Aspecte ale dezvoltarii fizice

1an Odata cu achizitia mersului, copilul dobandeste o mai mare libertate in a explora, gesturile ,unele dintre ele devin automate, altele se invata prin imitatie. Miscarile sale devin mai suple si mai adaptate. Ii place sa deseneze La un an si jumatate copilul poate manca singur. Poate urca scarile singur, tinanduse de balustrada si aducand pe rand, celalalt picior langa primul, coborarea realizandu-se in acelasi mod.

2ani Copilul este mai agitat, se catara, fuge, danseaza, bate din palme. Tot in aceasta etapa avanseaza conduitele legate de toaleta si cere voie la toaleta. Motricitatea fina castiga in precizie, copilul poate insira margele mari pe o ata, rasfoieste paginile cartilor cu imagini, coloreaza suprafetele desenelor mari, chiar daca depaseste conturul, poate deschide usile utilizand manerul, desurubeaza si insurubeaza capacele sticlelor, poate manevra telecomanda.

3ani Copilul dovedeste multa autonomie, fiind capabil sa mearga, sa mance singur, se imbraca cu foarte putin ajutor, se incalta, desi nu poate inca sa isi lege sireturile. Poate face constructii simple din cuburi, poate da cu piciorul in mingie, taie hartie cu ajutorul foarfecelor, mananca cu furculita, poate deplasa obiecte mai mari si inavata sa mearga cu tricicleta. Tot la aceasta varsta, conduitele de imitare a adultilor devin mai frecvente. Poate incerca sa manevreze aparatele electrocasnice, sau manifesta dorinta de a se implica in activitatile gospodaresti. Copilul urca scarile alternand picioarele.

4ani Isi propune singur miscari cu dificultate crescanda: sarituri, catarat, balans etc. Apare si capacitatea de a sta linistit pentru a colora, a modela din plastilina, a asculta povesti, a privi poze, a urmari televizorul. A deprins indemanari ca: folosirea periutei de dinti, a pieptenului, a ustensilelor pentru cusut. Majoritatea copiilor apuca si manuiesc bine un creion; liniile si figurile desenate sunt tot mai bine facute. Este capabil sa taie cu foarfeca urmand o linie dreapta. Nevoia de miscare este mare, copilul este in vesnica miscare, alearga, face zgomot, este "neastamparat".

Motricitatea

Senzorialitatea

Auzul Copilul poate avea preferine pentru anumite sunete ( cele joase i dulci au un rol calmant). Auzul i este mai fin i i permite s aud cel mai slab zgomot. De la 8, 9 luni este atras de jucriile care fac zgomot.

Vazul Dup 1 an, spre 1 an i 6 luni, se manifest interesul pentru figuri colorate Culorile incep sa fie percepute

Auzul Se perfectioneaza aparatul auditiv att prin schimbri ce apar n funcionarea urechii, ct i prin modificri n procesul ateniei. Se reduce i intensitatea stimulilor sonori la care copilul rspunde. La doi ani, copilul este sensibil la ritm; poate chiar s danseze la auzul unor melodii ritmate. Vazul Vazul este simtul care se dezvolta mai greu la bebelusi. La nastere el vede doar imagini incetosate, incepe sa distinga diverse lucruri. La 2 ani copilul vede la fel de bine ca un adult.

Auzul Percepiile auditive cunosc treptat o specializare i o anumit finee. Muzica ncepe sa determine la copii reacii pozitive sau atenie ncordat, ceea ce demonstreaz c ncepe s se dezvolte sensibilitatea muzical

Auzul Dezvoltarea analizatorului auditiv este implicat i n diferenierea cuvintelor, a modului cum sunt pronunate. Progresele sensibilitii n aceast direcie mresc baza perceptiv de nelegere a limbajului. Se formeaz treptat auzul fonematic.

