Vous êtes sur la page 1sur 22

1

Colegiu Tehnic de Comunicatii Augustin Maior

Proiect de atestat

Indrumator proiect Ing. Prof. Popa Sever

Absolvent Szasz Rares

PROMOTIA 200

SUBSISTEMUL AUDIO

Indrumator Ing. Prof. Popa Sever

Absolvent Szasz Rares

!uprins

"# AR$%M&'T 2# )&S!RI&R&A A)APTOAR&*OR A%)IO P! 2." !onectoare principale 2.2 !onectoare pentru caracteristici superioare 2.- !ontrol volum 2.( !aracteristici pentru support MI)I 2.+ !omprimarea datelor 2. )rivere de sunet 2., )ictarea si controlul prin voce 2.. &santionarea 2./ Sunet -) si adaptoarele -) -# I'STA*AR&A P*A!II )& S%'&T -." Instalarea adaptorului -.2 !onectarea bo0elor la P! si finalizarea instalarii -.- Remedierea problemelor legate de placa de sunet -.( !onflicte 1ard2are -.+ Rezolvarea conflictelor 1ard2are (# A'&3& +# 'ORM& )& PROT&!TIA M%'!II SI PSI # 4I4*IO$RA5I&

pag. ( pag. + pag. + pag. , pag. . pag. / pag. / pag. "0 pag. "" pag. "" pag. "" pag. "2 pag. "pag. "pag. "pag. "( pag. "( pag. "+ pag. 20 pag. 2-

4 Argument

)in "/." in P!6urile originale I4M se gaseau componente audio rudimentare. Partea audio era folosita pe calculatoarele timpurii mai mult pentru indicarea defectelor7 decat pentru lucrari creatoare. !alculatoarele foloseau semnalele sonore pentru putine alte lucruri in afara semnalarii problemelor precum buffer de tastatura plin sau erori in timpul secventei de autotestare la pornire. Sistemele Macintos17 prezentate prima data in "/.(7 dispuneau de posibilitati audio de calitate inalta in 1ard2are6ul inglobat7 dar P!6urile nu au castigat posibilitati audio comparabile pana ce nu au fost dezvoltate primele placi de e0tensie pentru sunet de catre companii ca Ad*ib si !reative *abs7 la sfarsitul anilor 8.0. )atorita competitiei dintre multele companii7 ne bucuram astazi de standarde de facto pentru 1ard2are si soft2are pe larg suportate pentru sistemul audio. 9ard2are6ul audio a evoluat de la un moft scump la starea de subansamblu revendicat de7 practice7 orice configuratie de s:stem. 9ard2are6ul audio al P!6urilor actuale poate lua una dintre urmatoarele forme; Adaptor audio pe o placa de e0tensie P!I7 pe care o insatalati intr6un slot de magistrala al calculatorului !ircuitul integrat specializat de sunet7 de la companii precum; !r:stal7 Analog )evices 9ard2are integrat in setul de cipuri principal al placii de baza7 cum se intampla cu cele mai recente seturi de cipuri pentru calculatoarele realizate de cele mai mari firme producatoare Indiferent de locatia sa7 caracteristicile audio fac uz de mufe <ac= pentru bo0e si un microfon. !and au fost prezentate primele adaptoare audio la sfarsitul anilor 8.07 ele tinteau strict un public iubitor de <ocuri. )in productia pe "/./7 placa $ame 4laster costa peste "00 >7 dar suporta doar o mana de <ocuri.

