Vous êtes sur la page 1sur 12

Teorii ale Integrarii Europene

Modelul functionalist al lui Mitrany

Adrienne Szvedovicz Integrare Europeana

Exist trei mari teorii ale integrarii europene: functionalismul, federalismul si neofunctionalismul. Din punct de vedere istoric, prima astfel de teorie este cea a functionalismului. Interesant este faptul ca bazele funcionalismului sunt puse de un ganditor britanic de origine romana, David Mitran . !cest autor nu a fost inca suficient de bine pus in valoare in "omania. #$iar daca scrierile sale in limba romana nu sunt foarte numeroase, temele de politica romaneasca revin constant in opera sa. Influena sa asupra felului in care s-au dezvoltat ulterior teoriile integrarii europene este enorma si totusi in "omania de astazi nimeni, nici macar cei care se declara cunoscatori in detaliu ai problematicii europene, nu se revendica de la functionalismul lui Mitran .

David Mitrany se naste in %&&& si emigreaza in Marea 'ritanie in %()&. *ublica


prima sa carte in %(%+, o prezentare a "omaniei din punct de vedere istoric si politic ,"omania, $er $istor and politics-. .rmatoarea sa carte trateaza de asemenea teme romanesti ,/reater "omania: a stud in national ideals, %(%0-. #ea mai completa carte a sa despre "omania dateaza din %(1): 2$e land and peasant in "omania: t$e 3ar and agrarian reform - %(%0 - %(4%. In acelasi an, Mitran publica in limba romana studiul Marx contra taranimii. %

Functionalismul este o ramura a unei miscari mai ample aparute la sfarsitul


primului razboi mondial care si-a propus sa teoretizeze conditiile prin care sa se puna capat conflictelor. In perioada interbelica, aceasta miscare a fost marcata de conceptia ideal-liberalista a carei traditie se intinde de la 5ant la 3oodro6 3ilson si de convingerea ca pacea si prosperitatea nu puteau fi considerate ca parte a unei ordini naturale latente, ci ca este nevoie de o autoritate superioara care sa se ocupe de managementul relatiilor internationale. #olapsul 7igii 8atiunilor a marcat sfarsitul idealismului in istoria teoriei relatiilor internationale. *lecand de la conceptia idealista a relatiilor internationale si convins fiind de incapacitatea statelor de a coopera intre ele in vederea rezolvarii unor probleme commune, David Mitran a a9uns sa propuna o noua ordine internationala bazata pe cooperarea transnationala. :criind intr-o perioada in care Europa era traversata de o
%

$ttp:;;666.adevarul.ro;articole;4))0;integrarea-europeana-si-teoriile-ei-i-functionalismul-lui-davidmitran .$tml ,<iarul !devarul

profunda criza, Mitran a reusit sa ofere teoriei functionaliste argumente in favoare unei integrari globale si nu numai regionale. Din punctual de vedere al teoriei relatiilor internationale, functionalismul este considerat ca fiind ancorat in traditia scolii de gandire institutionaliste liberale, aparute la mi9locul anilor =>), o data cu aparitia lucrarii: ?! 3or@ing *eace : stemA a sociologului britanic de origine romana David Mitran . Influent ape care acest curtent de gandire l-a exercitat asupra teoriei relatiilor internationale este insa mult mai vasta. !stfel, functionalismul nu este doar stramosul intellectual al teoriei neofunctionaliste a integrarii, ci si punctual de plecare al unor abordari recente asupra studiului relatiilor internationale, cum ar fi teoria interdependentei, teoria regimurilor sau teoria societatii mondiale. De asemenea, functionalismul reprezinta o componenta centrala a studiului organizatiilor internationale guvernamentale si nonguvernamentale. Bunctionalismul este relevant, in egala masura, pentru incercarile de structurare a societatii internationale.4 !ntipatia sa fata de politic ail plaseaza pe Mitran in traditia rationalista din secolul CDIII si utilitarista din secolul CIC. Ideile sale sunt marcate de sentimentele radicalrationaliste care si-au gasit expresia politica in Marea 'ritanie,prin miscari precum fabianismul, socialismul de guilda si c$iar in sindicalism. *rincipala sa preocupare este legata de administrarea eficienta a resurselor limitate ca o premise esentiala pentru o colaborare durabila si pentru crearea a ceea ce el a definit ?un sistem pasnic efficientA,a 6or@ing peace s stem-. Epera lui Mitran poate fi circumscrisa eforturilor de gasire al unui sistem international care sa nu mai permita aparitia conflictelor. 2otusi, daca lucrarile idealistilor din perioada postbelica au putut fi relative usor atacate si contestate de realisti, acesta nu a fost insa cazul si cu lucrarile lui Mitran , care s-au bucurat de audienta in randul reprezentantilor curentului realist. In memoriile sale, Mitran afirma ca a fost influentat in gandirea sa de miscarea internatioala pentru pace, de democratia sociala si de stiinta politica anti-dogmatica.1

