Hannah Arendt originile totalitarismului

Marin Preda (1922-1980)

Eu am sa vorbesc des re un scriitor greu incadrabil intr-o erioada! si anume Marin Preda" Este greu de incadrat entru ca a ublicat in toate erioadele! ince and cu 19#8 intalnireA ana in 1980 - ultimul lui roman! $el mai iubit dintre amanteni" %a s&arsitul anilor '0 si de-a lungul ultimului deceniu al guvernarii ceausiste! vocatia realista a &ost activata de acei ani de vesnica oleiala ideologica! tocmai entru ca se simtea nevoia unei corectii la lectiile de istorie! de olitica si de sociologie servite (i de (i! rin toate mi)loacele! de ro aganda comunista" *n acest sens! scriitorii uteau ro&ita de caracterul +inca ator, al romanului! s ecie utila tuturor! gata sa rimeasca! in&ormatii de tot &elul! consideratii istorice! &ilo(o&ice! etice! sihologice! im osibil de gasit altundeva in resa sau in tratatele si manualele ublicate sub atenta observatie a artidului" ---$el care a deschis cu adevarat a etitul cititorilor entru adevarul istoric si social a &ost Marin Preda" *n -elirul volumul * 19'. evoca momente istorice in genere evitate! tratate su er&icial sau &ragmentar in studiile istoricilor o&iciali/ (0iata in vremuri co lesitoare)/ rebeliunea legionara! instalarea dictaturii militare! s&artecarea tari! ince utul celui de-al doilea 1M"" evenimente ce a&ectea(a viata intregii lumi romanesti! de la taranii din 2ilistea 3umesti la aturile intelectualilor din ca itala" Atunci cand a a arul -elirul! Preda ca atase de)a un credit imens in ochii romanilor! rin o erele ublicate anterior si care au avut un succes rasunator ( mai ales Morometii)" Este &oarte im ortant momentul in care a a arut delirul! si anume du a ce Preda si-a consolidat un renume! du a ce a &ost legitimat ( de catre critici literari 4 cititori)" -ebutea(a cu o carte de nuvele + *ntalnirea din amanturi, 19#8 care a avut un succes mai degraba de stima" 5u cred ca di&erenta estetica dintre delirul si intalnirea din amanturi este colosala"""ci de inde in ce moment istoric a are"

2a nu uitam ca a aruse intr-un moment olitic cat se oate de rau6 literatura trecea si ea rintr-o rasturnare radicala de stil! de conce tie! de relatie cu noua utere olitica! in &ine! literatura se regatea sa-si ierda vechile libertati si sa devina ceea ce nu &esese niciodata ana atunci/ un intrument de ro aganda in mana unui sistem olitic totalitar" Putini si-au dat seama de originalitatea acestui talent in 19#86 rintre ei se a&la colegul lui de generatie! Petru -umitriu(care a scris +$ronica de &amilie,) sur rin(atoare arere avand in vedere ca relatiile dintre ei nu &usesera niciodata idilice" %a ince ut Preda era re(ent doar in circuitul restrans! iar odata cu Morometii a atruns in circuitul larg" Amintesc aceste evenimente vechi entru ca! du a debut! Preda se gandeste(19#9) sa scrie un roman la generatiei care tocmai trecuse rintr-un ra(boi nimicitor! si anume -elirul" $e s-ar &i intam lat daca cu delirul daca a area in acea erioada7 5u l-a scris in 19#9! si bine a &acut" $u siguranta! romanul ar &i aratat alt&el" Asa ca a arasit entru moment roiectul" A scris intre tim Morometii 19..! 1isi itorii! *ntrusul! *m osibila intoarcere" *n .' romanul Morometii rimeste Premiul de 2tat entru %iteratura! clasa *! iar Preda devine membru in biroul 8niunii 2criitorilor" Asadar! acum el are un nume validat in cam ul literar" 2i! cu re&erire stricta la -elirul!! este un roman in care sa s una adevarul des re tragedia rin care trecuse lumea romaneasca intre 1999 si 19#." A ince ut rin 19'9 sa se documente(e asu ra evenimentelor din 99-##( se vede acest lucru in caietele sale de atelier)! desi e unele le cunoscuse direct" 5u era su&&icient! voia sa atrunda! rin intermediul resei si al documentelor aduse de istoriogra&ii e ocii! in culisele marii istorii" $and a a arut! romanul a avut un rasunet nemai omenit" 2-a (vonit numaidecat ca este vorba de o comanda &acuta de $omitetul $entral($omitetul $entral este denumirea dat: de obicei organului central e;ecutiv al artidelor comuniste") si rauvoitorii ro(atorului au s eculat aceasta i ote(a" Au a arut a oi rimele reactii internationale" 2-au su arat mai intai sovieticii! entru ca -elirul ar &i incercat sa reabilite(e &igura dictatorului militar Antonescu"

