Vous êtes sur la page 1sur 27

Cultu a ciupe cilo de

bãlega
CAMPIGNON

Ioan PUIU

Chiºinãu, 2000

Pagina 1 din 27 http://www.afaceri-ok.com


CUPRINS:

1. Cultura ciupercilor de bãlegar (Champignon). . . . . . . . 5


2. Spaþiul de culturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Pregãtirea spaþiilor de culturã . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Amenajarea spaþiului de culturã . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
Alte amenajãri necesare spaþiului de culturã . . . . . . . . . . 8
Spaþii noi de culturã a ciupercilor . . . . . . . . . . . . . . . . 9
3. Pregãtirea compostului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Compoziþia compostului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Calculul necesarului de compost . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Tehnologia pregãtirii compostului . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Reþete de compost ºi fazele tehnologice de pregãtire . . . . . 11
Pasteurizarea dirijatã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Cum sã apreciem calitatea compostului . . . . . . . . . . . . . 16
Alte sfaturi practice privind obþinerea sau corectarea
compostului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Pregãtirea compostului pentru ciuperca Agaricus edulis. . . . 17
4. Însãmânþarea ciupercilor Agaricus spp. . . . . . . . . . . . 18
5. Acoperirea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Acoperirea straturilor însãmânþate. . . . . . . . . . . . . . . . 19
Principalele componente ale amestecului de acoperire
ºi condiþiile ce urmeazã a fi îndeplinite . . . . . . . . . . . . . 19
Reþete de amestec de acoperire . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Pregãtirea amestecului ºi tehnica de acoperire . . . . . . . . . 20
6. Lucrãrile de îngrijire a culturii de ciuperci ºi condiþiile
de microclimat recomandate . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
Dupã însãmânþare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
Dupã acoperire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
În perioada recoltãrilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
Particularitãþile microclimatului pentru ciuperca
Agaricus edulis . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
7. Principalii dãunãtori care pot produce pagube
în cultura ciupercilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
8. Recoltarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Sortarea ºi ambalarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Golirea ºi dezinfectarea spaþiului de culturã . . . . . . . . . . 26
Mic dicþionar explicativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
4
Pagina 2 din 27 http://www.afaceri-ok.com
1. Cultura ciupercilor de bãlegar (Champignon)

Descrierea ciupercii albe, crem sau brunã Agaricus bisporus,


sin. Psalliota hortensis (Cook.) lange - ciupercã de bãlegar,
de strat sau ºampinion.

Ciuperca albã prezintã o valoare nutritivã ridicatã având un conþinut


în proteine de 4-5 %, hidraþi de carbon 1,4 %, vitamine (B, A, C) ºi
numeroase substanþe minerale.
Ciupercile pot fi consumate ºi ca aliment dietetic deoarece nu conþin
amidon iar grãsimile sunt în cantitãþi foarte reduse ºi numai sub formã
combinatã de fosfatide, lecitine, agaricine ºi ergosterile. Pe lângã va-
loarea nutritivã ºi acþiunea dieteticã ciupercile sunt apreciate ºi pentru
gustul lor deosebit, constituind o variaþie plãcutã ºi necesarã în alimen-
taþie.
Suprafeþele cultivate cu ciuperci sunt în continuã creºtere, iar teh-
nologia se aflã în perfecþionare continuã.
În Europa se realizeazã circa 60 % din producþia mondialã de ciu-
perci, care se ridicã la peste 1500 mii tone anual.

Compostul pentru culturã (clasic sau sintetic) are o dublã folosire:


- pentru cultura ciupercilor pe o perioadã de circa 100 de zile;
- substratul uzat dupã recoltarea ciupercilor se poate folosi ca în-
grãºãmânt natural (grãdina de legume).

Datoritã faptul cã un ciclu de culturã se desfãºoarã pe o perioadã


de 100 de zile, deci relativ scurt, amortizarea fondurilor investite este
socotitã printre cele mai active din sectorul vegetal.
Este ciuperca de culturã cea mai rãspânditã în þara noastrã ºi pe
glob, fiind ºi cel mai mult studiatã ºi prezentând un numãr mare de
tulpini (suºe). Indiferent de culoare prezintã douã pãrþi distincte: o parte
în substrat (îngropatã) ºi o parte aerianã.
Partea îngropatã este reprezentatã printr-un postament micelian ce
rezultã din împletitura hifelor crescute din miceliul însãmânþat. Din

5
Pagina 3 din 27 http://www.afaceri-ok.com
aceste hife, în amestecul de acope i e iau naºte e p imo diile sau butonii
de f uctifica e.
Partea aerianã sau ciuperca propriu zisã se numeºte basidiofruct
sau carpofor. Aceasta este formatã din: picior (stipes) ºi pãlãrie (pileus).
În þara noastrã sunt create tulpini de Agaricus bisporus de culoare
albã, crem ºi brunã, pretabile atât la cultura clasicã (în gospodãrii) cât
ºi la cea intensivã (în ciupercãrii industriale).

2. Spaþiul de culturã

Pentru cultura ciupercilor se pot folosi spaþii existente dar nefolosite


pentru alte activitãþi sau spaþii special construite pentru înfiinþarea unei
ciupercãrii.
Spaþii existente pot fi pivniþe, subsoluri ale locuinþelor, clãdiri vechi,
balcoane, magazii, ºoproane, garaje, grajduri, sere, solarii, depozite.

Pregãtirea spaþiilor de culturã

Pregãtirea spaþiilor de culturã constã în: repararea dacã este cazul a


acoperiºurilor, pereþilor, pardoselii, uºilor, ferestrelor ºi astuparea gãu-
rilor fãcute de rozãtoare; igienizarea spaþiului care constã în curãþirea
de resturi vegetale, deratizare; spãlarea cu apã curatã ºi dezinfectarea
cu una din soluþiile:
· sodã calcinatã 5 % (50 g sodã la l litru apã),
· formalinã (40 %) soluþie cu concentraþia 2-5% (20-50 ml la 1
litru apã).
Pereþii ºi pardoseala se vãruiesc, adãugându-se în zeama de var ºi
20-30 grame de piatrã vânãtã (sulfat de cupru) la 1 litru de emulsie.

Dezinfectarea spaþiului de culturã es e


obligatorie dupã fiecare ciclu de cul urã.

