SEMNIFICATIA PREZENTEI CERAMICII DE TRADITI E LATENE

" ,
iN DACIA ROMAN1\.
OVlDIU TENTEA
.Semnificatia prezentei ceramicii lucrate eu mana si a aceleia de trad itie Lat ene, lucrata la roat a, In siturile
arheologice de pe teritoriul Daciei romane a constituit punctul de pornire a numeroase studii care au avut In
vcdcre problematica ridicata de atestarea autohtonilor In provi ncia romana. in istoriografia romancasca
semnalarea acestui tip de artefact a constitui t un argument important In sprijinul teoriei continuitat ii elernentului
autohton In provincia Dacia. Concluziile, odata formulate In acest sens', au fost reluate si interpretate de mai
multe ori, atfit In studii de analiza pe material, cat In unele de sinteza' ,
Este interesant de observat cum 0 problema de arheologie pura poate capata numeroase conotatii, In
functie de curente le culturale si ideologice de la care cercetatorii In cauza se revendica, mai mult sau mai putin' .
Astfel. In cursuI ani lor '50, unele cercetari arheologice au avut ca principal obiectiv identificarea
asczarilor slave din Transilvania. in acest context, materialul ceramic lucrat cu mana, descoperit In castre sau
asezari rornane, este considerat ca fiind de Jactura slava' , Dupa ce aceste consideratii primesc unele corecturi de
rigoarc' . interpretarea materialului In cauza va continua sa fie, In mod liniar, aceea a atestarii autohtonilor In
diferite punctc ccrcetate de pe teritoriul provinciei. Tenninologia utilizata este imprumut ata In mod automat din
cea folosita pcntru ceramica prcromana, anticipand, intr-un anume fel, concluziile studiului. in acest fel, din punct
de vcdcre tehnic arheologic, aceste concluzii au ramas la un nivel stri ct teoretic, demonstratia stiintifica
nedcpasind stadiul unui inceput In domeniu". Faptul se datoreaza, pe de 0 parte cantitatii redusc de material
ceramic lucrat cu mana care a fost publi cat sistematic, iar, pe de alta parte, faptului ca dint re aceste studii foarte
putine sunt aeelea care analizeaza materialele intr-o mani era care s-a dorit exhaustiva, in cele mai multe cazuri
studiile care se refera la ceramica lucrata cu mana, descoper ita pe teritoriul Daciei romane. au ca principal scop
punerea in circulatie a unui lot de materiale, lara a se depasi , In acest fel, stadiul unei repertorieri dublatc de
anumite informatii stratigrafice necesare stabilirii unei evolutii a fonnelor sau a unor diferentieri In functic de
tipul de pasta sau de ardere raportate la cronologia sitului. Aceste efecte sunt datorate tratarii globale a ceramicii
de acest tip ca apartinand autohtoni lor daci . Ori, s-a putut observa din numeroasele studii asupra carora vorn
rcvcni, ca tipul ceramic In cauza este identificat In mai multe niveluri arheologice, avand fonne si decoruri mai
mult sau mai putin variate. tipuri diverse de pasta si de ardere putand fi asociate cu diferite tipuri de artefacte
databil e In sine. Analiza unor astfel de mater iale asociative poate oferi indicii In legatura cu apartenenta etnica a
purtatorului.
Concluziile care se impun In unna unor astfel de studii trebuie sa coroboreze atat datele tehnice amintite.
cat si informatiile de ordin geografic istoric, care lin de situl In care s-au descoperit astfel incdt, concluziile sa
reiasa din analiza materialului nu dintr-un sablon car e ar indica "0 noua atestare a autohtonilor. "
Situatia de la care porneste studiul nostru nu este tocmai de invidiat deoarece, dupa cum aminteam mai
sus, materialuI In discutie. destul de numeros cantitativ, nu coniine adeseori suficiente clemente definitorii pe care
sa lc putem utiliza In scopul analizarii problematicii in cadre mai largi. Astfel, pentru mult e dintre situr ile In care
a aparut, ceramica lucrata cu mana este amintita In treacat, doar In contextul general al discutiei intregului
material arheologic din situl respectiv. Mai rare sunt cazurile in care se precizeaza exact locul de descoperire.
pozitia stratigrafica eventualele rnateriale asociative. Studiile In care s-au publicat forme intregi sau intregibi le
grafic. pentru a se putea efectua 0 c1asificare a tipuri lor de vase si 0 analiza a influentelor reciproce dintre
ceramica lucrata cu mana si cea lucrata la roata, sunt destul de putine.
I e. Duicoviciu, La Transilvanio nell' antichita, Bucuresti , 1943.
N. Gudea, 1. Motu, i n Ac(o,\lP 12 1988 p. 229 n. 5, ell un scurt istoric al problemat icii.
x Semnificativa pentru vremea sa este afi rmat ia lui I. Paulovics, care lansandu-se in polemica continuita tii sau a discominuitati i
uutohtonilor in Dacia romuurl, considera ca cercetarile i:ji pierdusera la ucea vreme obi ectivu l - sine ira et studio - deoarecc arhcolcgii
ronului cautau "dovezi iutampla toare pentru propaganda continuitatii romdnesti". Desi valabila in unele cazuri , afirmatiu istori cului
ungur uu rczol va Iondul prob lemei (I. Paulo vics, Dacia keleti hatarvonata. Cluj , 1944, p. 115).
I M. Rusu. in Materiale , 2, 1956, p. 687.
vM Macrea colab. , in Mcueriai e, 5, 1959, pp- 45 5-456.
o Vel.i di scutia din D. Protase , AI/lohfonii in Dacia, Bucure-5ti, 1980, Pl' . 136- 154.

SOCIETATEA: STRUCTlJRI D1NAMICI
Drept urmar e, concluziile cu caracter istoric, de fapt rezultatul firesc al unor studii de asemenea factura,
sunt destul de limitate ca interpretare. Ceramica lucrata cu mana a fost semnalata in toate castrcle si asezarile
aferente acestora. fie ca este verba de cele dispuse pe limes, fie ca ne referim la cele din interior. Descoperirile de
acest gcn nu sunt. asadar, intarnplatoare. datarea lor facandu-sc, in general, lara nuantari . Majoritatea
concluziilor care finalizeaza studiile dedicate ceramicii "dacice", pe baza asocierii cu materialul arheologic de
factura romana. se opresc asupra incadrarii cronologice in secolele II-Ill .
In ceca ce privestc prezenta ei in mediul militar, M. Macrea considera ca aceasta provine de la populatia
dacica folosita la construirea castrelor' sau ca aceasta populatie ar fi fest adusa din mediul dacic. C. Daicoviciu
sustinca ca ceramica provine de la militarii daci recrutati in trupele romano"; din acest moment incetatcnindu-se
teza rccrutarii locale a autohtonilor, bazata toemai pe argumentul prezentei cerarnicii lucrate cu mana in mediiIe
militare. iar in functie de semnalarea acesteia intr-un nivel arheologic mai timpuriu sau mai tarziu, se estimeaza
data de la care se poate vorbi de recrutare locala. D. Protase se indoia, insa, de aceasta ultima posibilitate,
sugerand provenienta ceramicii din rnediul rural dacic".
Un evident pas inaintc 11 prezinta studiullui N. Gudea si I. MOlIl cu privire la ceramica rnodelata cu mana
dcscoperita. in speciaL in castrele Daciei Porolissensis. Autorii pomesc de la uncle observatii privind modul
dcficitar al cercetarilor si publicarii ceramicii "de factura dacica: din castre, propunand unele criterii viabile de
analiza mctode de invest igare a materialului arheologic, crcand un posibil model pentru ccrcctarile viitoare, dar
ramanand. in mare parte, la un nivel teoretic' ",
Yom incheia succinta prezcntare a istoricului cercetarilor, amintind demersul foarte recent al lui M.
