IsabelaVS-ArsenieBocaPangar/ 7aug. 2016/ 16380car.

Isabela Vasiliu-Scraba, De vorba cu Părintele Arsenie Boca în Pangarul de la
Cheia
Sursa: https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavsarseniebocapangar/
Motto: „Odată săvârșit un act dumnezeiesc, e pentru totdeauna, pentru ve șnicie. Iar nouă se cuvine,
luminați de Duhul Sfânt, nu numai să trăim acest act dumnezeiesc ca un astăzi, ci să sim țim cum
neîncetat sorbim din el noi și noi taine” (Pr. Prof. Dr. C-tin Galeriu)

După ce m-a salvat de la moarte în 2007, mie Sfântul Arsenie Boca (1), mi-a
apărut la Mănăstirea Cheia, pe 15 august 2012, aşa cum arăta într-una din pozele
lui când era stareț la Mănăstirea Sâmbăta. De Sfânta Maria, pe la ora 20 m-am
dus să cumpăr ceva de la pangarul Mănăstirii Cheia. Ușa era deschisă, am intrat
înăuntru și am vazut că nu era nimeni. M-am dus în biserică (acolo la 8 seara se
ține slujba) apoi iar m-am întors la pangar, unde după tejghea apăruse un
calugăr. Sfântul părinte Arsenie Boca luase locul tânărului călugăr Nicolae de la
Pangar și mi-a vândut o icoană. Semăna oarecum cu Părintele Nicolae, arătos și
el (cum am verificat ceva mai târziu, pe 3 septembrie 2012), fiind cel mai tânăr
călugăr de la mănăstirea exilului episcopului Oradei hăituit în permanență de
Securitatea comunistă. Pe 20 oct. 1960 la Mănăstirea Cheia și-a sfârșit viața, la
numai 57 de ani, Nicolae Popovici (2), fost profesor al Părintelui Arsenie Boca
la Academia andreiană din Sibiu. Când încă era arhireu, episcopul N. Popovici a
trimis pe 1 ianuarie 1950 binecuvântări celor întemnițați și celor în suferință
într-o predică unde spusese că românii „nu au lipsă de știință, de cultură, dar au
lipsă de Hristos, de mântuire, de libertatea trupească și sufletească”.
In seara de 15 august 2012, Sfântul Arsenie Boca (vânzător la pangar) avea chip
frumos, intens trăitor. Pe față i se remarca înainte de toate fervoarea religioasă.
Dar și ochii albăstrii. Avea o figură pe care n-am recunoscut-o atunci, deşi ceva
ceva tot am bănuit, fiindcă i-am spus imediat soţului meu (care aştepta afară în
maşină) că icoana mi-a fost vândută de un călugăr care seamănă cu ieromonahul
Arsenie Boca tânăr. De fapt, acea poză a fostului stareț de la Sâmbăta de Sus cu
care semăna bine călugărul de la Pangar n-o ştiam. Prima data am văzut-o pe
internet la întoarcerea în Bucureşti, fiind ilustrat cu ea un interviu luat Aspaziei
Oțel Petrescu povestind cum l-a cunoscut în ianuarie 1948 la Mănăstirea
Sâmbăta pe faimosul duhovnic și stareț de acolo, dusă fiind de prietena ei, poeta
Zorica Lațcu, devenită apoi maica Teodosia (3) de la M-rea Vladimirești (vezi
Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran lăudând traducerea Filocaliei sau Părintele
Arsenie Boca, Zorica Lațcu și Nichifor Crainic în culisele traducerii primei
jumătăți de Filocalie, în rev. „Acolada”, Satu Mare, nr. 7-8/2014, p 15, URL
http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-TraduFilocalia5.htm ). Poza atunci