Vazul Vazul Pe copil l intereseaz Dau mai mult crile cu ilustraii. El importan strlucirii are preferine pentru culorii dect categoriei ilustraiile clare i de culoare. Totui, ei simple, cu puine detalii arat o sensibilitate fa i expresive. de culori mai sczut Recunoaste succesiunea dect cea a logica a anumitor adulilor.Dintre actiuni din desfasurarea dimensiunile spaioprogramului zilnic, vizuale ale realitii, precum si legatura mrimea obiectului logica intre obiecte si funcioneaz. Apoi, este cuvinte. Poate "citi" preferat culoarea, poze dintr-o carte. nainte de form Recunoaste litere izolate. Poate desena un patrat. Deosebeste mai

Mirosul si gustul Obinuiete s duc lucrurile la gur

Mirosul si gustul Incepe s aib preferine pentru anumite alimente i aversiuni pentru alte gusturi i mirosuri

Tactul nc la 15 luni este evident faptul c, atunci cnd arunc obiecte sau le scpa din mini, copilul prezint o mare mobilitate n urmrirea vizual a traiectoriei pe care o descrie cderea obiectului. Manevrarea obiectelor din timpul jocului influeneaz dezvoltarea simului tactil. Caracteristicile intelectuale. 1an

Tactul De la 15 luni la 2 ani copilul ncearc s apuce umbrele i pricepe c ele se mic n funcie de micrile lui

multe culori. Isi stie varsta. Mirosul si gustul Copilul face progrese i pe plan gustativ i odorific, acestea specializndu-se foarte mult. Copilul reuete s identifice unele alimente dup gust sau dup miros. Tactul Sensibilitatea tactil se dezvolt n strns legtur cu cea chinestezic prin contactul cu obiectele crete posibilitatea diferenierii gradelor de presiune a obiectelor asupra suprafeei cutanate, a aprecierii formei sau dimensiunii unor obiecte doar pe cale tactil. 3ani

Mirosul si gustul Mediul de provenien are un rol important n stabilirea preferinelor sau aversiunilor fa de anumite gusturi sau mirosuri.

2ani

Tactul Pierde teren, devenind un sim de control i de susinere a vzului i auzului care colecteaz prioritar impresii Aciunile copilului n acest sens capt direcie i sunt focalizate spre satisfacerea inteniilor. oordonarea tact-vz astfel nct copilul reuete acum s realizeze contururi. 4ani

Gindirea

Limbajul

Caracteristic perioadei de 1 an / 1 an jumtate este cutarea de noi mijloace pentru a aciona i experimentarea unor noi posibiliti de utilizare a unui obiect (reacii circulare teriare). Apar o serie de conduite noi de exemplu copilul se urc pe un scaun pentru a lua un obiect la care nu ajunge altfel. Activitatea sa trece de la perioada de reproducere la perioada de explorare. Acum copilul nu doar repet micrile pe care le vede, ci experimenteaz i unele noi.

Dezvoltarea gndirii n Copiii devenind capabili aceast perioad este s se angajeze n n strns legtur cu gndire simbolic, dezvoltarea limbajului. nemaifiind legai de Pe la 2 ani datorit realitatea imediat. Un ntrebrii ce este simbol este un cuvnt asta? copilul identific sau o imagine care i difereniaz diferite nlocuiete altceva (de obiecte iar ntrebarea exemplu copilul care ia de ce? care apare un cub i spune c e o puin mai trziu can, prefcndu-se c vizeaz relaia dintre bea din ea). Copilul obiecte. poate s se angajeze n gndirea de tip reprezentaional, adic el poate folosi cuvinte sau imagini pentru a nlocui diferite obiecte, pe care le poate manipula pe plan mental pentru a crea lumea pe care o vrea el.

Gndirea copilului este preconceptual. Preconceptele sunt noiunile empirice care ocup o poziie intermediar ntre general i particular, adic nu cuprind toate exemplarele dintr-o categorie ci doar pe acelea care apar n existena concret.