5 Descrierea adaptoarelor audio PC

Pentru a lua o decizie inteleapta la cumparare7 ar trebui sa cunoasteti unele dintre componentele de baza ale adaptorului si caracteristicile pe care le furnizeaza7 precum si caracteristicile superioare pe care le puteti obtine de la adaptoarele audio mai bune. In capitolul care urmeaza vom trata caracteristcile pe care ar trebui sa le luati in cinsiderare atunci cand evaluate diverse adaptoare audio pentru P!6ul dumneavoastra. !onectoare principale !ele mai multe adaptoare audio au aceleasi conectoare principale. Aceste conectoare mini<ac= de "?. inci asigura mi<loacele de transmitere a semnalelor de la adaptor la bo0e7 casti si statii stereo7 precum si de receptionare a sunetelor de la microfon7 !) pla:er7 casetofon sau statie stereo. !ele patru tipuri de conectoare pe care adaptorul audio ar trebui sa le posede ca un minim sunt prezentate in fig. ". !onectoarele <ac= poarta7 de obicei7 etic1ete7 dar atunci cand montati un calculator pe un birou7 etic1etele de pe spatele P!6ului7 pot fi vazute cu dificultate. %nul dintre cele mai obisnuite motive pentru care un calculator refuza sa produca cel mai mic sunet este acela ca bo0ele sunt conectate intr6un <ac= gresit. Pentru a evita aceasta problema7 multe placi audio destinate publicului larg codifica prin culori mufele <ac= conform specificatiilor. !odificarea prin culori poate diferi pentru unele adaptoare audio @ sau poate sa nu e0iste deloc #. In orice caz7 setul fundamental de cone0iuni inclus pe ma<oritatea placilor audio este urmatorul; Conector stereo de iesire de linie sau audio ( verde deschis ) . !onectorul de semnal de iesire de linie este utilizat pentru transmiterea semnalelor sonore de la adaptorul audio la un dispozitiv din e0teriorul calculatorului. Puteti lega cablurile de la acest conector la bo0e stereo7 la casti sau la statia stereo de amplificare. In cazul in care conectati calculatorul la statia dumneavoastra stereo7 puteti obtine sunet amplificat. Conector stereo de intrare de linie sau audio ( albastru deschis ). Prin intermediul acestui conector se pot inregistra sau mi0a semnale sonore de la o sursa e0terna7 de e0emplu o statie stereo7 pe 1ard discul calculatorului.

6 Conectorul de iesire spate sau pentru difuzoare/casti ( fara culoare

standard ). Placile de sunet vec1i prevedeau7 adesea7 un conector <ac= de iesire amplificata7 care furnizau o putere de pana la ( 2ati pentru utilizare cu bo0e fara alimentare proprie sau cu casti in paralel cu utilizarea conectorului de iesire de linie. Astazi7 este mult mai obisnuit ca acest conector <ac= sa fie regresiv pentru utilizarea cu bo0ele spate in configuratiile cu ( bo0e. !onectorul de iesire spate este7 adesea7 prestabilit ca inactivA pentru al face activ trebuiesc verificate proprietatile adptorului audio sau programul de configurare pentru a vedea daca necesita activarea portului pentru conectarea bo0elor spate. Conectorul de intrare pentru microfon sau semnal mono ( roz sau rosu ). !onectorul pentru intrare de semnal mono este folosit spre a concta un microfon pentru inregistrarea sunetelor pe disc. Acest conctor <ac= de microfon inregistreaza mono7 deci nu este potrivit pentru inregistrari muzicale de inalta calitate. Multe adaptoare audio folosesc pentru unbunatatirea calitatii inregistrarilor7 controlul automat al amplificarii @A$!#. Aceasta caracteristica a<usteaza nivelul de inregistrare din mers. !u aceasta intrare7 cel mai bine functioneaza un microfon dinamic sau cu condensator7 de 00 de o1mi pana la "0 =iloo1mi. %nele adaptoare audio folosesc conectorul pentru intrare de linie in locul unui conector <ac= separat7 pentru microfon. Conectorul pentru joystick (auriu). &ste un conector ) cu "+ pini7 la care se poate atasa orice <o:stic= standard sau controller de <oc. &0ista si un adaptor B obtional7 astfel incat portul de <o:stic= suporta uneori doua dispozitive. %nele dintre ultimele placi de sunet si sisteme de sunet pe placa de baza omit un conector7 aflat pe unele calculatoare in dotare standard7 intrucat cele mai recente controllere de <oc au prevazute conectoare %S4. Conector MIDI (auriu). Adaptoarele audio folosesc7 in mod obisnuit7 acelasi port de <o:stic= si drept conector MI)I. )oi dintre pinii conectorului sunt desenati sa transporte semnale la si de la un dispozitiv MI)I7 de e0emplu orga electronica. Acesti conectori precum si culorile specifice lor sunt reprezentate in fig.2 Pe langa cone0iunile e0terne7 cele mai multe placi de sunet poseda cel putin unul si7 posibil7 multiple conectoare audio interne7 pentru cd. !ele mai multe adaptaore audio dispun de un conector intern de ( pini7 pe care il foloseste pentru a conecta o unitate interna !)6ROM direct la adptorul audio7 folosind un cablu rotund @fig. -#.

