ABORDAREA EXPERIMENTALA A ATENTIEI

1. Introducere Un reputat profesor si psiholog roman definea atentia ca pe un proces reflectoriu fara un continut propriu ( P.Popescu-Neveanu, 1976). Nu discutam aici universalitatea principiului reflectarii in psihologie, ci un adevar pe care psihometricienii l-au constatat demult in practica, anume corelatiile nesemnificative intre diferitele teste de atentie, fapt care poate fi e plicat prin faptul ca atentia tinde sa imprumute continuturile proceselor sau activitatilor psihice pe care le sustine. !cesta este un motiv in plus ca in e perimentele pe care le vom pre"enta in continuare sa avem mereu in minte faptul ca putem vor#i de o atentie sen"oriala, de o atentie perceptiva si de ce nu chiar de o atentie mnemica atunci cand activarea psihica este focali"ata pe retinerea sau actuali"area unor informatii. $a fel de evidenta este conduita atenta in re"olvarea unor situatii pro#lematice care anga%ea"a operatiile gandirii. &ara selectarea informatiei si fara focali"area (concentrarea pe datele relevante ale pro#lemei) solutia ar aparea cu dificultate.

2. Experimente ba ate pe auditii!e di"otomice

' perimentele de acest tip au testat fiecare una dintre urmatoarele trei ipote"e cu privire la faptul ca selectivitatea atentiei s-ar datora unui filtru care functionea"a( 1) la capatul incipient (sen"orial) al lantului procesarilor cognitive) *) ca capatul terminal al proceselor cognitiei si +) intermediar (filtre atenuate). 2.1. Ipote a #i!tra$u!ui %en oria!. ,road#ent (19-.) a ela#orat primu! mode! a! atentiei %e!ecti&e . !utorul considera ca informatia sen"oriala, inainte de a fi procesata si stocata in memoria de lunga durata,este mai intai depo"itata in memoria de scurta durata si filtrata de o serie de filtre sen"oriale. !ceste filtre #lochea"a unele informatii si dau prioritate altora deoarece e ista de fapt un singur canal de procesare. /atele care au confirmat acest model provin dintr-un model e perimental de ascultare dihotomica. 0u#iectii de e periment primesc, simultan, sau la intervale foarte scurte de timp, mesa%e diferite la o ureche si la cealalta. 1 ureche primeste mesa%ul tinta pe care este focali"ata atentia. 2onform instructa%ului initial dat de e perimentator, su#iectul va tre#ui sa reproduca acest mesa% nontinta. 2hiar daca o fra"a nontinta, de e emplu, este repetata de +3 de ori, aceasta nu va fi retinuta. !stfel intr-un e periment su#iectilor le-au fost pre"entate dihotomic trei perechi de cifre, astfel( Urechea stanga 7 4 . Urechea dreapta 6 . 9

0u#iectii isi aminteau cu mai mare usurinta cele trei cifre pre"entate la o ureche sau la cealalta, adica 7,4,., sau 6,.,9 decat perechile, respectiv 76, 4., .9.

