fostei 97.. patru tipuri de ceara, diferite una de alta sub aspectul greutatii specifice si solubilitatii in alcool etilic-*&ano&, (?1($; (0 ) uleiuri &olatile "9leiurile &olatile sunt compusi ce au in mod uzual mirosuri placute$ 5 ) polen "+aBashima 2. si +aBashima +., (?1?, au aratat ca propolisul Crazilian obtinut de la albinele Africane contin cantitati mai mari de polen decit cel obtinut de la albinele /uropene$. 5 ) acizi grasi; 4,40 - (? ) impuritati; terpene, substante tip tanin, secretia glandelor sali&are ale albinelor si componente accidentale; alitati&, propolisul contine, fla&onoide, acizi alifatici si esterii lor, acizi alifatici cu lant lung, uleiuri &olatile cu lanturi scurte, esterii unor uleiuri &olatile cu lanturi scurte, acizi aromatici si esterii lor, acid benzoic si deri&ati, aldehide, alcooli, acid cinamic si deri&ati, alti acizi si deri&ati, cetone, fenoli si compusi aromatici, terpene, alcooli sesQuiterpenici si deri&atii lor, terpenoide si alti compusi, compusi &olatili, hidrocarburi, hidrocarburi alifatice, steroli si hidrocarburi steroide, zaharuri, lactone, alfa si beta - amilaze, aminoacizi, deri&ati ai acizilor nucleici, &itamine, minerale, transhidrogenaze anaerobe, substante 3R donoare, alte substante insolubile in apa si sol&enti organici, poluanti. 2")+"i tati t "a+ #ti* &i *#"ati6 a$ +")+)$i&#$#i -ropolisul, cel mai JmedicinalJ produs apicol, cu peste 00 de proprietati farmacologice do&edite, are sute de indicatii si a fost folosit in scopuri terapeutice din cele mai &echi timpuri. *n zilele noastre,cercetatori si clinicieni din toata lumea descopera aproape in fiecare luna noi proprietati si indicatii pentru acest produs natural. -ropolisul, un ade&arat Jprotector al &ietiiJ a fost folosit cu succes in tratamentul unor boli apartinind urmatoarelor domenii medicale, Admi'i&t"a" a +")+)$i&#$#i /!ista doua cai principale de administrare a propolisului, interna si e!terna. alea de administrare JinternaJ semnifica faptul ca propolisul patrunde adinc in organism, pina la ni&elul oaselor, rinichilor, inimii si creierului. Administrarea JinternaJ inseamna nu numai administrarea orala sau prin nas "inhalatii$ a propolisului, dar de asemenea prin anus sau &ul&a "ca in cazul supozitoarelor rectale sau &aginale$, sau prin in'ectii. Administrarea Je!ternaJ semnifica faptul ca propolisul este aplicat pe piele si8sau JorificiileJ superficiale, urechile si ochii "sacul con'uncti&al$. ind propolisul este folosit ca protector al membranelor celulare, trebuie sa intelegem ca este important sa utilizam cite&a metode, J&ehiculeJ pentru a atinge JtinteleJ, celulele, tesuturile, organele, sistemele ce se afla in dizarmonie. C)'t"ai'di*atii /!ista apro!imati& (-4) din populatie cu alergie la propolis, sau cu reactii alergice la anumite substante ce intra in compozitia sa, cum este prenil-cafeatul. a rezultat al acestor alergii, propolisul nu este recomandat acelor persoane ce sufera de asemenea alergii. *ata cite&a reactii ad&erse ce pot apare la persoanele alergice dupa administrarea de propolis "intern sau8si e!tern$, Dermatite de contact la propolis "brut sau crema, unguent$. Dermatite cosmetice dupa aplicarea de creme cu propolis, lotiuni etc. Alergie la inhalarea de propolis cu spasme bronsice. 45

