Vous êtes sur la page 1sur 4

Atitudinile fa de persoanele in varsta: un studiu legat de imaginea de sine a persoanelor in vrst

Rezumat mbtrnirea se produce ntr-un context social, variind de la micro scara de familiara la scara macro a societii. Acest context include atitudini, stereotipuri leagte de vrsta, normele varstei, care determina varsta comportamentala adecvat pentru btrni (imaginea sociala). Mai mult de atat batranii au o imagine de sine ,o imagine a cum se simt, si o imagine cum ii vad ceilalti n societate . maginea imbatraniri exista la dou niveluri! personale (ale noastre), "i societale (avi#at de muli oameni n societatea) care se consolidea# reciproc. $ component important a acestei imagini de sine este %imagine de vrst%, care include cuno"tine de vrsta cronologic, ct "i vrsta subiectiva (cat de batrani se simt "i carui grup de vrst apartin). mbatranirea este &udecata de criteri diferite n diferite societati. 'recerea la imbatranire este identificata cu mai muli factori precum vrsta cronologic, problemelor de sntate, pensii, deteriorrii fi (rsta cronologic este utili#ata pe scar larg, n ciuda faptului ca este un indicator inadecvat de imbatranire. )n timp ce societatea poate considera oamenii batranii la varsta de *+,*- de ani, oamenii din aceast grup nu se simt batrani,dar altii simt asta. #ice.,mentale "i moartea soului. )mpreun cu imaginea propriilor atribute, mbatranirea vine cu o imagine a modului n care restul societatii ii percepe (imagine a imaginii sociale). maginea de sine este ntrit de stereotipurile negative necorespun#toare ce conduc la discriminare si pre&udecati impotriva celor btrni. %Ageismul% inventat de /utler (0111). a fost descris ca un proces de discriminare sistematic "i stereotipuri a varstnicilor.Asta#i ageismul este negativ dect po#itiv si include un set de asteptari comportamentale sau prescripii care definesc ceea ce o persoan urmea#a s fac sau s nu fac. 2 de a"teptat ca batranii s fie uituci,rigi#i intelectual, neproductivi, fara c3ef de sex,etc. Ageismul poate fi deliberat sau accidental. 4ocietatea in care trim este ptruns de ageism n grade diferite. 4tereotipurilor culturale, pop culturi "i mass-media

consolidea#a societate de tineret,%'ineretul este frumos%. Mai mult de atat, accentul ca#ut pe tineri, frumusetea, vitalitatea "i puterea lor, ntre"te indirect aspectele negative ale mbtrnirii. 5iteratura de#vluie c tinerii au imagine negativ fata de mbtrnire, n timpce cei in vrsta au o imagine relativ po#itiva, dar n acela"i timp batranii n"i"i au atitudini negative "i alte perspectivele fata de btrni. MATERIALE si metode A fost luat un e"antion de 6- vrstnici (vrsta de la *+ la 7- de ani) a fost selectati la ntmplare "i un set de intrebari care a fost administrat pentru a obine informaii despre trecerea la vrst inaintata. ca un rspuns la imbatranire (sc3imbare n personalitatea, sc3imbare n stilul de via, cat de religios esti la vrasta inaintata, etc), aspectele cele mai bune "i mai rele legate de imbatranire, imbatranind bine "i rau, sc3imbri n familie "i societate, atitudini ageiste, abu#ul celor in varsta, imaginea social a vrstnici-mituri "i concepii gre"ite cu privire la persoanele n vrst, necesitatea de a modifica percepia public "i modurile de a face acest lucru, ca#ul normelor de vrst pentru btrni, sugestii pentru succesul in imbatranire, drepturi speciale, opinii cu privire la casele de ngri&ire medical. Mai mult, un test de mbtrnire (Miller "i 8odder 6+++) a fost reali#at pentru a testa cuno"tinele lor de mbtrnire "i a verifica influena stereotipurile negative a percepiile de vrst "i mbtrnirea lor. 9actorii care arata trecerea la varsta imbatranirii sunt: probleme de sntate, deteriorarea mentala dependena, mobilitate social limitat, pierderea soului, pensionare, contacte mai puin sociale, di#abilitate funcional generala, lipsa de interes general n ceva "i frecventa dorina de odi3n,somn "i probleme mentale. REZULTATE i discuii rspunsrile la imbatranire includ acceptare, negare, evitarea "i reforma. ;u toate acestea, aceste rspunsuri au variat cu aspecte diferite in functie de vrsta, 4ex, personalitate ,si altele. Ma&oritatea respondenilor au acceptat ca erau batrani. <espondentul de 1- de ani, a declarat c %la vrsta lui cineva nu paote fi altceva decat batran. %=nul de >- ani a rspuns c nu a existat nici o ntrebare de luat n considerare la vrst lui si a fost o acceptare graiosa. =nul s-a descris ca fi#ic n vrst, dar nu mental (un exemplu foarte