6
Pagina 4 din 27 http://www.afaceri-ok.com
Amenajarea spaþiului de cul ur

Se pot întâlni douã situaþii:


Când spaþiul este suficient de mare (solarii, sere, depozite) cultura
se poate amplasa direct pe sol sau pardosealã. Lãþimea straturilor trebuie
astfel dimensionatã încât sã permitã executarea lucrãrilor în condiþii
optime (1,40 x 1,60 m), grosimea sã fie de 25-30 cm, astfel ca pe un m2
sã se repartizeze 80-100 kg compost, lungimea stratului fiind în funcþie
de spaþiul de culturã.
În spaþii mici, pentru a mãri suprafaþa utilã de culturã se pot instala
rafturi sau stelaje suprapuse pe douã sau trei nivele. Rafturile pot fi
fixe, confecþionate din beton, sau mobile când sunt din metal (aluminiu
sau fier) vopsit cu vopsea de ulei, din lemn sau din alt material rezistent.
În cazul rafturilor de beton, compostul se aºeazã direct pe parapet
în strat gros de 25-30 cm.
Pe rafturile executate din alte materiale se amplaseazã lãzi de culturã
de diferite tipuri.
Lãzile confecþionate din lemn au o perioadã scurtã de utilizare, de
aceea se recomandã lãzile din masã plasticã sau sacii din polietilenã.
Cultura în saci din polietilenã prezintã avantajul cã se poate realiza
direct pe pardosealã, chiar atunci când aceasta este din pãmânt sau pe
nivelele stelajelor. Se utilizeazã saci cu diametrul de 60-70 cm ºi grosi-
mea foliei de 0,1 mm, transparenþi, pentru a se putea observa eventualele
infecþii ºi creºterea miceliului. Cantitatea de substrat repartizatã într-
un sac poate fi de 15 kg, 20 kg sau 25 kg.
În cazul folosii sacilor grosimea substratului nu trebuie sã depã-
ºeascã 20-25 cm, deoarece un strat mai gros de 30-40 cm, mai ales în
sezonul cald poate duce la declanºarea fenomenului de autoaprindere,
adicã în substratul însãmânþat temperatura putând ajunge sau chiar de-
pãºi 30°C distrugând miceliul.
Dacã nu existã lãzi sau saci de polietilenã, compostul se poate aºeza
direct pe raft, peste o folie de polietilenã aºternutã sub el.

7
Pagina 5 din 27 http://www.afaceri-ok.com
Al e amenaj ri necesare spaþiului de cul ur

· sursa de apã curatã în interiorul spaþiului sau în apropierea lui;


· canalizare - posibilitatea de scurgere a apei rezultate dupã spãlare,
udare;
· sursa de curent electric de 220 V pentru ventilator ºi 24 V pentru
iluminat;
· sursa de cãldurã ºi instalaþie de încãlzire sau rãcire pentru sezonul
rece sau cald;
· amenajarea unei camere-tampon în faþa intrãrii, cu dimensiunea
de 2 ´ 2 m din folie de polietilenã sau din zid cu scop de paravan;
· amplasarea unei lãdiþe din lemn, cu lãþimea de 60-70 cm, înãlþi-
mea de 10-15 cm, iar lungimea egalã cu lãþimea uºii de acces în
care se pune rumeguº sau un burete îmbibat cu soluþie de sulfat
de cupru (piatrã vînãtã) în concentraþie de 5 %;
· instalarea unui ventilator ºi a tubulãrii aferente.

În spaþiile unde cultura ciupercilor se amplaseazã de stelaje, aerisirea


prin deschiderea ferestrelor ºi uºilor nu este suficientã, de aceea se re-
curge la o aerisire dirijatã prin instalarea unui ventilator cu filtru special
(de la institutul de Fizicã Atomicã - Mãgurele - Bucureºti) sau un filtru
improvizat pentru absorbþia ºi curãþirea aerului introdus în ciupercãrie
ºi unul sau mai multe ventilatoare exhaustoare pentru evacuarea aerului
viciat (încãrcat cu bioxid de carbon ºi spori).
Filtru improvizat se poate realiza din douã straturi de tifon între
care se intercaleazã un strat de vatã în grosime de 1 cm. Acest filtru se
leagã la gura ventilatorului. Dupã ce se murdãreºte, se schimbã, poate
fi folosit aproximativ 30 zile, acesta depinzând ºi de gradul de poluare
a aerului atmosferic.
Tubulatura se confecþioneazã din tablã cu un burlan rotund sau pãt-
rat, cu laturile de 20 cm lãþime iar lungimea egalã cu cea a spaþiului de
culturã. Tubulatura se poate realiza ºi din folie de polietilenã cu diametrul
de 20-40 cm, ca un pantalon. Aceasta se fixeazã pe tavan, la o distanþã de
cel puþin 60-70 cm deasupra stratului de ciuperci de pe stelajul superior.
De-a lungul tubulaturii se deschid niºte orificii prin care pãtrunde aer
8
Pagina 6 din 27 http://www.afaceri-ok.com
p oaspãt. Dimensiunea acesto deschizãtu i este de 5 ´ 5 cm, cu
posibilitatea de micºo a e pânã la închide ea completã, cu ajuto ul uno
ºuruburi, la tubulatura din tablã ºi niºte ghemotoace din vatã curatã, la
tubulatura din polietilenã.
Ventilatoarele exhaustoare, pentru evacuarea aerului viciat, se insta-
leazã la 10-15 cm deasupra pardoselii (1-2 buc.). În spaþiile mici situate
la nivelul solului, evacuarea aerului se poate face prin deschiderea uºilor
sau prin orificii de evacuare amplasate tot la partea inferioarã a pereþilor.