7 Aceasta cone0iune va permite sa indreptati semanalele audio de la !)6ROM direct la adptorul audio7 astfel incat puteti reda sunetul prin intermediul bo0elor. Acest conector nu transporta data de la !)6ROM sper magistrala de sistemA el doar asigura unitatii de !)6ROM accesul audio direct la bo0e. 5ara acest conector !)6ROM6ul7 !)6 RC6ul sau )D)6ul nu sunt capabile sa reproduca sunetele de pe cd6urile audio. !onectoare pentru caracteristici superioare Multe dintre cele mai noi placi de sunet care sunt destinate unor <ocuri avansate7 pentru redarea audio de pe )D) si producere de sunet utilizeaza si au conectoare suplimentare pentru a permite aceste utilizari7 dupa cum uarmeaza; Conectorul pentru intrare si iesire MIDI . %nele placi de sunet superioare nu dau voie la convertirea portului de <ocuri la interfata MI)I deoarece ofera aceste porturi pe un conector e0tern separat. Aceasta permite folosirea unui <o:stic= si conectarea in acelasi timp a unui dispozitiv MI)I e0tern. Intrare si iesire !DI". Interfata digitala Son:?P1ilips receptioneaza semnalele audio digitale direct de la dispozitivele compatibile7 fara a le mai converti7 in format analogic. CD !DI". !onecteaza unitatile !)6ROM compatibile cu interfata SP)I5 Intrarea #$D. !onecteaza modemurile interne cu suport pentru robot Iesire di%itala DI&. Aceasta permite sisteme de bo0e digitale multidifuzor7 Intrarea au'iliara. Ofera intrare pentru alata sursa de sunet precum o Intrare I( . aceasta permite placii de sunet sa accepte intrare audio la intrarea digitala a placii de sunet. telefonic la placa de sunet pentru prelucrarea mesa<elor vocale. pentru utilizare cu seria Sound4laster placa de tuner TD. digitala de la sursa e0terna7 precum A!6- decodat pe doua canale de la recorderul )D) si camera video MP&$62. !ort ) *. Aceasta permite placii de sunet sa se conecteze la bo0e %S47 I+++,"-/(. Aceasta permite placii de sunet sa se conecteze la controlere de <ocuri si alte tipuri de dispozitive %S4. videocasetofoane digitale7 scannere7 unitati de 1ard disc si alte dispozitive.

8 %neori7 aceste conectoare suplimentare se gasesc c1iar pe placa7 iar uneori ele sunt atasate unei cutii de adaptoare interna sau e0terna7 unei placi suplimentare sau unui rac= e0tern. 5igura ( arata placa adaptoare audio cu conectoarele interne obisnuite pentru placile de sunet -) actuale. 5igura + prezinta placa de sunet Sound 4laster Audig: Platinum este insotita de o cutie adaptoare interna7 cu panou frontal7 Audig: )rive pentru a asigura multiplele caracteristici ale placii. !ontrolul volumului Practic7 pentru toate placile de sunet recente7 volumul este contrtolat prin intermediul unei pictograme sub forma de difuzor7 a panoului de control din Cindo2s7 pictograma care poate fi gasita in s:stem tra: @langa ceasul de pe ecran#. In cazul placilor de sunet +."7 va fi nevoie utilizarea optiunilor de mi0are din controlul de volum pentru a selecta sursa adecvata si nivelurile de auditie potrivite pentru semnalele audio de intrare si de iesire7 conectate la placa sau la o cutie adaptoare. %nele adaptoare audio mai vec1i include o rotita pentru controlul volumului7 langa mufele <ac= de intrare?iesire. Rotita pentru volum incurca utilizatorul deoarece aceasta era fi0ata pe volumul minim din fabrica iar clientul7 de cele mai multe ori7 nu stia de e0istenta ecesteia. %nele placi de sunet7 odata cu instalarea driverelor necesare7 au un program numit !6Media -) Audio !onfiguration7 care vine cu pac1etul de instalare7 si din care utilizatorul poate sa regleze volumul la toate cele sase difuzoare ale unui sistem +.". In figura este prezentat acest program.