Mucozitati orale cu ulceratii "tablete cu propolis, propolis de mestecat$. /czeme ocupationale la apicultori "propolis natural$. 3ipotensiune arteriala "propolisul este spasmolitic si astfel scade ni&elul presiunii arteriale$. 2.5 CEARA DE AL7INE eara de albine este produsa de albine ca o substanta stabila, care sa nu interactioneze cu mierea, polenul sau laptisorul de matca si are unele proprietati importante pentru apiterapeuti. Dintre indicatiile terapeutice se pot mentiona "pentru uz e!tern si intern$, Extern, Dureri lombare "combinat cu propolis$ Artroze Acnee 9z cosmetic "depilare $ Intern& 5ebra finului Afectiuni gingi&ale onstipatie. -roprietatiile cerii sunt legate in mod direct de substantele continute, dar si de faptul ca albinele adauga mici cantitati de propolis in interiorul fiecarei celule a fagurelui, in special in cele construite initial pentru lar&e. eara este are, astfel, proprietati, - antiseptice; - emoliente; - antiinflamatoare; - cicatrizante. eara a'uta pielea sa aiba o structura neteda si elastica "aspect$, de aceea este mult utilizata in cosmetica, in prepararea diferitelor masti. De asemenea este utilizata pentru epilare. 2., 3ENINUL DE AL7INE %eninul de albine este un compus perfect adaptat8creat pentru functiile sale, apararea albinelor si a coloniei. /l este sintetizat in glandele de &enin ale matcii si ale albinelor lucratoare si pastrat in sacii de &enin. *n timpul procesului de intepare este eliberat prin ac, sub forma lichida. %eninul este un produs biologic propriu al albinei si nu intra in rindul principiilor acti&e transmise de la plante. omponentele acti&e din &eninul de albine, in mici cantitati "echi&alente cu mai putin de (00-300 de intepaturi pentru un adult$ pot fi foarte benefice pentru sanatatea oamenilor, daca sunt administrate de catre persoane specializate, intr-un mod indi&idualizat. Aministrat in mod gresit, in necunostinta de cauza, &eninul de albine poate pro&oca, la unele persoane, reactii alergice si iritatii. De aceea se impune, inainte de folosirea lui in scop terapeutic, sa se ia toate masurile de protectie a pacientului "testare la alergie, dozare corecta$ si de protectie a muncii, apiterapeutul trebuind sa se asigure ca manipuleaza in deplina siguranta acest produs. %eninul de albine poate fi gasit in doua forme principale, lichid, cum este imediat dupa e!tractie sau cind este in'ectat de catre albina prin ac, si uscat, dupa colectare cu mecanisme speciale "colectoare de &enin$.

4@

%eninul de albine este un lichid incolor, cu gust picant-amar si cu un miros aromat asemanator bananelor coapte. /ste usor acid "p3 5,0 - 5,5$; schimba culoarea hirtiei albastre de turnesol in rosu indicind o reactie acida. 2otusi, solutia apoasa din &eninul uscat nu mai prezinta acest efect, sugerind ca responsabili de reactia acida sunt compusii &olatili. %eninul se usuca la temperatura ambientala in mai putin de 40 de minute, pierzind intre @5-00 ) din greutatea originala. Dupa ce lichidul se e&apora se poate recolta 0.( mg. de &enin uscat pur "de la o singura albina$. %eninul uscat pur are o culoare galbena - maronie. =reutatea specifica este de (,3(3 g8cm3. 2o!icitatea e!primata prin D#50 este de 4,1 mg8Bg "i.&. la soarece$. D#50 inseamna ca 50 ) dintre soareci &or muri cind le este in'ectata intra&enos doza de 4,1 mg. de &enin per Bilogram corp. %eninul este rezistent la frig, iar inghetarea nu pare sa-* reduca to!icitatea. ind este uscat este rezistent si la caldura, chiar la (00 o . %eninul uscat de albine, daca este ferit de umezeala, isi poate mentine proprietatile to!ice citi&a ani. /l are o structura policristalina. /!aminarile sub microscop au aratat ca &eninul de albine, ca picaturi ale solutiei apoase din &enin uscat, isi asuma structura fizica caracteristica, incluzind componente ce &ariaza ca forma si marime. +u este dificil sa determinam rapid clasificarea &eninului "&enin de albine, de &iespe, de gargaune, de &ipera$ bazindu-ne pe structura sa fizica. 2")+"i tati t "a+ #ti* &i *#"ati6 a$ 6 'i'#$#i %eninul de albine, cind e administrat in doze mici, poate fi un medicament natural e!celent, are o serie de proprietati si e!ercita asupra organismului uman o serie de efecte,