Spaþii noi de culturã a ciupercilor

Un viitor cultivator care nu dispune de nici un spaþiu, îºi poate


construi unul de dimensiunile dorite.
Amplasarea noii construcþii se poate face pe un teren solid, cu apã
freaticã la adâncime, adãpostitã de curenþi puternici de aer, la distanþã
de sursele poluante, în apropierea cãilor de acces. Pentru toate zonele
din þara noastrã recomandãm construirea unei microciupercãrii îngropate
sau semiîngropate. Acestea au avantajul de a beneficia de diferenþe
mici de temperaturã de la un anotimp la altul ºi între zi ºi noapte, aceste
diferenþe nu trebuie sã depãºeascã 3-4°C.
În continuare prezentãm schiþa unei ciupercãrii cu camera tampon
la intrare ºi dimensiunile rafturilor, precum ºi distanþa între ele:
· lungimea spaþiului de culturã - 6 m;
· lãþimea - 4 m;
· înãlþimea - 3 m;
· dimensiunea camerei tampon 2 ´ 2 m din faþa uºii de acces;
· adâncimea la care este îngropatã - 1-2 m;
· suprafaþa localului de culturã - 24 mp (6 ´ 4 m);
· suprafaþa utilã de culturã - 37 mp;
· rafturi (cu 3 nivele) - 3 rânduri:
- din care simple la pereþii laterali - 2 buc. (3,4 ´ 0,7 m);
- duble la mijloc, 1 buc. (4,4 m ´ 1,4 m);
· distanþa de la pardosealã la primul raft - 0,2 m;
· distanþa dintre rafturi - 75 cm (socotit ºi cu grosimea compostului
de 20-25 cm);
9
Pagina 7 din 27 http://www.afaceri-ok.com
· aleile dint e aftu i au lãþimea de 60 cm;
· aleile de la capetele aftu ilo au lãþimea de 80 cm.
Împotriva umezelii, construcþia trebuie izolatã cu carton ºi smoalã.
Acoperiºul se face din plãci de azbociment, þiglã sau stuf, care asigurã
o bunã izolaþie contra variaþiilor de temperaturã.

3. Pregãtirea compostului

Compoziþia compostului

Pregãtirea compostului reprezintã o verigã importantã pentru reuºita


culturii ciupercilor. Pentru obþinerea unui compost de bunã calitate se
folosesc urmãtoarele materiale:
· paie de grâu (orz sau orez);
· gunoi de cal cu aºternut din paie (proaspãt de maximum o lunã),
nefermentat, de culoare galbenã, conþinut 25-30 % fecale;
· gunoi de pãsãri pe suport solid, format din unul din urmãtoarele
materiale: paie, rumeguº sau talaº de esenþe foioase, coji de floa-
rea soarelui;
· gunoi de porc (uscat).
Cea mai largã utilizare la pregãtirea compostului o au paiele de
grâu, deoarece au o elasticitate mare ºi un conþinut bogat în glucide ºi
substanþe minerale. Paiele înainte de a fi folosite se zdrobesc cu furca
sau se calcã în picioare.

Materiale auxiliare
· La materialele de bazã prezentate mai sus se mai adaugã:
· ipsos (pentru construcþii);
· îngrãºãminte chimice (superfosfat, sulfat de amoniu, uree
tehnicã);
· malþ (de la fabrica de bere);
· sulfat cu cupru.

10
Pagina 8 din 27 http://www.afaceri-ok.com
Calculul necesarului de compos

Necesarul de compost se calculeazã în funcþie de suprafaþa ce urma


a fi însãmânþatã, adicã câte 80-100 kg compost/m2.
De exemplu: pentru a însãmânþa 10 m2 cu ciupercã de bãlegar vom
avea nevoie de aproximativ 800-1000 kg compost. Pentru a obþine 1000
kg compost trebuie sã punem la preînmuiere 500 kg material iniþial
uscat (paie de grâu, gunoi de cal pe aºternut de paie, gunoi de pasãre,
gunoi de porc) conform reþetei.

Nu se recomandã pregãtirea unei can i ãþi


mai mici de o tonã de compost, deoarece
existã riscul ca aceasta sã nu se încãlzeascã
în procesul pasteurizãrii.
Tehnologia pregãtirii compostului

Pregãtirea compostului dureazã 28-30 zile ºi se face în apropierea ciu-


percãriei, pe o suprafaþã betonatã pentru a împiedica infiltrarea în pãmânt a
mustului de bãlegar rezultat la udare. Platforma trebuie sã aibã o suprafaþã
de 10 mp (pentru o tonã de compost), cu înclinare spre mijloc (cu panta de
2-3 %) iar la capete sã fie prevãzutã cu 2 bazine pentru colectarea mustului.
Aceastã platformã trebuie sã fie protejatã de un acoperiº (ºopron) pentru a
feri compostul de uscãciune si de spãlare prin precipitaþii. În perioadele
reci aceastã platformã trebui sã fie închisã cu ajutorul unor pereþi mobili -
glisanþi, pentru a nu permite coborârea temperaturii sub cea de îngheþ.

Reþete de compost ºi fazele tehnologice de pregãtire

Reþeta 1 (compost clasic) - pe bazã de gunoi de cal.


Pentru pregãtirea unei tone de compost se folosesc
500 kg gunoi de cal, care este alcãtuit din bãlegar de
cal ºi paie de grâu din aºternut, 70-75 %. La o tonã
de compost se mai adaugã: ipsos - 25 kg, superfosfat
(simplu concentrat) - 7 kg, sulfat de amoniu - 7-8 kg.
11
Pagina 9 din 27 http://www.afaceri-ok.com
Fazele ehnologice de preg ire a compos ului

Ø Preînmuirea. Gunoiul de cal (bãlegar + paie) se aºeazã pe plat-


forma betonatã sub formã de grãmadã ºi se udã cu apã zilnic cu
furtunul, se taseazã. Se udã pânã când apa începe sã se scurgã
de sub grãmadã. Operaþiunea dureazã 5 zile.
Ø Omogenizarea (amestecarea) compostului dureazã din ziua a 6-
a de la începerea pregãtirii. Dupã ce se amestecã bine compo-
nentele, cu furca, din nou se aºeazã în grãmadã ºi se udã, zilnic
timp de 4 zile. Aceste douã faze tehnologice fac parte din com-
postarea anaerobã (fãrã aer), pentru cã se taseazã ºi se udã în
vederea declanºãrii fenomenului de compostare.
Ø Aºezarea la compostarea aerobã (cu aer) afânat. Compostul de
ia cu furca din grãmadã ºi se aºeazã afânat într-o «platformã cu
urmãtoarele dimensiuni: lãþime 1,8-2 m, înãlþimea 1,7-1,8 m,
iar lungimea în funcþie de cantitatea de compost.
În aceastã fazã nu se mai udã ºi nu se mai taseazã. Se lasã astfel
4-5 zile, dupã care încep întoarcerile. Dacã nu puteþi procura
îngrãºãmintele recomandate se pot înlocui cu uree tehnicã (40 %
azot), 3 kg la tona de compost, presãratã la aºezare, deci la aceastã
fazã. Tot la aºezare se pun ºi 5-6 kg ipsos.
Ø Întoarcerea compostului din platformã începe din a 15-a zi de
la momentul declanºãrii pregãtirii compostului. Se fac 4-5 în-
toarceri la intervale de 3-4 zile. La primul întors se administreazã
5-6 kg ipsos, la al II-lea ºi la al III-lea se adaugã ipsos ºi îngrãºã-
minte, câte 3-4 kg. Întorsul IV se executã atunci când paiele nu
s-au înnegrit ºi nu se rup uºor. Întorsul se executã cu furca, practic
se mutã vechea platformã alãturi, pãstrându-i dimensiunile în
aºa fel încât gunoiul de la capete sã se aºeze în interiorul noi
platformei. Cantitãþile mari de compost se întorc mecanizat cu
maºini de vânturat, întors ºi format platforme. La întorsul al III-
lea se recomandã aplicarea prin împrãºtiere a unui kg de sulfat
de cupru (piatrã vînãtã) la tona de compost.