!aracteristici pentru suport MI)I In trecut placile de sunet erau monofonice sau stereofonice7 dar adaptoarele audio din zilele noastre sunt stereofonice si redau muzica folosind standardul MI)I7 care reda notele folosind instrumente sintetizate7 fie esantioane digitale stocate pe adaptorul audio sau in memoria RAM. Placile stereofonice redau multe voci simultan7 provenind doua surse. O voce reprezinta un sunet singular produs de adptor. %n cvartet de coarde foloseste patru

9 voci7 una pentru fiecare instrument. Aceasta inseamna ca redarea integrala a posibilitatilor unui pianist necesita zece voci7 una pentru fiecare deget. !u cat un adaptor audio este capabil sa produca mai multe voci7 cu atat mai buna este fidelitatea sunetului. !ele mai performante adaptoare de pe piata actuala pot produce pana la "02( voci simultan. Adaptoarele audio cu tabele de frecventa folosesc inregistrari digitale ale instrumentelor reale si efecte sonore in locul limitarilor generate de un circuit integrat 5M. !and ascultai o trompeta intr6un aran<ament muzical MI)I redat pe o placa de sunet cu tabela de frecvente7 se aude sunetul unei trompete reale7 nu o imitatie sintetizata de trompeta. Primele placi caracterizate de suport pentru tabela de frecvente stocau " M4 de clipuri audio inglobate in circuite integrate in ROM de pe placa. Totusi7 datorita folosirii pe scara larga a magistralei P!I pentru placi de sunet si a unor cantitati masive de RAM in calculatoare7 cele mai multe placi de sunet de acum folosesc o apro0imare numita Etabela de frecvente softF7 intrucat 2 M4 6 . M4 de instrumente muzicale esantionate in memoria RAM al calculatorului. !u tot acest 1ard2are actual pentru sunet care suporta MI)I7 si cu imbunatatirile din )irect3 ..0 sau ulterior pentru suport MI)I sunetul a devenit de departe predominant in coloanele sonore ale <ocurilor. !omprimare datelor Practic7 toate placile de sunet actuale pot produce cu usurinta sunete de calitate !)7 esantionate la ((7" =9z. *a aceasta rata7 fisierele inregistrate pot consuma peste "0 M4 pentru fiecare minut de inregistrare. Pentru a lua in considerare aceasta EfoameF de spatiu pe disc7 multe adaptoare audio dispun de propria capacitate de comprimare a datelor. !ei mai multi producatori de adaptoare audio folosesc un algoritm denumit comprimare prin modularea adaptiva diferentiala a impulsurilor in cod7 denumit si IMA6 A)P!M7 care a fost dezvoltat de Interactiv Multimedia Association7 pentru a reduce dimensiunea unui fisier cu mai mult de +0G. IMA6A)P!M comprima esantioanele liniare de " biti pana la ( biti per esantion. %tilizarea acestei comprimari duce la pierderea calitatii sunetului7 din nefericire nu e0ista nici un standard pentru utilizarea algoritmului denumit comprimare prin modularea adaptiva diferentiala a impulsurilor in