Negru. care si-a propus sa studieze ceramica "dacica' din Dacia romana, cu speciala privire asupra Olteniei.
Rezultatele in privint a intcrpretarii materialului sunt limitate datorita operarii cu un numar restrans de fragmente
ceramiee (foloseste doar formcle intrcgi), netinand seama dccat arareori de contextul arheologic si de concluziile
care se puteau formula acolo unde acest lucru era posibiL Considerand, in bloc, ceramica lucrata cu mana si cea
lucrata la roata, de traditio Latenc, ca fiind dacica, autorul nu rezolva polemicile din juru l chestiunii in cauza,
finalizandu-si incursiunea prin fonnularea unor concluzii "consacrate", care nu reies neaparat din analiza
propriului material I I
Fara a avea pretentia de a oferi 0 analiza a intregului material arheologic publicat sau a aceluia avut la
dispozitie. vorn incerca sa oferim. in cele ce urmeaza, 0 imagine cat mai nuantata, asupra ceramicii de traditio
Latcne atcstata in provincie (vern insista asupra accleia lucrat e cu mana, care constituie, de altfeL majoritatea),
rcf crindu -nc cu prccadere la Dacia Porolissensis si Dacia Apulensis. Nu vom exclude situatiile din Dacia
Malvensis si Minor. incercand sa stabilim, pe cat posibiL analogii cu provi ncii invecinate Daciei si chiar cu
unele mai indepartate.
Scopul initial al studiului a fost acela de a ridica anumite probleme [inand de metodologia pe care 0
consideram adecvata abordarii acestui subiect, in paralel cu 0 posibila reactualizare a situatiei, avand in vcdere 0
serie de studii de refcrinta aparute in ultima vreme, eare au atins, in parte, chestiunilc in discutie.
Pe masura ce am parcurs situatiile oferite de analiza materialului in diferitele sale ipostaze, am putut
constata ca 0 simpla reactualizare a temei. raportata la actualul stadiu aI cercctarilor, ar fi fost sortita esecului, in
momentul formularii concluziilor cu caracter generaL daca nu am fi zabovit si asupra discutiilor legate de
onomastica. viata econornica sau de apart enenta ernica a unor necropole. Daca am reusit sa ofcrim unele
intcrpretari corecte, consideram ca asumarea riscului de a sintetiza subiectul legat de ceramica de factura Latenc
din Dacia romana nu a fest lara finalitate.
Yom inccrca sa luam in discutie materialul in cauza, realizand 0 analiza a lui in functie de zona de
provenie!'!a, de reperele cronologice de posibilele influente venite si dinspre colonisti sau dinspre Barbaricum.
In functie de strategiile politice si economice ale Romei. se poate observa in Dacia, dupa cucerirea ei,
conturar ea unor zone de interes maxim. Luand in calcul factoml economic militar, putem diferen!ia 0 zona
militar izata in vecinatatea Iimes -uluL in special in Dacia Porolissensis zona alutana, cu accent pc collIll sud-
estic al Transilvaniei. 0 zona putemic urbanizata, datoritii v'ecinatiilii regiunii aurifere implicit, datorita
intensei colonizari. inca din timpul imparatului Traian, este zona Apulum, Ampclum, Micia, Ulpia
Traiana Sannizcgetusa, Tibiscum. Ne vom referi aici la lerrllOria Drobeta, Romula, Potaissa sau
M. Macrc:u, in sell : 2, 1, pp.282-295: opinii inacceptabile astazi, cunoscind cine anume construia castrul, modul timpul afectat
i.tccstci operaliuni .
C. Daico\'iciu, in Istuda Romalliei.Compendiu, 1970, p.193.
J) .ProtU::iC, up. cit., pp.152-153.
10 (Juuca, Molu op.cit .
I I M. Negro, Ceramica autohtollo dill Dacia romana. e ll privire speciafii fa Oltenia, Diss. 1998].
I. Arhitec tura si habi tat 125
Porolissum. 0 a trcia, denumita conventional zona, ar fi centrul si estul Transilvaniei, mai slab colonizata
rnilitar izata.
Concluziile pe care lc vom formul a, dupa un studiu mai amanuntit al materi alului ceramic in cauza, vor
mea de suferit. in mod evident. dat orita lipsei unei istorii economice a Daciei romane; ultima sinteza in domeniu
tiind. in uncle puncte, " depasita.
Lipsa unor studii monografice solide. pentru matcrialul cerami c, face ca uncle dintre formularile noastre
sa poata par ea lipsitc de soliditate.
Zonele rurale (centrul sudul Transilvaniei)
in mediul rural, colonistii au fost implantati in comunitati compactc, printre autohtoni (sau) in zonele
ocupate de autohtoni, cum ar fi zonele de grani ta (Casol] , Calbor) sau cele miniere
l
'.
in majoritatca asezarilor numite daco-romane nu au fost intrepri nse cercetari ar hcologiee de amploare ' ".
Situatia din zona sudica a Transilvaniei este relativ bine cunoscuta pent ru perioada premergatoare
cuceririi romane. Majoritatca " asezaril or rurale cartate, insa, sunt cunoscute din periegheze sau sondaje. Aceste
asezar i au fost masate in imcdiata apropicre a Oltului, in stanga acestuia, in zona cuprinsa intre Muntii
Cibinului cele doua Tarnave.
o data cu constituirea /imes-ului alutan, in zona castrelor Hoghiz, Cincsor, Feldioara, Caput Stern anim
populatia cstc cvacuata. in accs t mod se poate expliea incetar ea loeuirii in aseza rilc dacic e din zona probabiL
in acest tel. se poate argumenta apariti a unor asezari noi in partea central a a Transi lvaniei. Atestarea asezar ilor
daco-romanc. in maj oritatea lor, este realizata pr in periegheze sau sondaje sumare. Luand in considerare eriteriul
disocicrii ceramicii romane Iuerate la roata, ell cea lucrata ell mana, s-a determi nat. In numeroase cazuri.
caractcrul dace- roman al respect ivei asezari (ex. Ungra Halmeag in Tara Fagarasului, Sacadatc, Bradu,
Talmaciu. Bungra, Cnstian, Bogatu Roman, Pauca in sudul Transilvaniei). Rcitcrand aserpunea conform careia
prczcnta cerami eii luerate eu mana, in nivclul arheologie roman, atesta, in mod implicit, prezenta autohtonilor,
concluziilc, la care s-a ajuns in urma sapaturilor sistematice din mai mul te asezari rurale din zona, nu puteau fi
I I B
16 C 1
17
Ob . I X 0 Sibi I 1 9 R " 0 L hi d M 71
a te c: oart a . aso t, reja ", ena 1 III til , ee mta e ures'.
Dintr e accste asczari cste evidcntiata, prin cercetarile arheologice, dezvoltarea evidenta, dupa cueerire
(deci continuitatea autohtonilor in zonele respective), a asezarilor de la Slimnie, Rusi Sura Mica".
in toate aceste asezari, cantit atile de ceramica lucrata cu mana sunt destul de lnsemnate. Ceramica de
. ,
traditi o Lat ene are, in situr ile mentionate, trasaturi extrem de asemanatoare cu aceea descoper ita in majoritatea
provinciei. anume: pasta grosiera, putin aspectuoasa, arsa neuniform: formele vaselor fiind puti n variate si
influentate de modelele romane. Deeorul aparc pc puti ne vase, fiind realizat din braun alveolare sau crestat e,
valuri sau linii ondulate, butoni simpli. cu sau Tara alveole.
