Vous êtes sur la page 1sur 34

I

b Q

Revisd lunar5 de schimb de experienp $i Indrumare metodologicl a p i c ~ l 5 editatl de Asocia+ia Cresc?itorilor de Albine din Republica S o c i a l i d RomSnia

I. R X E A N ' U : Supravegherea iernarii familiilor d e albine


S. V. VERNESCU : Contributii la studiul diferentierii gonadelor ~i al procesului d e gametogenezg In cursul dezvoltiiri~ ontogenetice la albina
I. CIRNU : Evaluarea productiei de man3 din zona forestierl

C. GIURCANU : Cum reutilize2 fagurii veclii M. MARIN : Virozele probleme noi privind ssniitatea .albinelor. Paralizia cronic5 Cristina MATEESCU : Propolis spray valoros produs apiterapeutic

un

Gh. MEHEZ, T. TOMA : Aparat pentru testar e a calitiitii mierii d e albine

Mihaela SERBAN : A1 'XXXI-lea Congres international a1 APIMONDlA (11)

* **:

Prof. tlr. ing. V. H a r n a j


1

- 70

d e ani.

I. BARBU

,,Fa&rurele de aur" la editia a XI-a

E. TARTA : Experienta f r u n t a ~ i l o rin productie - bine cunoscutd ~i larg generalizatii.

CALENDARUL APICULTORULUI

MILEA : Gazda viitorului Congres APIMONDIA - a1 XXXII-lea - va P i Rio d e Janeiro, Brazilia

PropoEisul spray este u n produs apiterapeutic care $-a cistigat u n binemeritat renume.'Sectia d e productie a Colectivului d e cercetare apiterapie d i r ~cadrul Institutului de Cercetare si Productie pentsu Apiculturd asigurii imbutelierea produsului cu ajutorul unui utilaj modern. (Cititi articolul de la pagina 17). (f o t o : Constantin DINA)
C o p e r t a: I-a

SUPRAVEGHEREA IERNARII DE ALBINE


Vicepre5edinte
a1 Asociatiei

FAMlLllLOR

Ing. Ion RECEANU CrescZtorilor d e Albine

'"

'

Iernarea familiilor de albine a constituit si continua s5 constituie si in zilele noastre una dintre cele mai dezb5tute probleme din tehnica apiculturii moderne. 111 leg5tur5 cu ,aceash nenumarate experienb si observatii au dovedit conving5tor c5 cerintele biologice ale albinelor in peri3ada de iernare sint satisfacute in bune conditifi cind acestea ierneaz5 in stupi qezati in aer liber. De aceea, se impune crearea conditiilor necesare perioadei de toamn5 qi apoi urm5rirea mentinerii intregii capacit5ti de activitate .a familiilor timp cit rnai indelungat. pin5 in sezonul rece. Aceasta se bazeaz5 in primul rind pe eliminarea uzurii organismului albinelor, iar crearea unor conditii corespunziitoare in acest scop reclam5 cunoqterea comportiirii lor f,a@ de mediul incon-. jur5tor. Albina ca individ nu poate tr5i singur5 si nici nu rnai p5streaz.5 insusirile prin care ar putea vietui izolat si independent. Ea tr5ieste d e milioane de ani in grup, intr-o asociatie, minunat organizatA, determinat5 de mediu. In acest: grup sau asociatie, indivizii depind unii de altii. Astfel, grupul de albine si nu albina singur5 se consider5 unitate biologic5. Mai mult, grupului de albine i s-au descopexit inswiri caracteristice, o morfologie, o fiziologie iproprie care a u alc5tuit ceea ce numim ,,fa.milia de albine". In acest mod, dup5 diveqi 'autori, familia de albine se evidentiaz5 c A un organism social, iar indivizii care o formeaz5, ca simple organe ale ,,organismului familiei de albineb', ca simple organe ale

grupului social. Dintre insu~irile de seam5 caracteristice familiilor de albine au fost remarcate ca functii sociale : mentinerea unei temperaturi mnstante in cuib in timpul cresterii puietului, clsdirea in comun a fagurilor de catre albinele tinere, acumularea rezervelor de hran5, ap5rarea contra duynanilor, reproducerea si altele. Principals cauG care determin5 albinele s&se string5 (grupeze) iarna sub form5 de ghem este f5r5 indoial5 temperatura sc5zut5. Formarea ghemului, dup5 numeroase observatii, incepe cind temperatura din jurul cuibului scade sub 18"C, iar formarea lui complet5 are loc cind temperatura din mediul exterior sca.de sub +8"C. In sezonul rece, cu cit temperatura din afara stupului este rnai ridicat5, cu atit albinele stau rnai r5sfirate ~i ghemul de iarn5 este rnai afinat, rnai mare. Cind temperatura scade, albinele se string din ce in ce rnai mult (proportional cu sc5derea temperaturii) si astfel ghemul se micsoreaz5. Temperatura din interiorul ghemului este direct influentat2 de prezenta puietului, c5ci albinele, in toat5 perioada in care cresc puiet, mentin in cuib temperatura de 34-35C. Cind albinele n u cresc puiet, temperatura din interiorul ghemului oscileaz5 deasupra asa-numitei ,,temperaturi criticeu a miezului ghemului care este de aproximativ 14C. Variatiile bruste de temperaturs, precum si gerurile de lung5 durat5 pot determina un consum sporit de hrang si o activitate intens5 a albinelor din mijlocul ghemului. Aceasta.poate duce

la creqterea temperaturii din interiorul ghemului pin5 la 33-34C. fn aceast5 situatie matca poate incepe ouatul, ceea ce nu este intotdeauna de dorit, mai ales cind urmeaz5 o lung5 perioad5 de iernare. Albinele se organizeaz5 totdeauna in ghemul de iernare, in spatiul cel mai cslduros a1 cuibului. Pentru aceasta ele prefers fagurii de unde au i e ~ i t ultimele generatii de puiet din dreptul urdinisului. Cunoscind aceast5 insu~ire a albinelor, apicultorul paate s5 dirijeze organizarea convenabilii a ghemului pe fagurii cu provizii corespunzstoare. CerceGtorii afirm5 c5 intestinul gros a1 albinei poate retine, far5 urm5ri care i-ar pune in primejdie viata si s5nstatea, resturi de hran5 nedigerate, reprezentind pin3 la 46% din greutatea corporal5 totals. De obicei ins& in conditiile unei iern5ri normale, cind familiile sint aprovizionate cu hranii de calitate supmioar5 si albinele p ~ t executa dou5 zboruri de curatire timpurii, limita maxims nu este niciodat5 atins5. Se evidentiaz5, astfel, insemnitatea organiz5rii cuiburilor de iernare pe faguri cu miere de calitate, suficient5 si accesibils pentru intreaga perioadii de iernare. Cunoscind si analizind comportarea albinelor pe durata iernii, cercectorii ~i apiculto.rii practicieni au tras concluzia cii este cu totul dguniitor a se tulbura fiirii motive viaga caracteristici? lor din acest anotimp. In general, lucriirile privind ingrijirea familiilor de albine in sezonul de iarn5 constau din crenrea condiciilor care sb asigure albinelor o deplinti lin i ~ t e;i lnldturarea tuturor cauzelor care tulburd ritmul lor caracteristic de viaf;b. Volumul acestor lucrgri depinde de modul cum au fost preg8tite si ajutate farniliile s5 ierneze in conditii optime. Familiile puternice, cu un mare nurn5r de albine tinere, asigurate cu provizii de hran5 accesibil5 in canti-