10 cod. Odata cu instalarea adaptorului audio sunt instalate mai multe programe codec care a<uta la comprimarea sunetului. !el mai cunoscut standard de comprimare este standardul grupului de e0perti pentru imagini7 Motion Pictures &0perts $rup @ MP&$ #7 care se aplica pentru comprimare atat audio cat si video. Metoda MP&$ in sine asigura un factor potential de comprimare de -0;" si7 in mare parte datorita acestui fapt7 sunt disponibile acum discuri MP&$ )D) si !)6ROM cu filme. Populara sc1ema de compresie a sunetului MP- este un format MP&$A ea poate fi redata de versiunile recente ale programelor Cindo2s Media Pla:er7 Cinamp precum si alte pla:ere. )rivere de sunet *a fel ca pentru multe dintre componentele P!6ului7 un driver asigura o legatura virtuala intre adaptorul audio si aplicatia sau sistemul de operare care il foloseste. Sisteme de operare ca Cindo2s /0?Me si Cindo2s 2000?3P contine o biblioteca mare de drivere pentru ma<oritatea adptoarelor audio de pe piata. )e cele mai multe ori7 aceste drivere sunt scrise de producatorul adaptorului audio si sunt distribuite doar de Microsoft. )e multe ori driverele livrate impreuna cu adaptorul sunt mai recente decat cele incluse in sistemul de operare. !ele mai recente drivere se gasesc pe siteul 2eb al furnizorului sau pot fi descarcate automat prin Cindo2s %pdate. In cazul in care se observa ca sistemul de operare nu detecteaza corect modelul adaptorului sau apar probleme in redarea sunetelor este necesar detectarea manuala a placii de sunet. )ictarea si controlul prin voce %nele adaptoare audio sunt inzestrate cu soft2are capabil sa recunoasca vocea7 care poate fi utilizat pentru a controla unele dintre operatiile calculatorului. Recunoasterea vocii are loc atnci cand calculatorul a fost EinvatatF sa recunoasca forme de cuvinte rostite si sa reactioneze la ele. &santionarea !u a<utorul unui adaptor audio7 un P! poate inregistra unde audio. %ndele audio @cunoscute si ca sunete digitizate si esantionate# folosesc calculatorul ca pe un

11 dispozitiv de inregistrare. Micile cipuri incorporate in adaptor7 denumite convertoare analogic6digitale @A)!#7 transforma undele sonore analogice un biti pe care calculatorul ii poate intelege. Similar7 convertoarele digital6analogice @)A!# transforma sunetele inregistrate intr6un format analogic audibil. &santionarea este procesul prin care undele sonore analogice originale sunt transformate in semnale digitale @binare#7 pe care calculatorul le poate salva si ulterior reda . Sistemul esantioneaza sunetul prin preluarea unor instantanee de frecventa si de amplitutide7 la intervale de timp regulate. !u cat esantionarea are o rata mai mare cu atat sunetul digital produce mai fidel sursa lui reala si cu atat mai mare este spatiul necesar pe disc pentru al stoca. Sunetul -) si adaptoarele -) %na dintre cele mai mari probleme ale practicantilor seriosi de <ocuri7 cu referire la daptoarele audio7 este cat de bine acestia realizeaza sarcinile audio -). Problema a devenit complicata datorita mai multor factori care includ; Standarde care difera pentru audio pozitinal. Procesarea 1ard2are fata de procesarea soft2are pentru semnalul audio -). Probleme de suport )irect3

Audio pozitional Problema fundamentala comuna tuturor placilor de sunet -) este cea a semnalului audio pozitional7 care se refera la reglarea unor caracteristici ca reverburatia7 balansul si EloculF aparent al sunetului spre a produce iluzia de sunet care provine din fata7 din partile laterale sau din spatele utilizatorului. Aproape toate placile de sunet noi de pe piata suporta sunetul -) in timp ce seria Audig: a facut saltul la nivelul urmator7 adica suporta pana la patru flu0uri de semnal audio -) accelerat pentru a obtine efecte de ambianta uimitoare. !rocesarea audio -D %nele placi audio -) realizeaza partial sau integral procesarea necesara pentru -) folosind procesorul calculatorului gazda7 pe cand altele folosesc un procesor de semnal digital puternic7 care realizeaza procesarea c1iar pe adaptorul audio. Placile