Zona rurala din ccntru l estul Daciei a Iost intens colonizata, inca din perioda tra iana, preponderent cu
cclti norico-pannoni, in curs de romanizare" . Citandu-l pe 1. Fitz, A. Husar sustine ca in arealul norico-pannonic
monumente funerar e de tipul celor descoperite la Seica Mica si Sura Mica sunt atribuite exclusiv aristocratici
tri bale. Asadar, in sudul si estul Transilvaniei, am avea de a face eu comunitati din Noricum, care yin in
imprc una cu aristocratia lor tribala: acestora din urma apartinandu-le monumentele eu pricina. Situatia ar fi,
oarecum. similara grup urilor de illiri si dalmatini, stabiliti in zonele miniere ale Apusenilor.
Faptul ca. in sapaturile efeetuate de Th. Nagler la Seica Mica, nu s-a gasit ceramica lucrata eu mana" ,
iar la Micasasa. conform autorului, in sapaturile din ultimii ani nu s-au descoperit decat put ine fragmente de acest
12 V. Christcscu, Vkna economics a Daciei ramQne, Pitest i, 1929.
B I. Glodariu, in ActaAIN, 14, 1977, p. 122.
H Glodariu 1977, pp. 98-99; Protase 1980, pp. 136-154; I. Mitrofan, in ActaA1N, 9, 1972, pp. 141-162.
15Cfodar i Il 197.7, p. I02 .
10 s. Dumitrascu, 1. Togan, in Lucrdri stintifice. Oradca, 1971, pp.9-IS.
i - M. Macrca, in sen:7, 3-4, pp. 609-610: Protase 1980, p. 46.
tx D, Prowse, Problema continnitcnii fn lumina arheoiogiei numismaticii, Bucurqti , 1966, pp. 42-44, 68-69, 123; D. Prot ase, in
AclaMiY 8, I nL pp , 135- 159
j O D. Protas e, in Apulum, 7/1, 1968.
20 N. Lupu, in Apuillm, 5, 1968, pp. 445-450.
21 D, Prot<lse, V. Lazlir, M. Grozav, inApulHm, 25, 1988, pp. 194- 195 fig. 9-10.
n Cjl odariu 1977, p. 107; I. Glodariu, In Swdii dacice (coord. H. Daicoviciu), 1981.
D A. Husar, Cel, i 1i gemwni III Dacia romana, Dis$" [Cluj-Napoca ], 1998, p. 53.
Giodarill 19 77, p. 106.
126
SOCIETATEA: STRUCTURI SI DlNAMICI
uen". se datoreaza. in mod evident. influenlei marilor ateliere de olari de la Micasasa si, nu In mod obligatoriu,
faptului ca autohtonii Iipsese din acea zoni Un fenomen interesant, [inand dc productia ceramica de aici. este
rcprczentat de descoperirea In zona cuptoarelor sau In interiorul acestora, a unor fragmente de ceramica lucrata cu
mana. asociate cu ceramica comuna de factura romana" . Decorul acestei categorii ceramice este reprczentat de
brauri alveolare sau siruri de alveole" sau de striuri". Remarcabile, In discutia noast ra, sunt vascle lucratc la
roata. decorate cu brau alveolar sau cu sir de alveole". Situatii similare au fost lntalnite In centrul de olari de la
Cristcsti", la Porolissum" , Napoca", Gilau
33
etc. Preluarea unor motive decorative, apartinand repertoriului
eeramicii daciee. de catre diverse ateliere de olari, se constituie In parte a unui proees de aculturatie din care fac
pane. ca emitatori si receptori, In acelasi timp, atat modelcle tipic romane, realizate la roata, cat si cele apartinand
perioadei preromane. Nu eredem ca, la acest nivel. rnai exista posibilitati de detenninare a etnicului
"utilizatorului". Totusi, aceste exemple de utilizare a unor elemente de decor "dacice", In centrele de olari, sunt
dcstul de purine. Este de presupus ca produsele ceramiee luerate cu miina sunt rezultatul unei "industrii casnicc".
Accasta avea 0 important a sporita In zonele rurale mai sarace. care se cornporta, pe anumite segmente de
productie-schimb, ca niste cvasi-autarhii. S-a putut observa, din studii efectuate In alte provincii ale imperiului. ca
volumu! de ceramica grosicra lucrata eu mana, folosit In anumite asezari, este invers proportional cu cantitatea de
ceramica de import sau de buna calitate. produsa In marile officinae ale provinciei" . ccrarnica nu era
dcstinata schimbului. folosindu-se la scara locala. Ar mai fi de amintit aiei ca. in marea lor majoritate, oalele
lucrate cu mana au fund plat. eeea ee pledeaza pentru folosirea lor la gatit, fapt subliniat si de extrem de
frecventele urme de ardere secundara pe care Ie prezinta fragmentele ceramice in cauza. Este de presupus ca. In
uncle dintre aeestea s-a gatit un anume fel de mancare. lucru care ar putea explica raspandirea lor relativ
unif orma.
Tot In legatura cu raportarea la atelierele eeramice, se poate observa ca in preajma acestora are loc un
fenomen de "inhibitie", legat de producerea ceramicii lucrate cu mana. In special In jurul marilor erase, care. de
la sine inteles. sunt deservite de centre de olari, precum In zonele limitrofe marilor ateliere ceramicc, productia
ceramicii lucrate cu mana este mai redusa" . Consideram, facand apel la logiea istorica. ca acest fenomen se
datoreaza. in primul rand. costurilor rnai reduse cu care ceramiea putea fi procurata In aceste zone. avand In
vcdcrc lipsa unor adaosuri comerciale sau a unor cheltuieli de transport sau de varna. Nu "om inccrca sa mutam
interpretarea ceramieii lucrate eu mana, dinspre semnificapile etniee insprc cele pur economice, insa. consideram
ca 0 sugestie in acest sens. venita pe fondul argumentelor enumerate mai sus, este binevenita. Datorita stadiului
ccrcctarilor in domeniul ceramicii, de la noi, nu vom putea obscrva aria de raspandire a produselor diferitelor
officina din Dacia, neputand stabili. prin unnare, eventualele zone de demarcatie intre acestea. Ccrt este ca, au
existat mai rnulte ateliere de olari. ca Micasasa, Cristesti, Apulum, Ampelum, Romula, Porolissum - pentru a da
doar cateva exemple - In care s-a produs ceramica lucrata cu mana sau lucrata la roata In maniera traditionala,
Latenc. alaturi de terra sigillata, ceramica stampilata si ceramica fina uzuala. Fenomenul nu a primit. inca.
"5 I. Mitrofan. .i..yezarea ramana de fa Micasasa, Diss. , [Cluj -Napoca], 1993, pp. 115- 116 pI. 53; M. Blajan, E. Stoicovici . P
Gcoroceunu. C. Pilcurariu, in Moris io, 8, 1978.
Mit rofan op.cit. , p.66, 125, pl. 53/5,9. Descoperiri similare s-au facut la Slavcni {Gh. Popilian, in Oltenia, 3, 19&1, p. 30 pl . &),
Tibi scum (D. Benea, in Potai ssa, 3, 1982, p. 27), Buridava-Stolniceni (Gh. L Petre, in SCIV, 19, I, 1968, p. 147 fig. 2/1 ), Cristesti (A
Fi limon. in Revistu de preist orie si antichiuui nationale, II-IV, 1940, pp. 92-94). in cazul de la Buridava , prczentat mai sus, Gh. Bichir
(i n SCIVA -10. 1,1989, p" 46 ) considers caeste neconforma eli realitatca parerea pot rivit carcia in cuptoml m. 1 au fost arse impn:unu
(Gh. l. Pet re op.cit.. p. 156, idee aceeptatIt de O. Floca colab., Aficia.G11Iplll de cliptoare pentl1/ ars ceramica, Dc\'a. 1970,p. 46)
Vase IUl.: rate la roaUi vase Iucratc eu mana, Ia lei vasele arse oxidant sau inoxidant , adie u intreaga ccmmica adunaUi di n zona
cuplorul ui . Potrivit lui Gh. Bichir , vusele lucrate la roata nll erau arse in ell l.:de Illcrate eu mana , tapt care nu sehimM
muh uatclc deoa rcce ne faptu l .ca aces.tca, urml't , au p rodu:-; c sall "in accstc de olari:.