12
Pagina 10 din 27 http://www.afaceri-ok.com
Pent u dezinfecþie se poate folosi Fo malinã, soluþie în concen-
t aþie de 2-3 % cu ca e se st opesc ma ginile platfo mei ºi pa -
doseala din beton, înainte de aºezare. Ca pesticide se pot utiliza
Benlate 0,2 %, care prezintã acþiune fungicã ºi acaricidã, precum
ºi Dimilin 0,2 % ca insecticid. Cu aceste substanþe se stropeºte
platforma la întorsul al IV-lea.
Ø Pasteurizarea naturalã. Dupã ultimul întors în platforma de com-
post se fac niºte canale de aerisire, cu burlane perforate pentru
evacuarea aerului încãlzit din interior. Platforma în întregime se
acoperã cu folie de polietilenã pentru o perioadã de 48 ore. Se
controleazã temperatura în interior (trebuie sã ajungã la 65-72°C).

Reþeta 2 (compost mixt) pe bazã de paie, gunoi de


porc ºi gunoi de pãsãri.
Pentru a obþine o tonã de compost se vor folosi
urmãtoarele materiale:
· gunoi de porc - 250 kg;
· gunoi de pãsãri - 100 kg;
· paie de grâu - 150 kg.
La cestea se vor mai adãuga 2 kg de uree la aºezare
ºi 24 kg de ipsos repartizat la fiecare întors.

Fazele tehnologice de pregãtire a compostului

Ø Preînmuierea se face ca la reþeta 1 ºi dureazã 12 zile.


Ø Omogenizarea la preînmuiere se face în cea de a 6-a zi de la
primul udat. Cele 3 materiale se amestecã bine apoi se aºeazã ºi
se taseazã, dupã care se udã în continuare încã 6 zile.
Ø Aºezarea la compostarea aerobã se face în cea de a 13-a zi ºi
constã în afânarea materialului. Se adaugã ureea.
Ø Executarea întoarcerilor se face tot la intervale de 3-4 zile, într-
un numãr tot de 3-4. Se adaugã ipsos la fiecare întors.
Ø Pasteurizarea naturalã este identicã cu cea prezentatã la reþeta 1.

13
Pagina 11 din 27 http://www.afaceri-ok.com
Reþeta 3 (compost sintetic) pe baz de paie ºi gunoi
de p s ri. Pentru obþinerea unei tone de gunoi sunt
necesare:
- paie de grâu - 350 kg;
- gunoi de pãsãri - 150 kg.
La aceste componente se mai adaugã: malþ - 50 kg,
uree tehnicã - 7 kg ºi ipsos - 20 kg.

Fazele tehnologice de pregãtire a compostului

Ø Preînmuierea se face, de asemenea pe o suprafaþã betonatã ºi


dureazã 1-2 zile.
Ø Aºezarea compostului în platforma de preînmuiere. Compostul
se aºeazã în formã dreptunghiularã cu lãþimea de circa 2 m ºi
înãlþimea de 1-1,5 m; se udã zilnic iar mustul se recirculã timp
de 7 zile. În ultima zi de preînmuiere se adaugã jumãtate din
cantitatea de uree (3,5 kg). Se taseazã.
Ø Omogenizarea compostului în platforma de preînmuire - 1 zi.
Se mai udã în continuare 4 zile, iar în cea de a 4-a zi se mai
adaugã cealaltã jumãtate de uree ºi se taseazã.
Ø Aºezarea la compostarea aerobã. Prin aceastã lucrare compostul
se va aºeza afânat cu furca, fãrã a se mai tasa, deci se desface
platforma anterioarã ºi se aºeazã dupã dimensiunile clasice: lã-
þime 1,8-2,0 m, înãlþime 1,7-1,8 m ºi lungimea cît este necesar.
Ø Executarea întoarcerilor. Se executã la intervale de 3-4 zile, în
numãr de 4. La întoarcerea 1 ºi 2 se adaugã malþul ºi ipsosul.
Ø Pasteurizarea naturalã se face asemãnãtor ca la reþetele anterioare.

Pasteurizarea dirijatã

Pentru ciupercãriile mari de peste 1000 mp se adaugã compost sin-


tetic, aplicându-se în mod obligatoriu pasteurizarea termicã pe bazã de
abur. Acesta se face cu scopul de a distruge dãunãtorii ºi unii agenþi
patogeni. Mare parte din aceºtia sunt distruºi la temperatura de 55-
60°C dacã se menþin 12-16 ore în condiþii de umiditate de 70-72 %.
14
Pagina 12 din 27 http://www.afaceri-ok.com
Pasteu iza ea di ijatã se executã înt -un tunel special const uit din
beton, cu izolaþie ºi p evãzut cu instalaþie de di ija e a abu ului p ecum
ºi o ventilaþie pentru introdus aer proaspãt ºi recircularea aburului ames-
tecat cu aerul. Compostul se introduce în tunel, aºezat vrac, pe o înãlþime
de 1,5-2,0 m, se închid uºile cât mai ermetic, se monteazã termometre
de la distanþã în câteva puncte în compost ºi în aer ºi se deschide venti-
laþia de recirculare.

Pasteurizare decurge în 4 etape:

Etapa 1. omogenizarea temperaturii din compost la valori de 30-


40°C, timp de 2-3 ore, prin recircularea a 200 mc aer/tona
de compost;

Etapa 2. încãlzirea compostului se face pânã la 55-57°C, timp de


10-12 ore;

Etapa 3. pasteurizarea propriu-zisã la temperatura de 57-58°C ºi


dureazã 10-24 ore. În timpul pasteurizãrii se va evita de-
pãºirea temperaturii maxime din compost de 60-62°C,
deoarece pot fi distruse o serie de ciuperci saprofite utile
ºi actinomicete;

Etapa 4. fermentaþia dirijatã, dureazã 5-6 zile ºi se realizeazã la 2


praguri de temperaturã. La început aceasta se scade treptat
de la 58-60°C pe parcursul a 10 ore, pânã la valori de 54-
55°C ºi se menþine 3 zile. La al doilea prag se scade tem-
peratura la 45°C pentru o perioadã de 24-48 ore, dupã
care aburul se opreºte, se deschi uºile, se menþine ventilaþia
cu aer proaspãt introdus prin filtre, în scopul rãcirii
compostului ºi transferarea lui în ciupercãrii pentru
însãmânþat.

