Vous êtes sur la page 1sur 12

Suport curs anul II sem I PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN BETON ARMAT A)INTINDERE CENTRICA.

Solicitarea de intindere centrica pura nu exista in realitate datorita imperfectiunii barelor si excentricitatii fortelor. Cu toate acestea exista elemente structurale din beton armat la care solicitarea de intindere centrica este preponderenta, aceasta dimensionand elementul. Aceste elemente sunt: -peretii rezervoarelor de lichide; -barele intinse ale grinzilor cu zabrele; -tirantii. B)COMPRESIUNE CENTRICA. Solicitarea de compresiune centrica pura, la fel ca si intinderea centrica, nu exista in realitate datorita imperfectiunii barelor si excentricitatii fortelor. Cu toate acestea exista elemente structurale din beton armat la care solicitarea de compresiunea centrica este preponderenta, aceasta dimensionand elementul. Aceste elemente sunt: -stalpii; -arcele in coincidenta; -barele comprimate ale grinzilor cu zabrele. Ruperea elementelor comprimate centric, din beton armat, are un caracter casant si se realizeaza prin zdrobirea betonului si expulzarea sa urmata de flambarea armaturilor longitudinale.

Predimensionarea sectiunii de beton a stalpilor


Ab N Rb k

Mircea Alexe

Suport curs anul II sem I

unde: k=3 pentru stalpii centrali; k=4 pentru stalpii de fatada k=5 pentru stalpii de colt Predimensionare grosier
C)INCOVOIERE PURA. Solicitarea de incovoiere pura exista in foarte putine situatii. Cu toate acestea exista elemente structurale din beton armat la care solicitarea incovoiere este preponderenta, aceasta dimensionand elementul.
Ab N 40

Grinda prezentata in figura alaturata este solicitata la incovoiere pura in zona centrala.

Ipoteze de lucru: -Sectiunea plana normala ramane normala si dupa deformare (ip. Bernoulli) -Aderenta perfecta beton-armatura Ruperea elementelor incovoiate, din beton armat, poate avea caracter casant si se realizeaza prin zdrobirea betonului sau caracter ductil si se realizeaza prin curgerea armaturilor.

Notatii: - h inaltimea grinzii - b latimea grinzii - h0 inaltimea utila - x inaltimea zonei comprimate

Mircea Alexe

Suport curs anul II sem I

COMPRESIUNE EXCENTRICA Solicitarea de compresiune excentrica este situatia intalnita in cele mai frecvent la stalpii de beton armat. Foarte important, in cazul de compresiune excentrica, este prezenta forta taietoare care poate determina modul de cedare a stalpilor. Zveltetea minima a stalpului, se defineste dupa cum umeaza:

0 = Het/bmax 0 2 Stalpi scurti 2 0 5 Stalpi mijlocii 0 > 5 Stalpi lungi

Stalpii scurti se vor evita deoarece la valori mari ale fortelor axiale si fortelor taietoare ruperea se face pe sectiune inclinata, brutal (clivaj exploziv).

Mircea Alexe

Suport curs anul II sem I a)Prevederi generale pentru predimensionarea stalpilor. -predimensionarea sectiunii: Ab = bxh Ab =
N Rb / k

unde: K=3 - stalpi centrali 4 - stalpi de fatada 5 - stalpi marginali

N = q n Aaf Unde:q - greutatea unui m2 de suprafa desfurat a construciei; n - numrul de niveluri ale construciei; Aef - aria aferent stlpului ncrcri permanente ncrcri datorate greutii proprii: Lemn = 600 - 800 kg/m3 (n funcie de esena lemnului) Otel = 7850 kg/m3 Zidrie = 1800 kg/m3 Tencuiala = 2000 kg/m3 beton simplu = 2000-2200 kg/m3 beton armat = 2500 kg/m3 apa = 1000 kg/m3 Greutatea totala a cldirilor etajate curente variaz ntre: 1.2 1.4 tone/m2/nivel pentru cldiri de locuit si similare moderne 2.0 2.2 tone/m2/nivel pentru cldiri cu nlimi de nivel mari si finisaje grele Greutatea totala a structurilor pentru cldiri curente variaz ntre: structuri pentru cldiri etajate: din beton armat : 0.60 - 0.75 tone/m2/nivel din otel : 0.40 - 0.50 tone/m2/nivel structuri pentru cldiri tip "sal / hal" cu acoperi din beton precomprimat : 0.25 - 0.45 tone/m2 cu acoperi din otel : 0.015 - 0.075 tone/m2 ncrcri utile (de exploatare) ncrcri utile pe planee (150 - 500 kg/m2); ncrcri utile datorate pereilor despritori uori; - pentru perei foarte uori (pn la 150 kg/ml), ncrcarea 2 echivalenta = 50 kg/m ; - pentru perei cu greutatea de 150-300 kg/ml ncrcarea 2 echivalenta = 150 kg/m ;

Mircea Alexe

Suport curs anul II sem I ncrcri utile datorate autovehiculelor (pentru calculul planeelor garajelor si parcajelor, pentru rampele de acces si pentru planeele superioare ale construciilor ngropate sub pasajele si curile carosabile) pentru autovehicule mici ncrcarea echivalenta uniform distribuita = 2 400 kg/m ; ncrcrile utile din autovehicule se majoreaz cu un coeficient dinamic (20%); b)Prevederi generale pentru predimensionarea planee -predimensionarea grosimii plcilor din beton armat : l1;l2 (36) m.