8icolae *aun, !drian-#iprian *aun, /eorgiana #iceo, "adu !lbu-#omanescu, Finalitatea Europei, p.4%F, Editura EBBE:, #lu9-8apoca, 4))+ 1 Mic$ael E=8eill, The Polictics of European Integration. A Reader.,p. 4&, Editura "outledge, 7ondra, %((F

E Gntrebare care s-a pus frecvent se refer la influenele romHneIti asupra gHndirii lui Mitran . !ceste influene sunt vizibile Gn ceea ce priveIte tratarea problemei agrare, Mitran folosind din plin bibliografia romHneasc a temei. Jn ceea ce priveIte teoria funcionalismului, existena unei asemenea influene devine mai controversat. Mitran a cunoscut lucrarea lui !urel *opovici :tatele .nite ale !ustriei Mari, iar unii interprei ai si consider c la originea teoriei sale funcionaliste st respingerea federalismului, Gn felul Gn care acesta era vzut de *opovici. 2rebuie semnalat Ii faptul c Mitran a Gncercat s 9oace un rol activ Gn politica romHneasc. "obert :@idels@ , biograful lui 5e nes, relateaz c Mitran , Gn numele unor influente persona9e ale politicii romHneIti interbelice, i-ar fi propus lui 5e nes s devin ministru ale economiei Gn "omHnia, propunere care a fost refuzat. !cest episod nu pare atHt de utopic, din moment ce cei doi se cunoIteau din %(41 cHnd au redactat Gmpreun un numr special din Manc$ester /uardian dedicat Kreconstruciei europeneK. 7ucrarea Gn care Mitran pune bazele curentului funcionalist a aprut Gn %(>1: ! 6or@ing peace s stem. Buncionalismul este, de fapt, aIa cum GnsuIi Mitran declar, o dezvoltare a unor curente de idei aprute la sfHrIitul *rimului "zboi Mondial, care GIi propuneau s teoretizeze condiiile prin care s se pun capt definitiv conflictelor de natur politic. !ceste curente se revendicau de la tradiia lui 5ant Ii Gn subsidiar a lui 3oodro6 3ilson, toate avHnd Gn comun ideea c pacea Ii prosperitatea nu fac parte din ordinea natural, fiind nevoie de instituii supra-naionale care s reglementeze relaiile inter-statale. *rin ! 6or@ing peace s stem, David Mitran propune o nou ordine internaional bazat pe cooperare, idee care, la data apariiei crii, Gn plin rzboi, nu putea fi considerat decHt utopic>. Funcionalismul este ntemeiat pe ndeplinirea unor sarcini n comun, la nivel supra-statal 7ucrarea este Ii o subtil pledoarie anti-politic, Gn msura Gn care Mitran GIi manifest convingerea c administrarea resurselor Gntr-o societate este o operaiune strict te$nic. Jn acest fel, Mitran se situeaz Gn descendena britanic a miIcrilor
>

$ttp:;;666.adevarul.ro;articole;4))0;integrarea-europeana-si-teoriile-ei-i-functionalismul-lui-davidmitran .$tml ,<iarul !devarul

care, precum fabianismul, au o raportare la fel de sceptic fa de capacitatea politicului de a genera bunstare. Buncionalismul lui Mitran pune Gn prim-plan asigurarea bunstrii publice care nu ar putea fi fcut de statul naional. Mitran porneIte de la premisa c unele nevoi depIesc frontierele statului. :tatul naional reprezint un cadru inflexibil ce are ca scop dobHndirea Ii meninerea puterii Ii nu asigurarea binelui public. :oluia funcionalist se Gntemeiaz pe Gndeplinirea unor sarcini Gn comun, la un nivel supra-statal, fiind asigurate astfel pacea Ii stabilitatea social. De fapt, acest tip de critic a sa la adresa statului naional poate fi remarcat Gnc de la lucrarea 2$e progress of international government ,%(11-. Mitran a prevzut proliferarea organizaiilor internaionale specializate, generate de dorina de satisfacere a diverselor nevoi umane. Jn viziunea sa nu exist prea multe diferene Gntre statele naionale Ii federaii pe plan internaional. Bederalismul nu este pentru Mitran altceva decHt o Gncercare de a prote9a forme de identitate regional pentru scopuri eminamente politice Ii, Gn consecin, federaiile evolueaz Gn mod necesar Gn direcia sistemelor centralizate. Jn viziunea curentului federalist, important este forma final a unui proces de integrare: toate statele naionale se pot transforma Gn federaii, iar procesul de transformare este mai puin important decHt rezultatul final. Jn opinia lui Mitran , nevoile oamenilor se sc$imb destul de des, astfel GncHt este de cele mai multe ori greu de anticipat forma pe care o va lua procesul de integrare, ceea ce Gnseamn c rezultatul acestui proces nu este important. Buncionalismul susine c Gntr-un cadru supranaional nu este indicat fixarea Gn avans a unor scopuri instituionaleL Gn caz contrar, efectul poate fi total ineficient. .na dintre cele mai coerente critici aduse funcionalismului lui Mitran nu vine, aIa cum ne-am fi aIteptat, din partea susintorilor federalismului ca soluie la dilemele integrrii europene, ci se refer la faptul c aceast teorie ofer soluii te$nice la probleme eminamente politice. Determinarea nevoilor este pentru Mitran un efort obiectiv Ii te$nicL acesta este Gn realitate, pentru cei care Gi contest ideile, un proces profund politic pentru a crui realizare se confrunt orientri politice diferite. Jn opinia noastr, pot fi identificate domenii Gn care modelul funcionalist GIi dovedeIte eficiena, dup cum exist alte domenii Gn care soluiile politice pot diferi radical. Jn prima categorie poate fi enumerat de exemplu politica transporturilor, Gn timp ce Gn

ceea ce priveIte comerul este dificil de imaginat o soluie funcionalist aplicabil la nivel internaional. Modul de structurare a multor instituii ale .niunii Europene corespunde Gn viziunea unor interprei ai lui Mitran ,Murra Bors t$- modelului funcionalist, fr de care natura te$nic a anumitor reglementri comunitare nu poate fi Gneleas. 8eofuncionalismul a dezvoltat multe dintre teoriile lui Mitran , Gn special analiza privind capacitatea limitat a statului naional de a rspunde nevoilor oamenilor. Ideea potrivit creia descentralizarea, acompaniat de integrare regional, este o surs important pentru Gntrirea legitimitii unor structuri supra-naionale va fi preluat Ii rafinat de exponenii neo-funcionalismului Gnc de la sfHrIitul anilor M+) pentru a explica natura Ii modul de funcionare a #omunitilor Europene.

Punctele centrale ale Teoriei Functionaliste: sunt prioritatea acordata


nevoilor umane sau bunastarii publice si opozitia fata de sanctitatea statului national. In opozitia fata de statul national, Mitran merge pana la a contesta acestuia capacitatea de a indeplini nevoile oamenilor. !ceste doua componente ma9ore ale conceptie sale fac obiectul a doua din lucrarile sale care au avut un impact ma9or asupra teorie functionaliste. *rima dintre ele ?2$e *rogress of International /overnmentA aparuta in %(11 pledeaza in favoarea renuntari9 de catre state la ?venerarea pagana a frontierelor nationaleA. In loc de aceasta, el propane crearea unui sistem international de agentii functionale in cadrul carora sa aiba loc un transfer continuu de functii si autoritate din 9urisdictia statelor catre organelle internationale. In ?! 3or@ing *eace : stemA, lucrarea clasica al lui Mitran aparuta in %(>1 sunt reluate elementele esentiale ale tezei functionaliste din lucrarea sa anterioara ca premise esentiale pentru o reordonare fundamentala a societatii internationale. Mitran pleaca de la ipoteza ca unele nevoi depasesc frontierele statului . In opinia sa, insasi existenta statului nu reprezinta altceva decat un cadru fix, inflexibil, ne-necesar care impiedica realizarea binelui public, in conditiile in care anumite nevoi pot fi mai bine satisfacute ignorand frontierele statului. El este de parere ca statele nationale tind sa sustina anumite dogme care indeparteaza politica de maximizarea bunastarii sociale, ca principala ratiune a politicii lor este dobandirea si retinerea puterii si nu promovarea binelui public. In final, el a9unge la concluzia ca solutia functionalista, bazata pe indeplinirea unor sarcini commune sip e experienta cooperarii pe care o presupune realizarea lor, raspunde cerintelor umane elementare de pace si stabilitate sociala. Boarte multe astfel de cerinte se plaseaza de o parte si de alta a unei frontiere nationale si nu putine dintre ele sunt universale. .n start efficient in idea creari unei comunitati internationale de interese s-ar putea face prin crearea unor agentii commune care sa se ocupe de satisfacerea acestor nevoi.+ #u alte cuvinte, institutiile transnationale sunt cele mai profitabile pentru asigurarea bunastarii sociale. Ele produc doua efecte: in primul rand transferul loialitatii catre institutiile transnationale, in al doilea rand reducerea incidentei conflictelor internationale.
+

David Mitran , A Working Peace System, %(>1, citat in Mic$ael E=8eill, op. cit., pp. %(%-%(+

*entru Mitran , avanta9ul functionalismului rezida in faptul ca nu ofenseaza in nici un fel sentimental de nationalitate. In locul unei egalitati formale fictive, el ofera c$iar si tarilor cele mai slabe o protectie impotriva dominatiei celor puternici si egalitatea de sanse in privinta beneficiilor care decurg din oricare activitate functionala la care participa.F Mitran a prevazut proliferarea organizatiilor internationale specializate ca mi9loc de raspundere a nevoilor umane, fiecare consacrata unui domeniu anume si cu o structura separate. ! imaginat, de asemena, investirea organizatiilor internationale functional constituite cu puterile si resursele necesare pentru indeplinirea acestor functiuni. "ezultatul ar fi fost in opinia lui Mitran , o structura deasa de institutii guvernamentalecu functiuni diverse si intrepartunse care sa sustina procesul de interdependenta intre state si societati. !cesta ar fi putut deveni realitate prin acordul a cateva guverne, astfel incat ele sa poata beneficia de cooperarea continua in anumite domenii, si prin reglementare continua a anumitor activitati internationale. In acest sens, realocarea autoritatii si a resurselor statelor mebre catre aceste noi organizatii international ear fi urmat sa fie absolute necesara. #u toate acestea, Mitran vedea putine diferente intre statele nationale si federatii ca forme de organizare politica pe plan international. !mbele erau percepute de Mitran ca entitati politice si in egala masura, ca forte concurente, cu un considerabil potential destabilizator pentru societatea contemporana. El considera ca federalismul nu este altceva decat o incercare de a construe anga9amente regionale pentru scopuri politice, care ar fi evoluat, prin transformari sociale radicale si prin planificare, spre un sistem centralizat, inc$is, exclusive, asemanator statelor. #a atare, federatiile erau mai multe probleme decat rezolvari. Exact ca si statele ele presupuneau anumite limitar teritoriale. De asemenea ele produceau slabiciunile statelor, antagonismele statelor, structurile de luare a deciziilor statelor, antagonismele statelor si domintia celor puternici.!stfel, Mitran a ramas ferm convins de avanta9ul solutiei functionaliste asupra celei federaliste si de importanta descentralizarii globale asupra unei abordari regionale a problemelor.0 :pre deosebire de federalistii preocupati de forma finala a procesului de integrare, functionalismul considera ca functionarea este cea care determina forma. !cest current pleaca de la premise ca nevoile oamenilor se sc$imba, deci forma final ape
F 0

David Mitran , op. cit., p.%1( 8icolae *aun, !drian-#iprian *aun, /eorgiana #iceo, "adu !7bu-#omanescu, op. cit., p. 4%(

care o va lua procesul de integrare va trebui sa fie flexibila. Determinarea in prealabil de o forma rigida a produsul institutional nu poate avea, din punctual de vedere al reprezentantilor acestui current de gandire, decat efecte dezastruoase.

