ITEMI: a. Prezint atitudinea liric, susinut prin reluarea verbului a cuta. b. Precizeaz semnificaia titlului poeziei, pun nd!

o "n relaie cu te#tul dat. c. Ilustreaz conceptul operaional de modernism, av nd ca suport poezia citat. $E%&'()$E:

)prut "n volumul *ebnuitele trepte, )utoportret urmeaz poeziei "ntitulate + Mai ,-+., data na/terii sale "n satul 'ancrm 0 sat ce poart "n nume sunetele lacrimei. 1ocantul o#imoron "ncununeaz lirica bla2ian. Poezia cu care debuteaz volumul este evident autobio2rafic. 3n acest conte#t, nebnuitele trepte sunt treptele cunoa/terii pe care urc /i coboar poetul "n evoluia sa spiritual. Poezia )utoportret este o art poetic "n care potul 0 filozof "/i e#plic propria form de cunoa/tere, propriile aspiraii 0 un autoportret spiritual. 4omparaia din primul vers: 'ucian 5la2a e mut ca o lebd, ne trimite cu 2 ndul la c ntecul lebedei "nainte de moarte, deci la motivul marii treceri. Ima2inea lebedei pe ap, apa fiind simbol al vieii, este o e#primare metaforic a ideii c viaa toat este, pentru 5la2a, o lun2 alunecare spre moarte, o mare trecere prin lumin 6via7. 3n versurile: 3n patria sa 8 zpada fpturii ine loc de cuv nt, universul su spiritual este numit metaforic patria sa, "n care, nu cuv ntul, lo2osul, este cel ce e#prim adevruri, ci zpada fpturii, umbra alb, etern 0 spiritul prin care este posibil relaionarea cu transcendentul. (ersurile urmtoare "ntresc aceast idee: 9ufletul lui e "n cutare 8 "n mut, secular cutare 8 de totdeauna 8 /i p n la cele din urm :otare 0 sufleul su, nemuritor, se afl "ntr!o secular cutare a celor mai "ndeprtate :otare ale universului de dincolo de cezura transcendent trasat de Marele )nonim 6;umnezeu7. ) doua strof lumineaz dintr!un alt un2:i titlul /i comparaia din primul vers. & nou "nlnuire de metafore dezvluie ideea c poetul este "n cutarea vieii eterne: El caut apa, 8 din care curcubeul 8 "/i bea frumuseea /i nefiina 0 viaa din cer, unde apare curcubeul dup ploaie, viaa de dincolo de moarte 0 o via frumoas, precum culorile curcubeului /i etern, dincolo de fiin, "n nefiin. (erbul a cuta e#prim atitudinea liric fundamental evideniat prin repetiie. ) cuta "nseamn a investi2a, a intero2a tainele, misterul, lumea, "nseamn a e#plica prin poezie viaa, frumosul.

)ccept nd definiia lui '. 5la2a: de c te ori un lucru este astfel redat "nc t puterea, tensiunea sa interioar "l transcendeaz, trd nd relaiuni cu cosmicul, cu ilimitatul, avem de!a face cu un poet e#presionist, a<un2em la concluzia c poezia )utoportret este arta poetic a unui poet e#presionist, de/i poetul se prive/te din e#terior, parc prin o2lind. &2linda este un motiv transcendental, cunoscut "n literatura rom n "ncep nd cu 'uceafrul lui Eminescu. Termenul de modernism circul "n terminolo2ia critic de la "nceputul secolului al =I=!lea "ncoace /i define/te manifestrile de e#acerbare a modernitii, tentativele ei ultime de ie/ire din convenie. 3n sfera curentului se "nsumeaz toate curentele post 0 romantice de avan2ard literar: simbolismul, futurismul, e#presionismul, suprarealismul, e#istenialismul etc. 3n sens lar2, modernismul este o mi/care literar opus tradiionalismului. E. 'ovinescu "nele2ea prin modernism dep/irea spiritului provincial /i sincronizarea cu spiritul veacului. Modernismul impune proza bazat pe analiz, inspirat de viaa ora/elor, a intelectualilor, modificarea un2:iului din care este observat lumea de ctre creatorul de art, relatarea la persoana I, ca semn al autenticitii, persona<ul atipic, difuz, refle#ivitatea te#tului, trecerea de la metafora la vers la poezia subordonat unei metafore centrale 6ale2orie7, eliberarea de canoanele prozodice, en<ambamentul 6continuarea ideii dintr!un vers "n altul, fr marcarea prin punctuaie a vreunei pauze7 etc.