găsită pe internet i-am arătat-o soţului și i-am spus că este o imagine leită cu cea
a călugărului de la Pangar. Totuşi, în poza Părintelui Arsenie Boca nu era atât de
frapantă acea trăire duhovnicească de mare intensitate pe care am remarcat-o la
călugărul cu care vorbisem în Pangarul Mănăstirii Cheia.
Partea nostimă e că i-am făcut Sântului Părinte Arsenie și o declaraţie de
dragoste.
Nu eram hotărâtă ce sfânt să aleg și, cu toate că înfiripasem o oarece conversație
cu tânărul călugăr (căruia ii spusesem că 'am venit să cumpăr o icoană că e
sărbătoare mare '), la el (la vânzător) nu mă uitam. Prin clasele primare (fiind o
mare cititoare de povești) mă impresionase grozav povestea cu omul sărac pe
care Dumnezeu tot vrea să-l ajute și tot îi pune în cale un sac de bani și el de
fiecare dată găsește o modalitate să ocolească darul: ba închide ochii (dacă trece
pe o punte) ba schimbă direcţia de mers, ba se întoarce din cărarea pe care o
apucase.
Tot căutând prin icoanele expuse un sfânt a cărui icoana să îmi fie pe plac,
conversam și eu la Pangar fără să mă uit cu cine vorbesc, atentă cum eram să
aleg ceva diferit de tot ce aveam. Pe internet citisem mai demult părerea
arhimandritului Sofian Boghiu (4) despre comunicarea cu „lumea cerească vie și
prezentă” (interviu din iunie 1990) posibilă prin intermediul icoanelor care ar fi
asemenea unor „ferăstruici, unor canale”.
Dintre sfinţii pe care nu-i aveam, călugărul vânzător l-a propus pe Sfântul
Serafim din Sarov (care mie nu mi-a sunat prea bine din cauza rezonanțeri
slave), apoi pe Sfântul Nectarie, eu spunându-i că am fost la Sfântul Nectarie în
Grecia, deși chiar până la moaștele Sfântului Nectarie n-am ajuns.
Cum nu mă puteam hotărî ce icoană să aleg, i-am zis cu deplină sinceritate că
dintre toţi sfinţii, eu pe Părintele Arsenie Boca îl iubesc cel mai mult (vezi
Isabela Vasiliu-Scraba, Martiriul Sfântului Arsenie Boca, în rev. „Acolada”, Satu
Mare, nr. 9/2014, p 18, URL https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenieboca/isabelavs-martiriul7-boca/ ).
Atunci dinspre călugărul de la Pangar (la care încă nu mă uitasem deși între noi
discuția era în plină desfășurare) s-a auzit ceva de neauzit prin pangarele pe
unde am tot adus vorba de Părintele Arsenie, ceva care m-a uimit și m-a
determinat să ridic privirea și să vad cu cine stau de vorbă.
Călugărul din spatele tejghelii mi-a zis: `Da, e sfânt cu putere mare. Dar să
nu-l uităm pe Domnul nostru, Iisus Hristos'. Pe urmă a adăugat ca „Biserica