5nterpretarea data de ,road#ent acestor re"ultate se #a"ea"a pe ipote a #i!tru!ui %en oria! %e!ecti& care ar sta#ili prioritatea in procesarea mesa%elor deoarece sistemul de procesare dispune de un singur canal. !ceasta prioritate se reali"ea"a functie de ordinea semnalelor (primul) de inaltimea sunetului si de intonatie. 6esa%ele sunt stocate mai intai in memoria de scurta durata, dupa care mesa%ul selectat de catre filtru sen"orial este transmis canalului unic de procesare si de aici catre memoria de lunga durata. &aptul ca in e perimentele de ascultare dihotomica, din mesa%ele ignorate nu se retin decat caracteristicile fi"ice, a condus la conclu"ia ca selectia informatiei se produce inainte de a #i %tocata in memoria de %curta durata . 7e"ultatul ca doar informatia tinta poate fi retinuta ar dovedi ca doar ei i s-a dat acces in 60/. Potrivit acestui model atentia selectiva ar functiona dupa principiul tot sau nimic. 2.2. Ipote a #i!tre!or tar ii. 8otusi un astfel de model nu poate e plica fenomenul 9co:tail-part;< studiat de 2herr; (19-+)( in conditii normale, la o petrecere, in ciuda vacarmului putem sa ne concentram asupra unei conversatii) in conditii e perimentale de stimulare auditiva dihotomica su#iectii nu retin din mesa%ele de la urechea cu mesa%e nontinta decat caracteristicile fi"ice privind vocea (feminina-masculina, intensitatea si intonatia vocii). Pare mai degra#a plau"i#il ca e ista totusi mai multe nivele de selectare in virtutea carora este posi#il ca urmarind un mesa% tinta su#iectul sa retina la cealalta ureche un nume. 8 6alim (1999) mentionea"a urmatoarele varia#ile care in di"ainuri e perimentale ca acela mentionat mai sus pot influenta performantele atentiei selective( e perienta anterioara in e perimente cu auditie dihotomica, lipsa similaritatii informatiilor transmise la o ureche si la cealalta. !llport si cola#oratorii (197 ) au efectuat urmatorul e periment pentru a demonstra rolul facilitant al retinerii a doua materiale diferite( 0u#iectii, mu"icieni care aveau sarcina sa retina un discurs ver#al in timp ce interpretau o partitura mu"icala, au reali"at am#ele activitati fara ca interpretarea sa interfere"e cu urmarirea discursului. 6ai mult, o serie de alte e perimente au relevat faptul ca interpretarea mesa%ului tinta se reali"ea"a cu aportul mesa%ului neutru. /e e emplu interpretarea unui mesa% tinta am#iguu 9 =eorge se apropie de #anca< u"tili"ea"a informatia neutra a mesa%ului nontinta de la cealalta ureche 9 scoala< sau 9 2'2< (6iclea, 1999). /e asemenea mesa%ele tinta receptionate constient se reali"ea"a pe seama unor informatii receptionate inconstient la cealalta ureche( =ra; si >edd#urn (1963) au reali"at urmatorul e periment cu auditie dihotomica care furni"ea"a date concludente in legatura cu faptul in discutie( 'i au pre"entat su#iectilor urmatoarele mesa%e( Urechea stanga 2ine . acolo 0u#iectii au reactuali"at mesa%ele coerente urechea dreapta 6 merge 7 9 2ine merge acolo< si 6.7.

/e asemenea, in alte e perimente autorii pre"entau un mesa% cu sens la o ureche si un mesa% fara sens la cealalta ureche. /esi, conform instructa%ului su#iectii isi focali"au

atentia pe mesa%ul tinta relatau ulterior mesa%e hi#ride, adica com#inatii cu sens ale mesa%elor receptionate la am#ele urechi. ?on >right si cola#. au confirmat aceste re"ultate prin urmatorul e periment desfasurat in doua fa"e( 6ai intai su#iectiilor li se pre"enta un cuvant care era insotit de un soc electric de mica intensitate. 5n a doua fa"a a e perimentului odata cu mesa%ul tinta su#iectii primeau la cealata ureche un mesa% neutru in care era inclus cuvantul ce fusese conditionat la socul electric. Pre"enta acestui cuvant determina modificarea reactiei electrogalvanice, raspunsul emotional fiind un indiciu al procesarii semantice inconstiente. 8oate aceste re"ultate e perimentale dovedesc ca mesa%ele ignorate pot fi prelucrate semantic chiar daca nu au intrat in campul atentiei ceea ce inseamna ca #i!tra$u! %e petrece dupa acea%ta etapa. Pe aceasta #a"a Norman (196.) a propus mode!u! #i!tra$u!ui tar iu. Potrivit acestui model filtrul s-ar situa mai aproape de capatul final al sistemului procesarii. 6esa%ele sunt procesate d.p.d.v. al caracteristicilor lor fi"ice de o maniera nesegregationista. Ulterior pe lantul procesarilor cognitive, la nivelul procesarii semantice vor fi facilitate si retinute acele informatii care se vor fi dovedit relevante in virtutea unor mecanisme de pertinenta. /e aceea acest model se mai numeste si modelul pertinentei. Principala limita a acestui model consta in faptul ca postulea"a efectuarea selectiei doar la nivel semantic. 2onsecinta logica ar fi ca n-ar tre#ui sa intampinam nici o dificultate in a discrimina, la aceeasi ureche, su# aspectul caracteristicilor fi"ice (intensitate, frecventa sau care ureche) doua mesa%e diferite. 2.'. Ipote a #i!tre!or atenuate. Pornind de la limitele celor doua modele cercetatoarea americana !. 8reisman (1964, 19..) propune mode!u! #i!tre!or atenuate. Potrivit acestor mesa%e filtru nu #lochea"a mesa%ele neselectate ci doar le atenuea"a din intensitate pentru a putea fi prelucrate informatiile relevante. Urmatorul e periment a determinat-o pe cercetatoare sa considere, contrar modelului filtra%ului tar"iu, ca selectia informatiei este totusi posi#ila inca la nivelul com#inarii caracteristicilor fizice ale stimulilor deci contrar modelului filtrului tar"iu. 8otusi spre deose#ire de modelul filtrului timpuriu autoarea postulea"a caracterul preatentional, deci automat, al procesarilor trasaturilor stimulilor. !ceasta s-ar reali"a pe #a"a detectorilor de trasaturi despre care am vor#it in capitolul despre perceptie. 1data cu acest e periment ne familiari"am cu un alt design e perimental utili"at in studiul atentiei vi"uale 0u#iectilor le erau pre"entate pe monitor, pe durata a catorva sutimi de secunda o serie de configuratii formate din figuri geometrice dispuse aleatoriu (patrate si triunghiuri al#e sau negre). 0u#iectii tre#uiau sa raspunda prin apasarea unei taste ori de cate ori considerau ca au va"ut un anumit stimul tinta, de e emplu un triunghi. 5ntr-o alta fa"a a e perimentului su#iectii tre#uiau sa retina pre"enta in configuratie a unui stimul preci"at prin doua caracteristici( patrat de culoare al#a. 0-au o#tinut timpi de raspuns mai mari in a doua situatie e perimentala decat in prima, ceea ce confirma ca daca procesarea unei singure trasaturi este preatentionala, automata, procesarea a doua sau mai multe trasaturi este un proces atentional care implica deci"ia. 2onclu"ia este ca atentia selectiva nu procedea"a dupa modelul tot sau nimic ci printr-o succesiune de procesari care au loc la niveluri diferite. !sa cum remarca 6iclea (1999) modelul filtrelor atenuate a%unge sa nege ideea insasi de filtrare a informatiei deoarece intregul sistem cognitiv devine un mecanism de filtrare a informatiei.

'. Experimente neoconexioni%te pri&ind ni&e!uri!e de proce%are. !ceste e perimente sustin un mode! a! atentiei ba at pe re%ur%e. Potrivit acestui model selectivitatea atentiei nu se #a"ea"a pe filtrari ci pe gestionarea resurselor limitate ale sistemului cognitiv, comparativ cu amploarea informatiilor care ne parvin din mediu intern si e tern. !ceasta gestionare consta in alocarea preferentiala a unor resurse de tratare cognitiva a unor informatii cu mai mare semnificatie sau valoare adaptativa. 0electia informatiei s-ar reali"a la diferite niveluri de adancime a procesarii cognitive. 0e vor folosi cu atat mai multe resurse cu cat nivelul este mai profund adica cu cat anga%ea"a procese cognitive mai comple e. @onhston si Aein" care au propus acest model in 197. au reali"at urmatorul e periment de confirmare( 0u#iectii primeau la am#ele urechi atat cuvinte tinta cat si cuvinte neutre in doua situatii e perimentale diferite( a) cuvintele erau rostite de aceeasi voce masculina ceea ce echivala cu discriminare sca"uta) su#iectii discriminau cuvintele doar pe #a"a informatiilor semantice. 5n situatia #) cuvintele tinta erau rostite de o voce feminina iar cuvintele neutre de o voce masculina. 5n acest ca" su#iectii aveau informatii sen"oriale suplimentare. 2uvintele nontinta au fost mai #ine reamintite in situatia a) decat in situatia #), deoarece discriminarea era mai simpla si erau anga%ate mai putine resurse cognitive. 5ntr-un alt e periment @ohnston si >ilson au o#tinut alte dove"i privind selectivitatea atentiei ca o functie a gestionarii resurselor de tratare a informatiei. 'i au pre"entat su#iectilor la am#ele urechi cuvinte tinta insotite de cuvinte neutre care e primau fie o caracteristica proprie fie una neutra sau improprie cuvantului tinta ( e . urs B #run) urs B suferind), in cadrul a doua situatii e perimentale( 1) fara specificarea urechii la care va fi au"it cuvantul tinta ceea ce echivalea"a cu o sarcina de atentie generali"ata. *) cu specificarea urechii receptoare a cuvantului tinta. 5n situatia de atentie generali"ata detectarea cuvintelor tinta devenea dificila daca erau insotite de cuvinte neutre si foarte dificila pentru cuvintele improprii asociate cuvantului tinta. /ificultatea procesarii in atentia generali"ata, care in alte modalitati e perimentale conduce la cresterea timpului de latenta, este indiciul unui nivel de procesare mai comple care dupa 6alim (1999) este semantic ,pe cand atentia focali"ata din a a doua modalitate e perimentala ar anga%a un nivel inferior, functie de factori fi"ici (vocile diferite). (. Mode!e experimenta!e in %tudiu! &i)i!entei 2omportamentul vigilent a fost definit si cercetat in legatura cu aspectul monoton al sarcinii, caracteristica proprie unor activitati unde frecventa stimulilor si gradul de preci"are al cadrului spatio-temporal de producere al acestora sunt reduse (radar, camerele de comanda, etc.) Primele cercetari au fost intreprinse de 6a:Corth in 1943. 'l a utili"at ca situatii e perimentale( 1) testul radar( pe un ecran semnalele relevante apareau in conditii de 9"gomot< vi"ual. *) testul de auditie a sunetelor cu durata de *,- secunde, care apareau la intervale de 1. sec. +) testul ceasului. 0u#iectul tre#uia sa sesi"e"e momentele in care aratatorul mare sarea uneori doua gradatii, sau cand isi incetinea sau isi accelera mersul. ?aria#ila independenta era repre"entata de( latenta raspunsurilor, rata erorilor, potentialele evocate ale ''=.

5n tara noastra un institut de cercetari al 6inisterului 6uncii a reali"at in deceniile trecute un aparat numit 92ronovigimetru< care repre"inta o materiali"are a modelului lui 6a:Corth. 2onclu"iile cercetarii intreprinse de autorul citat au fost ca performanta in sarcini de vigilenta este influentata de( 1) caracteristicile semnalelor tinta ( intensitate, frecventa, pre"entare, durata, locatie.) *) 2unoasterea re"ultatelor o#tinute. +) Nivelul de stimulare (aparitia unor semnale care intretin nivelul de activare neuropsihica) 4) !dministrarea de amfetamine sporeste performanta -) 8ipul de personalitate) introvertitii sunt mai eficienti. 6ac:Corth a e plicat re"ultatele cercetarilor pe #a"a teoriei conditionarii clasice. ';senc: se #i"uie in e plicatiile sale pe ipote"a confirmata partial a unei activitati mai intense a sistemului lim#ic. Performantele la sarcinile de vigilenta se deprecia"a in timp datorita fenomenului de stingere care are loc pe scoarta datorita caracterului neregulat si aleatoriu al aparitiei semnalelor relevante. 6ai vala#ile par a fi e plicatiile care se #a"ea"a pe teoria nivelurilor de activare sau de alerta sen"oriala (e cita#ilitatea). ' cita#ilitatea este o caracteristica tipologica. 'a se e prima prin inlocuirea in sarcini de vigilenta a undei cere#rale alpha cu undele #eta. 5ntre e cita#ilitate si performanta este o relatie e primata printr-un 9U< inversat( performanta vigila este ma ima pentru un nivel de activare mediu (optim de activare). Pe aceasta #a"a sunt utili"ati ca indicatori ai e cita#ilitatii) raspunsul galvanic, frecventa cardiaca, diametrul pupilar, potentialul de actiune.