- hagl11cntc IUl.: ratc en mana, decorate eu brau al veolar butOlll, au tost descopcnte mtr-un bordel sltuat 111 part ea slHl lca a
(l3lf,jull ,olab. uVeil.. p.61 pI. XXXIII -5.)
11<; op.cit .. pl. 53n-9,12.
op.cit. , pi 53/10-11.
D. I'rotase, .-l.u(ohton ii ill Dac ia, 1980, pp. 157-158, V. Lazar, Repel1on"fll arheologic al judo Targu 1995,
p. 105.
_, I N Gudea. PorolisSllnl I. Un compex ar/zeologic doco-roman fa margil1ea de nord a Imperil/Illi Romall , (= .-letaA!P, 13), Zalau, 1989,
p.9:'2 pI. XCVIII28: N. Gutlea. Poroliss/lm fl. Vama rumana. 1996, p. 325 pI. XLl I3,7,8,1O.
amabiUi V.
33 I-' MilrCLL 0 Tt:ntca. in Ramer und Barharien an dell Grellzen des rijmischen Dakiens (= ActaA1P, 2 1), (Hrsg. N. Gudea). ] 997, p.
268 pI. XViJ3: b) inedi t.
Willcll1 .J. Van in Re i Crelariae ROn/auae Falftolll m Acta (= RCRFActa), 25/26, 1987, p. 363.
G. Popi lian, in Eludes sur la ceramiqlle romaine et claeo-romaine de la Dade et A/i sle Inf b l are, I, Timi;;oara, J997, pp. 7-20: Gh.
Popi lian, in ThracoDacica, 1, 1976, pp. 279-286.
I. Arhitectura si habi tat 127
irnerprctan satisfacatoare, in afa ra de cea a atestarii autohtonilor in zona respectiva. Este posibil ca utilitatea
vaselor de care vorbim sa ne scape dupa cum aminteam mai sus.
Interesante sunt polemicile purtate in jurul problematicii necropol elor de la Soporu de Campi e"
Obreja" .
Primul care a fonnulat obiecpi in legatura cu atribuirea acestor necropole autohtonilor a fost K. Horedt.
Accsta considera ca. la Soporu de Campie, este yorba de admigrari din Barbaricum. in a doua jumatate a
secolului al Ill -lea" , considerand, apoi , ca aceiasi situatie se regaseste si la Obreja" , Pe aceeasi pozitie cu K.
Horedt se situeaza C. Opreanu, care opercaza 0 diferentierc intrc cimitirelc de la Soporu de Campie, Obrcja, pe de
o parte. Locusteni. pe de alta part e. Primele doua Ie dateaza ca incepand dupa incheierea razboaielor
marcornanice. iar inceputul necropolei de la Locusteni il dateaza in prima jumatatc a secolului al Il-lea, adica
inccpand cu domnia lui Hadrian" . Tinand cont de piesele de factura bar bara, analizate in cele doua studii
aminute. consideram ca este indrcptat ita at ribuirea, macar In part e, a acestor necropolc, unor grupuri de barbari
colonizati de romani in Dacia. Prin urmare, parte din urnele funerare "de traditie dacica' (mai ales cele cu semne
"tamga"), trebuie atri buite acestora din urma, fapt care nu schimba prea mult datele pr oblemei puse in tennenii
continuitatii autohtonilor in provincia romana Dacia.
Prin analogie. 0 situatie ascrnanatoare poate fi in necropola de la Iacobeni. data Iiind situarea In
vecinatatca celei de la Soporu de Campic". Desi autorii includ necropola de la Iaeobeni in grupul neeropolelor
Soporu de Carnpie-Obreja, vasele eu aspect globular, prezente aici, pe post de ume, au bune analogii in Raetia si
Pannonia" .
in legatura cu stapanirea romana In zona sud-estica a Transilvaniei, exista 0 intreaga serie de polemici
care. insa, nu constituie obiectul studiului nostru. lnteresante pentru noi pot fi , eventual, stabi lirea datei cuccririi
de catre romani a accstei zone, dat.area elementelor de fortificatii si a materialelor aferente, precum apartenenta
sa la Dacia Apulens is sau Malvensis, lmediat dupa cucerire, aceasta zona nu a fost colonizata, asemeni sndului
Moldovci si estului Munteniei, indicand. poate, 0 anumita stare de provizorai". 0 data cu atacul roxolan din
/ 1711 1g au lost parasite castrele de la Drajna de Sus. Ta rgsor, Malaiesti si Rucar. Pentru noi sunt interesante
cazuri le de la Drajna dc Sus" si Rucar" , intrucat in locurile indicate a fost publicata ceramica lucrat a cu mana.
Datarca accstor castre este extrcm de precisa, putandu-se opera in viitor un material destul dc variat si bine datat .
Intercsant. in cazul Drajnei de Sus. este un vas lucrat cu mana, care are figuri antropomorfe'", cu analogii in zona
renana" . Rasnov, Baloga. vicus Samum (datab il incepand cu sfarsitul secolului II - inedit). in cazul caste/han-
ului de la Rucar aparitia ceramicii de traditio Latene, bogat ornamentata, trebnie legata de prezenta cohonei II
Flavia Bessorum. recrutat a din mediul tracic. Soldatii sau insotitorii acestora au adus. foarte probabil, olari sau
tipuri de vase traditionalc, 0 situatie interesanta 0 ofera cast rul de mar s (probabil) de la "Drumul Carulu i".
Materialul ceramic este publ icat insa, destul de laconic" . Aici s-a descoperit un vas de cult cu imaginea lui
Cemnunos, fapt care cste legat de prczenta unor militari de origine celtica (galli)."
lntr-un studiu privind persistenta populatiei dacice In sud-estul Transilvaniei, Z. Szekely indica
descoperirea unor fragmente ceramice In cast relc de la Bretcu si Olteni, rara a oferi date suplimentare' ".
Publicarea rczultatelor cercetarilor din cast rul de la Bretcu a fost facuta de N. Gudea. care amintea existenta
, ,
.'0 D. Protase. in Omogiu lui Constantin Doi coviciu (= Omf'D), Cluj, 1960, pp. 455-456; D. Protase, in Materiale, R, 1% 2, pp. 527,
536. 532 fig. D. Protase . in Dacial'[S, R, 1969, pp. 29 1-317; D. Protase, Un cinutir daci c de epoca romand lo SOPOI1/ de
Cdmpie, Bucurest i, 1976.
:<7 Protase Problema continuitatii , pp. D. Protasc, I. Milea, in ActaA1N, 6, 1969, pp. 525- 530.
" K. Horedt . ill SCIV, 18. 4, 1967, p.538; K. Horedt , ill SCIV, 24, 2, 1973, pp. 305-307.
.N K. Horcdt. Siebenb Crgen im Spdtrdmischer Zeit, Bukare st, 1982, pp. 43-56; contra Protase 1976, pp. 83-87 si Gh. Popi lian,
Xecropola dace-romano de la Locusteni. Craiova, 1980, pp. 101- 103.
IV C. Oprean u. in Ephem.Vap, 7, pp. 120- 130: C. Opreanu, Dacia romami Ii Barbwicllm, 1998, p. 103.
11 Prolase , Milcu op. ci t., p. 527 fig. 45 .
12 E. B6ni:-; , Die Kai serzeitliche keramik vurl Pamw1Jien, Budupest , 1942, p. 96, pI. XIVII 4,15; XXXVIII/8: XLilIl 2. 14.
n I. Bllgdall-Gitaniciu, in Acta.\lN, 1969, p.478; Z. Szekel y, in C"midava, 4, 1970, pp. 49-54 .