De la circa 1 an si 6 luni In al 2-lea an de viata putem spune ca se intra copilul dobandeste in intr-o a 2-a etapa aceea legatura cu limbajul, 2 feluri de experiente: tot a prefrazei, adica ce-l inconjoara poarta

In jurul a 3 ani copilul reuseste sa foloseasca corect pronumele eu, ceea ce exprima o generalizare a relatiei

-este evident bucuros atunci cand asculta sau vorbeste despre povesti - intelege ca semnele tiparite pe foaie poarta

anteprescolarul foloseste 2-3 cuvinte, dar care nu sunt flexionate conform normelor limbii, iar prepozitiile, conjunctiile lipsesc. Apoi marea majoritate, incepand cu 1 an si jumatate, 1 an si 8 luni, ajung usor la 200-300

Memoria

Imaginatia

un mesaj - incearca efectiv sa Limbajul este folosit de scrie si sa citeasca de copil in 3 situatii: prima unul singur este verbalizarea a ceea - identifica semnele ce face adica pe copilul scrise care ii sunt nu-l intereseaza daca familiare este ascultat sau inteles. - participa in "jocuri In a doua situatie, verbale" cu rima Apare fraza gramaticala cuvantul este utilizat in - identifica unele litere si copilul treptat comunicarea cu ceilalti si formeaza unele rime utilizeaza mai corect si in a treia situatie este pentru cuvinte modelele adultilor, cu material pentru un joc - utilizeaza literele pe flexionarea cuvinteleor specific copilariei si care le cunoaste pentru si a determinativelor anume jocul verbal, a scrie cuvinte cum ar fi adjectivele si adica copilului ii place semnificative pentru el, adverbele. Copilul face sa se joace cu cuvintele, cum ar fi propriul nume eforturi de a se adapta sa le repete si sa le sau "te iubesc" verbal situatiilor transforme. 800, 1000 1600-2000 de cuvinte la de cuvinte pronuntate diverse. 300-400 de 4 ani cuvinte pronuntate Inainte de a folosi Este perioada cand se cuvintele, ei isi pot La copilul prescolar Memoria copilului fac eforturi deosebite de exprima amintirile nonpredomina mai ales a trece spre formele verbal utilizand desene, rmne difuz, memoria intuitivincoerent, superioare si mai folosind pantomima, plastica, concreta ca si productive ale aratand anumite zone de nesistematizat cea afectiva , in sensul memoriei, sa memoreze pe corp, sau ca se retin mai ales cu mare rapiditate, dar reproducand sunetele figurile si evenimentele sa uite cu aceeasi unor dispozitive imediate ca si tot ceea rapiditate. utilizate la nastere ce provoaca emotii puternice pozitive sau la copilul nostru apare

un nume si el va dori sa-l afle "Asta ce este?.Referirea la propria persoana este, de asemenea, caracteristica acestei faze. De exemplu, spune: "Ana nani!".

cu tu si el.

si se dezvolta simtul umorului. Ii place sa faca glume, ii place sa se dea in spectacol. Ii place sa aiba spectatori, sa fie admirat si laudat.

Creste curiozitatea, vrea sa atinga totul, interesul pentru orice obiect este mare si ne dovedeste setea lui de a cunoaste, de a sti, de a afla.

Personalitatea

Formarea sentimentului de autonomie versus ruine, ndoial de sine. n aceast perioad copilul ncepe s se contientizeze pe sine independent de cei care l ngrijesc. El pornete n explorarea mediului apropiat. Acest comportament de autonomie reprezint modalitatea copilului de a-i forma propria identitate, diferit de a prinilor.

Este perioada n care copilul iniiaz pe cont propriu unele aciuni, chiar dac de multe ori nu reuete s le fac corect.

Imaginatia este pe culmile ei au o imaginatie bogata, insa are dificultati in a deosebi realitatea de imaginar si multi copii cred ca tot ce s-a intamplat in trecut a avut loc ieri, iar ce urmeaza sa se intample va avea loc maine. Copilul se descoper acum, odat cu desoperirea lumii inconjurtoare ; acesta a parcurs trei etape: simtul eului corporal; simtul unei identitati de sine continui ; respectul fata de sine, mndria

negative. Copiii incep sa inteleaga notiunile legate de timp - dimineata, dupaamiaza, seara; schmbarea sezonului si, spre sfarsitul perioadei prescolare, timpul indicat de ceas. El si formeaza imaginea de sine prin preluarea ei de la parinti, asa nct n aceasta intra, de fapt, atitudinile, exigentele, interdictiile si expectatiile parintilor