tate suficient3 *i de bun5 calitate, protejate contra pierderilor de c5ldur5 din ghem, cer din partea tapicultorilor putin5 munc5 $i grij5. Stbrile anormale ce se pot ivi pe timpul iernii la unele familii se datoreazfi pregfitirii nesatisfiicdtoare a lor pent?-u iernat, ca de exemplu : lipsa de hran5 suficientii, inaccesibilitatea albinelor la rezervele de hranii datorit3 unei orinduiri necorespunz3toare a cuibului, prezenta hranei de calitate inferioars, familii slabe qi conditii nefavorabile neinlaturate la timp. Datorit5 particularitcitii vietii albinelor, care pe timpul iernii ingrgde~te posibilitatea de interventie far3 riscuri din partea apicultorului in cuibul lor, ingrijirea familiilor de albine in aceasti perioadci .reclam5 pricepere, atentie si o grij5 deosebit6. fngrijirea familiilor de albine in timpul iernii const5 in primul rind in controlul periodic asupra modului in care se clesfii~oar~ iernarea, far5 deschiderea stupului, ci numai pe baza semnelor exteriqare. Controlul auditiv se va face lipind urechea de peretele din fat5 a1 stupului sau cu u11 tub lung de cauciuc (1 m), cu diametrul de 0,8-1 cm, un capst a1 acestuia introducindu-se pe urdini?. iar celalalt la ureche. Zgomotele produse de albinele ce ierneaz3 ne dau indicatii asupra desfSqur8rii iern3rii. Cred c5 este bine s A le reamintim : astfel, un zumzet uniform incLic5 starea bun8 ; un zumzet slab, asem3n5tor f o ~ netului frunzelor, indic3 lips5 de hran3 ; un zgomot prelung, neuniform, plingGtor denot5 lipsa m3tcii. Dac5 nu se percepe nici un zgomot, s e loveqte uqor In peretele stupului $i dac5 se aude un zumzet puternic a ciirui intensitate sliibe~te, fnseamng c3 iernarea decurge favorabil. Se vor examina resturile din exteriorul sau interiorul stupului, in care scop, cu o sirm5 indoit8 in unghi drept

(invelit2 cu tifon la cap5t pentru a nu produce zgomot) $i introdus5 prin urdinis se trag resturile de pe fundul stupului ; sau s e examineaz5 resturile de pe foaia d e control, asezat5 pe fundul stupului la aranjarea cuiburilor toamna. Aprecierea resturilor poate da urm5toarele indicatii : mortalitatea exagerat5 poate s5 insemne albine prea bgtrine, boa15 ; albine muceg5ite denotA umezeal5 ; albine moarte, excremente pot indica p5trunderea soarecil o r ; albine cu abdomenul umflat pot ap5rea datorit5 hranei necorespunz5toare sau bolii ; cristale pe fundul stupului denota cristalizarea mierii in faguri. La iernarea in aer liber, trebuie ca lunar, s5 s e curete urdinisul, fundul stupului, urmat de separarea albinelor moarte de rumegu~ul de cear5. Albinele moarte s e ard, iar rumegusul de ceari se topeste. Este necesar ca farniliile slabe, cu provizii insuficiente, s5 fie ascultate lunar in prima perioad5 de iernare, iar in a 'doua parte a iernii, la toate familiile s e va efectua controlul auditiv. In zi!ele frumoase, favorabile zborului, stuparul va avea grij5 s i curete urdinisurile, s5 scoat5 gratiile. familiile fiind astfel stimulate s5 efectueze zboruri de curstire. Z5pada de la urdini~urile stupilor se va cur5ta numai atunci cind este inghePt2. Se va verifica dac5 in stupi nu cumva au piitruns qoareci. fn timpul iernii, s e ivesc cazuri cind apicultorul trebuie sii intervin8 pentru indeplirtatrea unor stiiri anormale care apar eventual in cadrul unor familii de albine, altfel acestea vor pieri, sau in cel mai fericit caz, isi vor micsora puterea si stim dup5 aceea ce nepl5ceri urmeaz5. - fndreptarea familiilor de albine lipsite de hranii sau cu provizii insuficiente, este una din probleme care trebuie urngrit2 ~i rezolvaG la timpul

potrivt si cu mult5 competent5 profesional5. Astfel, cunoscindu-se cantitatea de miere 15sat5 in cuib pentru iernare si care este cuantumul consumului mediu lunar a1 familiilor, prin diferents, se afl5 data cind trebuie s5 se intervin5 pentru hrgnirea la familiile ce au avut provizii insuficiente. Hr5nirea se poate face cu miere sau zah5r : 1. Cu faguri cu miere csp5cits de la rezerv5 care, in prealabil, se inc5lzesc, descgp5cindu-se portiunile ce vin in contact cu albinele. Fagurele se introduce algturi de ghem. Data ultimul fagure ocupat d e ghem are albine insuficiente, fagurele cu miere c5pacit5 se introduce intre acesta si urmstorul, fgcindu-i in prealabil in zona centrals un orificiu de 1 cm, pentru ca albinele de pe fagurele msrginas s5 poat5 lua contact cu ghemul. 2. Cu miexe lichid5 extrasii, care se toarn5 ~pefaguri, pe suprafete care s5 nu dep5seasc5 limitele ghemului, deoarece, mierea fiind foarte higroscopic5, se p a t e in5cri $i curge. 3. 6 u miere cristalizatii care s e adminsteraz5 sub form5 de t u r 6 in greutate de 1-1,5 kg, invelite in ti$ asezate deasufon umezit cu ap8 . pra zonei ramelor ocupate de ghem, pe niste sipci cu grosimea de 0,5-1 cm ~i se acoper5 cu o hirtie cerat2. 4. Cu pastg de zah5r cu miere sau ~ e r b e tde zah5r care s e poate obtine prin inc5lzirea unei parti de miere pin5 la lichefiere in care se adaugg patru parti de zah5r pudr5, amestecindu-se pin5 la formarea unei paste omogene, consistente, care s e administreaz5 la fel ca mierea cristalizat5. 5 . Cu sirop de zah5r care rezult5 din fierberea apei (o parte) pin5 la clocot in care se introduce zah5r (dou5 psrti), amestecindu-se pin5 la dizolvare. Siropul se administreazs csldut, in faguri 1-2 kg sau in borcane cu capaci- '

tate de 0,7-1 1, legate cu pinz5 ori tifon la gur5 si q e z a t e r k t u r n a t in zona de deasupra ghemului. Dup5 circa 20 zile, ramele s e scot si i n locul lor se pun altele, repetindu-se operatia pin5 la i e ~ i r e adin iarn5. Hrgnirea se execut5 in camere, exceptind cea cu miere cristalizat5 si past5 d e zahrir sau serbet dc zahgr, care p a t e fi executag rapid in a m liber, fiind mai uSor de aplicat si cu rczultatc mai bune. Dup5 hriinirea in carnere, stupii se duc intr-o camerli mai rScoroas5 pentru linistirea albinelor si apoi s e transport8 pe locul din stupin5. Readucerea la viatz a familiilor cle albine api-oape n ~ o n r t ecle foame, se poate realiza prin transprtai.ea stupu* lui cu urdinisul inchis Pntr-o camera inc5lzit5, unde se produce inc2lzirea fagurilor. Dupli 1-2 ore, dacg se constat5 c5 albincle incep s5-si revin5, se pulverizeazli cu sirop 1 : 1 fagurii, albinele, se rcorganizeaza cuibul si se asigur5 necesarul de hran5. Stupul se lass 24 de ore pentru ca albinele sii se ridice pe faguri, apoi estc trecut intr-o camer5 rAcoroas5 2-3 ore, dupg care se reaseazj pe locul avut anterior in stupins. - 0 alt5 situatic care poate apare iarna este inlbolniivirea cle diaree, provocatA ca urnlare a iernsrii pe hranii de calitate inferioar2, miere de ma112 sau datoritii deranjului ce provoacli nelini~ti rcpetate i n timpul iernii. AceastFi situatic sc poate indrepta dind posibilitatc albillelor sFi esecute un zbor dc curatire. DacFi timpul este favorabil, zborul va fi efectuat in aer liber. P e timp nefavorabil, T n calnere cu suprafata de 14-10 m2 luminate, punindu-se la fcrestre tifon 7i pinz5 neagr5, cu care dup5 efectuarea zborului sa sc poat5 intuneca camera. De afar%, familiile sint transportatc intr-o camer5 cu temperatura de 15-17"C, apoi intr-o altri camer5 c u temperatura de 25-27C. Stupul se asaz8 la nivelul