15
Pagina 13 din 27 http://www.afaceri-ok.com
Cum s apreciem cali a ea compos ului

- Gradul de umiditate al compostului. Umiditatea optimã a com-


postului trebuie sã fie cuprinsã între 63-65 %. Conþinutul în apã
al compostului se poate verifica luându-se în mânã compost bun,
se strânge puternic ºi dacã nu curge apã printre degete dar mâna
se umezeºte, compostul are umiditate optimã.
- Culoarea caracteristicã este cafeniu-închis.
- Textura - elasticã. Dacã prin strângerea în mânã nu se face bolo-
van ºi nu se lipeºte de mânã înseamnã cã compostul este bun.
- Paiele sã se rupã cu uºurinþã.
- Mirosul sã fie a pâine coaptã, în nici un caz de amoniac.
- Sã conþinã actinomicete adicã microorganisme mineralizante ca-
re îºi manifestã prezenþa prin apariþia unor pete cenuºii-albicioase
pe marginea platformei de compost.
- Reacþia chimicã sã fie uºor alcalinã, cu pH cuprins între 7,2-7,6.
Reacþia acidã nu este favorabilã culturii ciupercilor.

Alte sfaturi practice privind obþinerea


sau corectarea compostului

· iarna, la preînmuiere se poate folosi apã caldã;


· vara, pentru o bunã aerisire a compostului, acesta se poate aºeza
pe capre de lemn;
· dacã compostul prezintã miros de amoniac, se vânturã cu furca
înainte de a fi introdus în spaþiul de culturã;
· dacã are reacþie acidã, i se mai adaugã ipsos;
· dacã este prea umed ºi reacþia lui nu mai permite adãugarea de
ipsos, se vânturã cu furca;
· pentru compostarea aerobã, dacã este uscat se mai adaugã apã
sau must de gunoi, însã cu foarte multã grijã.

16
Pagina 14 din 27 http://www.afaceri-ok.com
Preg irea compos ului pen ru ciuperca Agaricus edulis
prezintã unele particularitãþi

Pentru însãmânþarea unei suprafeþe de 10 mp este necesarã o canti-


tate de compost de 7-8 kg (700-800 g/mp).
În vederea obþinerii unei tone de compost se utilizeazã:
- gunoi de cal pe suport de paie - 400 kg;
- adaos de paie de grâu (12-15 %) - 60 kg.

Fazele tehnologice de pregãtire


Preînmuirea se face timp de 12-14 zile
Compostarea aerobã dureazã 16-18 zile, timp în care se executã
15 întoarceri, pentru a rezulta un compost bine fermentat, de culoare
brunã-negricioasã.
Aprecierea calitãþii:
§ fãrã miros de amoniac;
§ pH-ul 7,5-8,0;
§ umiditatea 62-65 %;
§ paiele sã se rupã uºor.

Toate celelalte etape tehnologice din tehnologia de culturã sunt iden-


tice cu cele întâlnite la ciuperca Agaricus bisporus.

17
Pagina 15 din 27 http://www.afaceri-ok.com
4. Însãmânþarea ciupercilor Agaricus spp.

Însãmânþarea se executã direct în ladã, sac, pe patul aºezat pe stelaj


sau pe pardosealã.
Dupã introducerea compostului în local, se lasã 24 sau 48 ore pentru
a se rãci. Temperatura în interiorul compostului nu trebuie sã depãºeascã
27-28°C. Pentru a asigura rãcirea, compostul poate fi amestecat cu mâna
sau cu furcile.

Norma de miceliu la ciupercile de bãlegar este de 700-1000 g (0,7-


1,0 kg) la 100 kg compost, repartizat uniform pe un mp. nainte de
efectuarea însãmânþãrii se opreºte o cantitate de 100 g miceliu din fiecare
kg, care se împrãºtie la suprafaþa straturilor gata însãmânþate (miceliu
de control).
Însãmânþarea propriu-zisã constã în introducerea miceliului în com-
post. Miceliul se mãrunþeºte cu grijã cu mâna curatã ºi se împrãºtie
(jumãtate din cantitate) deasupra stratului. Se cuprinde o cantitate de
compost cu mâna ºi se întoarce introducând miceliu în interior. Se îm-
prãºtie apoi alt strat de miceliu ºi se repetã operaþia, dar mai adânc pânã
la fundul recipientului. Se niveleazã apoi stratul ºi se taseazã uºor cu o
driºcã de lemn ºi se împrãºtie miceliul de control.
Dupã încheierea însãmânþãrii se acoperã straturile cu hârtie tip ziar
(absorbantã) nu lucioasã, nici prea groasã ºi nici prea subþire. Aceastã
hârtie se menþine în permanenþã umedã, prin stropiri fine, zilnice sau
mai des, totdeauna pe suprafaþã efectuându-se în acelaºi timp ºi trata-
mente preventive cu Formalinã, Decis sau Sulfat de cupru. Hârtia se
menþine pe straturi timp de 7-8 zile, dupã care se îndepãrteazã ºi se
aplicã amestecul de acoperire. Dupã însãmânþare ºi acoperire cu hârtie,
în ciupercãrie se menþine o curãþenie strictã, se amplaseazã termometre
în aer ºi în substrat, pentru urmãrirea temperaturii.

18
Pagina 16 din 27 http://www.afaceri-ok.com
5. Acoperirea

Acoperirea straturilor însãmânþate

Acoperirea straturile se executã la 7-8 zile de la însãmânþare. Dacã


se întârzie peste 10 zile, producþia scade proporþional cu numãrul de
zile întârziate. Lucrarea se poate executa ºi imediat dupã însãmânþat,
eliminându-se utilizarea hârtiei. Acoperirea straturilor însãmânþate se
face cu un amestec de materiale având ca bazã turba, iar în lipsa acesteia,
pãmântul de þelinã.

