Napoleon Bonaparte

Napoleon Bonaparte (nascut 15 august 1769, Ajaccio, Corsica - decedat 5 mai 1821, in nsula !"anta #lena$ a fost cel mai important om politic si militar dupa Revolutia franceza. Cariera sa a inceput in randurile armatei revolutionare, ajunge general la doar 24 de ani si devine unul dintre comandantii cei mai renumiti ai epocii. %nlaturand in 18&& 'irectoratul printr-o lo(itura de stat, de(ine )rim Consul al *epu+licii ,rance-e. Apoi, in urma unui plebiscit, devine Consul unic pe viata, cu dreptul de a-si alege succesorul. %n 18&. este proclamat %mparat al "rance-ilor (18&.-181., 1815$, printr-un senatus-consultus din ! mai. %n 1805 devine rege al Italiei iar in 1806, Protector al Confederatiei Rinului/ "upa o dezastruasa campanie in Rusia, natiunile #uropei se coalizeaza impotriva sa, silindu-l sa abdice in ! 4 la $ontainebleau doar ca, dupa un scurt e%il, sa revina in ! &, pentru 'cele (( de zile' de domnie, inc)eiate putin dupa infrangerea de la *aterloo. #%ilat in insula +fanta #lena din Atlanticul de sud, se stinge din viata in !2 si este inmormantat pe insula. ,a & octombrie !4( ramasitele -mparatului sunt e%)umate si transferate la "omul .nvalizilor din /aris. -n 0arile Romane ale acelor vremuri, era cunoscut sub numele de 'Bunaparte'. Ca militar s-a remarcat in campaniile din .talia, #gipt, Austria, /rusia, Rusia. /rintre cele mai rasunatoare victorii ale sale se afla cele de la Arcole, /iramide, 1arengo, Austerlitz, 2ena, $riedland, *agram. Napoleon a revolutionat sistemul juridic, politic si economic din $ranta, prin Codul civil si Codul Comercial. Codul civil francez, supranumit 'Codul Napoleon' este inca in vigoare in $ranta si constituie piatra de temelie a libertatilor civile contemporane, majoritatea statelor europene adoptand un cod civil dupa modelul francez in decursul secolului al 3.3-lea.

Copilaria0
-n anul 45! conducatorii republicii 6enova vindeau insula Corsica regelui $rantei, ,udovic al 37-lea. Cand primele trupe franceze au debarcat ca sa ocupe insula, corsicanii s-au ridicat la lupta pentru a-si apara libertatea. +ub conducerea lui /as8uale /aoli, ei au obtinut, initial, unele succese, dar sosindu-le intariri, francezii i-au infrant pe rasculati, in anul urmator, intr-o batalie sangeroasa 9/onte-Nuovo, : mai 45:;. Capetenia invinsilor s-a refugiat in Anglia dar multi dintre locotenentii acestuia, intre care si tanarul Carlo-1aria Buonaparte, s-au raliat noilor stapanitori. Carlo 1aria Buonaparte, tatal lui Napoleon -n aceasta atmosfera de depresiune generala, dupa infrangerea suferita, s-a nascut al doilea fiu al lui Carlo-1aria Buonaparte si a ,etitiei Buonaparte 9nascuta Ramolino;, la 15 august 1769, la Ajaccio, caruia parintii i-au dat numele, putin obisnuit, de Napolione. #l isi va frantuzi, cu timpul, atat numele, cat si prenumele si va intra in istorie ca Napoleon Bonaparte. Numele i-a fost dat in cinstea unc)iului sau Napoleone, care murise cu cateva saptamani inainte in batalia de la /onte-Nuovo, iar Napoleon va spune mai tarziu Acest nume este inzestrat cu o virtute virila, poetica si rasunatoare. "ar, in cursul primilor sai ani, va fi numit Nabulio, sau cu pronuntia italiana, Nabulione. "in cauza caracterului certaret al copilului, familia sa il vor porecli Rabulione, adica 'cel care se amesteca in toate'. ,etitia Buonaparte a nascut in total treisprezece copii in nouasprezece ani, din care doar opt vor supravietui, opt copii care isi vor imparti intr-o zi tronuri si regate. 1etitia Bonaparte, mama lui Napoleon -n primul an al domniei lui ,udovic al 37.-lea, Nabulio, in varsta de cinci ani, este dat e%tern la un pension tinut de calugarite, la Ajaccio, o scoala mi%ta instalata intr-o vec)e cladire a iezuitilor. +e initiaza in tainele alfabetului, incepe sa silabiseasca in limba italiana si

invata sa numere. #ra deosebit de inzestrat pentru socoteli iar maicile uluite, l-au poreclit '1atematicianul', dar la educatia religioasa avea insa note foarte proaste. -nca de mic, Nabulio este fascinat de tot ceea ce inseamna a fi soldat, printre jucariile preferate se aflau o toba si o sabie de lemn, mananca paine neagra tocmai pentru a se obisnui cu traiul din armata, cel putin asa spune legenda.