pervazului ferestrei, s e deschide, se procedeaz5 l a Pnlocuirea fagurilor cu miere necorespunziitoare, a celor p5tati, introducindu-se 2-3 faguri cu sirop concentrat. I n acest timp albinele execut5 zborul de curstire. Dup5 11123 ore se procedeaz5 la intunecarea camerei, lfisind o dirri d e luminii de la fereastr5 l a urdinis pentru ca albinele s5 se intoarc5 in stup, sau albinele se string gr5mezi si vor fi ridicate cu u n carton si introduse i n stup. Stupul se introduce in camera r5coroas5 ~i dup5 l i n i ~ t i r e aalbinelor se duce inapoi pe vatsa stupinei. - PErtrunderea $oarecilor in stup se inlFiturii prin transportarea stupilor in camere, indepartarea soarecilor, examinarea cuiburilor. Dup5 linistirea familiilor, stupii se transport5 pe locul lor din stupins. In cazul iern8rii i n ad5post se iau din timp masuri generale ca : punerea de otav5, curse etc. - Familiile orfane s e indreapt5 dind albinelor posibilitatea s5 efectueze u n zbor de curstire, dup5 care familiile orfane se unesc c u nuclee cu m5tci d e rezerv5 sau cu familii inai slabe. Din cele arjtate cu privirc la ingrijirea fainiliilor de albine pe timpul iernii se desprindc necesitatea de a se preinti~npina st8rile anormale ce se pot ivi in familii pc durata accstui anotimp. Acest lucru cste posibil prin luarea la timp a tuturor masurilor si crcarea in totalitate a conditiilor de care depinde iernarca corespunz2toare a familiilor. Pe de alt5 parte, i n situatia i n care din diferite cauze nu au putut fi luate toate m5surile si nu au putut fi create conditii pentru o bun8 iernare, c u puti118 n ~ u n c as i atentie este posibil a se interveni si pe timpul iernii, n u numai pentru a se salva viata familiilor aflate in suferint5, ci si pentru ajutorarea acestora pentru a i q i cu bine in 'prim8var5.

CONTRIBUTII LA STUDIUL DlFERENTlERll GONADELOR $I AL PROCESULUI DE GAMETOGENEZA N I CURSUL DEZVOLTARII ONTOGENETICE LA ALBIN]\"
Biol. Sorin Victor VERNESCU Institutul de Ciarcetare ~i Productie pentru ilpicultura

Studiul diferentierii gonadelor ~i gametogenezei la albine comports un interes aplicativ ~i fundamental major. Practic, cuno$lintele dobindite in urma cercetiirilor efectuate permit controlul stiintific a1 reproducerii albinelor in sensul perfectiongrii ins5mint5rilor instrumentale, prin c u n o a ~ t e r e a momentului oplim d e recoltare a materialului seminal mascul ~i d e inseminare a miitcii c?t ~i in dirijarea imperecherilor controlate, indispcnsabile i n munca d e ameliorare. Din punct dc vedere teoretic, in afara sporului general d e c u n o a ~ t e r edobindit, lucrarea rsspunde necesitiifii liimuririi unor particularit5ti ale genciicii albinei melifere, impuse d e specializarca dobindits in u r m a vietii sociale $i care conduc la aparitia i n cadrul acestei specii a unor mecanisme caracteristicc de transmitere a informatiei genetice. Astfel, datoritii dezvoltiirii partenogenctice a trintorilor, i n absenta fecundsrii oului dcpus d e matcs, ei sint hemizigoti, fiind haploizi la nivelul gonadelor ~i prezentind o gametogenezii specifics. Totodat5. participarea mai multor trintori la imperecherea mstcii, respectiv fenomenul de poliandl-je, impune maturarea concomitent5 din punct de vedere reproductiv a mai multor masculi din populatic, ce poart5 alele de sex diferite, determinismul sexelor fiind conditionat de polialelie. Avind in vedere p e d e a l t i parte ponderea deosebit d e m a r e p e care matca (reproducstor femel unic E n colonie) o a r e in reproduccre. transmiterea caracterelor utile $i mentinerea coeziunii colonialc, ea fiind individul cel m a i valoros prin longrvitate vi exercitarea pe tot parcursul victii (ulterior imperecherii) a importantei functii d e depunere a ouglor (fecundate sau nu), studierea diferentierii ovarelor $i a fenomenului d e ovogenezs este deosebit de utilg. Interesantg este $i comparatia ce se poate cfectua intre genitori din punctul de vedere a1 dinamicii onLogenetice a morfolopiei, structurii si functiei gonadelor. Nu poate fi ignorat5 nici existenta poliploidiei somalice, prin endomitoz5, prezents la toate castele, fenomen ce confer5 in plus geneticii albinei u n caracter particular. Cercet5ri anterioare asupra difcrentierii testiculelor la trintori a efeciuat Z a n d e r (1951) Interesantul proces d e spermatogenezg ce s e realizeazii printr-o meioz5 atipic5 a fost descris d e ht e w e s (1907). S a n d r r s o n ~i H a 1 1 (1948-1951), H a c h i n o h e ~i 0 n i s h i (1952). W o 1 E (1960). Anatomia organelor reproducZtoare femele a fost studiat5 d e c5tre Z a n d e r, L o s c h e 1 $i n/I e i e r (1916) precum ~i M g s e r (1954). Examenul microscopic a1 ovarelor a constituit obiectul studiilor efectuate d e H u s i n g $i U i r i c h (1938). iar mai apoi de H e s s (1942). Diviziunile ce au loc in cursul ovogenezei au fost urm5rite d e P a u 1lr 1 e (1900) iar diferenlierea liniei germinale a preocupat .pe M a n n i n g (1943-1949). Oul d e albin5 a fost descris d e N e 1 s o n (1915). i a r maturarea lui este densemenea prezentii i n lucrgrile lui M a n n i n g (1948). Frivitor la ovogenez5, existi numai prezentiri generale, fn tratatele d e specialitate (S n o d g r a s s, 1956, C h a u v i n, 1968, etc.). Nu a fost ins5 efectuat pin2 in prezent u n studiu complel. care sii urrnHreasc5 stadia1 diferentierea gonadelor i n paralel cu gametogeneza. incepind din primele zile ale dezvoltiirii larvare $i nimfale ping la desiivir~irea glandelor, maturarea gametilor $i aptitudinea d e imperechere, adicii tocmai ceea ce face obiectul acestei lucrsri.,

Referat prezentat la cel de-a1 XXXI-lea lonia; Varvovia, august 1987.

Congres International a1 APIMONDIA, Po-

MATERIAL $1 METODh

'

'

Cercet5rile au fost efectuate pe larve, pupe $i adulti de trintori $i mjtci proasp5t eclozionafi, precum $i in primele 14 zile dup5 eclozionare. Larvele $i pupele a u fost inclus? in intregi~neP n fixator Bouin sau formol calcic ; ulterior materialul, separat pe virstc, a fost trecut prin seria de alcoolixilol gi montat P n parafin&. Blocurile au fost sectionate Ia microtom in diverse planuri la grosimi de 4 $i respectiv 5 microni. Colorarea s-a facut prin trei metode : cu hematoxilinii-eozin8, hematixilins-safran $i cu albastru d e metilen, urm5rindu-se eviclcn?ierea rnai bun5 a diverselor tipuri celulare $i constituenti celulari. De la trintorii gi mstcile adulte, marcate pe zile, s-au estras prin disecfie testiculele si respectiv ovarele, care au fost tratate conform tchnicii de mai sus. I n paralel au fot efectuate preparate proaspete, prin strivirea organelor intre lam& $i lamel5, ulterior Snc5lzirii lor in creuzete cn orcein5 acetic5. Pentru observarea i ~ l wbun2 ~ a cromozomilor, s-au efectuat $i frotiuri pisin suspendarea celulelor in fixator r;i picurare pe lame finute la gheaf5, urlnatg de colorarea cu Giemsa. Acestor metode curente li s-au adus unele adapt5ri $i modificgri minore. Preparatele obtinute au fast examinate la microscopul fotonic MC SA ; cele ma'i bune imagini a u fost fotografiate.
~