Principalele componente ale amestecului de acoperire


ºi condiþiile ce urmeazã a fi îndeplinite

· Turba (poate fi neagrã sau roºie) sã fie fibroasã, sã nu prezinte


exces de umiditate (sã fie ca un pãmânt jilav). Dacã este prea
umedã, se usucã, se mãrunþeºte ºi se cerne (particulele sã nu
aibã dimensiuni mai mari de 5 mm).

· Nisipul. Se recomandã nisipul calcaros, deoarece are capacitate


mare de reþinere a apei. Se folosesc în amestec cu alte materiale,
iar dacã conþine pietre mari, se cerne.

· Pãmântul de þelinã. Se preferã pãmântul din lucerniere, se de-


coperteazã solul de deasupra solului pe o adâncime de 20-30
cm, se mãrunþeºte ºi se cerne.

· Piatra calcaroasã. Se va evita pe cât posibil folosirea pietrei


colorate, preferând piatra de culoare albã sã nu murdãreascã ciu-
percile cu oxizii conþinuþi. Se foloseºte numai în amestec.

· Perlitul este o rocã sticloasã formatã în medii acvatice. Bine


mãrunþit poate fi inclus în alcãtuirea unui amestec de acoperire
curat.

19
Pagina 17 din 27 http://www.afaceri-ok.com
· Perlit expandat sau pe liflo . Este obþinut din tuful vulcanic p in
t ata e te micã, P ezintã g anule cu diamet ul de 3 mm, folosit
pentru realizarea unui amestec de acoperire de calitate datoritã
capacitãþii de reþinere a apei. Se poate folosi în amestec cu turbã
sau chiar singur.

Reþete de amestec de acoperire

Reþeta pe bazã de turbã


Reþeta 1 Reþeta 2
turbã - 3 pãrþi turbã - 3 pãrþi
nisip - 1 parte piatrã calcaroasã - 1 parte
cretã furajerã - 5 % cretã furajerã - 5 %.

Reþeta pe bazã de pãmânt de þelinã


Reþeta 3 Reþeta 4
• pãmânt de þelinã - 3 pãrþi • pãmânt de þelinã - 3 pãrþi
• nisip - 1 parte • nisip - 1 parte
• praf de cãrbune - 2 pãrþi • cretã furajerã - 10 %
Nisipul nu trebuie sã depãºeascã 25 % din volumul amestecului

Pregãtirea amestecului ºi tehnica de acoperire

Dupã ce a fost aleasã reþeta convenabilã se trece la amestecarea


celor 2-3 componente. Dacã sunt uscate se umezesc, dupã care se adaugã
creta furajerã ºi se amestecã din nou ºi se dezinfecteazã. Unde existã
posibilitãþi se executã o dezinfectare termicã (cu abur la temperatura
de 60°C timp de 5-6 ore). În cele mai frecvente cazuri în cultura clasicã
se practicã dezinfecþia chimicã a amestecului cu Formalinã (concentraþie
40 % s.a.). Pentru 1 mc amestec de acoperire se folosesc 2 litri Formalinã.
Dacã amestecul nu a fost umezit Formalina se dilueazã cu apã în pro-
porþie de 1/1 sau 1/2. Se stropeºte grãmada ºi se lopãteazã pânã se
foloseºte toatã cantitatea de soluþie chimicã, dupã care se acoperã cu o
20
Pagina 18 din 27 http://www.afaceri-ok.com
folie de polietilenã ºi se lasã 8-10 zile. Înainte de a fi folosit amestecul
se lopãteazã pânã când dispa e mi osul de Fo malinã.
Tehnica acoperirii. Se strâng hârtiile ºi se verificã dacã incubarea
miceliului a decurs fãrã apariþia de infecþii cu diferite mucegaiuri (verzi,
negre, cenuºii, roºii). Dacã se constatã astfel de infecþii se îndepãrteazã
zonele de substrat pe o adâncime de 1-2 cm, iar locul respectiv se de-
zinfecteazã chimic cu soluþie de Formalinã, 2 % (cu ajutorul unui tampon
de vatã sau tifon) ºi se prãfuieºte cu un fungicid 1-2 g/mp (Zineb, Pero-
zin). Se aºeazã amestecul în grosime de 2,5-3,5 cm, se niveleazã. Veri-
ficarea grosimii amestecului de acoperire se face cu degetul arãtãtor,
care se introduce în amestec - trebuie ca prima falangã a degetului sã
intre complet în amestec. Dupã încheierea lucrãrii, în spaþiu de culturã
se face un tratament preventiv cu Formalinã, în concentraþie de 1 %
peste tot. Pe o suprafaþã de 1 mp de culturã se utilizeazã 300-500 ml
soluþie, iar în restul spaþiului pânã se umezeºte totul.

Unde existã posibilitãþi, amestecului de acoperire i se fac urmãtoa-


rele analize chimice:
- pH-ul 7,2-7,6 (dacã este acid se va corecta cu cretã)
- conþinutul în calciu activ 5-10 %, pentru reþinerea apei;
- conþinutul în azot organic 0,18 %;
- fãrã conþinut în mangan sau fier;
- umiditatea 67-70 .

6. Lucrãrile de îngrijire a culturii de ciuperci


ºi condiþiile de microclimat recomandate

Dupã însãmânþare

Temperatura trebuie menþinutã la 20-24°C pentru a realiza incubarea.


Diferenþele între zi ºi noapte sã nu fie mai mari de 3-4°C. Menþinerea
între limite normale a concentraþie de bioxid de carbon (CO2), a aerului
din spaþiul de culturã. Aceste limite sunt cuprinse între 0,03-0,1 %.
Dacã aceastã concentraþie este mai mare de 0,5 %, dezvoltarea ºi fruc-
21
Pagina 19 din 27 http://www.afaceri-ok.com
tifica ea ciupe cilo este stânjenitã sau chia op itã ºi cultu a poate fi
comp omisã. Sistemul de ventilaþie t ebuie sã fie de 0,5-1 mc ae /o ã/
mp de culturã. Umiditatea relativã a aerului trebuie menþinutã la 85 %.
Hârtia cu care sunt acoperite straturile trebuie sã fie permanent umedã,
prin pulverizarea finã a apei. Dacã hârtia s-a rupt, din diferite cauze, se
înlocuieºte în totalitate pe sacul sau lada respectivã. Se menþine, de
asemenea udã ºi pardoseala din ciupercãrie. Pentru udat se foloseºte
Vermorelul pentru pulverizarea finã a apei.
Toate tratamentele chimice se vor executa cu Vermorelul sau pompa
Kalimax. Dacã nu apar atacuri de boli ºi dãunãtori de la însãmânþat
pânã la acoperit se fac numai tratamente preventive cu Formalinã 0,5-
1 % (2 tratamente la interval de 5-6 zile) ºi 1-2 tratamente cu Nogos 0,2 %.
Cantitatea de apã pentru stropit, precum ºi de soluþie pentru tratamente
nu trebuie sã depãºeascã 100 ml/mp de culturã, aplicatã o singurã datã.

Dupã acoperire

Temperatura în spaþiul de culturã se scade la 18-20°C, umiditatea


relativã a aerului trebuie sã fie de 85 %, prin menþinerea amestecului
de acoperire ºi a pardoselii permanent umede. Ventilaþia se mãreºte la
1-2 mc aer/orã/mp. Cantitate de apã la stropire sau tratament se menþine
în limitele de 50-100 cmc/mp de culturã.
Dupã aproximativ 5 zile de la acoperire miceliul ciupercii începe
sã pãtrundã în amestecul de acoperire, iar dupã 10-12 zile încep sã se
formeze fructificaþiile. Recoltarea primelor ciuperci are loc dupã 18-20
zile de la acoperirea straturilor ºi dupã 30-34 zile de la însãmânþare. n
faza în care începe formarea primelor fructificaþii, temperatura trebuie
sã fie de 16-18°C. Dacã aceastã condiþie nu este îndeplinitã, ciupercile
apãrute se înmoaie, pier, apar din ce în ce mai puþine ºi cultura se poate
compromite.
Ciuperca Agaricus bisporus preferã temperaturã scãzutã, chiar pânã
la 10°C, iar ciuperca termofilã Agaricus edulis se dezvoltã la un optim
de temperaturã de 24-26°C. De la acoperire pânã la apariþia primelor
fructificaþii se fac tratamente cu Formalinã, 5 %, Nogos 0,2 %, intercalat
la interval de 4-5 zile.
22
Pagina 20 din 27 http://www.afaceri-ok.com
În perioada recol rilor

Temperatura se menþine pe cât posibil la pragul de 15-17°C (min.


10-12°C ºi max. 19°C). Umiditatea relativã a aerului de 80-95 %, corelatã
cu temperatura din local.
Ventilaþia va fi de 1-2 mc aer/orã/mp de culturã la 8-10-12 m3 aer/mp,
dar viteza aerului nu trebuie sã fie mai mare de 0,3 m/sec. Verificarea
acestei viteze se realizeazã cu ajutorul unei lumânãri aprinse. Când
viteza aerului este sub 3 m/sec, flacãra nu pâlpâie.
Când ventilaþia este insuficientã piciorul ciupercii apãrute se alun-
geºte, iar pãlãria rãmâne micã în diametru ºi se deschide prematur, scã-
zând valoarea comercialã. Tot în cazul unei ventilaþii insuficiente, pe
suprafaþa straturilor de culturã îºi fac apariþia diverse mucegaiuri, favo-
rizate însã ºi de umiditatea excesivã.
Din momentul apariþiei ciupercilor nu se mai fac tratamente cu
substanþe pesticide. Dacã acest lucru se impune în mod absolut obliga-
toriu, se recolteazã toate ciupercile ºi se aplicã tratamentul recomandat.
Datoritã faptului cã în sistem gospodãresc se utilizeazã compost
clasic, cu pasteurizare naturalã, în culturã apar musculiþele negre (Pho-
rideae) care se combat cu Decis 1 %, Karate 0,2 % sau cu Dimilin 0,15-
0,2 %. Preventiv între valurile de culturã se fac tratamente cu Formalinã
0,5 %.

Alte lucrãri care se executã în perioada recoltãrii sunt:


Plivitul butonilor ºi ciupercilor bolnave. Operaþia se executã cu
vârful unui cuþit. Golurile rãmase goale se acoperã cu amestec de aco-
perire. În cazul în care amestecul s-a terminat se va face altul dupã
aceeaºi reþetã, dezinfectat, în cantitate suficientã pentru a ajunge pe
toatã perioada recoltãrii de 45-50 zile.

23
Pagina 21 din 27 http://www.afaceri-ok.com
Par iculari þile microclima ului
pentru ciuperca Agaricus edulis

În þara noastrã este recomandatã pentru sezonul cald tulpina


amelioratã 303 de Agaricus edulis, de culoare albã.

Cultura clasicã în sistem gospodãresc


· Pentru însãmânþat se foloseºte o normã mai redusã de miceliu
de 0,6-0,7 % (600-700 g la 100 kg compost).
· Incubarea. Temperatura optimã în localul de culturã de 25-28oC,
necesarul de aer va fi de 0,5-1 mc/orã/mp, iar umiditatea relativã
a aerului 95-100 %. Stropitul hârtiilor se face la 1-2 zile. n pri-
mele 15 zile de la însãmânþare nu este obligatorie ventilaþia di-
rijatã.
· Dupã acoperire. Grosimea stratului de acoperire va fi de 3,5-4 cm.
Temperatura optimã va fi dirijatã între 23-25oC, ventilaþia de 2-
3 mc aer/orã/mp în primele 10 zile, cu o funcþionare de 15 minute
pe orã, mãrindu-se treptat la 30 minute ºi un necesar de 5-6 mc/
orã/mp. Concentraþia de bioxid de carbon în localul de culturã
poate fi de 0,2-0,3 %, deci mai ridicatã de câteva ori decât la
Agaricus bisporus.
Umiditatea relativã a aerului se menþine la 95-100 %.
· Recoltarea. Se întinde pe o perioadã de 80-100 zile, incluzând
6-7 valuri de ciuperci.

Ciuperca Agaricus edulis este mai rezistentã la atacul unor boli


produse de virusuri, bacterii, ciuperci parazite decât ciuperca Agaricus
bisporus.

