Stiu / Vreau sa stiu / Am invatat

1. Prezentarea metodei 2. Relatia cu alte metode sau tehnici de predare-invatare 3. Avantaje/Dezavantaje 4. Modalitatea introducerii metodei in lectii 5. Impactul asupra elevilor 6. Recomandari

1. Prezentarea metodei
Cu grupuri mici sau cu intreaga clasa se trece in revista ceea ce elevii stiu deja despre o anumita tema si se formuleaza intrebari la care se asteapta gasirea raspunsului in lectie. Se cere elevilor sa formeze perechi si sa faca o lista cu tot ce stiu despre tema ce urmeaza a fi discutata in cadrul orei. Intre timp li se da si un tabel cadru cu trei coloane:
STIU (ce credem ca stim?) VREAU SA STIU ( ce vrem sa stim?) AM INVATAT (ce am invatat?)

Li se cere catorva perechi sa spuna celorlati ce au scris pe listele lor, iar in tabelul de pe tabla se vor nota lucrurile cu care toti sunt de acord. Dupa completarea primei coloane a tabelului li se va cere elevilor sa formuleze intrebari despre lucrurile despre care nu sunt siguri. Aceste intrebari pot aparea in urma dezacordului privind unele detalii sau pot fi produsul curiozitatii elevilor. Ele vor fi trecute in coloana din mijloc. In continuare li se va cere elevilor sa citeasca un text pe tema lectiei.

Dupa lectura textului, se va reveni la intrebarile pe care le-au formulat inainte de a citi textul si pe care le-au trecut in coloana Vreau sa stiu. Se va verifica la care intrebari s-au gasit raspunsuri si se vor trece aceste raspunsuri in coloana Am invatat. In continuare elevii vor verifica ce alte informatii au gasit in text si care nu au legatura cu nici una din intrebarile puse la inceput si le vor trece si pe acestea in coloana Am invatat.

In final se vor trece in revista cu elevii intrebarile care au ramas fara raspuns si se va discuta posibilitatea gasirii unor surse care sa furnizeze raspunsuri la aceste intrebari.

2. Relatia cu alte metode

SINELG Sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii si a gandirii

Este o modalitate de codificare a textului care permite celui care invata sa citeasca si sa inteleaga in mod activ si pragmatic un anumit continut.

Ca metoda este tipica pentru etapa de realizare a sensului (invatare, comprehensiune). Cunostintele anterioare ale elevilor evidentiate prin activitati specifice de evocare se folosesc ca baza de plecare pentru lectura / ascultarea textului.

In timpul lecturii elevii marcheza in text (sau noteaza pe hartie in timpul prelegerii): Cunostintele confirmate de text Cunostintele contrazise de text Cunostintele noi, nemaiintalnite pana acum + Cunostintele incerte confuze, care nu merita sa fie cercetate ?

Dupa lectura informatiile se trec intrun tabel :

+ ?

Informatiile obtinute individual se discuta in perechi / grupuri, etc., apoi se comunica de catre perechi / grupuri profesorului care le centralizeaza intr-un tabel similar pe tabla. Cunostintele incerte pot ramane ca tema de cercetare pentru lectiile urmatoare.

3. Avantaje / Dezavantaje
AVANTAJE:
1. Se

clarifica ceea ce se stie, ceea ce nu se stie si ceea ce mai ramane de invatat 2. Este o modalitate de invatare interactiva 3. Mobilizeaza intregul colectiv de elevi 4. Interdisciplinaritatea 5. Este o modalitate pragmatica de abordare a textului

2. DEZAVANTAJE:
1.

2.

Poate fi uneori timeconsuming (costisitoare din punct de vedere al timpului) Nu se preteaza la absolut toate lectiile

4. Modalitatea introducerii in lectie

Primele doua coloane se folosesc ca warm-up A treia coloana se foloseste pentru fixarea cunostintelor Punctele neacoperite din coloana a doua se folosesc ca repere pentru fixarea obiectivelor lectiilor urmatoare, sau pot constitui tema de casa.

5. Impactul asupra elevilor

Ii constientizeaza asupra desfasurarii lectiei Sporeste responsabilitatea Stimuleaza dorinta de cunoastere Duce la dezvoltarea unui stil de munca riguros, stiintific posibil de aplicat si in alte domenii.

6. Recomandari
Introducerea metodei si la alte discipline prin constientizarea profesorilor, organizarea de lectii deschise si activitati cu caracter interdisciplinar.