* predimensionare generala hpl = p/180 * = l2/l1 =(12) daca da armare pe doua directii daca nu armare pe o directie * placa armata pe o directie (l1<l2) -hpl = l1/25 placa simplu rezemata -hpl = l1/35 placa incastrata * placa armata pe doua directii (l1<l2) -hpl = l1/40 placa simplu rezemata -hpl = l1/45 placa incastrata c)Prevederi generale pentru predimensionarea planee cu grinzi. Mircea Alexe

Suport curs anul II sem I l1;l2 (4,59,0) m.

Grinzi cu inim plin monolite Grinzi cu inim plin prefabricate Grinzi cu zbrele Arce

Deschidere [m] <15 < 15 -18 18 - 24 24 .. 100

Experiena de proiectare recomand ca sgeile s fie limitate la max. 1/10 din deschiderea arcelor circulare (uzual, se folosesc valori ntre 1/5 ... 1/8), iar pentru arce cu sgei mari (1/4 ... 1/2 din deschidere) forma parabolic este singura indicat. Forma riglei Cadre cu o deschidere Dreapt Frnt, fr tirant Frnt cu tirant Curb, fr tirant Curb, cu tirant l/10 ... l /12 l /12 ... l /16 l /16 ... l /20 l /18 ... l /24 l /30 ... l /35 h Cadre cu mai multe deschideri l /12 ... l /16 l /10 ... l /18 l /16 ... l /24 l /18 ... l /30 l /30 ... l/40

- Limea seciunii dreptunghiulare (b) este, de obicei, egal cu h/3 ... 2h/3; - nlimea seciunii transversale a stlpilor marginali, la cadrele cu un singur nivel, se ia egal cu aprox. 60% din nlimea seciunii riglei, iar pentru stlpii centrali, cu 50% din nlime seciunii riglei; - Limea seciunii stlpilor este, de obicei, egal cu limea riglei.

Mircea Alexe

Suport curs anul II sem I

*Grinda principala hgr = L/(810) valoarile se vor rotunji la multiplu de 50mm. bgr = hgr (1/22/3) *Grinda secundara hgr = L/(1015) valoarile se vor rotunji la multiplu de 50mm. bgr = hgr (1/31/4) d)Prevederi generale pentru predimensionarea planeelor cu nervurilor dese. l1 = 9 18m. hpl = 46cm. hn = interaxul nervurilor
L 15 20

60120cm.

Pentru l1 mai mare dect 12m se recomand folosirea nervurilor prefabricate cu nlimea hn =
L 25 30

Mircea Alexe

Suport curs anul II sem I

Mircea Alexe

Suport curs anul II sem I e)Prevederi generale pentru predimensionarea planeelor dal. Planeele tip dal sunt plci rezemate direct pe stlpi. Placa planeului dal se poate realiza: Simpl (a); Cu nervuri ncruciate (b); Chesonat (c).

Planeele tip dale se folosesc pentru trame mai mari de 6,0 x 6,0 m Grosimea dalei se determin din condiia de evitare a poansonrii plcii de ctre stlp. hd =
p( L1 l2 ) 2(a b) f

Unde: p ncrcarea uniform distribuit pe plac L1;L2 dimensiunile plcii a;b dimensiunile stlpului f rezistena la forfecare a betonului (f 10daN/cm2)

f)Prevederi generale pentru predimensionarea fundaiilor. Stabilirea cotei de fundare se face in funcie de mai multe elemente. Cota minima de nghe sau adncimea maxima de nghe Hf=hi+10-20cm. Cota fundaiilor vecine Cota apelor freatice Mircea Alexe

Suport curs anul II sem I Caracteristicile geotehnice Condiii constructive

Stabilirea limii de fundare se face in funcie de : Nivelul ncrcrilor pe talpa fundaiei raportate la caracteristicile geotehnice ale terenului de fundare Condiii constructive Exemple de valori ale presiunilor admisibile pentru diverse tipuri de teren de fundare. Sol argilos 2-3daN/cm2 Sol nisipos 3-5daN/cm2 Pietri 5-10daN/cm2 Stanca >10daN/cm2

Prevederi generale pentru predimensionarea fundaiilor.

pef padm pef = N/AM/W Mircea Alexe

Suport curs anul II sem I pef = pteren *Fundaie simpl

G fundaie = (0.10.15)N H f = (0.81.0)lf

*Fundaie i cuzinet din beton armat.

G fundaie = (0.10.15)N Lc = (0.40.6)Lf Hc/lc = (0.81.0) Hf/lf = (1.01.2)

*Fundaie n trepte beton i cuzinet din beton armat.

Mircea Alexe

Suport curs anul II sem I

Presiunea efectiv pe teren (kPa)

Valori minime tg funcie de clasa betonului C4/5 C8/10 sau mai mare 1.05 1.15 1.30 1.40 1.50 1.85

200 250 300 350 400 600

1.15 1.30 1.40 1.50 1.60 2.00

Mircea Alexe

Vous aimerez peut-être aussi