)regatirea militara0
$amilia Bonaparte este tot saraca, iar C)arles 9Carlo; tot spera sa obtina burse pentru cei doi baieti, 2osep) si Napoleone. /entru a li se acorda aceasta favoare, trebuie sa faca dovada de noblete. <atal viitorului imparat reuseste sa adune documentele menite sa dovedeasca ca este de neam nobil si poate c)iar prezenta blazonul familiei= pe camp rosu, doua bare si doua stele de azur, totul sub o coroana de conte. ">?ozier de +@rignA, magistrat insarcinat cu rezolvarea problemelor referitoare la titlurile de noblete si la blazoane in $ranta, se declara multumit, iar cei doi fii mai mari ai nobilului devin bursieri ai regelui. ,a recomandarea episcopului de Autun si frate al guvernatorului insulei Corsica, Ale%andre de 1arbeuf, printul de 1ontbarreA, ministru de razboi, il desemneaza pe Napoleone pentru a fi inscris intr-o scoala militara, lucru care se intampla curand. Napoleone paraseste la & decembrie 44! Corsica, insotit de tatal sau, fratele sau, 2osep), si abatele 7arBse cu directia Autun, oras unde se afla scoala lui 2osep), urmand a se indrepta de acolo la Brienne. Napoleone ajunge in & mai 44: la +coala militara de la Brienne, infiintata doar cu doi ani in urma. <anarul Napoleone, care avea pe atunci doar : ani, este plasat in clasa a saptea. "orinta lui cea mai arzatoare era sa invete franceza corect, ii displac orele de latina dar se afirma talentul sau la matematica si citeste cu nesat toate cartile din biblioteca. +e imprieteneste cu Bourrienne, care va fi mai tarziu secretar al generalului si prim consulului Bonaparte. 1aresalul de +@gur, ministru de razboi, il insarcineaza pe inspectorul ReAnaud des 1onts sa-i primeasca la Ccoala militara de la /aris pe 'toti bursierii scolilor mici care doresc sa mearga la artilerie, la geniu sau la marina si care s-au distins prin inteligenta, buna purtare si cunostintele lor de matematici'. #levul-cadet Buonaparte care tocmai a implinit & ani poseda toate calitatile si este acceptat impreuna cu alti patru colegi ai sai. ,a D( octombrie 4!4, Napoleone descopera /arisul. Ajuns la Ccoala militara de la /aris, nu se distinge in mod deosebit, desi bun la matematici, are note mai mici decat la Brienne. <anarul cadet doreste sa intre in randurile marinei. ,a inceputul anului 4!&, viitori aspiranti au fost anuntati anul acesta nu va avea loc e%amen pentru marina, astfel Napoleon alege artileria. ,a 2D martie 4!&, Buonaparte afla de moartea tatalui sau, survenita cu o luna inainte, la 24 februarie la 1ontpellier. -n septembrie incepe concursul de absolvire, la care participa elevii tuturor scolilor regale din $ranta. ,a 2! septembrie se publica rezultatele= din D4 de candidati, &! sunt admisi locotenenti-secunzi, din care 4 cadeti ai Ccolii militare din /aris. Napoleone de Buonaparte al 42-lea admis devine astfel la varsta de 5 ani si cincisprezece zile ofiter. -n luna urmatoare este numit, impreuna cu prietenul sau Ale%andre des 1azis, la regimentul de la $@re, cu garnizoana la 7alence. Aici isi indeplinea in mod constiincios serviciul, iar in orele libere citea, devora cartile. -ntr-o perioada de 4-& ani a acumulat enorme cunostinte, avand o predilectie pentru studiile de istorieE toata viata avea sa fie un cititor pasionat si ca urmare va deveni un om caruia contemporanii i-au recunoscut eruditia.