bun de separare de boal "i imagine de vrst). =n alt opinat si-a dat opinia intr-un mod similar c,consideratia de a fi batran este n minte, mai mult, ca el nu a fost dependent deci nu a fost batran.;u toate acestea, soia lui, de"i mai tinara, era dependenta din cau#a sntatii ei si astfel se considera batrana. 4e pare ca vec3i tineri (*+-7+) se pot sau nu considera ei n"i"i "i alii de vrsta lor ca fiind batrani n funcie de factori subiectivei, n timp ce acceptarea de imbatranire a fost mai mare dup 7+ de ani. ;a rspuns la sc3imbarea de personalitate, ma&oritatea vrstnicilor au subliniat personalitatea lor fizica (aspecte cum ar fi fi#icul, mai puin activ, dependente "i diagnosticai cu boli mintale care vin cu batranetea). La nivel psihologic, cei mai multi credeau ca au fost obligai s-si sc3imbe personalitatea lor. 4tand mai mult acas "i cu mai puini vi#itatori, duce la i#olare social progresiv! iar unii neavand nici o integritatea cultural, nici o garanie financiar "i avnd relaii sociale rele! agrement forat "i via programata! neavand mancarea dorinta,etc. A fost dificil s le suporte loviturile nepoilor dac aceststia au fost aproapiati de. ei si au fost rugai s nu interfere#e n educarea copiilor. Problemele de sntate au fost considerate factor ma&or care a dus la imbatranire prosta. Pierdere de memorie a nrutit lucrurile. Dependen a economic a fost considerat restricionata, n toate aspectele legate de via, direct sau indirect, inclusiv modul n care copiii tratea#a persoanele n vrst. 4ocietatea =it-"i ii fac s se simt ca un cetean de ?class a doua. 4ocietatea devine distanta. batranii deveni mai dependenti de familie "i mai mult acestia devin tot mai nea&utorai. 2i sunt fcuti s se simt lipsiti de valoare, nedoriti "i instrainati. 9amilia incepe ai trata ca o povar, simtindu-se tradati de copii pentru care au trudit toat viaa lor "isau sacrificat att de mult inclusiv tineretea lor. @epotii a cror responsabilitate au luat-o "i au &ucat un rol important n cre"terea lor la maturitate ii trate#a ca niste mi#erii. 4faturile lor bine intentionate sunt tratate ca interferene. @u au libertatea de a face ceva. ;3iar uitandu-se la televi#or depind de mila nepotilor. 2i au o etic3eta "i sunt muti. 2i trebuie s fac compromisuri pt tot: 3ran, spaiu de locuit, mi"carea. Ma&oritatea persoanelor n vrst au e#itat s vorbeasc de abu# "i atitudinile

batranilor n timp ce ei au avut incidente legate de un abu# pe care sa il povesteasca. Ma&oritatea credeau c situaia financiar "i cultura n care unul tria n mod semnificativ influenea#a atitudinile. ;ei mai multi dintre respondenti, vad percepia oamenilor in vrst ca fiind predominant negativa. 'nra generaie crede c persoanele in varsta sunt ntotdeauna scitoare "i ncpnate. Aeneraia mai tnr sustine stereotipurile legate de persoanele in vrst "i cred c orice persoan n vrst are o gndire limit de vrst. @u exist nici o diferen ntre vrst "i persoan: fiind n vrst se pare ca determin personalitatea "i nu este loc pentru diferene. !" LUZ#A evident, exist o nevoie pentru a contracara ageismul si pentru a mbunti calitatea vieii persoanelor n vrst. Bentru a nelege ageismul devine pertinent in fata faptul c vom ncepe prin a nelege stereotipurile "i a depune toate eforturile pentru a abandona stereotipurile negative. =n pas n aceast direcie ar fi a face coninuri sociale pentru vrstnicul prietenos "i sensibil. 4tereotipurile culturale ar trebui s fi ntlnite cu grade de con"tienti#are. 4ursa ma&or de crearea "i perpetuarea a unor astfel de atitudini "i stereotipuri este lipsa de informare! rolul mass-media nu poate fi supraevaluat aici. Brogramele inter-generaie, n ca#ul n care vrstnicii mprt"esc pove"tile lor cu copiii nu va fi numai educativ "i distractiv pentru copii, dar, de asemenea, ine de vrst ocupata, fericita "i mulumita. Mai mult, va a&uta la reducerea decala&ului dintre persoanele n vrst "i copii "i n ai face le nvee s acorde dragoste "i respect persoanelor n vrst. 'ineri ar trebui fcuti s reali#e#e c acestia vor fi batrani ntr-o #i si astfel ei trebuie ncura&ai s-"i planifice imbatranirea cu demnitate "i independen. mbatranire cu succes se refer la sfidrea stereotipurile "i via lung "i fericit.. Multe grupuri ale generaii ar trebui s fie, de asemenea, formate pentru a monitori#a atitudinile! massmedia sa vorbeasca despre batrani, pentru a asigura bunastarea persoanelor in varsta..%'rguri de imbatranire%, %stele de mbtrnire%, grupurile de femei mai n vrst si activitati care-i va a&uta la pstrarea ocupata a timpului persoanelor n vrst "i n acela"i timp de a crea sensibili#are pentru negarea stereotipurilor legate de vrst.

Vous aimerez peut-être aussi