nu l-a canonizat”.
Uitându-mă la figura lui nobilă impresionând printr-o intensă fervoare
religioasă, i-am zis fără ocol: `Mie puţin îmi pasă că oficialitățile nu l-au
canonizat'. Apoi, arătând o icoana mică, din dreptul lui, l-am întrebat dacă e
Sfântul Andrei. El mi-a confirmat și eu i-am zis 'Dați-mi-l'. Aşa am cumpărat
acea icoană care are un semn sus în stânga, cum a luat-o și mi-a dat-o.
Având eu oarece bănuieli că vânzătorul din 15 aug. 2012 fusese chiar părintele
Arsenie Boca, pe 3 septembrie am ajuns din nou la Cheia ca să-l întreb la
pangarul Mănăstirii Cheia pe Părintele Nicolae dacă mai e vreun călugăr care
vinde acolo. Mi-a zis ca e doar el. Pe urmă l-am întrebat dacă a fost în seara de
15 august și mi-a zis entuziast că a fost atunci la Mânăstirea Cheia, de Sfânta
Marie, o zi cu totul specială că veniseră să participe la slujbă nişte fețe
bisericeşti cu rang înalt (ceva episcopi, el le-a zis și numele). Pe urmă, când am
adus vorba de Părintele Arsenie Boca, părintele Nicolae mi-a ţinut o întreaga
poliloghie, a vorbit (ca mai toţi pe care îi auzisem prin pangare), mult și fără
rost, că nu ştiu ce reguli sînt de îndeplinit pentru canonizare, că o fi, c-o păți, că
ba una, că ba alta. Aşa m-a convins deplin că nu el fusese călugărul care mi-a
vândut icoana Sfântului Apolstol Andrei în seara zilei de Sfânta Marie.
Note
1. In volumul mitropolitului Nicolae Corneanu, Pe firul vremii (Ed. Jurnalul
literar, București, 2000), la p.128 găsim enumerate condițiile de
canonizare: „puterea de a suferi moartea martirică, de a înfrunta orice
supliciu pentru credință sau de a trăi în cea mai perfectă curățenie, darul
de a săvârși minuni în viață și după moarte, păstrarea intactă a trupului
după moarte și răspândirea bunei miresme, cinstirea spontană dată de
credincioși”. Or, toate aceste condiții au fost îndeplinite de Sfântul Părinte
Arsenie Boca, pictat în biserici chiar înainte de canonizarea oficială
împiedicată probabil de potentații care l-au hărțuit întreaga viață si la
sfârșit i-au pricinuit moartea martirică (vezi Isabela Isabela VasiliuScraba, Martiriul Sfântului Arsenie Boca, un adevăr ascuns la Centenarul
sărbătorit la Mânăstirea Brâncoveanu; URL
https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavsmartiriul7-boca/21; precum și înregistrarea intervenției mele de la
Centenarul ‚Arsenie Boca’ organizat de M-rea Brâncoveanu, sept. 2010,
URL https://www.youtube.com/watch?v=Zi0EOBC1HlY . Această

inregistrare a scriitoarei Isabela Vasiliu-Scraba postată de „mirelvv” a fost -ca si alte
conferințe înregistrate ale Isabelei Vasiliu-Scraba-, în mod abuziv „legată” împreună cu
înregistrări video din alte surse (constatare din 6 aprilie 2015), adăugate probabil ca un fel
de „represalii dictatoriale” în scopul de a aduce discursul meu pe linia gândirii „monolit”,
prezentă în celelalte înregistrări adăugate. La o superficială trecere în revistă a unor astfel
de „securiste” grupaje video (pe care greața provocată de asemenea abuzuri m-a împiedicat
să le văd, deși componența grupajelor este înșirată pe coloana din dreapta), se remarcă o
dublă tendință: (1) prin unele dintre înregistrările adăugate de inchizi ția internetului se
urmărește plasarea ( în preajma puținelor mele conferințe publice) unor fo ști ideologi
comuniști (a căror neștiință într-ale filozofiei e compensată de titlul de doctor in filozofie)
care prezintă varianta prefabricată a discursului de la care eu, gândind pe cont propriu, mă
depărtez; (2) alte înregistrări plasate cu de-a sila urmăsesc o anume sugestionare
subliminală: aceea că, abătându-mă de la tezele oficiale din căr țile fostei Edituri Politice,
aș face politică „legionaroidă”, cum scria într-un comentariu un profitor al regimului
comunist și post-comunist ascuns după pseudonim. In al doilea caz abuzurile cuplării
forțate a înregistărilor mele postate pe youtube urmează stilistica anchetatorilor de genul
torționarului Alexandru Nikolschi/ Nicolau/ Grumberg din închisorile comuniste care
asociau cu de-a sila oameni apoi îi schingiuiau să recunoască a fi complotat împreună întro organizație politică indicată de ei, spre a confecționa GRUPURI de opozanți ai regimului
comunist chiar din inși care nu avuseseră nimic in comun. Intr-un manuscris aflat în arhiva
duhovnicului Benedict Ghiuș, fostul universitar Alexandru Mironescu scria că anchetatorii
securiști confecționaseră organizația [anti-comunistă] RUGUL APRINS după ce fuseseră
arestați în 1958 „preotul Benedict, preotul Daniil (/Sandu Tudor), pr. Stăniloae, pr. Sofian, dr.
V. Voiculescu, dr. Dabija și alți câțiva pe care nici nu-i cunosc. Dar am înțeles că s-a format
un lot. Au găsit și o denumire… ORGANIZAȚIA Rugul Aprins. Suntem așadar în plin roman
polițist, în plină fantezie…nu mai e nimic de făcut. Vom face pu șcărie! (vezi vol.: Alexandru
Mironescu-un mărturisitor al ortodoxiei, Galați, 2011, pp. 44-45). De semnalat ar mai fi
longevitatea făcăturii securiste din 1958 care a avut drept urmare decesul martiric a doi poe ți:
Sandu Tudor și dr. Vasile Voiculescu : În 2015 a apărut o carte despre „lotul” Rugului Aprins
scrisă de o fostă bursieră a lui Pleșu, carte în care „modelul” Antim este pus alături de
inexistenta „Școală Păltiniș”, negată de Noica însuși;
https://isabelavs2.wordpress.com/constantin-noica/isabelavs-noicaolga/ .