REZULTATE SI DISCUTII Testiculul apare schitat sub form5 de pidci inc5 din prima zi a vietii larvare. Testiolele se constituie din ziua a doua, se dezvolt5 apoi progresiv, astfel fncft P n ziua a V1-a se pot nulnsra 203 testiolc, s~nusoide. In zlua a X-a, organul atinge 5 mm lungi~ne,inr i n ziua a XVI-a pill5 la 6,8 rnm, ceed ce c o r e s ~ u n d e in medie dezvoltarii sale maxime. - ~ u ~ rnigrarea i i e$alonatri a spel.rnatozoizilor (intre a IV-a ji a IX-a zi tle la cclozionare), testiculul intrti Intr-un proccs tlc involutie galopantii prezentindu-se i n final ca niyte apendice atrofiate. Spermatogeneza constituie o exceptie atlt t l ~ npunct de vcclerc genetic prin faptul c5 se p o r n e ~ t e cie la o celulk haploid5 (sperm:rtogenia) 5i rezults tot o celul3 haploid5 (spermatozoiclu!j, care poarts o informatie gcnt~tic5 identic5 cu a organismului reproducator, clt $i din punct de vedere citologic, fiind o pneudomeioz5. cu migrarea unipolar5 a setului de 16 cromozo~nice constituie garnitura haploid5 a speciei. S-a putut evidentia prezenta spermatogoniilor de form3 triunghiulars, pe secfiune transversals printr-un testiol. Ele apar in urma diviziunii unei singure .celule haploide initiale, dispunindu-se caracteristic in rozets.

Fig. 1 - Spermatogoniile trintorului. Se observ& gruparea caracteristicii a celulelor in rozet5 fiind unite prin vlrf $i delimitate CIP spatii goale (original).
La sfirsitul vietii larvare testiculele SF apropie, dup5 cum am mentionat, d e n151-imea lor definitivg. Cu toate acestea, in t ~ s tiolele tinerelor nimEe, a l e ni~nfclor avansate $i adultilor proaspiit eclozionati, se pe-

Fig. 2 - Ovai-ul 1a1-veide matcii. Se obscrv5 forma $i pozitia organului dorsal, superior ventrioulului (original).

Fig. 3 - Sectiunct prln ovariol~*lemstcii proasp5t eclozionate. Ovulele i n formare alterneazri cu celule nutritive (trofocitr) pe w a m a csrora s r dezvoltn (original).

ti-cc schimbgri calitativc clc o dooscbit2 important% in desbvir+i:-ca gameti'ior. A5tfcl, in primele stadii nimfalr sint observabile spermatocitc~lep r i m a r ~ , care a u o form3 rotund&

Fig. 4 - Sectiune PI-in ovulul mitcii. La exterior celulele loliculare dispuse intr-un s t r a t alc5tuiesc cliorionul. La interior este plin cu vitelus. Xucleul este mic, acentric, lipsit d e membranB (original).

purtind un nucleu voluminos ; acest stadiu prelnerge meioza I n urma cjreia vor apare spermatocitele secundare. In cursul diviziunii nieiotice, i n locul tetradelor cromozomiale ce apar in profaza I a meiozelor obi$nuite, in cazul trintorilor apar diade alc5tuite din dour1 crornatide surori rezultate i n u r m a duplicntiei cromozomiale. Lipsa bivalentilor inseamng totodat5 absenfa cornplexului sinaptinelnal precum $i a recombinarilor ce a u loc In cursul meiozei. Sectiunile prin testiculul nimfelor d e trei zile evidentiazri spermatidele, care au form5 alungitri, IanceolatSi, formindu-se totodat5 gi flagelul. Ele se transforms treptat, in urma unei diferenfieri progresive si profunde, In spermatozoizi rnaturati ce se dispun in pachete, avind un caracter gregar evident. Spermatozoizii a u fost examinati pe preparbte proaspete $i i n frotiuri colorate cu solutie Giemsa, care permite evidentierea nucleului. Capul alungit si ingust, bogat ir. cromatins, prezint5 l a polul apical un acrozom. Flagelul este d e asemenea lung, iar in cazul spermatozoizilor izolati se observri tendinta d r d forma o but13 terminals. AsemBnstor testiculelor, ovarele se diferentiazri din, mezoderln in primele zile ale vietii larvare. La sfir$itul celor trei zile initiale ele numrir5 cca 130 d e ovariole, iar inaintea stadiului nimfal - 150, pentru ca l a matcile tinere, proaspat eclozionate, s s se distinga un num5r variabil d e ovilriole, sinusoide (160-180), conturind prin alc5tuirea lo: aspectul piriform a1 organului desrivirsit. Ovoneneza la albine este un uroces d e diferentiert: ~ ~ e i u l a ce r i se declan7eaz5 i n stadiile d c larvR $i nimf5, parcurglnd etape prr~mt.rgritoare, finalizindu-se ulterior Pmper ~ r t i e r i irnjtcii - cind se formeaz5 gametii PI-opriu-zirji. Srn15rind u n tub ovigen d e la virf spre l,az5 S: analizindu-1 I r t ~ m p , se constat8 suc.cesiul;ea unor faze carncteristice. iniiial se tvidentiaz5 o n~asriprotoplasmatic5 multiriuclrslc?, ciin care s6 vor diferentia ovogoniile primare. Ulterior fiecare ovogonie se divide mitotic de dou5 ori, obtinindu-se pat r u celule Lilce, dintre care u n a devine ovocit d e ordinul I, iar celelalte trei celule prin cinci mitoze consecutive, d a u nastere la 48 trofocite care ulnplu fiecare c a n e r 5 nutritivs a ovariolelor. P r i n diviziunea reductional% a ovocitelor d c ordinul I, rezultri ovocite d e ordinul 11, haploide, care s e orienteazri axial. Ele alcstuiesc o carnerd initial mai mica decit aceea I n care se g5sesc trofocitele $i care este delimitat5 d e celule foliculare ce alchtuiesc atit peretii veziculelor cit gi u n sept intermediar. Provenind din ovogonia primar5 asemenea ovocitelor $i celulelor foliculare, trofocitele se diferentiazs i n raport cu acestea p e baza endoploidiei, avind nuclei voluminogi c u n u m e r o ~ i cromozomi. Ovocitul de ordinul I1 creste pe seama trofocitelor al5,

turate, rnaturindu-se treptat rji conducind la formarea unui ovul. Ovulele i n ansamblu confers ovariolelor aspectul caracteristic d e ~ i r a gd e margele prezent la matca eclozionat8. C;arnetul femel este o celulz gigant, plin3 cu vitelus ce provine din substanta absorbit5 din citoplasrna trofocitelor ; nucleul oului este acentric, el fiind delimitat de chorion care+ are originea in celulele folicc1a;e inconjuratoare.

La albine gonadele a u origine inezodermici. I n cazul ambelor sexe, ele se schiteazri inc3 din primele trei zile d e dezvoltare larvar3. Ca aspect general, testiculele se aseaman5 cu ovarele pe parcursul diferetlkierii lor atit ca pozifie cit 5i ca forrn5, cu deosehire c5 ritmul d e c r e ~ t e r ein v o l u n ~a1 testiculului este mi accelerat, ceea ce face ca la sfil.l;itul vietii larvare (cu dou5 zile rnai lung5 decit l a matcs) e l s2 atingi o dezvoltare aproape complet5. I n cazul trintorilor, derji rneioza respectiv gametogeneza propriu-zis5 se rezu.rn8 la citeva ore, datoritli decal2rii procesului p e grupuri celulare ce intrii i n diviziune erjalonat, a proceselor pregstitoare indelungate gi a celor d e diferentiere trcptatri in urina diviziunilor d e maturare, aspecte d e interes privitoare la sperinatogenez5 pot fi urm5rite incepind cu ziua a patra $i apoi pe parcursul a 20 d e zile d e dezvoltare ontogenetic* iinclusiv primele dou5 zile de imago. Avind in vedere cri num;irul de cromozomi din spermatocitele primare se p5streazB in celulele fiice, spermatogeneza poate fi considerat2 o initoz5, dar din punctul de vedere al haploidiei p r o d u ~ i l o r ceiillari ea este o meioz2. Maturitatea sexual5 a trintorilor n u este ins5 sinonimli CY formarea spermatozoizilor, care sint deja maturati i n momentul eclozion5rii. P e ling5 maturitatea histologic3 este nevoie rji de u n a fiziologicri (in sensul aptitudinii de imperechere) care se instaleaz5 abia dupH 20 de ziic d e la eclozionare. Exista u n decalaj evident intre gametogpneza trintorului $i cea a mstcii, ultima fiind departe d e a fi des3virgit5 In momentul eclozion3rii. Constatarea trebuie co]-elat3 cu urmdtoarele aspecte biologice : a. timpul m a i scurt (cu 8 zile) a1 metamorfozei d t c i i fafB de cea a trintorului ;

b. viata mult mai lung3 a m3tcii (4 ani) fafa d e cea a trintorelui (40 zile) $i e ~ a l o n a rea functiei d e reproducere pe durata fntregii el vieti ; c. leg3tura determinant2 intre imperechere $ 1 dlferentierea ouilor, care (fecundate sau nu) sint depuse in celulele fagurelui ; Diferentele genetice intre trintori rji m a t c i sint numai la nivelul liniei celulare gerrnidale ; in rest, la arnbele exists diferite celule diploide sau poliploide in urina endomitozelor repetate. Este adevrirat ins5 cH multiplicarea parniturii haploide (n = 16), provenit5 din nucleul oului nefecundat din care se diferentiazi trintorul, n u face dccit s 5 int5reasc3 aceleagi gene unic reprezentate, astfel incit trintorii (chiar poliploizi in anumite tesuturi) n u manifest5 ereditate ascunsli.

BIBLIOCRAFIE SELECTIVA CHAUVIN R, - Trait6 d e biologie d e I'abeilJe, vol. I-IV, Ed. Massonrt Co., Paris, 1968. HOSHIBA H. - Les chromosomes des fauxbourdons d'Apis rnellifera diploides et haploi'des. Le XXVII-e Congr. Int. d'Apic., Ed. APIMONDIA, Buc., 1979. OPRESCU S., V. OTEL - Cenetica reproductiei animale, Ed. Acad. RSR, Buc., 1982. RAICU P. rji colab. - Genetic5 - metode d e laborator. Ed. Acad. RSR, Buc., 1983. RUTTNER F. - fnsiimintarea artificial5 a rnstcii, Ed. APIMONDIA, Buc., 1976. SNODGRASS R. E. - Anatomy of the honey bee. Comstock Publ. House, Ithac 1956. VERNESCU S. V. - Reci~erches sur les chromosolnes d e l'abeille roumaine. Le XXIX-e Congr. Int. #Apiculture, Ed. APIMONDIA, 1985. VERNESCU S. V. - Studiul citodiferentierii aparatului reproductor mascul la albina melifer8, Apicultura i n Romlnia. 7/1986.

'Resursele melifere silvice

- bine

cunoscute qi superior valorificate

EVALUAREA PRODUCTIEI DE
Dupri identificarea si delimitarea p5durilor si a masivelor forestiere, cu perspective pentru culesul de man5, din cadrul . fiecsrui judet sau ocol silvic este necesar s5 se evalueze orientativ si productia de man5 a acestora (potentialul melifer). Cunoasterea potentialului melifer prezint2 o deosebit5 important5 economics in cadrul organizgrii rationale a stupriritului pastoral, deoarece permite o repartizare mai judicioas5 a stupilor, evitindu-se aglomerririle si deplasririle hazardate, nerentabile, in zona forestier5. Este stabilit faptul, c5 productivitatea insectelor produc5toare d e man5 rcspectiv secretia manei variaz5 in limite mari, in functie de o serie de factori exlerni (factori ecologici) si interni (factori genetici), intre care mentionam : factorii meteorolcgici, altitudinea, expozitia, precum ~i plantele gazd5 (tipul de psdure), d5un5torii etc. Evaluarea productiei de man5 din zona forestier5 a preocupat in ultima vreme, pe numerosi cercetgtori si specialisti in domeniu, atit in tara noastrri cit si pe plan extern. Astfel, din datele publicate in literatura de specialitate pe plan mondial (Haragsim, 1966), referitoare la productia de man5 pe unitatea de suprafag forestier5, rezult5 cii aceasta variaz5 in conditii pedoclimatice in general favorabile, in limite foarte largi, in raport cu tipul de piidure ~i anume : - in p5durile de molid, in medie 700 kg/ha ; - in psdurile de pin, in medie 500 kg/ha ; - in p5durile de stejar, in medie 400 kg/ha ; - in p5durile de fag, in medie 210 kg/ha ;

MANA DIN ZONA

FOREST~ER~

Dr. ing. Ion CIRNU

- in p5durile de arnestec de foioase, in medie 200 kg/ha. Fgcind media acestor productii de mans, in vederea unei evaluriri orientative, generale, rezultti pe unitatea de suprafatti forestierti (conifere $i foioase), o psoclz~c$ie medie de 402 kglhn. Trebuie ins5 s5 mention5m, c5 din aceast2 man5 se ospriteaz5 copios numeroase insecte care vietuiesc in p5dure, inclusiv furnicile (circa 300/0). In acelasi timp, o bun5 parte din mana ~ecreta~t.5 este sp5lat5 de precipitatiile care cad periodic in zona forestier5, astfel incit numai aproximativ o treime din productia initial5 de mans se poate lua in calcul pentru stabilirea incsrc5turii de stupi pe hectar, in vederea intocmirii unei balante melifere. Referindu-ne la recolta de miere de <p5dure (miere de manB), ce se poate obtine pe unitatea de suprafag forestier5, in conditii favorabile, cit5m rezultatele qi observatiile cercet5rilor efectuate in Austria (Pechhacker, 1969). Din acestea reiese c5, la stupii deplasati in pastoral in zona coniferelor, unde p5durea era intens populat5 de Lachnida verde a bradului, s-a realizat in anul 1968, an favorabil pentru secretia manei, o productie de miere de peste 35 kg/familia de albine. In pridurea respectivs, mana pe arbori era atit de abundents incit s-a apreciat cii si in cazul unui num5r de stupi de 10 ori mai mare, recolta de miere de p5dure pe familia de albine ar fi fost aceeasi. Raportindu-se productia total5 de miere obtinut5, pe suprafata de p5dure cu mans, rezult5 c5, in medie, mierea de padure revine la aproximativ 90 kg/ha. Zona foresties5 din tara noastrii ocupri in ansamblu 6,2 milioane hectare, din care piiduri de conifere peste 1,9

milioane hectare in care predomin5 molidul in proportie de 700;/0, urmeazii bradul cu aproximativ 25OiO ~i apoi pinu1 cu laricele la un loc, cu circa 5n/,. Primele incercarj de evaluare a productiei de man2 $i respectiv a mierii de psdure, pe unitatea de suprafat5 forestier;, au fost efectuate in cadrul Statiunii centrale de cercetAri pentru apicultur5 si sericiculturii (Cirnu, 1971). Aceastii evaluare preliminarii a servit la caracterizarea ponderii melifere a unor specii forestiere, care constituie gazde principale pentru produc5torii de manfi. In prezent, in urma cercet5rilor si investigatiilor mai recente, efectuate in zona forestier5, s-a intocrnit o nou5 evaluare mai completii, diferentiatg pentru cele dou5 zone : zona pddurilor de conifere $i zona pEclurilor d e foioase. Aceste dou5 zone se deosebesc radical intre ele, atit din punct de vedere a1 condifiilor de florz si faunti, cit ~i sub raportul factorilor climatici (temperaturii, precipitatii, vint etc.) si orografici (altitudine, expozit~e,pant5 etc.). Astfel, in zona piidurilor de conifere si conifere in amestec cu fag si alte specii, factorii de mediu (factorii ecologici in ansamblu) sint, in general, mai favorabili, ceea ce imprimii plantelor lemnoase si erbacee, un ritm de vegetatie mai intens qi, in general, f%r% stagnsri in crestere ~i dezvoltare. Acest fapt se reflects favorabil, atit in succesiunea normal5 a fazelor vegetative cit si in dezvoltarea ~i inmultirea puternic5 a coloniilor de producgtori de man& In acest context, se realizeazii in general conditii prielnice pentru circulatia activii a sevei si evolutia favorabil5 a proceselor fiziologice in plante, inclusiv secretia de nectar. De asemenea, exist5 conditii favorabile ~i pentru o secretie abundentfi de man5 prin intermediul insectelor produc3toare de mans. Ca urmare, in aceast5 zon5, culesul de man;, precurn ~i cel de la dlan-