2")+"i tati a'ti%i)ti* /fect bactericid pe , .taphIlococcus aureus, .treptococcus pIogenes, /scherischia coli, .almonella tIphi, Cacilus bre&is, Cacilus cereus "/lena 2atu, Apiacta$. %eninul de albine inhiba cresterea bacteriilor si fungilor "Dere&ici, Dima$. Actiune bacteriostatica pe anumite microorganisme ca , Micobacterium phlei, %ibrio cholerae "Crangi, -a&an citati de 2atu$. +u actioneaza pe anumiti fungi ca , -enicillium si Mucor "2atu$. Antibiotic "Dere&ici, Dima$. Antibacterian Antiinflamator "e!ista o polipeptida numita Jpeptida de degranulare a mastocitelorJ; are o acti&itate antiinflamatorie de (00 de ori mai puternica decit hidrocortizonul I'di*atii$ 6 'i'#$#i %eninul de albine, un produs apicol legat de lo'a energetica JfocJ, este foarte folositor in toate tipurile de boli legate de JfrigJ cum ar fi artritele, cancerele, boala 7eInaud, bolile sistemului musculo-scheletic. /ste de asemenea benefic in cazurile de functionare incetinita a diferitelor tesuturi8 organe8 sisteme din organism. 6 alta cale de a intelege mai bine indicatiile &eninului de albine este calea neurofiziologica. .istemul ner&os &egetati& are doua componente ma'ore , (. simpatic "este in general un sistem acti&ator$; 4. parasimpatic "este un sistem inhibitor, folosit pentru Jcalmare, somn, mincat si digestieJ$. Aproape 50) dintre bolile oamenilor si animalelor pot fi considerate ca a&ind prea putina acti&itate simpatica si8sau prea multa parasimpatica . a rezultat, corpul de&ine greu, se raceste, si de&ine mai mult sau mai putin inert in intregime sau pe parti componente, cu sau fara dureri recurente . 40

%eninul de albine este un e!celent simpaticomimetic, sau in terminologie mai simpla, un e!celent acti&ator a componentei simpatice a sistemului ner&os &egetati& . 6 persoana care practica 2erapia cu %enin de Albine "2%A$ &a simti si &a &edea pas cu pas cum corpul ei de&ine mai J&iuJ din nou , mai cald, cu miscari mai rapide si mai usoare, cu mai putine dureri . Daca boala este localizata, de e!emplu o tumoare a pielii sau o tromboza arteriala sau &enoasa, se prea poate ca 2erapia cu %enin de Albine " 2%A$ sa modifice echilibrul local si sa &indece, in special daca apiterapistul este competent in meseria lui . Admi'i&t"a" a 6 'i'#$#i d a$%i' -rincipala metoda de administrare a &eninului de albine este prin piele. /!ista cel putin 4 metode comune de administrare a &eninului, (. %enin de albine pur, administrat prin intermediul clasicelor ace de albine. 4. .olutie de &enin de albine, administrata prin in'ectii. 3. 9nguente si alifii cu &enin de albine, administrate de obicei prin simpla aplicatie locala, masa' si8sau acupresura. 4. .olutii de &enin de albine, unguente sau alifii administrate prin metode fizioterapice speciale ca, iontoforeza "introducerea ionilor unei sari solubile in tesuturile organismului cu a'utorul curentilor electrici, cel mai adesea in scop terapeutic$. Alte metode de administrare, nein&estigate suficient de catre oamenii de stiinta si clinicieni, rareori folosite si practicate in mod obisnuit numai de catre medicii specializati in apiterapie, sunt, (. -er os "pe gura$, tablete de &enin de albine; &enin de albine combinat cu miere; &enin de albine in granule homeopatice. 4. *nhalatii "prin sistemul respirator$; aceasta metoda este potential foarte periculoasaK 3. *n'ectii intramusculare, intraarticulare "acestea au fost do&edite in practica ca nefiind la fel de eficiente ca in'ectiile intradermice$. 4. *ntepaturi de albine intra&enoase ca in terapia cu &enin de albine pentru &ene &aricoase. %eninul de albine poate fi administrat singur sau, in mod ideal, in combinatie cu alte metode de tratament. 6 simpla intepatura sau in'ectie cu &enin de albine nu &a aduce aproape nici un beneficiu sanatatii noastre daca este folosita singular. Mai intii trebuie sa a&em gri'a de starea noastra de nutritie, de circulatia singelui si de calitatea sa, de sistemele ner&os si endocrin, de structura generala a corpului, de caracteristicile mentale, emotionale si psihologice. De aceea, este intotdeauna o idee buna sa studiem si sa folosim alte metode de &indecare, cit de mult posibil in con'unctie cu terapia cu &enin de albine. C)'t"ai'di*atii %eninul de albine are potentialul cel mai periculos dintre toate produsele apicole. *n fiecare an mii de persoane, din toata lumea, mor din cauza intepaturilor accidentale ale albinelor, adesea intr-un numar mare, ca in cazul albinelor africane, cunoscute de catre massmedia ca albine JucigaseJ.-entru apiterapeuti este e!trem de important sa &orbim despre aceasta si sa furnizam populatiei atitea moduri cite sunt posibile pentru a se prote'a de posibilele reactii negati&e ale intepaturilor de albine.