*n &ine! romanul n-a convins toata lumea" *-au &ost re rosate erorile estetice langa gravele erori ideologice" <oate acestea au avut ca e&ect cresterea interesului marelui ublic(adica in circuitul larg) entru acest roman care incearca sa re(inte o istorie traumati(anta entru romani in alt chi decat re(entase ana atunci istoriogra&ia o&iciala"

<e(a romanului este ca orice om = oricat de neinsemnat ar &i- &ace istorie si ca istoria nu este! cum crede <olstoi! creatia &atalitatii! ci este! deseori! o era omului" 1olul lui in determinarea evenimentelor mari oate &i esential"

Pornind de la aceasta idee! Preda a scris doua scene e ice(una care se etrece in cabinetul lui 2talin si alta care are loc in cabinetul lui Hitler)! dar in roman (editia *) a a arut numai una = intalnirea dintre Antonescu si Hitler" $ealalta = moartea 5ade)dei Alilueva a &ost res insa de cen(ura" A salvat! in urma unei dure targuieli cu cen(ura! scena din cabinetul lui Hitler! acolo unde marele tartor se con&unda cu un mic dictator militar( Antonescu)! in&le;ibil si demn" $um si-a %egitim>recunoscut $onsacrat> sa ai o ostura legitima $reatorul nu se &ace singur! nu e su&icient sa scrii! ai nevoie de un circuit entru legitimitate si lus de valoare $a sa legitime( este nevoie de un nume in cam "

Actiunea romanului se etrece in tim ul regimului antonescian"#0-## Paraseste satul sau natal 2ilistea 3umesti! lecand la ?ucuresti unde gaseste un ost la o redactie"

*n ?ucuresti! 2te&an se intalneste cu cei trei &ii ai lui Moromete! unul din ei s unandu-i sa se anga)e(e la atelierul unde lucra! dar va(and ca se anga)ea(a la un (iar il acu(a ca a trecut de artea legionarilor" Preda descrie in roman o intalnire a maresalului *on Antonescu cu mama sa care il s&atuieste sa obtina acordul lui Hitler entru a une ca at rebeliunii legionare! ceea ce Antonescu &ace" A)uns in ?ucuresti! al lu@ Pari(ianu isi uita rima iubire din satul natal! *oana si o intalneste e %uchi" *n roman a ar si alte ersona)e/ tinerii Adrian Po escu si doctorul 2 urcaciu! tineri din antura)ul lui %uchi" Plecat e &ront ca si cores ondent! trecand rin ororile ra(boiului! intorcandu-se acasa! 2te&an su&era o dubla de(amagire/ a&la ca articolele lui au &ost cen(urate si &a tul ca %uchi l-a arasit" 2te&an a)unge e &ront si acolo a&la realitatea in&ernala a ra(boiului! care 58 are nimic eroic" <rimite articole ce-i sunt cen(urate si misti&icate" Ast&el! ideologia ro usa atunci roduce o imagine rasturnata a realitatii! o de&ormea(a entru a ro une un alt model de realitate"

5u cu mult tim Anaintea morBii! Marin Preda a ublicat romanul $el mai iubit dintre :mAnteni (1980)! robabil cea mai viguroas: Ci mai im resionant: &resc: a a ocali sei comuniste Ci a universului concentraBionar din anii D.0" Mitologia o ular: a legat moartea scriitorului de ublicarea acestei teribile c:rBi demascatoare" Marin Preda nu se m:rgineCte s: de(v:luie An aceast: carte chinurile intelectualului de ras:! mAnat de nobile idealuri (Petrini)! An iadul subteranelor comuniste! unde is :CeCte o vin: imaginar:! al:turi de mii de alBi condamnaBi olitic" El urm:reCte atent consecinBele groteCti ale acelei e; erienBe

devastatoare! umilinBele &:r: num:r ale relu:rii leg:turilor cu noua societate! o societate condus: de ersona)e ab)ecte Ci &uncBionAnd nu alt&el decAt coloniile de Cobolani e care le cunoaCte bine echi a de derati(are unde abia g:seCte de lucru &ilo(o&ul si &ostul universitar Petrini" An cartea lui Preda nu sAnt de(v:luiri cu totul noi des re +obsedantul deceniuE" FireCte! &a tele im utabile regimului de teroare Ci e;terminare &i(ic: im us B:rii de P"M"1"! sub directa su raveghere a organelor s eciali(ate sovietice! sAnt ast:(i mult mai bine cunoscute decAt An vremea redact:rii romanului" -ar si An: atunci nu uBini romancieri se str:duiser: s: Coche(e rin cantitatea neliniCtitoare de orori Ci aberaBii olitice date la iveal:" 5ici una din ro(ele lor nu a im resionat e cititori si nu a avut o AnrAurire Antr-atAt de ro&und: asu ra conCtiinBei romGneCti recum aceast: ultim: creaBie a autorului MoromeBilor" Hudecind retros ectiv! am (ice ast:(i c: a &ost o carte care! rin im actul rovocat asu ra unui num:r enorm de cititori din toate categoriile sociale Ci rin moartea sus ect: a autorului ei! a contribuit - ca uBine altele - la anihilarea e&ectelor! Anc: sesi(abile An 1omGnia! ale ro agandei comuniste e;ercitate de decenii! la risi irea ilu(iei umanismului socialist Ci la crearea unor sentimente de anti atie &aB: de uterea An continu: degradare" 5imeni nu a dat o asemenea alma ustur:toare e obra(ul unui regim care! chiar dac: ACi nuanBase metodele! r:mAnea An esenB: obscurantist! o resiv! totalitar! gata sa striveasc: cea mai &irav: (vAcnire de libertate" <oate regimurile totalitare au actionat la &el" 2-a mutat la ea! Petrini nu a avut rea multe lucruri" Matilda i-a s us ca in tara are loc e urarea bibliotecilor de cartile rasiste si na(iste" Ea intrase in artidul comunist si Petrini a devenit asistent universitar la catedra de &iloso&ie si litere"

2-a reali(at re&orma invatamantului! multi oameni au &ost dati a&ara din &acultate! Petrini si ion Micu au ramas <rei luni a stat in beciurile securitatii! in care a &ost interogat in &iecare (i! trebuia sa ovesteasca tot" -u a aceea!a avut loc rocesul si a &ost condamnat la 9 ani de munca &ortata la minele de lumb"
Isi amintise cum era la masa, cum ii tinea nemancati, ii scula noaptea, cum ii tinea la carcera, cum l-a omorat pe gardianul(jandarm) Petrini se duse la Bratele de Munca si dupa trei zile a primit meseria de la deratizare. La inceput nu a vrut sa accepte postul, dar totusi trebuia sa faca ceva, asa ca a luat postul in primire.