)rimele campanii=
-n 4:5, Bonaparte a fost promovat comandant al armatei franceze din .talia. +-a luptat cu patru generali austrieci succesiv, fiecare cu un numar superior de soldati si a fortat Austria si aliatii sai sa faca pace. <ratatul de la Campo $ormio a stabilit ca $ranta sa pastreze cele mai multe din cuceririle sale. -n nordul .taliei a fondat Republica Cisalpina 9cunoscuta mai tarziu ca Regatul .taliei; si si-a intarit pozitia in $ranta, trimitand prazi de razboi in valoare de milioane de franci, guvernului francez. -n 4:! pentru a riposta comertului britanic cu estul, a condus o e%peditie in #gipt, pe care l-a si cucerit. Cu toate acestea flota lui a fost distrusa de amiralul englez ?oratio Nelson. Bonaparte a reformat guvernul si legile egiptene, abolind sclavia si feudalismul si garantand drepturile de baza. Cercetatorii francezi pe care i-a adus cu el au inceput studiul stiintific al istoriei antice egiptene. -n 4:: n-a reusit sa cucereasca +iria, dar a castigat o victorie zdrobitoare asupra <urciei la Abu Fir. Apare un nou pericol pentru $ranta - o noua coalitie = Austria, Rusia si Anglia. Razboaiele de cucerire= -n aprilie !(D Anglia, provocata de purtarea lui Napoleon, a declarat razboi $rantei, pe mare. "oi ani mai tarziu Rusia si Austria s-au alaturat Angliei intr-o noua coalitie. Napoleon a abandonat planurile de invadare a Angliei si a intors armele impotriva coalitiei Austro-Ruse, invingandu-i in batalia de la Austerlitz pe 2 decembrie !(&. -n !(5 a preluat regatul Neapole si l-a facut pe fratele sau mai mare 2osep) rege, a transformat o parte din Republica 6ermana intr-un regat al Glandei pentru fratele sau ,ouis si din dintr-o parte a restului 6ermaniei a format Confederatia Rinului sub directa sa conducere. Napoleon a distrus armata /rusiei la 2ena si Auerstadt 9 !(5; si armata rusa la $riedland. ,a <ilist 9iulie !(4;, Napoleon a facut o alianta cu tarul Ale%andru . si a redus marimea /rusiei. "e asemenea el a adaugat noi state imperiului = regatul *estp)alia sub stapanirea fratelui sau 2erom, ducatul *arson si altele. -ntre timp, a stabilit +istemul Continental, o blocada impusa de $ranta impotriva marfurilor englezesti, cu scopul de a distruge ceea ce el numea natiunea vanzatorilor . -n !(4 Napoleon a ane%at /ortugalia. -n !(! l-a facut pe fratele sau 2osep) rege al +paniei si i-a facut cadou cumnatului sau 2oac)im 1urat regatul Nepolelui. +osirea lui 2osep) in +pania a dat nastere unei rebeliuni cunoscuta sub numele de Razboiul /eninsular, razboi ce a costat $ranta D((.((( de victime si sume imense de bani, si a contribuit la slabirea imperiului. -n !(: Napoleon i-a invins pe austrieci din nou la *agram, ane%and /rovinciile .llAriene 9acum parti ale +loveniei, Croatiei, Bosniei-?ertegovinei, +erbiei si 1untenegrului;, si a desfiintat +tatele /apale. A divortat de 2osep)ine si in ! ( s-a insurat cu ar)iducesa de ?absburg, 1arie ,uise, fata imparatului austriac. /rin aceasta legatura intre dinastia sa si cea mai vec)e casa conducatoare din #uropa a sperat ca fiul sau care s-a nascut in ! , va fi mai usor acceptat. -n ! ( imperiul a atins cea mai mare e%pansiune.

2u(ernarea Napoleoniana in ,ranta0

Bonaparte, s-a decis sa-si paraseasca armata si sa se reintoarca in $ranta. -n /aris s-a alaturat conspiratiei impotriva guvernului. -n lovitura de stat din :- ( noiembrie 4::, au preluat puterea si au stabilit un nou regim, Consulatul. Bonaparte, primul consul, avea aproape puteri dictatoriale. Constitutia a fost refacuta in !(2 Napoleon devenind consul pe viata, iar in !(4 s-a numit imparat sub numele de Napoleon .. -n !(( si-a asigurat puterea traversand Alpii si invingandu-i pe austrieci la 1arenga. "upa aceea a negociat o pace generala #uropeana, pace ce a stabilit raul Rin ca granita de est a $rantei.

-n $ranta administratia a fost reorganizata, sistemul de justitie a fost simplificat si toate scolile au fost puse sub control centralizat. ,egea $ranceza a fost standardizata sub forma Codului Napoleonian sau codul civil si inca alte sase coduri. Acestea garantau drepturile de libertate castigate in Revolutie, incluzand egalitatea in fata legii si libertatea religiei.