2. Nicolae Popovici (3ian.1903-20oct.1960) era o personalitate de care se
preocupau intens anchetatorii Părintelui Arsenie Boca arestat „preventiv”
din 20 septembrie 1955 până pe 7 aprilie 1956. La Academia Teologică
din Sibiu fusese profesor de teologie dogmatică și de omiletică, perioadă
în care l-a remarcat pe studentul său Boca Zian, sfătuindu-l pe
Mitropolitul N. Bălan să-i dea o bursă pentru a urma Belleartele la
București. Profesorul N. Popovici, din 1936 și până în 1950 episcop de
Oradea, făcuse studii post-universitare în Germania și în Grecia, luând
doctoratul la Universitatea din Cernăuți cu lucrarea Epicleza euharistică
(Sibiu, 1933).

3. Elenista Zorica Lațcu (17 martie 1917 –8 aug. 1990) a fost admirată ca
poetă de profesorul univ. Dimitrie Popovici. Fostul ei dascăl de la
Universitatea Cluj-Sibiu era de părere că „Zorica Lațcu a reușit să atingă
cerul poeziei pure”. În 1948 episcopul Nicolae Colan al Clujului a
îndemnat-o să publice la Editura Episcopiei. Poezia ei mistică, apărută la
început în paginile prestigioasei reviste „Gândirea” scoasă de acad.
Nichifor Crainic, a fost cuprinsă și în volumele Insula albă (Ed. Dacia
Traiană, Sibiu,1944), Osana Luminii (Editura Episcopiei Cluj, 1948),
volum închinat starețului de la Sâmbăta de Sus, Părintele ieromonah
Arsenie Boca) ca și ultima carte de poezie Poemele iubirii tipărită la
Craiova de Editura Ramuri în 1949, când poeta era în ascultare la
Mănăstirea Vladimirești de lângă Tecuci. În mănăstirea înființată de maica
Veronica, poeta Zorica Lațcu a devenit monahie cu numele de Teodosia în
8 oct. 1950. În noaptea de 29/30 martie 1955 circa treisute de securiști
conduși de generalul NKVD Boris Grumberg, alias Nicolschi/ Al. Nicolau
(aflat doisprezece ani în structurile de vârf ale Securității înființate la
comanda Moscovei de Ana Pauker; numele acestui potentat lipsește din
Dicționarul de istorie a României, coordonat de Stan Soica și publicat de
Editura Meronia din București în 2007; prefață de acad. Dinu C. Giurescu,
pp.5-6) au arestat cam tot atâtea măicuțe nevinovate de la Vladimirești,
prima mănăstire desființată de poliția politică a regimului de teroare
ateistă. În creația ei poetică strânsă în volum în 2008, maica Teodosia a
pus în lumină „sensul profetic și sacru al cuvântului” de care vorbea un alt
mare poet, Dan Botta.
4. Infățișarea relației pe care o avem cu icoanele ne pare inspirată de însăși
activitatea de pictor bisericesc a Părintelui Sofian Boghiu, fost duhovnic
al Olgăi Greceanu (1890-1978), „pictoriță, scriitoare, gazetară și oratoare”
(vezi pr. Vasile Vasilache, De la Antim la Procov. Mărturii și mărturisiri,
SUA, 1984). Arhimandritul Sofian Boghiu a fost întemnițat și el fără de
vină (precum poeta Zorica Lațcu/ Maica Teodosia, Părintele Arsenie Boca
si multe alte personalități marcante ale ortodoxiei românești).
REPERE BIBLIOGRAFICE
1. Isabela Vasiliu-Scraba, Wikipedia.ro confiscată de o mafie cu interese ascunse, pe hârtie în
rev. „Vatra veche”, Anul VI, nr.2 (62), febr. 2014, pp.46-50, sau
http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-WIKIPEDIAro19.htm .