... Gh. $Id im. in Dacia, 11-12. 1945- t947,p. 131-133.
L Bogdan-Cataniciu , in ActaAfN, 22-23, 1985-1986, p. 20 1-211.
.I: !fle/ clII 1945-194 7, p. 131, fig. 13.
J , E. Gose , Gef asstypen der r6mischen keramik Rheinland, 1976, pp. 44-4 5, tabeI51-52, fig. 522-525.
.:x F. Costea , in Clfmidava, 14, 1989, pp. 4-7; F. Costea, inCumidava, 15- 19, 1990-1994, pp. 36-54; Fl. Costea , Repertmill! arheo!ogie
a! jllde! lIllli 1995.
,l'-l Fl . Costca, in EphemNap , 3. 1993, p.137: A. Hll sClr 1998, p. 151.
:'>0 SZl'ke(v / 970, p. 53.
12S
SOCIETATEA: STRUCTURI DlNAMICI
"ceramicii dacice"; aceasta fiind prezentat a strict statistic, lara a da informatii cronologicc"; ele fiind oferite
foan e succint de M. Macrea" .
Polemici privind datarea unor fragmente lucrate Cll mana a suscitat cazul castrului de la Rasnov. Acestea
au fost publicate ca fiind ceramica dacica" ,
Consideram ca pc buna dreptate D. Protase afirma ca acestea apa rtin, in pane, culturii Schnekenberg, "Ia
ca acasa in zona rcspcctiva':" . Unul dintre autor ii studiului rcspcctiv rcvine asupra problemei, opt ani mai tarziu,
sustinand ca anterior nivclului de cultura roman din castrul de la Rasnov nu se afla unne ale unei locuiri in epoca
, . .
bronzului" .
Se pare ca zona sud-estica a provinciei a fost foarte slab populata, intrucat semnalarile unor asezan
rurale sunt rarisime" . Explicat ia acest ui fapt ar putea fi trans formarea zonei intr-un spatiu militar. in
exclusivitatc, cum pare sa fi fost initial Dacia Porolissensis.
Mediul militar. Descoperirile de ceramica lucrata cu mana in castre sunt net superioare din punct de
vedere cantitativ. Acest lucru este pus, in primu! rand, pe seama cercetarilor, mult mai avansate pe acest segment
al arheologiei romane provinciale,
in general. ceramica de aceasta factura este identificat a in toate nivelurile fortificatiilor pe aproape
intreaga suprafata cercctata a acestora" . Nu vom insista aici asupra insirarii tuturor atestarilor. pcntru ca acest
11Icm ar necesita un spatiu prea amplu , iar concIuziile care s-ar fi putut tragc, pentru fiecare cxernplificare in
pane. nu ar f diferit prea rnu lt de la un caz la altul, Este interesant de urmarit, treciind peste ipoteza rccnuarii
locale timpurii. care este relatia dintre tipur ile de vase de acest gen, tipurile de decor si etnicul trupei care a
stational in castrul respectiv: incercandu-sc realizarea unor analogii Cll cerami ca comuna din lara de origine a
trupei. S-a observat ca exista 0 relatie intre onomast ica unor soldati, numele trupei zona de provenicnta a
accstcia" .
Se obscrva, daca luam in calcul cele mai relevante exemple: Buciumi" , Bologa
60
, Porolissum' ", Gi lall" .
RlIcar
63
Rasnov", Tibi scum" , ca se pot face numeroase diferentieri intre formele vaselor, decoruri . compozitia
pastei. temperatura de ardere, evolutia fonnelor etc.
Cccetarile din vici militari ar trebui sa completeze imaginea despre artefactele din cast ru, astfel incfit, sa
se poata observa 0 eventuala relatie int rc cele doua sau sa se identifice 0 posibila confecti onar e in figlinae-u:
viclis-lIll1i. Acest fapt va ramane de domeniul proiectelor deoarece cercetarile arheologicc sunt putin extinsc in
accasta directie. Rezultate notabile au oferit sapaturile de la Brancovenesti'" sau eele din vicus Samum"; precum
cele de la Tibi scum'" sau Enosesti-Acidava " ,
Pentru situat ia din Dacia Porolissensis - 0 provincie parca special creata ca lin (ask-force militar. care
despane iazigii de roxolani - N. Gudea si l. Motu observau ca "ceramica lucrata Cll mana de factura dacica .. este
abundenta in castrel e acesteia, in special in nivclul arheologic corespunzator secolului III?O Faptul este oarecum
paradoxa! daca ne gandim ca formele ceramice de trad itio Latene, care au suferit 0 puternica influenta din partea
N. Ciw.le'L in .-Icta.\ /P, 4, I YXn, pp. 255-165.
Macrca. in SCIV, 2, I, )951, p.293.
-o N. GudcaI Pop, Custrul roman de fa Rdsnov-Cnmidava, Brasov, 1970.
Pro/use / 980. p. )..17 11 .2.2.
Gudea. \10111 1988, p. 229 n. 5
F. Costea, in Cumidavu , 4, 1970, pp. F. Costea. in Marisia, 15-22, 1985- 1992, pp.SS-6S: Costea /995.
s- Gildea, Alofll 1988, p. 230.
Adela Puki, Popnlatia dill Dacia de Nord in lumina izvoarelor epigrafice, Diss. , [Cluj -Napoca, 1998).
N. Gudea, in SC1V, 21, 1970, pp. N. Gudeu, Castro roman de la Buciumi, Cl uj , 1972.
00 N. Gudea, in ActaAIN, 6, 1969, pp. 503-509: N. Gudea, in Apulum, 15, 1977, pp. 169-26 1.
0' Gudea /989. pp. 50 1-504 , 950-953; Gildea /996. pp. 56-57, 224-225, 325, 330-331.
02.\l arell, Tentea 1997, pp. 221-268.
13ugdan-Cattmiciu 1985/1986, pp. 201-211 .
6..\ Gudt'u, />up 19 -:0, pp. 14, 57-58.
P. Rogozca, in TibisCIIS, 7, 198R, pp. 165-17 9.
ll(> D, Prot<:lse, A Zrinyi, Casfl1l1 ci vila de la Briincovellqti, 1994.
(>"' D. !:-;w.: , Adia na Isac, F. Man.:u, O. Tentea, in Cronica cereetal'ilor arh eologice arIJeologiee. Cump(wia 199i, 1998, pp.
15.
oil Doinea Bencl1, P. Bona, TibisClInt, 1994.
(ill C. Prcda, Aurdi11 Grosu, in Arhi\'cle Olteni ei, seric nouu, 8, 1993, pp. 43-55. Ceramica llicrala Cll Imina a lost pllbli cata de
Ncgm. I Ciud , in Arhive/e Oltel1iei, 12, 1997, pp. 23-29.
0Gudea, .\ f ofl l /988, p. 230.
I. Arhitectura habitat 129
ceramicii romane in faza Latene 28 2C
71
, se mentin intr-o forma aproxirnativ neschimbata sub influenta directa
si nernijlocita a atelierelor romane. Sunt cunoscute cateva cazuri de preluare a unor forme din cele lucratc la roata
si invcrs (prin prezenra unor elemente de decor dacice pe vasele lucrate in officinae romane - amintite anterior).
Este evident ca avem de a face, in unele zone, cu preluarea reciproca a unor forme sau modele, tiind yorba de un
fenomen de aculturatie. In cazul preluarii unor clemente de decor dacice de cat re diferiti olari romani. fenomenul
poate Ii intelcs Ill. numai ca 0 adaptare a vaselor respective pentru gustul dacilor aflati prin iruprejurimi" , ci si ca
o trasatura, in sine, specifica ceramicii provinciale din Dacia.
Daca incercam sa urmar im 0 evolutie tipologica a acestor forme ceramice lucrat e cu mana, din castrul de
la Gilau. se poate obscrva un pr im element de discontinuitate, anume prezenta incepand cu tinalul fazei Gilau II
(databila de la 117111 8 pana undeva dincolo de mijlocul secolului 11)73, a vaselor decorate cu brau alveolar sau
simplu. dispus deasupra diametrului maxim al va sului, precum prezenta decorului cu alvcole pe buza vasului si
cu butoni simpli. aplicat i, prin prcsare, pe umarul vasului" . Tot acestei faze ii apartine un fragment de ceasca cu
alveolc in jurul bazei". tip ceramic care va evolua in perioada urmatoare, Gilau III - databi l in secolul Ill" .
Cunoastern douasprezece ccsti de acest fel. Tot in faza Gilau III sunt semnalate vase borcan, intr-o forma
"neevoluata".
Acest aspect de "retardate" poate ti cxplicat printr-un aport de daci Iibcri, in ale caror zone extra-
provi nciam formelc ceramice s-au mcntinut mai putin alterate de influenta romana. Afirmam acest lucru,
bazandu-ne si pc observatiile facutc intr-un studiu asupra cestii dacice cu alveole ia baza de catre C. Oprcanu" .
l.uand in discutie ccstile amintite, de la Gilau, C. Opreanu stabileste provenienta lor, pe baza multiplelor analogii
de perioada "rornana tarzie' cu situatii din Moldova sau Muntenia, sustinand ca cestile cu alvcole la baza din
castrul de aici apartin unci faze postromane, inexistenta insa la Giliiu". Credem ca este yorba de 0 receptio de
barbari care au prcsat granita in decursul razboaielor marcomanice" .
9 situatie arheologica relativ asemanatoare cu cea discutata anterior pare sa fie intalnita in vicus
Sa/11I1I11. ln urma campaniilor de sapaturi arheologice dintre anii 1995 si 1998 s-a putut observa ca dezvoltarea
locuirii. in parte ccrcetata a asezarii, sufera 0 mutatie interesanta. Daca in nivelul timpuriu roman (sunt
idcnti fl cate pana acum doua faze principale ale locuirii) cladirile aveau planuri rectangulare destul de riguroase.
in a doua taza loeuirea se va face in bordcie, carora Ie corespund platforme de pietris cateva fantani, Inloeuirea
in aceasta din urma faza a inccput numai dcvreme de 177- 180' ", adica dupa razboaiele rnarcornanice. continuand
cu siguranta sub Severns Alexander, din timpul caruia dateaza 0 rnoneda descoperita in nivelul de folosire al
pietrarului unui bordei. Putem presupune, asadar. ca dezafectarea cladirilor din faza I si locuirea in bordeie ar
putea indica. de ascmenca, 0 recepti o de barbari proveniti probabil din Tara Lapusului, daca tinem scama de
oricntarea portii p raeto ria "intotdeauna spre dusmani". Probabi l ca acestia au bencficiat de subsidii importante.
fapt indicat de materialul arheologic bogat care a fost descoperit in bordeie: terra sigillata. S1iela, tibule,
ccramica de buna calitatc etc: pe liinga produse "speeifice" (eeramiea lucrata cu mana, coame oase retezate
Unneaz,'l ea analiza detaliata a materialului arheologic continuarea cercetarilor sa aduca informati i
suplimel1lare. .
Putem admitc prezenla unor barbari, dupa riizboaiele marcomanice, in zonele militare, care sa Ii utiliz, 1t
parte din ceramica uzualii lucrata cu mana, ceramicii ce constituie obiectul studiului de fala.
Pentm perioada inwdiat urmiitoare cuceririi, este de presupus cii part e din ceramica lucrata cu mana a
fOSI confeqionala, comandala sau utilizala de ciitre soldalii recmtali in provinciile invecinate, unde producerea
unor astfel de I'ase ceramicc a continual, de asemcnea, in perioada romana" .
"I Conlimn ..: ronologiei LGlodariu, ]st otio Ronui"iei . r rollsi!vania, CIuj -Napoca, 1997.
Gl udariu 199':". p. 125. .
D. Isal.: , AI. Dial.:onesl.: u, C. Opreunu, in POTaissa, 2, 1980, pp. 29-54; D. Isal.: , S. in EphemNap, 5, 1995, pp. 106-IOX.
.HaIell. Telltea 1997, p.168 pI. XVI/l -7.
Ibidem, p_ 26(l pI. XIVI2 .
'0 fhidelll . p.266 pI. XIVII.3 -7, p.267 pI. XVt l -6.
.- C. Oprcunu, in J:..phemNap, 3, 1993, pp. 235-160.
-" in L:astml rOI1l i.l1l de la Gilliu IlU a test semnalatii existenta unci faze post remane (Afarcll. Tentea J997, p. 140) nici a unor
datahilc in accastrl pc-ci oada, I.: umar putea fi. anumitc lipuri de tihulc sau ccramica neagra Iustruita.
" C. Opreanll, Dacia /"0/1/ (111(1 l i IJarbal"iclfnl, Timi:joara, 1998, p. 114.
><: 0 ! SlI C l i colah . J998. p. 14.
" I Ihidem. p_15.
Pentm PannoniiJ (Interior Superior): BOllis 1942. pI. I-XV; 0. Brukner, Rimska keramika ujllgoslavellcom dellt pro\'ill cije DOl/je
PW1f/ ollije. Beograd, 1981, pI. 2-5; G. Kahakcievu, 35, 1997, pp. 33-40; Noricum: E. Schindler Kaudelka, RCRFActa, 35,
IYY7. pp. 116- 15: V.V.Perko,RCRF:4cta, 35, 1997, pp.165- 172.
sens.
Este probabil ca prezentei ceramicii lucrat e cu mana, existcnte in castre, in forme foarte diverse, sa nu-i
fie suficienta 0 singura interpr etar e. ci mai multe posibilitati coroborate in functie de reperul cronologic: Ia
inccput ar putea fi verba de influenta gustului soldatilor, mai tarziu de contactele cu autohtonii si, in unele cazuri.
cu barbari i. Elemente ale acestor cazuri trcbuie aplicate in funcrie de situatia arheologica data.
Chiar daca situatia Daciei nu este cu totuI asemanatoare unor regiuni din Britannia, sc poate face 0
paralela in ceea ce priveste productia de ceramica. P, Salway, si nu numai el, considera ca in Britannia existau
doua pietc: ., una servea direct necesitatil e annatei, cealalta era pcntru populatia civila, Armata aducea cu ea un
stoc. Cu ea sau putin dupa ea. veneau si ciiliva olari, dar sunt foart e curand folositi olari locali " .
La randul ci, Vivian Swan observa ca, in timp ce marea industric ceramica era concentrata sprc
satisfacerea nevoilor armate. piata civila era aprovizionata de atelierele localnicilor. Accstea produc vase d,e
bucatari e adesea influentate de traditia din Latene-ul local multe continua sa fie modelate cu mana, sau in parte
cu mana, pe durata intregii epoci Referindu-se la sosirea armatei la Yorkshire, Vivian Swan arata ca
armata avca purine posibilitati de a alege: sa import e ceramica de pe continent sau din sud-estul Britanniei sau sa-
deschida propriil ej iglinae, folosind soldati olari sau contractori, ori sa incurajeze indigenii sa-si imbunatatcasca
si sa-si exunda product ia lor. Dintre toti, numai ultimii puteau fi beneficiarii pc termon lung, Faptu l ca militarii
au ales ioatc trei optiunil e "estc 0 dovada a pragmatismului a adptabi litatii romano?" . .
Ccramica autohtona s-a putut mentine. pe de alta parte. deoarece , probabil, a existat 0 cerere in acest
SOCIETATEA: STRUCTURI D1NAMICI
130
Zonele urbane. Au ca principala caract eristica cxistenta marilor officinae, care produc un fenomen de
inhibitie in randul producatorilor de ceramica lucrata cu mana, dupa cum am vazut mai sus, in cazur ilc asezarilor
de olari de la Micasasa si Cristesti. Ceramica produsa in ateliereie respective trebuic sa fi surclasat. in mod
evident. productia de cerarnica lucrata cu mana prin randement. calitate, cantitate pret. Totusi. intr-o pr ima
taza. cerami ca Iucrata cu mana estc atestata la Ulpia Traiana Sarmi zegetusa" , Tibi scum" Napoca" .
Dezvoltarca acestor erase aduce cu sine disparitia ceramicii lucrate cu mana, Iapt explicabil prin efcctele
economicc benefice produse de dezvoltarea lor. Accst fenomen se petrece invers decat eel derulat in castre, unde
numarul de fr agmcntc ceramice lucrate cu mana sporeste in fazele tar zii ale fortificatilor. Ceramica lucrata cu
mana. atcstata in aceste niveluri timpurii ale oraselor. a fast considerat a, pe baza asocierii cu alte artcfactc prin
raponarca la rezultat cle cercctari lor onomastice. ca fiind. in mar e pane. de Iactura norico-pannonica. S-a afirmat
accst lucru datorita prezentei pe pcretii vaselor a striurilor".
Un alt tip de vase, cu numeroase analogii in mediul norico-pannonic, sunt cele globulare'". cum sunt
'1 d 1 0 '1' 91 I b 9' Tibi 93 S' 94 P I' 9' S b d
cazun e e a 1 au , aco em '. 1 lscum . arnuzegetusa , oro lssum . e poat e 0 Se rva, at, ca acest
tip nu ofera diferente prea mari lntre mediul urban si eel rural sau mil itar.
Tr ebuie operate distinctii foarte atcnte in privinta atribuirii. in corpore, a ccramicii cu striuri populat ici
cclticc din vcstul imperiului. Sunt suficiente cateva analogii cu vase din mediul dacic preroman" , pentru a fi mai
prudenti in aceasta directie. Sunt em convinsi dc faptul cil cercctarilc arheologice viitoare. dublate de studii ale
difcritcl0,r categorii de artefacte. in domeniul onomasticii si al vietii spirituale, va aduce clarificarilc viitoarc.
In concluzie, am putea spune ca a analiza cu caractcr monografic a ccramicii lucrat e cu mana sc poate
rcaliza. cu rezultate fructuoasc, in conditiile in care sc vor putea defini anumiti indicatori. cum ar fi: raporturilc
X.' P. Salway, Roman Britain. Oxford, 1987, p. 641.
*1Vivian Swan. apud. Salway 1987, p. 642.
Ibidem.
So A. Ardet, in Thraco-Dacica. 12, 1991, p. 138 si unn.
" Belleo 1980. pp. 27, 31 li g. 101l-4: Rogozea 1988. pp. 165- 179.
xx S. Cocis. V. v oisian, Adela Paki, M. Rotea, inA-croA-IN, 32/l, 1995, pp. 636-637.
'" Arde; 1991, p. 140 li g. 3/A, E, p. 141 tig. 4/C-D, fig. 5/A-C; Rogozeo 1988, p. 1691pI. ill!.!, p. 173 pI. VIl iS; Husa r /998, pl . Ill-V.
"0 Brukner 1981, T 78 - T 81, T 88; Bon; s 1942, XVIII/to- I I: O. Urban, Das Grabelfeld von kapfens tein (Sleinfl/ ark) lind die
RrJmisc!'ell Hiigel grtibel' in Osterreich, MOnchen, 1981, p. 35: M. Gtiinewa ld, Die GeJasskeramik des legi olls/agers VUII Cam ull lllm
romischc limes in Qstcrre ich 29), tar. 88/1-4: Eva Bonis, Die Spti tkeltische Sied/llng Gellerthegy-Taba n. Budape::;t , 1969, p. 188
Xl linn.
I Afarcl/, Tel/fea 1997, pI. Vll-IX.
91 Ve/j nota 4 1.
" Ragazea 1988, p. 169 pI. ill !.!, p. 170 pI.IV!.!,3.
tig. 3-5.
" 5 Gildea 1989, pp. 326-33 1 pI. XLII-XLVII 1-19, ell observatia unete dintrc accstea prezint5 aspectul de vas globular datoritrt
rcconst ituirii grafice .
% Vezi I. H. Ceramica daco-geT;ca. eu specialci pl;vire fa TrallsilvGnia. 1969, p. 210, pI. CVIII9, CVIIl/9,1O.
I. Arhit ec tura }i hab itat 131
exacte dintre ceramica Iucrata cu mana cea lucrata la roata - de productie locala, raportul dintre numarul
importurilor eel al produselor locale, dupa ce s-au stabilit principalele centre de productie si aria de difuzare a
produselor acestora' ". Apoi, varietatea formelor, a decorurilor si a tipurilor de pasta, influentcle pe carc le-a
suferit aceasta dinspre ceramica confectionata in marile ateliere romane, dinspre cea de traditio Latene, adusa de
colonisti sau de barbari, incepand cu sfarsitul secolului al Il-lea. 0 cercetare sistematica, de detaliu, a intregii
cantitaji de ceramica lucrata cu mana, este singura posibilitate care ar putea contura grupuri distincte de
ceramica. Asupra acestora din urma se va putea discuta In Iegatura cu apartenenta etnica a utilizatorilor acestora.
Ceramica lucrata cu mana cea realizata la roata de factura Latene trebuie interpretata in mod diferen-
[iat. ca produs al mai multor vectori. Utilizatorii acesteia pot veni din mai multe medii etno-culturale. astfel incat.
atribuirea ei. in bloc, populatiei autohtone nu este in spiritul adevarului stiintific. "Iconoclasmului" multor
interpretari de pana acurn, nu trebuie sa i se contrapuna 0 negare in totalitate a caracterului dacic al unor forme
ccramice de acest Iel, cu toate ca tentatiile unor analogii sau asocieri, cu diverse tipuri de materiale, sunt multiple.
in mediile urbane, deci in aprop ierea marilor officinae, ea se gaseste sporadic din motivele enumatc mai
sus. in mediile militare identificarea ceramicii de aceasta factura poate avea mai multe explicatii: cea din nivelele
timpurii poate fi apanajul colonistilor sau al scldatilor, mai tarziu putandu-se vorbi de schimburi comerciale cu
dacii si chiar de receptio de barbari - in special in zona de limes.
Analogiile cu situatia existenta in Moldova si Muntenia sunt multiple. discutarea in amanunt a acestora ar
trebui sa constituie obiectul unor studii speciale. Trebuie amintit, insa, ca fragmentele "suspectate" ca apart in
unor populajii, stabilite in special in vecinatatea castrelor de pe limes. au analogii in prima faza a culturilor
carpica" Chilia-Milnari" si nu in faza a doua a acestor culturi, cand produsele ceramice sunt mai evoluate.
Cele mai trecvente forme ceramice sunt, ca in eazul Daeiei, vasul borean si ceasca dacica, celelalte forme sunt,
simptornatic, de provenienta romana sau influentate de acestea' ?'.
Prezenta "ccstii dacice", asociata cu ceramica de traditie Latene, care constituie obiectul studiului de fala,
indica apartencnta etnica a acesteia. in aceste cazuri putem afirma ca este yorba de atestarea unor daci din
interiorul sau. mai degraba. din exteriorul provincici. Forrnele cele mai des intalnitc sunt cele cu 0 toarta. aplicata
sub inaltimca buzci, precum si cele la ra toarta, numite. In uncle cazuri. "cupe". Unii cercetatori au sustinut ca
acest lip de ceasca are legatura cu "catuia sarmatica fara toarta'! " , afirmand in concluzie ca acest vas nu cstc cu
siguranta dacic. Initial, se considera ca acest tip de vas apare abia In prima jurnatate a secolului al Ill -lea p. Chr..
pe baza unei descoperiri de la Soporu de Campie
lO
' . Acest tip aparc, insa, mai devrerne. in a doua jumatate a
secolului I p.Chr.. fiind atestat In cateva asezari dacice preromane, intr-un numar ceva mai mic dccat fonnele
"clasice": asa cum se poate observa din descoperirile de la Arpasu de Sus, Slimnic' ?' Capalna' ?' . Cu toatc
acestea, V. Ursachi sustine ca ccstilc lar a toarta, descoperite In asezarea deschisa si pe acropola la Brad, apar inca
din secolul I a. Chr. continuand in ultimul nivel, datat in secolele I-II p.Chr.
105
Interesant este cazul reprezentat
de ccstile decorate cu alveole de j ur irnprejurul bazei. Aeestea au fost studiate mai recent, cum am ararat mai sus.
de catre C. Oprcanu, care. In demonstratia sa, se baza, in primul rand, pe descoperirea acestora in unele eastre (in
special in castrul de la Gilau), din asezarea de Ia Suceag, zona de sud-est a Transilvaniei. termele asezarii civile de
la Stolniceni-Buridava si din cateva asezari din Muntenia' " . La Gh. Bichir acest tip de ceasca il intalrum in
varianta AI2C. Printre siturile unde este atestata aceasta varianta este Gilaul, unde cestile sunt datate de autor In
secolul IV
IO
'. in concluzie, C. Opreanu sustine ca aeeste cesti apar candva , In secolul al III-lea in Muntenia
(aspectul Chilia-Militari), prin cvolutia ceramicii geto-dacice lucrate cu mana, iar in spatiul transilvan se dateaza
in secolul IV
IO
'. Dupa cum aminteam mai sus, In cazul castrului de la Gilau ele se dateaza in epoca romanalll'J
P. Tycrs, Rumo" POllelY in Brita in, London, 1966.
Gh, Bil:hir, ClIlt ura c(J!]Jicli, 1973, p. 63.
'l9 Gh. 13id lir, Ge fO -daci i di" Afll1l 1enia I" epoca romano, 1984, p.30.
100 Bic/lir / 973, pp. 64-65; Bichir 1984, pp. 31,33.
101Pm/ase / 960. p. 193, ilL I; M. Bahq ,in SCIV, 22, 1971, p.38, 11. 86.
102Pm /m e /9 6V, p.193.
Clot/arill 1981, p.156, fig.3/5.3 .
1ll.1 I. GlodtJ riu-V. Moga, Celalea dacicli dl! /a Capo/ua, 1989, p. 67, fi g.28/5,6,16,18; tig.29/l ,5, 15.
IIH V. Ursachi, 'Largidava. Ce/atea daded de ia Brad.Bucure.:;;ti, 1995, p.162, fig. 68/1-33, ti g.263/1- 1O.
100 C. Oprea1Ju 1993, p.235-260.
S ic"ir 1984,p.32.
11)1; c. Opreamf / 993, p.254.
10\1 "ezi nota 79
SOCIETATEA: STRUCTURI ~ DlNAMICI
Analogiile sunt multiple ~ necesita, cum am spus, 0 tratare separata ' !", Este interesant faptul cit in Dacia
rornana nu intalnim analogii pentm ceramica lucrata la roata, de factura barbara, ceea ce indica 0 presupusa
colonizare in grupuri mici realizata pe 0 arie mai larga (justificabil si din ratiuni de ordin strategic). Putem
presupune, asadar, ca relatar ea lui Cassius Dio11 I poate avea anumit e j ustificari arheologice privitoare la
colonizarea de cat re guvernatorul Scribonianus a unui nurnar de 12 000 de barbar i care presau dupa anul 180
fronticrelc Daciei.
Soldatii, dupa cum am vazut tsi pot produce, ei insisi, anumite cantitati de ceramica in ofJicinae-le
militarc. lata de cc pledam pentru 0 interpretare care sa aiba in vedere, in primul rand, implicatiile economice si
apoi pe cele care linde semnificati ile etnice ale subiectului. Consideram ca ceramica lucrata cu mana descoperita
in cast rele de la Drajna de Sus, Rucar ~ Malaiesti nu este de traditie dacica.
inmediile rurale, lucrurile trebui e privite cu mai multa prudenta, deoarece existenta unor fragmente
ceramicc lucrate cu mana nu atesta, in mod automat, prezenta elementului autohton. Este evident, insa, ca
prczenta accst ui tip de artefact se leaga de existenta autohtonilor, dar informatiil e de acest gcn trebuie coroboratc
cu materialcle asociative databil e in sine. Aici intervine si 0 problema tinand de stadiul cercetarilor, deoarece
argumentele de ordin statistic, [inand de folosirea unor "produse absolut specifice, in cele peste 500 dc asezari
rurale cunoscute"!", se bazeaza, in mare parte. pe observatii facute in unna unor periegheze sau a unor sondaje.
Necesitatea unor studii care sa se bazeze, in primul rand, pe evolutia tipologica a ceraruicii. in functic de
cronologia sitului respectiv este evidenta113
Realizarea unui repertoriu al principalelor forme ceramice de tradi tie Latene din Dacia romana, precum
si prelucrarea celorlalte tipuri de artefacte in mod sistematic; aparitia unei noi istorii economicc a Daciei romano
ar putea sa confere acestui tip de studiu mai multe clemente de sprijin, astfel incat, rezultatele ccrcetarilor de aeest
gcn sa ofcre raspunsurile atat de necesare unor intrebari care se refonuuleaza periodic.
THE POTTERY SIGNIFICANCE IN THE LA TENE TRADITION IN ROMAN DACIA
(Abstract)
This subject was very disputed in the Romanian historiography and it was the pretext of some new ideas
concerning the theory of continuity in Dacia after the Romans retrieve.
A lot of studies - older or newer - according to this subject dealt with the hand manufactured pottery. but the
archeological interpelations were of less importance (a relative chronology, the revolution of shape etc.) Most of the
times the conclusion were inspired by the c1ichecsof the theory of continuity: "a new proof ofthe Dacian existance in the
Danubian space...", Some studies had as an aimmethodologies, but only fromtheoretical point of view.
This study gave a special look to the pottery discovered in Dacia up to the Carpathians (Superior Dacia).
Thc proofs were analysed in different manners; according to the type of community where they were discovered
and from the point of view of its utility: for the Dacians (according to shape and garnments), Romans (specific
forms. Kammstriche and Besenstricht garnments, the name of the community, provenience) and for the people
from Barbarricum (the ruins of Gilau and those of vicus Samum are analysed in this paper-study).
For a better look of the archeological [act the author indicates his own study published in: Romer und Barbaren
an den Grenzen des Romisches Daukiens (Acta Musei Porolissensis, XXI, Zalau, 1997 - N. Gudea, pp.221-268
Ito Bichir /973, pp. 258, :n l pI. XLII si urm; Bichir / 984, pl. XI-Xll;Gh. Bichir, In ActaAIP. 21, pp.785-800; E.'Ivanovits, inAcraAfP,
2 1. p. 730: Maria Lamiova-Schmiedlova , in ActaAIP, 21, p.758; I. Ionita, in AclaAfP, 21, 1997, pp. 879-905; V. Mihailescu-Barl iba,
in.- le/cd /P, 21, pp.844-845, 852-853;
II I Cassius Dia, LXXII, 3, 3.
112Glodarin 1997', p. 124.
11:\ Glodarin /9 H/ , pp. 146- 163.