2.- A2ILARNILUL

41

Apilarnilul este in principal un e!tract din lar&ele de trintor, si mai contine mici cantitati de laptisor de matca, pastura, miere si propolis . Apilarnilul are o compozitie foarte comple!a, asemanatoare cu a laptisorului de matca. .e poate prezenta sub mai multe forme, - proaspat recoltat "neomogenizat si nefiltrat$; - omogenizat si filtrat; - liofilizat. /!aminind compozitia sa, putem conclude usor ca principalele proprietati ale apilarnilului se afla in zona JnutritieiJ . /ste de'a cunoscut ca multe triburi din Africa folosesc de secole lar&ele de albine ale fagurilor salbatici ca o mincare Jlu!oasaJ bogata in proteine . Deoarece pro&ine in principal de la o structura JbarbateascaJ, apilarnilul are multe efecte intaritoare barbatesti . 2")+"i tati t "a+ #ti* &i *#"ati6 a$ a+i$a"'i$#$#i .timuleaza anabolismul - ca si laptisorul de matca ritmul de dez&oltare ale lar&elor de trintor este foarte rapid. Anti&iral - ca si laptisorul de matca. Ciostimulant - trintorii, &orbind in general, au o foarte puternica forta de &iata. Mareste puterea sistemului imun - datorita calitatii ridicate a nutrientilor continuti in e!tract; - trintorii au o mare energie respiratorie; o buna respiratie inseamna o!igen suficient pentru intreg organismul, inclusi& pentru celulele albe ale singelui; - conform M2 , sistemul imun face parte din aceeasi JclasaJ cu sistemul respirator. *mbunatateste memoria - nutrientii lui de inalta calitate inbunatateste toate procesele memoriei. *mbunatateste ciclul menstrual la femei - datorita echilibrului endocrin dat de pre-hormonii naturali e!istenti in apilarnil. Mareste performantele intelectuale la copiii din scolile elementare - nutrientii de inalta calitate a'uta dez&oltarea generala a sistemului ner&os. *mbunatateste neuro-psiho-motricitatea la copii - nutrientii de inalta calitate a'uta dez&oltarea generala a motricitatii. Mareste apetitul - ca in cazul laptisorului de matca sau cu orice alt stimulator al anabolismului. Mareste energia organismului, &italitatea si puterea regenerati&a - datorita nutrientilor de inalta calitate si bioenergiei "din forma bruta$. Mareste rezistenta generala a organismului la boli - datorita compusilor acti&i si nutrientilor care pot a'uta sau hrani fiecare celula din organism. 4?

Maresc masa musculara la barbati - ca orice alt stimulator natural al anabolismului " &ezi laptisorul de matca$. 7ol nutriti&, dietetic - datorita nutrientilor &ariati , de inalta calitate. -siho-stimulant - continut ridicat in aminoacizi, &itamine, magneziu etc. .timuleaza si intretine energia se!uala la barbati - trintorii sunt bine cunoscuti ca puternice Jmasini se!ualeJ .timuleaza glandele hipofizo - suprarenale - datorita continutului relati& ridicat in "pre$hormoni. .timuleaza spermatogeneza, imbunatatesc erectia si cresc durata actului se!ual la barbati - datorita continutului ridicat de &itamine, aminoacizi, etc. apilarnilul inter&ine poziti& in dinamica se!uala. I'di*atii$ a+i$a"'i$#$#i Apilarnilul are compozitie si proprietati asemanatoare cu cele ale laptisorului de matca. a rezultat, indicatiile lor sunt aproape identice. 2otusi sunt cite&a diferente in special in ariile genitale, se!uale si endocrine produse de bogatia apilarnilului in hormoni de tip masculin. Apilarnilul este indicat sa fie administrat atit intern cit si local, pe cale e!terna. I't "' 5orme farmacologice pentru aria buco - faringiana, .olutii, .uspensii, Aerosoli, .palaturi "apa de gura$, 2ablete, iocolata cu apilarnil liofilizat "in special pentru copii$, =argara a produs suplimentar sau medical,2ablete;Apilarnil liofilizat;Apilarnil liofilizat in miere; Apilarnil liofilizat in miere R polen R laptisor de matca;/!tracte alcoolice; iocolata cu apilarnil liofilizat "pentru copii$. E0t "' -entru afectiuni oftalmice,*n solutii oculare "picaturi$ a unguent, pentru afectiunile pleoapelor -entru afectiuni ale nasului, *nstilatii -icaturi .praI Aerosoli *nhalatii .palaturi "la&a'$ cu solutii diluate. -entru afectiuni ale urechilor .ub forma de instilatii auriculare, spalaturi auriculare etc., se pot folosi urmatoarele tipuri de preparate, solutii, suspensii, unguente, pudre, supozitoare -entru piele, pentru ingri'irea pielii , creme, lotiuni, sampoane. pentru afectiuni ale pielii "dermatoze, arsuri, rani, ulcere &aricoase cronice$, singur sau in combinatie cu alte remedii "compusi$; iata cite&a forme farmaceutice care pot fi utilizate, 30

...

comprese umede, lotiuni, unguente, spraI. Apilarnilul, compus acti& in produsele cosmetice, Amestec cu miere, laptisor de matca, polen etc., folosit in masti cosmetice; reme, emulsii, lotiuni, sampoane etc.

CONCLUZII Mierea de albine a intrat in alimentatia omului din timpuri stra&echi, a&ind o &aloare nutriti&a superioara.. -e linga puterea sa calorica e!ceptionala, datorita compozitiei sale chimice, mierea naturala contine o serie de substante antibiotice, fermenti si &itamine. Aceste componente ii confera o mare &aloare terapeutica ceea ce contribuie la &indecarea ranilor, arsurilor si a mai multor boli. *n special se pot trata cu miere bolile tubului digesti&, bolile de inima, de ner&i si altele. 3otaritor pentru calitatea mierii si in special in ceea ce pri&este continutul in fermenti al mierii din comert este modul de tratare in timpul e!tractiei si al conser&arii. 9neori sorturi de miere cu un continut ridicat in fermenti datorita unei actiuni necorespunzatoare a luminii sau a temperaturii " incalzite peste 40 - 45 $ se degradeaza, pierzind substantial din &aloarea lor alimentara si terapeutica. Din datele si obser&atiile mai recente rezulta ca mierea din zona montana si in special mierea de mana de la conifere "mierea de brad$ prezinta un continut mai mare de fermenti si de substante antibiotice. Mierea e cel mai sanatos aliment natural si nu degeaba se spune ca pe 2arimul 5agaduintei curg riuri de miere. -utina lume stie ca e!ista tratamente cu miere pentru aproape toate tipurile de afectiuni. Cineinteles ca nu orice miere e buna, atit la gust cit si ca proprietati terapeutice. *n primul rind mierea trebuie sa fie naturala, adica produsa de albine fara inter&entia artificiala a apicultorului. 9nii crescatori de albine dau acestora un fel de sirop de zahar care e prelucrat intr-o miere de proasta calitate. 2rebuie ca albinele sa isi ia singure nectarul din flori si apoi sa transforme zaharoza din nectar in glucoza si fructoza. 6 miere naturala nu ar trebui sa aiba mai mult de 40) apa, fiindca albinele JcapacescJ celulele fagurilor si pun mierea la pastrat doar dupa ce apa s-a e&aporat in aceasta proportie. 9n alt criteriu al recunoasterii mierii naturale este JzaharisireaJ. -rocesul de zaharisire sau cristalizare este cit se poate de firesc si nu reprezinta o deteriorare a mierii. Mai mult, mierea falsificata nu se zahariseste. /ste doar o chestiune de gusturi alegerea intre mierea fluida si cea cristalizata, unele natiuni nordice prefera chiar sa consume numai miere cristalizata fiindca li se pare mai gustoasa si este sigur naturala. -e de alta parte, mierea zaharisita poate fi JdezlegataJ, adica adusa din nou la starea fluida prin fierberea borcanului intr-o cratita cu apa. Dar, din pacate, mierea astfel de-cristalizata isi pierde unele din proprietati. /!ista mai multe feluri de miere. Depinde din ce fel de flori isi iau albinele nectarul "ele culeg si nectar si polen dar mierea rezulta doar din prelucrarea nectarului$. ea mai cunoscuta miere e cea de salcam, care este obtinuta pe la sfirsitul lui aprilie sau inceputul lui mai. Aceasta miere are culoarea albicioasa si aroma specifica. Apoi &ine mierea de tei, prin iunie, dar si aici totul depinde de &reme, de temperatura de afara. *unie-iulie este perioada in care se obtine mierea de floarea soarelui, care are &irtuti terapeutice foarte mari, fiind buna pentru cardiaci. Mierea poliflora se face &ara din fineata si unii spun ca e cea mai buna la gust. Altii 3(

spun ca cea mai aromata e mierea de izma pe care o obtin numai cei care merg cu stupii in Delta Dunarii. Mai e!ista Jmierea de manaJ pro&enita de la arbori ca bradul, molidul, ste'arul, fagul. Aceasta este singura miere de culoare inchisa, un brun foarte intunecat. 6rice miere este buna, cu conditia sa fie naturala. .i nicio miere nu poate fi 'udecata doar dupa aspect fiindca gustul este cel care diferentiaza pina la urma o miere de alta. Z * $#*"#"i + *a" '# 6-ati 5a'dit 'i*i)data &a $ .a* ti *# a8#t)"#$ mi "ii (. 2aiati cate&a petale de trandafir *n bucati mici, adaugati ce&a miere si lasati acest amestec sa fermenteze cate&a zile. Medicamentul care rezulta &indeca toate iritatiile gatului si tulburarile respiratorii. 4. 2usea de care nu scapati o puteti *nlatura cu un ceai produs din fierberea a doua linguri de miere *n apa cu o ceapa . 3. 9n suc proaspat facut din hrean ras si miere este un e!celent afrodisiac, a'utand totodata si la bolile de rinichi. 4. 7adeti cati&a morco&i, amestecati-i cu miere si apa, iar sucul rezultat aplicati-( pe zgarieturi si rani. -rocesul de cicatrizare este accelerat. 5. and sunteti obositi, o baie calda cu miere, menta si frunze de nuc &a reface circulatia.

@. *n 7usia, depresiile ner&oase si astenia sunt adeseori tratate cu frunze de aloe, lamaie si miere. -acientii iau trei linguri din aceasta mi!tura *n fiecare zi timp de o luna. 0. -olenul proaspat, colectat din urdinis, a'uta la tratarea bolilor de ficat si colite.

1. #aptisorul de matca este un e!celent antiseptic care &indeca cele mai multe infectii ale pielii. ?. (0. 6 masca facuta cu miere poate a'uta la reducerea numarului zbarciturilor. A mesteca fagure cu miere *n fiecare dimineata *nseamna a &a mari rezistenta la boala.

%*%*D declara ca toate cele zece recomandari trebuie *nsotite de cu&antul Jeste posibil sa...J

34

7I7LIOGRAFIE (. . Antonescu , Albinele siS..noi, 7edactia publicatiilor apicole Cucuresti, (?0?

4. GGG , resterea albinelor , /ditura Ale!-Ale! 400(T #eti pres,400( 3. +icolae atrina, Din tainele alimentatiei lacto&egetariene, /ditura Deceneu, 4000 4. D. . Uar&is, Mierea si alte produse naturale, /ditura Apimondia, (?1( 5. +ic. +. Mihailescu, Mierea si sanatatea, /ditura eres, (?00 @. .+eacsu, ompendiu de apiterapie, /ditura 2ehnica, 4004

33