2u(ernarea Napoleoniana in #uropa0

-n toate noile regate create de imparat, Codul Napoleonian a fost impus ca lege, iobagia si feudalismul fiind abolite si impusa libertatea religiei 9e%ceptie facand +pania ;. $iecare stat a adoptat o constitutie care dadea dreptul la vot universal pentru barbati, instituia un parlament si continea o lista de drepturi civile. +istemul administrativ si judiciar francez au fost deasemenea impuse. scolile au fost puse sub administratie centrala si s-au creat si scoli publice gratuite. -nvatamantul superior a fost desc)is tuturor celor calificati fara a se face discriminari de clasa sociala sau religie. $iecare stat avea o academie sau o institutie pentru promovarea artelor si stiintelor. Numai dupa caderea lui Napoleon, oamenii de rand din #uropa, asupriti de guvernarea sa prin ta%e de razboi si campanii militare au apreciat in intregime beneficiile pe care le obtinusera.

3oartea lui Napoleon0

Controversele asupra mortii imparatului Napoleon nu se mai termina... +pecialisti in domeniul medicinei legale, istorici ai vietii si mortii lui Napoleon s-au dedicat inca din anul :5 cercetarilor cauzei mortii acestui om de stat francez. Hnii spun ca moartea s-ar datora unei erori medicale, cancerului de stomac si, in cele din urma, otravirii acestuia cu arsenic. /rimele doua supozitii - eroare medicala sau cancer de stomac, sunt definitiv respinse de "r. /ascal Iintz. Hltimele e%periente conduse de l>.nstitut de 1edicine ,egale de +trasbourg si l>Hniversit@ de ,u%embourg, demonstreaza in mod definitiv ca Napoleon a fost otravit, fiind victima unei into%icatii cronice cu arsenic. .n fiecare an, e%perti in to%icologia medico-legala se intrunesc in congrese sub auspiciile <)e .nternational Association of $orensic <o%icologists 9<.A$<; pentru a stabili cauza e%acta. <oti oamenii de stiinta care apartin acestei asociatii activeaza in laboratoare ale politiei, spitale, tribunale, institute de medicina legala, laboratoare specializate in diverse domenii inrudite. "upa congresele de la ?elsinJi 92(((;, /raga 92(( ;, /aris 92((2;, a urmat congresul de la 1elbourne care a gazduit cel de-al 4 -lea +impozion international al asociatiei, intre 4-22 noiembrie 2((D. .n prezentarea sustinuta la acest simpozion "r. /ascal Iintz a facut cunoscute ultimele rezultate obtinute asupra c)estiunii prezentei arsenicului in suvitele de par ale imparatului. +e mentioneaza in diverse publicatii oficiale ca 'suvite de par apartinand lui Napoleon', au fost pastrate cu mare grija si gasite la diverse persoane din anturajul acestuia. <o%icologul francez sustine ca Napoleon a fost otravit cu arsenic in mod lent. #l a ajuns la aceasta concluzie aprofundand analizele nu numai asupra interiorului firelor de par, ci si a invelisului capilar. "r. Iintz crede ca otrava a atins maduva spinarii, pornind de la par. Gtrava provenea din alimentele ingerate si a fost impinsa de flu%ul sanguin. /arul lui Napoleon prezenta o concentratie de substanta to%ica de 4-D! de ori superioara dozei 'admise'. "etractorii acestei ipoteze resping afirmatia, sustinand ca arsenicul detectat era de origine e%ogena si nu a fost absorbita de imparat. #i cred ca aceasta compozitie to%ica era in mod normal utilizata in secolul 3.3 pentru conservarea parului. Alti cercetatori e%plica prezenta arsenicului in parul lui Napoleon prin folosirea produsului de catre vierii epocii. Acestia spalau butoaiele cu arsenic dupa care puneau strugurii la fermentat. +i aceasta supozitie a fost respinsa, considerandu-se ca obiceiul vierilor epocii de a curata butoaiele cu arsenic, nu era periculos pentru sanatatea omului, cu toate ca Napoleon era un cunoscut adept al vinului. .n anul 2(((, scriitorul Ben *eider, mare admirator si colectionar al unor piese originale

care au apartinut lui Napol@on a afirmat cu tarie in conferintele si interviurile acordate la televiziunea canadiana ca 'Napoleon . Bonaparte a decedat datorita otravirii lente cu arsenic, si ca datorita noilor teste A"N, aceasta enigma ar putea fi elucidata'. Ben *eider detine suvite din parul lui Napoleon si este dispus sa suporte toate c)eltuielile e%)umarii. 'Ramane doar ca guvernul si istoricii francezi sa-si dea acordul'. +pecialistii .nstitutului medico-legal din +trasbourg confirma teza avansata de Ben *eider. /urtatorul de cuvant al lui *eider a declarat ca daca indoielile asupra mortii lui Napoleon persista, nu ramane decat sa se treaca la e%)umarea imparatului.