Critici ale Teoriei Functionaliste: !bordarea functionalista a fost criticata pe


motiv de idealism si naivitate. Desi opera lui Mitran s-a concentrate inainte de toate asupra identificarii si explicarii dinamicii relatiilor internationale contemporane, s-a pus problema in ce masura poate fi considerat functionalismul o teorie a relatiilor internationale si daca nu ar trebui trata drept o teorie sociala. In general, criticile la adresa teoriei lui Mitran pot fi grupate in trei mari categorii: E problema persistenta legata de teoria functionalista a lui Mitran este legata de aceea ca ea se limiteaza la a oferi solutii strict te$nocratice unor extreme de complicate probleme politice. *resupunearea lui Mitran ca determinarea nevoilor polictice reprezinta un exercitu obiectiv si te$oncratic vine in contradictie cu realitatea care arata ca acesta este un exercitu profound politic si esentialmente competitiv. :unt relativ usor de imaginat forme de administrare bazate pe modelul functionalist in transporturi, cai ferate, navigatie, aviatie, dar mult mai dificil de creat astfel de structuri cand vine vorba de productie, comert si distributie datorita naturii lor competitive. :ubestimarea rolului politicului si credinta in triumful ratiunii si te$nocratismului asupra politicului a fost considerate de multi drept naiva.& In al doilea rand, incapacitatea de a previziona evolutia evenimentelor a facut ca opera lui Mitran sa fie perceputa ca o pledoarie mai degraba decat o teorie propriu-zisa. 7ucrarile lui Mitran ar putea fi considerate ca o teorie doar in masura in care prin aceasta este avuta in vedere teoretizarea interventiei politice si nu se a9unge la anumite generalizari. In al teilea rand, nu se poate sti in ce masura credinta lui Mitran in perspective unor sc$imbari positive in comportamentul uman va putea contribui la modificari sensibile in natura politicii internationale. In plus, nu se fac referiri la modul de identificare a nevoilor, nu se explica maniera in care actorii a9ung sa impartaseasca o perceptie comuna despre lume, nu exista un set de ipoteze commune asupra asupra carora sa fi
&

*aul 2a lor, Functionalism and International Relations, Editura .niversit of 7ondon *ress, %(0+, p.1>

cazut de accord toti functionalistii.( In aceste conditii, opera lui Mitran cu greu intruneste standardele de rigoare pe care le necesita abordarea riguroasa a tematicii stiintelor sociale. In pus, incercarea lui Mitran de a depolitiza relatiile internationale nu rezista testelor esentiale la care trebuie supusa o teorie a relatiilor internationale. Mai mult decat atat, s-a spus ca Mitran confunda normele etice cu abordarea metodologica riguroasa. 2otusi trebuie precizat ca Mitran si-a scris cea mai mare parte a lucrarilor sale intr-o perioada in care rigoarea stiintifica nu era inca considerata o necessitate. Mostenirea lui Mitran asupra dezbaterii pe marginea integrarii europene a avut atat o componenta teoretica cat si una normative. *ornind de la limitele statului-natiune, el a devenit avocatul unei abordari te$nocratice a ceea ce el a perceput la vremea respective ca fiind marile probleme ale zilei: eliminarea razboiului si asigurarea pacii mondiale. Idealismul lui Mitran a contribuit cu certitudine la dimensiunea etica a ceea ce ulterior a devenit abordarea pro-integrationista a dezbaterii asupra societatii internationale. #onceptia sa cu accent asupra fortelor in favoarea sc$imbarii internationale generate de economia politica moderna a oferit un fundament metodologig si o agenda care sa faca obiectul de studio al neofunctionalistilor. Ideile lui Mitran au constituit punctual de plecare spre alte teorii sau abordari ale relatiilor internationale: teoria neofunctionalista, teoria interdependentei, teoria regimurilor, teoria guvernarii. %) #redinta lui Mitran in virtutile descentralizarii, cooperarii te$nocratice si administratiei internationale ca sursa pentru pacea si bunastarea internationala i-a incura9at si pe alti cercetatori sa se alature traditie functionaliste.

%)

8icolae *aun, !drian-#iprian *aun, /eorgiana #iceo, "au !lbu-#omanescu, op. cit, p44) *aul 2a lor, op. cit., p. >+

BIBLIOGRAFIE

%- David Mitran , A Working Peace System, %(>1, citat in Mic$ael E=8eill, The Politics of European Integration. A reader., Editura "outledge, 7ondra, %((F 4- Mic$ael E=8eill, The Politics of European Integration. A reader., Editura "outledge, 7ondra, %((F 1- 8icolae *aun, !drian-#iprian *aun, /eorgiana #iceo, "adu !lbu-#omanescu, Finalitatea Europei, Editura EBBE:, #lu9-8apoca, 4))+ >- *aul 2a lor, Functionalism and International Relations, Editura .niversit of 7ondon *ress, %(0+

Surse on-line:
%- $ttp:;;666.adevarul.ro;articole;4))0;integrarea-europeana-si-teoriile-ei-ifunctionalismul-lui-david-mitran .$tml ,<iarul !devarul