2. Fișa Isabelei Vasiliu-Scraba din WIKIPEDIA înainte de a fi vandalizată de birocratul
MyComp, URL https://fr.scribd.com/doc/168346109/FisaWikipediaRoIsabelaVasiliuScraba .
3. Isabela Vasiliu-Scraba, Martiriul Sfântului Arsenie Boca, un adevăr ascuns la Centenarul
sărbătorit la Mânăstirea Brâncoveanu; URL https://isabelavs2.wordpress.com/parintelearsenie-boca/isabelavs-martiriul7-boca/21.
4.Isabela Vasiliu-Scraba, Miracolul Bisericii de la Drăgănescu şi o profeţie a Părintelui
Arsenie Boca, https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavsbisericadraganescu11/ sau o primă variantă
http://www.romanianstudies.org/content/2011/03/miracolul-bisericii-de-la-draganescu-si-oprofetie-a-parintelui-arsenie-boca/ .
5. Isabela Vasiliu-Scraba, Olga Greceanu şi Părintele Arsenie Boca, URL
http://www.clipa.com/print_a4876-Isabela-Vasiliu-Scraba-Olga-Greceanu-si-ParinteleArsenie-Boca.aspx
6.Isabela Vasiliu-Scraba, Legile Părintelui Arsenie Boca, legile veacului viitor, URL
http://www.isabelavs.go.ro/Articole/IVSLegiArsenieBoca7.htm .
7. Isabela Vasiliu-Scraba, Vedere în duh şi viziune filozofică, sau Părintele Arsenie Boca şi
Nae Ionescu, URL http://www.romanianstudies.org/content/2013/01/parintele-arsenie-bocasi-nae-ionescu-vedere-in-duh-si-viziune-filozofica-de-isabela-vasiliu-scraba/ , precum si
http://fr.scribd.com/doc/230417806/IsabelaVasiliuScrabaTraduFilocalia
8. Isabela Vasiliu-Scraba, Martirii închisorilor în viziunea lui Mircea Eliade si a Părintelui
Arsenie Boca, URL http://www.nord-literar.ro/index.php?
option=com_content&task=view&id=998&Itemid=46
9. Isabela Vasiliu-Scraba, Despre lipsa de individualizare a călăilor, sau Despre lipsa
individualizării anchetatoarei din romanul eliadesc „Pe Strada Mântuleasa”,
URLhttp://fr.scribd.com/doc/172501135/IsabelaVScrabaEliadeStrMantuleasa
10.Isabela Vasiliu-Scraba, Paradigma „Arsenie Boca-Părăian” din seria Eliade-Culian’ și
Noica-Liicean’, în rev. „Acolada”, Satu Mare, nr. 10 (83) oct. 2014, URL
https://isabelavs2.wordpress.com/parintele-arsenie-boca/isabelavs-boca3paraian/ .
11. Isabela Vasiliu-Scraba, Cioran lăudând Filocalia românească sau Părintele Arsenie Boca,
Zorica Lațcu și Nichifor Crainic în culisele traducerii Filocaliei, în revista - tipărită pe hârtie„Acolada”, Satu Mare, nr. 7-8/2014, pg. 15; on-line URL
http://isabelavs.go.ro/Articole/IsabelaVS-TraduFilocalia5.htm .
Cuvinte cheie: Părintele Arsenie Boca, Mănăstirea Cheia, Isabela Vasiliu-Scraba.

Autor: ISABELA VASILIU-SCRABA
Sursa www.isabelavs2.wordpress.com

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful