Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Dintre cele mai ieftine, rapide i bine testate matrici cunoscute este cea a lui Leopold (Leopold matrix). Metoda matricei de interactiune dezvoltat de Leopold si altii ( 1971) se va folosi ca un exemplu de matrice simpla, aceasta afisand actiunile proiectului sau activitatile de-a lungul unei axe, cu ordonare de-a lungul celeilalte axe a matricei, a factorilor de mediu adecvati. Cand o actiune sau o activitate data se acteapta sa cauzeze o schimbare a factorului de mediu, aceasta este notata la punctul de intersectie in matrice si descrisa in functie de magnitudinea acesteia si de consideratiile mai importante. Matricea generala contine aproximativ 100 de actiuni (activitati) specifice si 90 de elemente de mediu. Prin aceast matrice se face legtura dintre factorii de mediu i activitile de dezvoltare antropice iar prin faptul c are o form standardizat asigur utilizatorul c nici un tip de impact nu a fost omis. Evaluarea magnitudinii i importanei impactelor este un proces de judecat subiectiv ceea ce diminueaz evaluarea cu exactitate a impactelor benefice i a celor duntoare. Desigur ca acordarea notelor se face de catre elaboratorul studiului si din acest punct de vedere are un caracter subiectiv, dar folosind experienta Expertului si informatii de intrare certe, se pot obtine oricum concluzii masurabile care altfel ar fi fost cantonate in domeniul unor generalitati fara a se putea ca pe baza lor sa se analizeze corect efectele si mai ales sa se propuna lucrari de reducere a impactului sau masuri de monitorzare a lui. Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea Lepold se folosesc in mod curent in Studiile de Mediu si asigura o informatie cu caracter cantitativ pe baza unor note care se acorda fiecarui efect asupra unor factori de Mediu.. Metoda contine un tabel care contine lista activitatilor si elementelor de mediu. Din acesta lista se extrag activitatile specific proiectului pentru care se doreste efectuarea evaluarii, respective elementele de mediu implicate.
In folosirea matricei lui Leopold trebuie avuna in vedere fiecare actiune si posibilitatea acesteia de a crea un impact asupra elementelor de mediu. Acolo unde un impact este anticipat, matricea este marcata cu o linie diagonal in casuta de interactiune respective. Urmatoarea etapa este reprezentata de descrierea interactiunii in functie de magnitudine si importanta ei. Magnitudinea unei interactiuni reprezinta amplitudine acesteia si este descrisa numeric pe o scara de bonitate exprimate prin note de la 1 la 10, in care 10 reprezinta starea naturala a factorului de mediu studiat neafectata de activitatea umana, iar notele de 1 reprezinta o situatie ireversibila si deosebit de daunatoare a factorului de mediu analizat. Importanta unei interactiuni reprezinta evaluarea consecintelor probabile ale impactului anticipat. De asemenea scara de importanta variaza de la 1 la 10. Una din caracteristicile interesate ale matricei lui Leopold este aceea ca poate fi extinsa sau contractata. Avantajul de baza in folosirea matricei lui Leopold este faptul ca matricea este foarte folositoare ca instrument de cercetare grosiera, in scopurile identificarii impactului si poate constituli un mijloc valoros in comunicarea impactului prin asigurarea unei expuneri vizuale a elementelor de impact a actiunilor majore de producer a impactelor. Insumarea numerelor de pe liniile si coloanele desemnate ca avand interactiuni poate oferi o buna cunoastere a estimarii impactului. Prelucrarile suplimentare pot fi folosite pentru a discuta rezultatele unei matrice simple de interactiune. Matricea lui Leopold pote fi utilizata si pentru a identifica impactele positive precum si cele negative prin folosirea unor simboluri potrivite, precum semnele de ,,+ si ,,-. Matrecea lui Leopold poate identifica diferitele faze termporale ale unui proiect sis a descrie impactele pe care proiectul in diferite zone de constrictie. Matricea lui Leopold a stat la baza altor metode matriceale i a oferit o vizualizare foarte bun asupra impactelor antropice asupra mediului.
Pentru a determina impactul de mediu pe care il are S.C MITTAL STEEL S.A Roman, prin metoda matricei simple de interactiune (matricea lui Leopold) s-au stabilit componentele de mediu supuse evaluarii, acestea fiind: apa de suprafata, apa subterana, solul si aerul, dar si procesele in urma carora rezulta poluarea, acestea fiind urmatoarele: laminar 20, laminar 16 si laminar 6. Caracterizam din punct de vedere calitativ prin prelevarea de probe si analizam indicia de calitate reprezentativi si specifici, acordand note de bonitate pentru magnitudine si pentru importanta.
Pentru a acorda cat mai obiectiv aceste note ne ajutam de urmatoare schema:
1
Cd 0
Prag de alerta
+ CMA
Fig. nr. 1 In urma acordarii notelor se va calcula magnitudinea pentru fiecare component de mediu in parte. Aceasta se calculeaza cu formula: =Mi/ n In care: Mi = magnitudinea componentei de mediu n = numarul notelor de bonitate. Exista doua variante pentru a calcula si a acorda notele, dupa cum urmeaza: 1. Se acorda valori mari magnitudinii in cazul in care apare un impact de mediu major, concentratia determinata depasind cu mult concentratia maxima admisibila, importanta fiind astfel direct proportional cu impactul. 2. Importanta indusa asupra mediului este invers proportional cu magnitudinea, adica se acorda valori mari pentru un impact mic (nesemnificativ). In cazul de fata vom lua in considerare prima variant, astfel, in functie de schema de mai sus, vom acorda note de la 1 la 3 pentru un impact nesemnificativ asupra mediului, note de 4, in cazul in care concentratia determinate are valoare apropiata de pragul de alerta (acesta reprezentand 70% din CMA), acordm nota 6 pentru o concentratie aproximativ egala cu CMA. In cazul in care concentratia determinate reprezinta 150% din CMA acordam nota 7. In cazul in care concentratia determinate reprezinta 250% din CMA acordam nota 8. Pentru depasiri ale concentratiei determinate cu 250% vom acorda note de 9 si 10, acestea acordandu-se in cazul in care procesul are un impact major supra mediului.
Tabel 3.1
6 100%
COB5
0-4.4
4.4-8.8
13.2-17.5
>87.5
Azotati
0-4.4
4.4-8.8
8.8-13.2
13.2-17.5
17.5-22
22-25
22-25
>87.5
Cloruri
0-87.5
87.5-175
>1750
Plumb
0-0.035
0.0350.07 2.3-4.6
>0.7
Apa subteran
Azotati
0-2.3
11.6-13.3
13.3-20
20-33.25
>45.5
Fosfati
0-0.05
0.05-0.1
0.1-0.15
0.15-0.21
0.25-0.3
0.30.45 150225
0.450.75 225-375
>1.05
Sulfati
0-25
25-50
50-75
75-105
125-150
>525
Cloruri
0-17.5
17.5-35
35-52.5
52.5-70
70-87.5
87.5-100
100150 25-37.5
150-250
250-350
>350
CCOcr
0-4.4
4.4-8.8
8.8-13.2
13.2-17.5
17.5-22
22-25
37.562.5 0.0030.005 0.0030.005 0.00150.0025 0.00750.0125 30005000 9001500 15002500 15002500 7501250 750-
62.587.5 0.0050.007 0.0050.007 0.00250.00135 0.01250.0175 50007000 15002100 25003500 25003500 12501750 1250-
>87.5
Crom total
0.000350.0007 0.000350.0007
0.00070.00105 0.00070.00105
0.001050.0014 0.001050.0014
0.00140.00175 0.00140.00175
0.001750.002 0.001750.002
0.0020.003 0.0020.003
>0.007
Cupru
>0.007
Plumb
0.000175- 0.00035- 0.000525- 0.00070.000875- 0.0010.00035 0.000525 0.0007 0.000875 0.001 0.0015 0.000875- 0.001750.00175 0.00262 250-500 500-750 0.002620.0035 750-1000 0.00350.00437 10001500 300-450 0.004370.005 15002000 450-600 0.0050.0075 20003000 600900 10001500 10001500 500750 500-
>0.0175
Zinc
>0.0035
Sol
>7000
0-75
75-150
150-225
225-300
>2100
Plumb
0-60
60-120
120-180
180-250
250-650
650-1000
>3500
Zinc
0-60
60-120
120-180
180-250
250-650
650-1000
>3500
Cupru
0-60
60-120
120-180
180-250
250-325
325-500
<1750
Nichel
0-50
50-100
100-150
150-200
200-350
350-500
<1750
750 Cadmiu Aer CO 0-1.25 0-30 12.5-2.5 30-60 2.5-3.75 60-90 3.75-5 90-119 5-7.5 119-150 7.5-10 150-170 10-15 170255 17002550 450675 50-75
SO2
0-300
300-600
600-900
900-1190
11901500 315-393
15001700 393-450
>5950
NO2
0-79
79-158
158-237
235-315
>1575
Pulberi
0-8.75
8.75-17.5
17.5-26
26-35
35-43
43-50
>175
Tabel 3.2
Procese Component de mediu Laminor 20 Laminor 16 Laminar 6 Magnitud inea compone ntei de mediu 11 11 45 11 11 23 12 99 10 10 11 10 9 45 34 10 10 Importa na compon entei de mediu 1 1 5 1 1 3 2 9 10 1 10 5 4 10
Apa de suprafa
1 1 4 1 1 2 1 9 10 1 9 4 4 10
1 1 4 1 1 2 1 9
1 1 5 1 1 3 2 9
1 1 4 1 1 2 1 9
1 1 5 1 1 3 2 9
Apa subtera n
Azotati Fosfati Sulfati Cloruri CCOcr Crom total Cupru Plumb Zinc
10 10 1 9 4 4 1 10 5 4
10 10 1 9 4 4 1 10 5 4
10 10
10 10
10 10 10 10
10 10 10 10 10 10 10 10
10 10 10 10 10 10 10 10
10 10 10 10 10 10 10 10
10 10 10 10
Sol
33
total Plumb Zinc Cupru Nichel Cadmiu Aer CO SO2 NO2 Pulberi Apa de supraf a Magnitudi nea procesului Importan a procesului Magnitudi nea procesului Importan a procesului Sol Magnitudi nea procesului Importan a procesului Aer Magnitudi nea procesului 2 3 2 3 7 4 1 2 2 2,5 2 3 2 3 7 8 1 4 4 3 3 2 4 8 5 1 3 2 2,5 2 3 2 3 7 7 1 2 2 3 3 2 4 8 9 1 5 5 2,5 23 33 22 34 78 6,33 8 11 2,66 2 2,66 2 3 3 2 4 8 7,33 1 3,33 3
2,875
2,875
2,875
Apa subter an
7,55
7,55
7,55
7,77
7,77
7,77
4.28
4.28
4.28
4,71
4,71
4,71
2.25
4,25
Importan a procesului
2,75
3,25