24
Pagina 22 din 27 http://www.afaceri-ok.com
7. Principalii dãunãtori care pot produce
pagube în cultura ciupercilor
Dãunãtorul C nd apare Cum se manifestã Combaterea
I. Diptere

1. Sciaria Fenestralis ˛nainte ºi dupã • Muºte mici, brune, • Aer filtrat n localul de
(Þinþarul ciupercilor) intrare n faza cu o singurã culturã
(Sciaridae) de recoltare a pereche de aripi
culturii
• Dezvoltare ou-adult • Prãfuirea cu Detox, Lin-
25-35 zile datox, Dipterex a margi-
nilor platformelor de
compost (1 gr/mp)
Larvele cu capul negru • Dezinfectarea termicã a
atacã miceliul ºi butonii amestecului de acoperire
care se nmoaie
2. Megaselia Nigra Identic • Muºte de cca. 3 • Fumegarea spaþiului de
Megaselia Halterale mm, gheboase culturã cu Bladafum – 1
(Muºtele ciupercilor) capsulã la 300 m3, sau
(Phoridae) cu ORGA-KAS aerosili
1 flacon la 2000 mc.
• Larvele sunt mai
mici ca cele de la
Sciaridee
• Sapã galerii în inte- • Stropiri periodice cu
riorul ciupercilor NOGOS 0,2 % imediat
dupã acoperire pînã la
formarea butonilor la
suprafaþa patului, la
intervale de 5-6 zile (la
care se referã?)
Dezvoltarea ou-adult 4-
8 sãptãmîni
Mycophila Fungicola Identic • Musculiþe mici de • Dezinfectarea termicã a
(Muºtele cecid) culoare gãlbuie cu spaþiului de culturã,
Cecydomydae antene mici ºi roze. nainte de evacuarea
compostului uzat ºi
nainte de umplere
• Larvele sunt mai
mici ca cele de la
Sciarida
• Se nmulþesc foarte • ˛ncorporarea n compost
repede (sexuat ºi n timpul nsãmînþãrii a
podogenezã) 50-100 ppm. BIRLANE
º.a. granule de 10% re-
venind 50-100 gr/mp.
• Distrug miceliul ºi
mugurii de fructifi-
care

25
Pagina 23 din 27 http://www.afaceri-ok.com
8. Recoltarea

Ciupercile apar în 5-6 valuri, fiecare val având 3-5 recoltãri la in-
terval de 2-3 zile.
Recoltatul ciupercilor se executã manual sau mecanizat. Tehnica
recoltãrii manuale constã în desprinderea prin rãsucire cu mâna dreaptã
iar cu mâna stângã se þine buchetul pentru a nu se smulge. Dacã într-un
buchet sunt mai multe ciuperci recoltarea se face eºalonat. Se desprind
cu atenþie ciupercile gata de recoltat, astfel ca sã nu fie deranjate cele
care rãmîn în continuare. Dupã ce s-au recoltat toate ciupercile din buchet
se scoate cotorul cu cuþitul.

Momentul optim de recoltare este atunci cînd voalul este suficient


de întins ºi nu a început sã se rupã, iar mãrimea pãlãriei este maximã,
în funcþie de caracterele tulpinii cultivate. Înainte de recoltare nu se fac
stropiri cu apã.

Pentru conservare ciupercile se recolteazã în faza de butoni cu di-


mensiunea de 1-2 cm.
Randamentul în cultura ciupercilor în sistem clasic este de 8-10 kg
ciuperci la 100 kg substrat însãmânþat.

Sortarea ºi ambalarea

Se face calibrarea ciupercilor dupã mãrimea diametrului, pe calitãþi


comerciale þinînd cont ºi de aspect, de deschiderea pãlãriei, dimensiunea
piciorului.

Golirea ºi dezinfectarea spaþiului de culturã

În ciupercãriile cu flux continuu, înainte de golirea spaþiului de


culturã se face dezinfectarea termicã a compostului uzat, prin injectarea
aburului direct în încãpere ºi menþinerea compostului uzat la 60-70°C
timp de 12-24 ore, urmat de rãcire ºi numai dupã aceea se face golirea.

26
Pagina 24 din 27 http://www.afaceri-ok.com
În spaþiile sezonie e, unde nu u meazã din nou cultu a de ciupe ci,
se ecomandã dezinfecta ea chimicã a sup afeþei amestecului de aco-
perire ºi lãzilor prin stropire cu soluþie de sulfat de cupru 4-5%, sodã
causticã 10% sau formalinã 4-5% ºi numai dupã aceea sã se execute
golirea.
În alte spaþii (pivniþe, magazii, grajduri, etc) dezinfectarea se poate
realiza cu orice produs eficace.
Compostul uzat se transportã ºi se depoziteazã într-o platformã la
o distanþã mai mare de spaþiul de culturã a ciupercilor. Acesta poate fi
folosit imediat la fertilizarea solului în cîmp pentru culturile horticole,
sau pãstrat timp de 2-3 ani ºi prelucrat de mai multe ori, pentru a fi
folosit la fertilizarea solului în sere sau pentru producerea rãsadurilor
de legume în amestec cu turbã ºi compost forestier. Nu se recomandã
folosirea în sere a compostului uzat proaspãt scos de la culturã, datoritã
conþinutului ridicat de sãruri totale rãmase de la ciuperci, care pot ajunge
la concentraþii de 1-2%, fiind nocive plantelor verzi, numai atunci cînd
compostul uzat este dezinfectat termic.

27
Pagina 25 din 27 http://www.afaceri-ok.com
Mic dicþionar explicativ

Pardosea Podea

Deratizare A stîrpi ºoareci sau ºobolani prin otrãvire cu


substanþe chimice

Parapet Perete (de înãlþime micã) din piatrã, lemn, metal etc.

Declanºare A se stîrni, a se porni

Exhaustoare Ventilator folosit la evacuarea forþatã a gazelor


din aer dintr-o încãpere

Viciat Stricat, infectat

Tubulatura Ansamblu de þevi care comunicã între ele sau care


fac parte dintr-un sistem tehnic

Orificiu Deschidere, gaurã

Freaticã (Despre ape) care alimenteazã izvoarele, fîntînile etc.

Talaº Aºchii lungi, subþiri ºi rãsucite care se desprind la


prelucrarea cu rindeaua sau cu alte unelte cu tãiaº lat

Ipsos Ghips

Malþ (De la fabrica de bere) Produs obþinut din boabe de


cereale (mai ales de orz) încolþite, uscate ºi mãcinate,
folosit la fabricarea berii sau spirtului

Glisant (Despre o suprafaþã) Pe care poate aluneca un corp,


alunecãtor

28
Pagina 26 din 27 http://www.afaceri-ok.com
Tasare Îndesa e, cufunda e

Vrac Mod de depozitare ºi de transport în grãmezi


neordonate ºi fãrã ambalaj al unor materiale sub formã
pulbere, granule sau bucãþi

A lopãta A întoarce cerealele cu lopata pentru aerisirea ºi


rãcirea lor

A eºalona A repartiza, a împãrþi, a diviza

Omogenizarea Amestecarea

29
Pagina 27 din 27 http://www.afaceri-ok.com