12 care folosesc procesarea pe gazda pentru -) pot cauza caderi importante ale frcventei cadrelor @cadre pe secunda de animatie afisata pe ecran de un <oc -)# cand sunetul -) este actvat7 daca gazda foloseste procesoare sub " $9z7 pe cand placile cu propriile lor procesoare audio -d pe placa au modificari mici in frecventa cadrelor7 fie ca sunetul -) este activat7 fie ca nu este. Multe dintre ultimele cipuri de la furnizori importanti de daptoare audio si seturi de cipuri suporta acceleratie -)7 dar numarul de flu0uri audio suportate variaza semnificativ dupa cip si poate fi7 uneori7 limitat de probleme cu driverele soft2are. Instalarea placii de sunet

!onectarea adaptorului la placa de baza Inainte de a putea instala o placa de sunet7 este nevoie ca aceasta sa fie pozitionata in unul din sloturile P!I aflate pe placa de baza. In figura . se prezinta modul in care utilizatorul poate conecta placa de sunet la placa de baza prin intermediul portului P!I. In cazul in care calculatorul are mai multe porturi P!I libere este indicat ca7 adaptorul audio sa fie introdus intr6un port apropiat unuia dintre colerele de pe procesor sau de la sursa.

Instalarea adaptorului )upa pozitionarea corecta in slotul P!I7 utilizatorul trebuie sa instaleze anumite drivere pentru ca placa de sunet sa fie recunoscuta de sistemul de operare. Aceste drivere7 in general7 vin in pac1etul placii de sunet direct de la producatorul adaptorului. Sistemele de operare ca Cindo2s 2000?3P au o magazie proprie de drivere dar acestea sunt doar pentru firmele renumite. Pentru ca placa de sunet sa functioneze cat mai bine utilizatorul este nevoit sa caute drivere noi compatibile placii de sunet7 iar acestea se pot gasi pe site6ul firmei producatoare. )upa ce driverul placii de sunet a fost instalat7 in Cindo2s S:stem Tra: va aparea pictograma unui difuzor. )aca pictograma nu este vizibila7 atunci aceasta poate fi instalata prin intermediul pictogramei

13 Add?Remove Programs din !ontrol Panel. Sub Cindo2s 3P7 se desc1ide pictograma Sounds and Audio )evices7 se e0ecuta un clic pe etic1eta Dolume7 apoi pe casuta Place Dolume Icon in t1e Tas=bar. !onectarea bo0elor de P! si finalizarea instalarii )upa ce placa adaptoare a fost instalata7 la mufele <ac= pentru difuzoare e0terne puteti conecta bo0ele. )e obicei7 pentru a comanda bo0ele7 placile de sunet furnizeaza puterea de patru 2ati pentru fiecare canal. )aca se doreste folosirea unui sistem de bo0e +." este necesar citirea cu atentie a modului de conectare a acestuia. Pentru a folosi bo0ele spate pentru semnal audio -) este necesara a<ustarea proprietatilor cu a<utorul soft2are6ului de control al mi0erului7 furnizat cu placa de sunet. *a fel ca bo0ele P! unei placi de sunet i se poate conecta o statie stereo pentru amplificare. Remedierea problemelor legate de placa de sunet Pentru a functiona7 un adaptor audio are nevoie de resurse 1ard2are la nivelul IRH7 o adresa de port I?O de baza si canale )MA7 care nu intra in conflict cu alte dispozitive. !ele mai multe adaptoare sunt preconfigurate sa foloseasca resursele adaptorului Sound 4laster standard7 care a inceput sa fie asociat cu adaptoarele audio. Totusi7 ocazional apar probleme7 c1iar si in cazul adaptoarelor Plug and Pla:. )epanarea poate insemna modificarea unor parametrii folositi de 4IOS6ul sistemului pentru dispozitive PnP7 mutarea placii de sunet in alt slot sau c1iar reconfigurarea celorlalte dispozitive din calculator. !onflicte 1ard2are !ea mai obisnuita problema legata de adaptoarele audio este faptul ca ele intra in canflict cu alte dispozitive instalate in calculator. &ste posibil ca adaptorul audio7 desi e instalat corect7 pur si simplu sa nu functioneze7 repeta la nesfarsit acelasi sunet sau face P!6ul sa se bloc1eze. Aceasta situatie se datoreaza unui conflict de 1ard2are. Pentru ce se bat oareI In principal7 pentru aceleasi linii de semnal ala magistralei sau canale utilizate pentru a conversa cu P!6ul.