tele nectaro-polenifere (zmeuri~,flori de fineat3 etc.) sint substantiale ~i de duratii mai lungg, soldindu-se frecvent cu recolte de miere superioarii, :e dep5~esc 30-35 kg/familia de albine. Astfel, in vederea orientarii qi stimul5rii apicultorilor, pentru practicarea stupsritului pastoral in zona montan8, prezent5m in tabelul 1 rezultatele inregistrate pe o perioad5 de 9 ani, la Punctul Arsita I de pe Vale-a Ilvei, 950 m altitudine, jud. Bistrita-Nkiiud. Resursele melifere existente aici au fost : p5durile de conifere cu man5 si flora de fineat5, cu specii spontane foarte valoroase, precum : icirba Sarpelui (Echium vulgare), corobtitica (Salvia verticillata), ciitu~nicn (Nepeta cataria), cimbri~orulde munte (Calamintha Baumgarteni), trifoiul (Trifo- . lium sp.), busuiocul slilbatec (Brunella vulgaris) etc. T n zona plidurilor de foionse, factorii ecologici, respectiv conditiile de mediu sint, in general, mai putin favorabile qi in consecints, potentialul rn,elifer ecologic a1 producgtorilor de mans, este inferior celui din zona coniferelor. Din investigatiile ~i observatiile noastre efectuate in aceast5 zon5, in vederea precizirii perioadelor optime de setretie a manei si respectiv a recoltelor de miere obtinute, in condifii de productie, a rezultat c5 si in pgdurile de foioase se realizeazii frecvent productii bune de miere de piidure. In special, in piidurile de stejar, tei, salcie, se obtin in conditii climatice favorabile, productii ce variaz; intre 1015 kg miere de piidure pe familia de albine. In cazuri exceptionale, la familii puternice, productia de miere p a t e dep5si 25 kg/familia de albine. Sigur, c5 ~i in zona p2durilor de foioase, culesul de man5 poate fi intregit cu un cules de nectar si polen, de la plantele melifere din veciniitate, ceea ce' contribuie nu numai la realizarea unor productii sporite de miere de psdure, ci si la intArirea ~i dezvoltarea corespunzitoare a farniliilor de albine.

Tabelul 1

DINAMICA P R O D U ~ I I L ~ R DE MIERE DE PADURE LA PUNCTUL IN PERIOADA 1962-1970 ( I CIRNU . pi E. TEXE)

ARSITA

I,

Anii

Etapa de cules

Du[tta
zile
59 52 52

Variabilitatea ZnregistrZrilor zilnice Sporul maxim zilnic (kt?) ScHderea ziinicH (kg,

Productia net2 (kg/fam. albine)

0bservatii

1962 1963 I964 1965

14.0612.U8 18.069.08 14.065.08 22.06-

3,900 3,300 2,100

-1,900 -0,500 -0,500

38,500 66,800 42,800

Cei mai buni ani pentru mierea de p5dure au fost :

48,100 16,900 15,600 37.500

Cei mai slabi .ani au fost : 1966, 1968 $i 1969.

Ani rniilocii :

Media pe 9 ani

54

2,800

-0,900

38.600

Concluzii :

de cules in cei 9 ani cercetati a oscilat Pntre 45 gi 70 zile, In 54 zile. - Productiile de miere de plidure a u variat in cei 9 ani, intre 15,660 $i kglfamilia de albine, .in meclie 38,600 kglfamilia de albine.

- Durata

medie
66,800

Referindu-ne la evaluarea propriuzis2 a productiei de man5 qi respectiv a mierii de man& pentru cele 2 zone forestiere, aceasta s-a efectuat diferentiat, avindu-se in vedere atit rezultatele experimentale, cit q i recoltele de miere obtinute in sectorul de productie apicolg, in pgdurile cu man%. Astfel, s-au stabilit preliminar urmatorii indici meclii pentru evaluarea productiei de miere de padure : - pentru padurile de conifere cu mans, in care predoming molidul s i bradul, indicele mediu este de 50 kg/ha ; - pentru pgdurile de foioase (stejar, tei, artar, salcie etc.). indicele mediu este de 20 kg/ha.

Acesti indici pot servi la intocmirea balantei melifcre precum si la stabilirea norlnei de stupi la hectar pentru stupgrit pastoral i n zona forestierg cu perspective-pentru culesul de man5.
BIBLIOGRAFIE

- Mierea de manti. Editura Api~nondia,Bucure~ti,1971. 2. Haragsim 0. - Medovice a vceli. Statni Zemedelske nekladvtelstvi, Praha, 1966. 3. Pechhacker U. - Erfnhrungen aus der Tannentracht 1968. Bienenvater 7 (go), 1969. 3. Scheurer St. Die Waldtracht 1969, ihre biologischen und meteorologjischen Grundlagen, Garten und Klcitierzucht 4, 1970.
1. Cirnu I.

RelatCiri de la apicultori

CUM REUTILIZEZ FAGURII VECHI


Ing. Constantin GIURCANU

Fagurii, dup5 ce a u fost folositi de lntrucit n u aveam centrifugg penc8tl.e albine la peste 25 generatii de tru extras mirea, fagurii cu miere T i puiet, devin faguri vechi de cuib, ner5deam de celule, rsminind doar mijutilizabili din cauza ingros8rii peretilocul acestora, respectiv fagurele artificial de azi. Dup5 rgzuire, rarna cu lor celulelor. Culoarea acestora devine fagurele r m a s era imediat introdus; in brun inchis c5tre negru, iar greutatea milocul cuibului, unde dup2 3-4 zile lor creste cu 20-40%. Din cauza fagurele era complet crescut si ouat. aceasta valorificarea lor se face prin Pn felul acesta timp de aproape 10 ani retopire, extrsgindu-se ceara. nu am avut faguri vcchi, ace5tia fiind Unele incerc5ri de a trata fagurii in permanent2 renovati. cu diverse solutii (intre care si bif n ultirnii 2 ani, din cauza lipsei carbonatul de sodiu) si indepiirtarea temporare de faguri artificiali si sirmfi, cgm5silor vechi d e puiet prin centrifagurii vechi n u i-am mai valorificat fugare, a u r5mas la nivelul de incerprin retopire, adoptind metoda de f a f a csri, extractia c5m%ilor realizindu-se de rcutilizare. pin5 la cca. 25% din celule. Legat de Ca instrument folosesc un cutit aseacttasta situatie vreau s5 ar5t c5 incepind c u anul 1940 am trecut familiile mai12tor cutitului de descgpacit fagurii si fiind confectionat din 1/2 pinzg d e d e albine din stupi primitivi in stupi bonfaier. Layens $i Dadant si apoi in stupi oriPe o foaie mare de plietilen5, pe zontali. Cum la acea vreme n u aveam care urmeazg s5 se adune resturile de posibilitatea de a-mi procura . faguri celule; asez un suport (scgunel sau o artificiali, fagurii ii crestearn in rame 15dit5) ; fagurele vcchi il asez in pogoale Pns^~~mate a y e z z a t e $ n raiuri\ in ii$ie orizonta\L pe s\p~'ct s\ cu aiutarul mijlocul cuibului ; c r q t e r e a fagurilor cutitului tai (r5zui) celulele, aproape o controlam la 3-4 zile s i o corechm de nivelul fagurclui artificial ; r8zuirea dac5 era cazul. este inlesnitri de umezirea periodic5 a Primsvara cind scuturam fagurii din cutitului ; probabil cii stropirea prealastupii primitivi, fagurii care aveau biE a fagurelui cu apii, permite rszuimaxim 1 an vechime, ii montam pe rea acestuia mai lesnicioasg ; numai fararnele insirmate ale stupilor sistemagurii reci pot fi prelucrati ; tgierea cetici ; in acest scop ii fasonam l a dilulelor se yealizeaz5 in maxim 6 mimensiunea ca s2 umple complet o ram2 nute pentru un fagure si se considera insirmat5, apoi rgzuiam celulele de pe reusit5 atunci cind in8ltimea rgm'as2 a o fat5, dupri care ii montam pe rama peretilor celulelor p e ambele fete este insirmat5, ~i cu ajutorul unui dispozide circa 1 mm ; in cazul cind depgtiv metalic SncBlzit, lipearn sirmele de partea razuit5 a fagurilor. Primsvara $este 2 mm se taie din nou. dup5 ce incepeau pomii sri infloreascii, Fagurele este utilizabil atunci cind introduceam a c q t i faguri ling5 cuib, este bine rrizuit si nu prezint5 goluri cu partea r5zuit2 cgtre puiet, iar dup5 sau sp5rturi. 3 siiptiicmini erau complet crescuti 7i Fagurii dup5 t5ierea celulelor (ca si cu puiet cgpscit. Ace~tiaerau cei mai fagurii vechi) ii conserv intr-un dulap perfecti faguri pe care-i aveam in stuetans prev5zut cu rastele pentru suspins. tinerea lor si afumati cu pucioas5.

Dup5 inceperea Tnfloririi pomilor fructiferi fagurii se pot da pentru crestere, la margiilea cuibului. lnainte de utilizare P i scot in cabal15 unde ii aerez 3-6 zile. Dup5 aerare ii stropesc cu sirop d e locamicin 305 w , dup5 care ii mai las 2-3 zile in corpuri de stup, etanse, in scopul fnmuierii c5m5silor de puiet r5mase pe fundurile celulelor ; albinele la creSterea fagurilor curat5 si inl5tur5 aceste c5m5si. Rezultatele obtinute in ultimii 2 ani la circa 100 bucati faguri de multietajat vechi sint evidente. 1. Reducerea timpului ?e lucru $i a banilor astfel : - Metoda uzualii, comportind reforinarea fagurilor, topirea ~i stoarcerea acestora, preschimbarea cerii pe fagurii artificiali necesitii, minim 100 ore de lucru inclusiv bani. - Metoda de fat5 comportind r5zuirea fagurilor, conservarea lor in vederea folosirii, preg5tirea la folosire. necesit.5 maxim 10 ore de lucru, f5r5 cheltuialr?. b5neasc5 ; celulele tiiiate si retopite produc minim 40g cear5 pe 1 bucat5 de fagure de multietajat. 2. Calibatea iagurilor crescuti. - Fagurii crescufi din faguri artificiali, uneori sint deformati, alteori cu

multe celule de trintori, cre~terealor fiind adesea anevoioas5 $i incomplet5 ; ouatul in aceati faguri se face cu mult5 greutate ; - Fagurii dup5 metoda prezent5 sint crescuti perfect $i complet, fiirii celule de trintori iar albinele incep imediat cre~terea celulelor ~i concomitent incepe si ouatul miitcii, fagurii nu se pot deforma nici la transport; culoarea lor dup5 cre~tereeste maronie, identicii fagurilor de cuib. 3. P h t u r a de pe faguri am recoltat-o dup5 aceeqi metodii, fagurele vechi si tuns fiind redat familiei pentru c r q tere ; pgsltura rezultat5, dup5 ce\ i-am indepartat o p a r k din celulele de cear5 (cit a fost mai u w r posibil), am conservat-o dup5 metodele uzuale. 4. Fagurii mueg5iti sau cu pr?.stur5 muceg5it.5 pot fi renovati in acelasi mod.
Subliniem cS cea mai bun5 m5surH de inlocuire anual8 a unei treimi sau chiar a unei jumststi din numlrul fagurilor vechi din stupins este cea prin care albinele sint puse in situatia de a construi fagurii artificiali. Aceast5 mlsur8, pe lings igienizarea cuiburilor, imbunststirea' calitHtii mierii, permite utilizarea unei functii fizioloaice naturale - secretia de cearH a albinelor. capacitate productiv8 .care altfel s-ar irosi fHrB rost.

fene ale Asociafiei CrescStorilor de Albine din intreaga far5

pentru tncep6tori (ciclul I) pentru avansati (ciclul II)


Fretventarea acestor cur suri este gratuit5. La terminare participanfii primesc diplome de absolvire ~i sprijinul organizafiei noastre spre a deveni apicuitori.

Pe agenda unor preocup3ri actuale in tar5 s ; i tn strzingtate:

VIROZELE - PROBLEME NOI PRlVlND SANATATEA ALBINELOR


I

(Paralysis chronica apium)


Dr. Mircea MARIN Sef de laborator la Institutul de Cercetare $i Producfie pentru Apicultura

A$a cum am ar5tat in nurnzrul 911987 a1 revistei noastre, apicultura continentului european este confruntat5 cu infectia a eel pntin 7 viroze ce afecteaz5 grav efectivele de familii de albine atit E n sezonul activ dt $i iarna. Pentru zona continental5 unde ne aflHm trebuie s5 acordHm atentie deosebit5 urmtitoarelor viroze : paralizia cronics, paralizia acuta, viroza botcilor negre, viroza x, viroza y, viroza filamentoasg, viroza albinelor de Egipt $i puietul in sac. Virozele pot evolua singure sau asociate intre ele. atit la albinele adulte cit $i la larve, unele predominind In sezonul cald altele P n sezonul rece.

VIRUSUT; PARALIZIEI CRONICE A ALBINELOR (V.P.C.) este un virus ARN, de form5 elipsoidalg, cu dimensiuni variind intre 20-27x 45-70 nm (0,000001 m). Afedeaz2 nimfele, albinele inainte de eclozionare, albinele tinere $i pe cele adulte. M o r i s on, in 1936, a stabilit etiologia viral5 a para3iziei cronice a albinelor. B u r n s i d e. in 1945, a reprodus boala in conditii de laborator infectind albinele sSn5toase cu un filtrat ce continea virusul. L. B a i l e y , B r e n d a B a l l , J. N. P e r r y , H. A. O v e ' r t o n , K. W. B u c k in Anglia, I. M. B a t u e v $i i n Uniunea Sovietic5 0.F. G r o b o v ' qi altii a u izolat, purificat $i stddiat V.P.C. REZISTENTA : in prezenw eterului etilic $i a tetraclorurei d e carbon r5mfne viabil. La temperaturi sc5zute -70C se pistreaz5 infectant in cadavrele albinelor timp de 6 luni, la -15OC mai mult de o lun5, la 40C 3-4 zile.

* 1 nm (nanometru = a milioana dintr-un metru.

parte

La temperaturi ridicate este inactivat la +60C in timp de 30-60 minute, la +75O in 10 minute, la 4-35Cdupii 7 zile. Razele ultraviolete il omoar2 intr-o or5. Este sensibil la dezinfectante precum : sod8 caustic8. sod5 de rufe. cloraminS, perhidrol si alte dezinfedante. A fast cultivat in culturi celulare obtinute din tesuturi de la albine. Efedul citopatic il manifest5 dup5 48 ore de la infectie. Prin pasaj efectul citopatic apare mai repede, la 7-8 ore. Infectia -experimental5 gi natural& aqa dup5 cum arati cerc-torii englezi (L. Bailey ~i colab.), se face cu rnult.3 rapiditate si omoar5 cu uqurint8 albinele atunci cind virusul vine in contact cu cuticula albinei, in special pe o zon5 a corpului care a fost de curind denudat5 de periqori. Maladia se transmite cu atit mai repede de la albinele bolnave la cele s5n2toase, cu

cit sint rnai aglomerate in stup rnai ales intr-o activitate de sezon. Viroza se mai transmite prin ingestie, dar si prin aspersia materialului viral pe suprafata corpului albinelor. Administrarea prin ingestie a materialului viral impreun5 cu sporii de Nosema apis favorizeaz5 infectia. $i in practic5 s-a observat c5 farnilile nosematoase contract5 rnai usor infectia $i fac o form5 de boa15 mai brutal5. Albinele &in$,toase se rnai pot infecta cu usurint5 in cadrul familiei, intrucit prin pasajul hrainei se transmite qi o cantitate enorm5 de virusuri. S e mentioneaz5 c5 mierea din g q a unei albine bolnave contine aproximativ 100 000 000 000 de agenti virali. Polenul recoltat de albinele bolnave ( f a 5 incipient5 a bolii) sau cele aparent s5n5toase dar eliminatoare de virus prin glandele hipofaringiene qi mandibulare, este infectat cu virusul paralizici cronice. In cadrul coloniei boala se transmite de la albin5 la albin5 prin contact si ingestie, iar de la o familie la alta prin trintori infectati, albine r5t;icite, furtiqag sau de c5tre apicultori prin introducerea fagurilor cu puiet sau hran3 de la familiile bolnave la cele scin5toase. Cea mai frecvent5 si puternic5 infectie se realizeaz5 in stup5ritul pastoral, unde sint mari aglolner5ri de familii de albine, in general stresate prin transport, si unde r5t5cirea, furti~agul etc. sint uneori de inari proportii. Patogenitatea virusului const5 in enorma lui inmultire in citoplasma celulelor sitemului nervos, a celulelor intestinului, tubilor lui Malpighi, in glandele mandibulare, hipofaringiene, postcerebrale $i toracice. Prin inmultirea de catre celule A virusului ~i aglomerarea particulelor virale se formeaz5 corpusculi de diverse forme si dimensiuni ce au primit nu-

Virusul paraliziei cronice (fotografie realizats prin microscopie electronics, de cercetritorii Statiunii experimentale, Departamentul d e entoinologie a Institutului Rothamsted din Anglia).

mele de ,,corpusculii lui MorisonCc. Ace~tia se coloreaz5 bazofil gi se gasesc in celulele intestinului subtire. Pre-. zenta lor este yi un semn de diagnostic. De foarte multe ori, de altfel, aceasta este si situatia actual5, V.P.C. evolueaz5 concomitent cu virusul paraliziei acute si chiar cu u n virus asociat paraliziei cronice (virus satelit). Desigur, aceasta complic5 si rnai mult tabloul patologic si efectele maladiei. Paralizia cronic5 se poate manifesta benign, cind se observ5 la u n num5r limitat de indivizi sau malign cind ia proportii la mii de indivizi $i la majoritatea familiilor de albine din stupins. Epizootii severe pot s5 izbucneasc5 in orice anotinup, dar rnai ales toamna. Scinnele clinice apar la 4-10 zile de la infeetie si se recunosc printr-o tremurare anorma12 a aripilor si a corpului. Albinele ies din stup, se miqc5 la sol dar n u se pot desprinde s5 zboare. Unele prezintii aripile in pozitie a.normal.5, a u unul sau 2-3 picioare paralizate, se tirjsc, paralizeaz5 total qi mor. Altele n u pot zbura pentru c5 prezint5 aripi malformate. Uneori, mai

'

ales in sezonul rece, albinele bolnave au abdomend umflat si prin ap5sare se elimin5 un lichid alb g5lbui sau mamniu. I n interiorul farniliei bolnave pot apare indivizi adulti ce s e innegresc, isi pierd perisorii (chelesc), au aspect lucios intunecab si corpul ia aspect de furnic5. Aceste albine precurn si cele malformate sau cele cu paralizie partial% sint eliminate din stup, d e albinele s5n5toase sau aparent sriniitoase. Pot fi afectate ~i nirnfele. DIAGNOSTIC. Diagnosticul clinic se bazeaz5 pe semnele clinice rnai sus enumerate s i pe ancheta toxicologic5 pentru a face diagnosticul diferential. Diagnosticul de laborator se face in institutii specializate, cu cadre de inalt5 calificare, prin teste de infectivitate pe albine si embrioni de pas h e , teste de citopatogenitate in culturi celulare, imunosemlogic, imunofluoresceng, microscopie electronic5 si histologic5 la nivelul celulelor epiteliale ale intestinului subtire, prin punerea in evident3 a corpusculilor lui Morison. TRATAMENT. Tratament specific nu existi. fncercgrile de vaccinare cu virus atenuat nu au dat rezultate. A fost experimentatii o endonucleaz5 prin aerosolizare, dar pin5 ?n prezent nu se pot trage concluzii, deoarece farniliile de albine au riimas, dup5 numeroase administrsri, cu indivizii posedind ace@i titru ridicat de virus. A fost exp i m e n t a t 5 si o ribonucleazii, dar certitudini asupra efectului nu existfi. I M P 0 R T A N T este s5 se stie c2 pentru rnentinerea acestei viroze in stare latent& pentru crearea situatiei de premunitie (IMUNITATE in w e zenta permanent5 a agentului infectios), DIMINUAREA TITRULUI VIRAL sau INSANATOSIREA familiilor de albine trebuiesc realizate urmgtoarele : intrefinerea in cele mai bune conditii a familiilor de albine ;

curente si de necesitate ; combaterea tuturor rnaladiilor clasice (bacterioze, micoze, protozooze, parazitoze) ; combaterea infectiilor ce se supraadaug5 virozelor ; prevenirea intoxicatiilor. Este greu ? Da ! Dar toate aceste m h u r i sint absolut necesare. Apicultura pentru a fi practicata n u miere, are numai doi termeni albine ci necesitZi realizarea tuturor conditiilor fSir5 de care n u s e poate numi apiculturii qi nici cel care o practicri - api-

cultor.
Recornandam tuturor s5 studieze si s5 aplice recomand5rile din brosura ,,M5suri sanitare veterinare i n stupinsu editat5 de Redactia publicatiilor apicole a Asocialiei CrescSitorilor d e Albine $i care se afl5 la toate filialele judetene din tar5 (unde a fost distribuit5 in mod gratuit) ~i indicatiile din revista ,,Apicultura in Rominia", numerele 8 ~i 9/1987.
N.R. DupH prezentarea unei singure viroze cea a paraliziei cronice a albinelor tinind cont de gradul deosebit de periculozitate pe care-1 are aceasts boa15 ca $i d e faptul c5 virozele se manifest5 asociate intre ele sau asociate cu alte boli atit in sezonul cald cit $i in sezonul rece trebuie sB ne reconsider5m radical modul de a concepe ~i infsptui toate mgsurile sanitare-veterinare cu rol profilactic $i curativ. Intrucit pentru virozele la albine (ca de altfel $i pentru cele umane) nu exists o medicatie specific5 este esential $i obligatoriu s H intelegem fenomenele la dimensiunea exact5 ~i in practicg s% actiongm hotgrit aplicind ronsecvent m5surile indicate cu precizie in articol ca $i i n bravura la care se refers autorul. Numai astfel vom putea diminua, st5vili $i elimina efectele virozelor $i a bolilor asociate, nurnai astfel vom avea i n stupine familii sSn5toase. cu calit5ti de uniU f i puternice de productie capabile s5 valorifice la modul superior resursele melifere. Pentru ca eficienta economic% sporits ~i rentabilitatea h a l t s s5 devin5 elemente d e caracterizare a fiecsrei exploatriri apicole v a trebui s5 aplicHm la timp $i la cei mai inalti indici calitativi intregul .complex d e mgsuri tehnice, organizatorice $i sanitar veterinare.