14 In tabelul urmator se prezinta alocarea resurselor tipice ale placilor de sunet care folosesc un slot P!I. )ispozitiv Audio Port MI)I Sintetizator 5M Port de <oc Intrerupere IRH + 6 6 6 Porturi I?O 220162--1 --016--"1 -..16-.41 2001620,1 !anal )MA " biti )MA + 6 6 6 !anal )MA . biti )MA " 6 6 6

In cazul in care utilizatorul foloseste programe sau <ocuri MS6)OS acesta trebuie sa verifice ca soft2are6ul care foloseste placa de sunet este configurat corect @figura .#. Rezolvarea conflictelor de resurse !onflictele de resurse sunt destul de rare pe adaptoarele audio P!I actuale7 multumita suportului prin te1nologia Plug and Pla: si caracteristici P!I de parta<are?redirectinare IRH permisa de Cindo2s 7 precum si seturile de cipuri recente. In cazul in care utilizatorul foloseste7 inca7 Cindo2s J/+ sau un adaptor audio ISA7 acesta poate intampina probleme serioase datorita conflictelor IRH si )MA.

Ane0e

15

5ig "

5ig 2

5ig. -

16

17 5ig (

5ig +

18 5ig

5ig ,

19 5ig .

20

NORME DE PROTECTIA MUNCII

Pentru evitarea oricaror accidente in procesul de depanare a calculatoarelor se impun respectarea cu strictete a normelor de protectie si securitate a muncii.Masurile generale ce trebuiesc stiute sunt urmatoarele; ".&fectuarea instructa<ului de protectia muncii la anga<are si periodic. 2.Interzicerea desfasurarii activitatii intr6un loc de munca daca nu are instructa<ul consemnat in fise. -.!alculatoarele care sunt alimentate direct la retea sau prin transformator se vor alimenta printr6un transformator separator avand raportul de transformare ";" (.!onectare la una sau mai multe prize de pamant a carcaselor e0terioare ale aparatului de masura si a invelisului metallic al ciocanului de lipit. +.!onectare aparatelor de masura in interiorul calculatorului atunci cand acesta este alimentat de la retea7 se recomanda a fi facuta cu o singura mana7 pentru cealalta avand gri<a san u vina in contact cu poartile metalice de pe masa ale altor aparatede masura aflate in monta<. .Masurile in circuit 5IT se vor face respectand urmatoarea ordine de lucru; 6conectarea aparatului de masura in interiorul circuitului in care se face masurarea. 6deconectarea calculatorului de la retea. 6descarcarea condensatoarelor electrolitice sau de 5IT si apoi deconectarea aparatului de masurare.

21

,.&vitarea atingerii ane0elor metalice ale organelor de comanda e0terioare in cazul scoaterii sau caderii butoanelor care leizolau electronic la calculator fara transformator pe retea7perioada cand cordonul de alimentare este introdus in priza retea. ..*a efectuarea oricaror operatii de depanare se recomanda ca operatorul sa aiba mainile uscate7 sa poarte eventual manusi de cauciuc7 iar sub picioare sa aiba un covor izolat din cauciuc sau material plastic. /.)upa deconectarea de la retea a calculatorului inainte de a atinge orice piesa7 condensatoarele electrice si cele 5IT se vor descarca la masa7 iar anodul TK se va descarca de sarcinile electrice reziduale cu a<utorul unui conductor care are capat conectat la masa.

22

BIBLIOG A!IE
!arti; P! depanare si modernizare6editura Teora P! pas cu pas @editia a II6a revazuita si adaugita#6editura Polirom Siteuri; 222.audio6soft.com0 222.c6media.com 222.soundcard.com 222.totul6despre6calculator.ro 222.2arez44.ro

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate