sneay samen Sera ana or :Elem FRANCISC Has TURCANL Mada Anaora (ea) Tony Humphreys Setfesteem. The key to your childs fare ‘© Tony Humphreys 1993, 1996, 2002 © Elena Francie Publishing, dia 1(2007), cetn a Tea QO11) pete prezenta versiane romdnessck Tote dep sap se hpi ail Hes Fie Ping Reeds nega at paral ee fe 8 Texulinaceni care ete posit sual cu ncorl rea I Etat lea Freie Patching Stima de sine Cheia pentru viitorul copilului tau de Tony Humphreys ‘Traducere de Anacaona Mindrit ae Ciwh elena franciscINTRODUCERE Stima de sine este esentiala in denvoltarea educational « copiilor. Dovezle tot mai numeroase din cereetare, $1 ex perienya cadrelor didactice din gcoile obignuite gi din geolile speciale, a terapeutilor de familie, a pshologiorelinicieni ia specalistilor in psihologia educate india fapeul e8 majorita tea copillor ou perturbirt gi care au dificulagi de invigare in clasi vin din medi familiale problematie si au dificult tn ce privestestima de sine. Rezoharea confletelor din eiminal fail gi ridicareaniveluul stmt de sine eprezined respon: sails majore ale parinilor st nfluenteaga profund nu doar denoltarea educational a copilr, ot $i deavotarea lor afc th, social gi sexual, a vremea gind copii incep «8 mearga la seoula, stima lor de sine este deja format in mare misurl, De bun seam’, profesorii pot si o ampliice sau si o reducd, dar originea pro blemelor legate de stima de sine se afl in principal seas. Ni velul stimel de sine al fecirula diner paring il inflaengenzl ‘pe cel al copilulul. Print cu stimd de sine ridieata determina | o stimi de sine ridioata la copit lr, dar, din peat, $i situa sla imversi este la el de valabilt,O ald surs a nesigorangelor copilor const in modul de relagionare a parinilor, Mai ales in primit an, copii sint absolut dependeni de pring, iar cind cesta se allt in confie unul ou aleul, securlttea eelor miei‘Tony Humphreys este extrem de ameningata. Nue deloe de mirare ef acelor eo pil care provin din imine frimintate de probleme le vine greu Si se concentreze asupea actitatilor scolar. De prea multe ort, of au parte de resogi crite gi uneort chiar aspre din pertea profesorilor,ceea ce le confirma cele mai rele temeri =| scelea cf lumes nu este un loc ear a le oferesiguranga Denvoleares educationalt a copillor este afectata si de fetul cum relagoneaza paring cu et si de masura in care aces tia se pricep s& amplifie stima de sine a celor mis, [n plus, pilin sine primil educator al copilor, sa st ce si inweye scum constituie ability! importante. Biringi trebule 8 alba ccanostinge despre gestionarea comportamentulu copilo; el ‘rebuie si ingeleaga natura seopul conduitelor problematice le copiilor ss ste cum sh reaetioneze constructiv I cle Afi price este cea mai grea misianedintre toate: nue aptitudine .narural, of una complexa, ou multiple fagete,| entra care se acondi prea putind instru stu deloc, entra col, paring tuebule st se concentreze asupra urmatoareloraspecte £31 pregiti copii si se confrunte eu provoc ~ rlagia de cup natura fubiri pe care leo ara eopiilor rezolarea contitelor din familie; plrerea pe care oa despre ef ns ~ ofindirea vali personale a fect cop obleie; i = ajutorarea copiluhst ~ pring ca educator Stima de sine ~ Cheia penera viitorul copitului tau Carton de fap se ocupt, agadar, de aoeste subieote, Ef cienta parental se bazeazi pe sentimental valor personale al fecdruia dinte plring (capitoll §), pe rlata dinee paring (caplolul 2) spe tipul de media lubitor pe cares propun amindol si feeze (capitlul 3). Bfloienga este sport, de asemenes, daci pring tiv cum si rezolveconilctele atonet ind apar $1 daca au bune aptitudini de gestionare « compo: tamentulu, ait in raport cu el ini, eit gin raport eu cop lor (captolul 4) Ogtindireavalort personale a fiecinsi cop este un proces comple, ie eunoasterea natu valor perso nale sia stim de sine, precum si a moduli de oglinire et cient a valort personale este sien esentiall (capitol 6). Co pil manifesta © gama lang’ de probleme afeotive, compar: tamentale st soolale; inelegerea acastor probleme si elabo: rarea de modaliag! constructive de a reaotiona la ele va con: ‘duce a mentinerea i deseort la ampliicare valorll personae copula (capitolul 7). fn ste, cartea exploreazrolul pi ringilor oa educator! si traseaed repere privind modul in care paringl le por stimula coptlor cusiotcarea innaseuts dora de ala astelincitdragostes lor de inst creased pe parcursulanilor de socal (eapitoll 8). Cartes fer oitivoruul studi de eaz relevance $8 pune la disporigie modalitay restate dea atinge obieetvele descr sfirseulfleciru capitol, exised un rezumat al \dellor importance gal aotlunilor esentiale care vor declan schimbiile necesare pentru rezolvarea problemelor afecive‘Tony Humphreys ‘i edueagionale ae copilor.Fiecare capitol este de sine sti tor, far seogiunile capitolelor pot fi consulta pentru a ince lege s!rezolvao anumité dificultate iia in viage unui cop 4 unl prince sau a copluls, Rentrsinceput,lectura integra 1H a oargi este 0 idee beni, en prilejuind conturarea une! Imagini de ansamblu cu prvi Ia modaliagle mele de ain telege 4 rezolva problemele afectve,soolale st educationale Ale copitor. Cartes se adreseaz in mod special paringllor ev cnplt de rst goolae, dar are relevangl pentru ortee persoand inte resatd de dezoltarea afecti, socials! educasional copll lor. Este deosebit de relevanta pentru cedreledidactice, care 0 pot flos! pentru a luera impreunacu paring care sit prin cipal educator al eopillor scare pot fun sprilin esengal. Ba lupidesas uncle motive penéns care copii vin uneor Ia seoald cu o vulnerabiltate afectii io stim de sine seruth si aratd coum pot fl rezolateaceste probleme. Cartea poate ft valoroa i pentru dirging, pentru studenti care se pregitese si de vind cadre didactice g1 pentru asistengit social, psibologit §1 consilerl care luereazé cu copil cu tulburri. De asemenea, poate f tiizata de geupuri de paring, pencru a depas! uncle dlintre probleme legate de parental eficent. artes este produsul experientel mele de viat, al acti: itt mele ea profesor in oll primar s1 secundar, al activ ‘all desfagueace impreuns eu profesoril ate la nivel de corp Aidactie, cit gla nivel individual $, ma presus de toate, al Stima de sine ~ Cheia peneru viieorul copitului tau sctiviti de psiholog clinician, ia eadrul efrein am alutat fail, cuplur,adul,adoleseeng i copl cu tuber profuse de, in terapie individuald. Din experienga mea, piringi sint mreu dorniot si le ofere copitior for tot ee « mai bun, dar tuneort mi sint constient de pledcile enistente in calea ain {eri avestel asprayl 1 de modurile in care le pot dep Nutrese speranga ok aceasta care fl vn ajuta si depageased astel de obstacole. in strc, stile de eax deserise in carte au fost mas cate suicient de mult pentru asigura anonimatulCapicotut 1 STIMA DE SINE §I EDUCATIA COPIILOR TAI ‘Stimar de sine si copitul de virstt seolarit Copitul intr tn sala do clasé aducind ou sine efectele re agit eu adult importang din vag sa. Relaia cea mal insen ‘nati e cea ew paring. Coplul este influentat, de asemcnea, de ‘experiongele ev bunici (mat les dec triese sub aceasi aco ori), matusile, unchll yl persoanele care se ocupa de ini. ea ll. Aveste rela constitu oglinda prin intermedi care |ia isi formeaza stima de sine. La vremea cind vine la goal, el ‘format deja o imagine despre sine, lr acea imagine poate | influengacs in continuare de experiengele cu profesorit gt eolegi |, cum se ste ace eopit care au diffewlag de tvagare a geoald au deseori probleme eu stima de sine, iar penta parigia rezultatelor seolare bune este esentild sirmarea | valor or personsle. Profesor pot face multe pentru at ajsta |pe copit si aiba o parere bund despre el ing, dar iniplicarea |pazingitor este crucial, ct copitl are neve, mai presus de ote, si fe ubie gt nccepeat de paringi st si impresioneze {tnt dact cop solar are o scm de sme ext de pote |toare sine ganse mart ca sparing (biologi sau adopt) 8‘Tony Humphreys aii mecanisme de protejare a stimet de sine. rings! prof sori eu o bund cunoagtere de sine snt in maser S11 ajute pe copii sabi o plrore bund despre of ing, dar sireversul este la fol de adowirat, Acest proves are loe indiferent act piingi 51 celal) adulysimportanyt din via ean’, Pare acgune, expresie faci ga copilul i eonstient: ‘gest st interactune! verbal a aduleuli semaificetv din ata copulu tt comunics cestuia un mesa) despre valoarea si eapacitagle sale. [Natura valorii personale gi a stimei de sine Stima de sine ~ Cheia pentru viitorul eopitului tu ca protectle fata de posibilitatea de & nu fl ibit si pretuit entra ceea ce eft Stima de sine este un eu-paravan, un sout pe care con strulestt in jurul euloi tau adevirat, pontes a supravieg fe {in sistemul soolal din care faci pare, fie fn anumite rela, (Gu cit sine mai marl ameniagirie la adresaexprimici vor tale personale, cu ati e mai soit stima de sie shou atit sint mai puternice mecanismele tale de protecte. In esent stima de sine represinté eantieaten din eu tiu adevirat pe | care indriznest! 5-0 ara altora. In acest sens, stima de sine | este um paravan, finda ascunde sau mascheazi oeea oe arf) aint tendinga de a se face confust in ce priveste inge| ameningator dad ar fi dealt, De exemplu, fiecare copil Iegerea conceptului de viloare personali sia celui de stimdl este unic, individual, diferi, dar in culeura ilandezi, diferen- dessine,fapt ce duce de mulee ot la oferirea unui ajutor prost tele nu sine prequite gi puse in valoare, iar copii (si adult) direosionat se confotmesza cerin(ei de af afl seas, in cas, la bser Valoarea personal este un dat ce nu se schimbi; ea re! cd, in comunitate s1 pe terenul de sport. Stima de sine se prezinta ceca ce esti incl din clipa conceptie: 0 nga ster formeazd cao umbs, un vil peste cees ce ar constitu o ame care merit £3 iubeaso gis fe iubitd, unied, individuald, ed ningare dacd ar fi demu; diferengle. Acestluors este ilus lun mare potenyalinteleceual s inzesteatA eu numeroase ta’ trat chiar do eusineul ,conforma al cfr ingles, etimologic Tente Valoerea personala nu poste i vitématd sau luat8 eq vorbind,trimlte la ideea de respectare a unet anumie forme. fe mereu prezenti; dar pentru mult! oament, se alla asounss A ce conforma te face sf ereeuto imagine fala, un ew-umbnd fn spatele unorziduri protectoare. Valoarea personala are dé care ascunde aspeotul sa aspectele neacoeptate ale adevira face eu flings ta unick si niet un comportement nu te poate tu tu eu, face si insemni mai mult sau mal putin ea persoand. Toca Gu cit exist mal multe earacterstct ale eulul tu ade tunel cind persoana, fe ea copil sa adult, inoepe 88 vads virat care nu sintafimate sau care, la prima vedere, sine dras dincolo de comportamentul propru, intervie stima de sine| Ue pedepsite si incaleate, cu att este mai mare parevanul 4 1s‘Tony Humphreys ‘Stima de sine ~ Cheia pentru viitorul copilului tu Adefensivoreat de persoana. Exist oameni care se eticheteaz argumentative, inflexible, exoes de ambitie si hipersensibil de pilda, deept ,progt*, il", .rospingitori", ur, ne [tae la erigea, Re fa dependents, teamd, anslecato, nesig demi de jubire", ,detestabili". Bi igi creeaai aceste mecanls-|ranga, goviiala $i preocupare cu privire la parerea altora ‘me de apieare a stimel de sine ca modaltate de a supraviegul despre e. Char 1 aga, acest grup se alli mult mai aprompe de sh deloe surprinaitor, este nevoie de multaribdare din parteavalosrea personal desi cel cu stim de sine sau, alvora pentru ai ajutas& renune la eubumbra amenil ou stima de sine ridicats, care sleituieso cam ‘Aseunderea aduce 0 anumita bucurie gt alinare, eel re-/510% din populaie, sine foarte aproape de exprimarea deplt duce situagile ulterioare de confruntare eu respingerea si/ni a prezentet s1 valor lor unice, dar pentru 68 elim fateo neglijarea; dar ce dezastra, sf nu ajungt in pumetul in care) lume in care a fi ta insuyi cu adexirat te expune la amenint {9 pou expr pe deplin preznta sar, unt, vimitore! events, puternice s dora, ete neces totus! un nivel Tne veal inet de snes fora mecansmlor ale do de Protest, Chia 3, persoancle cv sima de ie ides protect esl un apo: imers proporional De exemp, da 4 sit cle cae aeloneazd preponderent din perspectia eens ick tle de pal ede sh au an en easter Hot Tor ersonale mab a atre,sn ular caps bile s& primeasod jubire, spontane, unice,diferice, individua Hiaate, expansive, aventuroase, creative gl netematoare. ste Important de ineles ci stima de sine se naste ea dur, ips de iubir, we ie’ din cops cu stimd de sine soz 18 sf ou mecsnisme de protease remareabil de puternice. Per. soana cu stimi de sine sodzutd poste si fle ori foarte agresis, violenté, seusatoare, dependent de munca, dependents de| ‘tHe Is amening exprimati personae aute: ‘Tool pooan on entvon depos, retan pec, depen Hee Hest wh mesanam de aplrare wir, creat a acelor dent de drogusi, mids, ezervat,temdtoare st deprimatd Mulgt oament se plaseaaa in zona stimet de sine medi copit sl aduli caret simt amenintatd valoarea personal | Schimbarea poate incepe doar odata cu aeceptareaeului-uin ssountind numal anumite apecte ale adeviratulni lor en g|% % Be un oA" nevesar; aceastl imbritgare eelulo mie petiole actual al stimei tale de sine consttule primal pas in eatoria. avind manevre defensive cu earacter moderat, Persoans ¢4 jg tneoarcere la adeviratul thu eu. Dramaturgul s|gindicoral stima de sine medie se poate deserie prin afirmatit de genul Nu Sint chiar atic de elu", Sint un om obignuit®,,Sint I fel (oy. cnte goa ininterton, rue Staislasli soria: Con mai lunga I mal palpitanci ea de bun ca oricine altineva", .Existi oameni mai Bi ca mi! Sima de sine are doul dlmenslual centrale: sentimental Meeanismele lor de provctie wor const fein aticuil ze g A demm de iubive gi semtimentad de af capabl, Copal‘Tony Humphreys ti de vista goolae timid, tras, bil rezervat, extrem de test, cauth atenie $e agagh de ti tiean? Daod da, acestea sint indleii cum cf se indolegte od © dom de lube, Copill ee sperat gf se imposrivegte la nok sau este ages gh provoeir, se teme de ese, se tulburd repede dacs fave gre sell, re emogit la extemporal, e perfectionist excesv de si torcu actvitatlesoolare sau eed sg fea eemele? Dac da, acestea sit indicii eum sa se indolegte de eapacitile sale. Mal jos sint enumerate exemple de comportamente care rat cl un copil are stim de sine slab spre medic. Aceste comportamente sint semne ale chinuilor Huntrce tite de copii, end apar, sint necesare react portive. Bste wil i plryrea acestorserane in indicaorl de conurol excesto con ‘rol insyfoient, Copii care manifest un conte! inufilent al comportamentul au o probabileate mal mare de a fads la ptholog pentru ajutor, deoarece conduitele lor problematice| pot si interfereze drasti ou actiigile pring, ale profes rior sat gi ale unora, stale altora. Copul care manifest un ‘control excesv al comportamentull este deseo pindit de ris curl mai mart, dar acest fape le poate spa pringlor sl altora, ‘lei simptomele eopiulut me percurba visga aduglo. Stima de sine gi dificuldgite de inviqare ale copiitor elul in care reactioneazi plrinyil la mecanismele de protect ale copiilr or va fl determinat in mare masuri de 18 Stima de sine ~ Cheia peneru viitorul copitului vw propriu nivel al stimet de sine, Cind paring au ei insisi indo jel ou privire la valoaren g oxpaciiile lor, tind si fe ori ex cesiv de pretentosi, ori excesiv de protector fat de copii lor ‘sau pot chiar 584 neglijee, Ca urmare, cop gi derwlea a rindul lor mecanisme de protecte a stinei de sine. Spe exem plu, copiteadrelor didaccoe sint expusi la riseuth mat mar \decit ai oriarul alt grup profesional, finde profesor tind si le ceari copillo lor rezultate goolare inal si tind six admo nesteze, shi ridiculizeze, si eritice gsi condamne secu ‘Tot coplli vor ssi mulgumessci paringiy ia ‘mils prin ritio ga retrageri bir va determina dowd re posibiltarea acti posible ale copillor. Una este apatia sh evtarea. Copil enunt§ st fad eforcurt la Tavitura si alte eforeur, finde a {cerca inseamna si rgte umllren $f respingeres, fn suboon sient, copllulrationenzi:,Dac a fae aici un efor, ne exist see; dad mu exist geo, mu exist uml." Ce strategie ex trem de Iscusits! Dar astfel de copil sit deseorietichetagi rep slenes",,incei la mint, sprog" sau bun de nimi’ Fira se acorda atengie sentimental lor de valoare persona 1a, acest cop nu vor face progrese scolar, ‘A dous reactie a copiilr cin le este ameningati valoa rea personal este compensarea. Accasta se vede la copia ‘muncitor, perfectionist, care petrece prea multe ore eu teme le sau care se tulburd imediat la dindul posibileai de a mo reusi.lngelepetunea acestel strated estes! ea ldadabild, Mum cind din greu, copiul inceared si ilatare orice posbil esc,‘Tony Humphreys Lista de manifest ale stimel de sine sodzute (extrem de proteetoare) Ia copii de virsti scolar Mecanisme de proteare prin con- | Mecanisme de protejare ‘rol excess prin contra tent 1 Timid i retras |B Ages 1 Neobignuit de ticur Are ribuinir’ de Ture Esiti si abordeve cotiitigi| regulate sau proved no D Liudiros Se agath de un parinte su de| Oi Chivleste oo regular ansiadois tate de la gooalis Are difileig n'a se integra |O Na coopereasa clad | incre coli | se-eresi fact un lueru Excesiv de congtineior sau| saw aleul, patie in sieuatle de invtare; | Cere freovent ajutor Temitor si timid in sitwaqi| sau confiemari nol Tntreaba mere daod Se talburi repede ind ewte| este lube sau dort coreetat in mad posit vied temele, dest ris Se tulburi extrem de tare dind | dezaprobarea paring: este corectat in mod negativ: | lor Tnclinat la reverie si visae Da vina pe alg penta sreselle prop Distruge bunuri prope Tncearet merew ei mulgu:| saw al ‘bignwieste a se disoredicoze: eased pe ali __| 1 Neatent| Se plinge de dareri abdomi| — vemele acas sau lac nal si great si Stima de sine ~ Cheia pentru vittorul copitukui cu cfel escoul st greselile inseamna ste deraprobarea prin tHlor s! profescrlor. Flared piordut in alee seotoare ale vie sale, cum arf josca,prctonile,aotivtaile sportive si bucuria dea imsga. Pontru un astfel de cop, identitaten est legat strins de coimportament ~ mai sles de eomportamentul solar + dad aceasté problema de identizate nu este rezohatd el va ajunge 8 reimtd 0 nesigurantd cronies, tot mai mace, va evens mai perfectionist, $1 mal munctor, pe masur ce pre! siunile geolare se vor amples dea lungul anilor Un alt tip de compensare se poate vedea It copilal li «os, agresiv sau iran $i care se poartd eu superloriate, I fnsi fice rareori veum efort. sl orice presiune din partea al tora de. se concentra Ia acevitatile gcolare duce lao reectie proteatoare de genul: Ax puten face asta, dacd ay vr, dar de ce sii fa pe pla La fel ea gi copiul care foloseste stra tegia evita sau eal care munceste excesiv de mult, eel cate manifesto ase! de arogunga se pari, de fapt, de orice pos bil ese, et, trig, escoul ar insemna umilire st respingere Sine numeros!s adult care folosesc acest stategit de cexitare 1 compensare, De exemplu, cea mai rspindita fobie ‘este cea dea vorbl in public, Nowszect Ia suta din oameni vt tun astel de demers. Aceast exitare indled clar indoelile cu privice Ia capacitgie proprit sila putinga de a impresio na pe alg La fel, multi ping ist impun ceringe st aston ridlcate, ca sevice orice posibila regen, orice posbil ese. Malgi pring spun of nau exercitat asupra copillor lor pre‘Tony Humphreys sunt verbale de a obtine rezutate bune la gcoal, Poate ei ga stau Iuorurle, dar faptelevorbese mule mai merit decit vorbele, still de ving al pringilor este el cared afeoteaza {in primal rind pe copii. Copit ered, fa mod protector, singi or au dreptate intowdeaunay ox urmare le iit acu rile fh diseriminare st ajung 38 le serene. In adolesoen copill red ed paring nu stu nie, Dar aceasta aicudine are igh relativ scurt, edi dependenga de pirings © mult mai pputernied deci rebelinea treeitoare, Unit copii vor orea| lun tipar de comportement diametral opus fay de cel al pi rintlor ~ dar este vorbs despre un tipar extrem si el, care pilul care se las de sooalt ea reotie Ia presivnileexercitare turd ig evecazd duce lao vag problematioa st nefercit. Spre exempl, co 4e paring de a obtine rezultate bune la iv ‘0 intreagi serie de noi probleme. S.a dovedit of pring care fae prestunt asupra copillor in ce privestererultatele goolare sin, fick vois lor, orbi fagt de vloarea personal a copillus, fapc ce duce pe copil fie la | evitare, fie la compensare, ast inci si preintimpine nol sue tinge. Dar cum e eu parintele cares) protejeaza excesiv de rule copii sh exercita asupra lor prea putine presiuni de a face eforcurtresponsabile? Daca parintele exces de preten ‘os I face pe cop si devind nesiguri si le ipsease incre oreeazt copil lui shu vulnerablitay simile, Prinele exre fave tote pen: derea in sine, printele excesiv de protector ts copilul iv sf mu are pretengil rezonabile de la el ui 2 ‘Stima de sine ~ Cheia peneru viicorul copitului view comune absolut niet un mesaj de ineredere ta minunata li ccapacitace de a ima si a devent independent. Protect ji ‘reeazi un handicap gl faces se simti dependent si neaju tora. Poate ed se site fubit, dar fa nil un eaz nu se simte capabil Stima de sine $1 motéeatia de a nega « copilult iringi sint adeseori nedumerigt de copili care posed, evident, aptitudinile necesare, dar mu fae nil un efort de a ‘ms. Copilul eu stim de sine rdieat il pstreazi o curio: tate fireasci fagh de lururile noi pe oare le poate ina si se entusasmeazd eind se confrunta ev o provocare nol. A est copll este inerezitor in sine in siasile sociale gn com fruncarea ou provoeiiile gcolare, Pe de alté parte, eopilal eu sti de sine medie spre sodzuta ga pierdut emosia invari Invjarea faseamnd mereu a risea 88 egueze gf 4 fed grey, Iuoruri care tau adus in recut doar umilingd gi espingere. E ‘mai putin periculos si rigte dessprobarea parinteui sau a profesorulul, desi rusinea si pedeapsa egecului Succesul si esecul in sine nu au nici un efectasupra mo- tieaplel de a ina a copilulu, sich 2 pdrinilor, « profesorlor ia alr adult smportang 11 reaetia la reugit i nerew poate avea un efeet devastator. Cind adulisreactloneasd po ici in caz de roused gh in maniert de pedeaps in eaz de egee (de pila. ipa, tnvinuies admonesteazi, compart), copilulTony Humphreys Incepe 88 se indolasca de capacitatea sa dea se sca Tain: ‘yea asteptrilor. Multor psig! (¢ profesos) le ingeleag cf a Tada desfagurarea cu succes @ unel aeivicil ne row t le creeasd copilor dependents, de ae, frlos de a nu fa08 pe plac. Prin trebuie si incurajeze sridaniilecopllor de @ 4 nw performants e stridania, destagura oaotivtate, Conte Ascentul pus pe performangi va duce in cele din urmd ta in cotarea eforturilor sau, dimpotrha, la stridanie exces, Fe care stlduinga al coplului este 0 relizare, Si ne gindim la copllul cate reuseste pentru prima oar sk se inealge: vine la tata si sl spun: ,Tatute', arltind eu mindrie spre pan Te ps in ‘ofl fl, Tatl se wit Un jos st espunde repesi vers!" Copill se simte disprejut, Indurerat st respins. Tatil ra ingles otusi de putin of acest efor este o reazare ma jor copia s reusit, pentrs prima oar, eis\ puns singur ‘pantofit in picioare, Dac arita ed este impresionat de st ania Ii, cai ar fi putut si incurajeze copill ssi ghideze ‘i inveye urmitoarele etape ale incall corecte. Dupi reac tin de pedeapsa, e putin probabil ca micugul sf Inoeree din nou, sau, Ia urmétoarea incereare, poate devent anxios $i perfectionist personal Bl ind ma inated un eopll e mereu demn de i bire,indiferen daci eguedsa sau face gregll st ok ate capac tatea de a deprinde orice apcitudine, Daca un copil are parce ii dea seama, atl La subminat yaloarea de astel de reactit parencale de pedeapsi numa din eind in cind, nu 9 produce nici o inhibare grav ince priveste valoa | ‘Stima de sine - Cheia pentru viivorul copitului tau fea personala, Inst dacdaceste react sine 0 tristturl big ‘wih a vii copula, elit va crea mecanisme de protectic a stimei de sine © regulit importanca pentru paringi este aceea de a fi constienti ci, dacd pretengilelipsite de realism dv la stim de sine scdzuta (putemie protectoare),lipsa total preten tilor duce si ala stima de sine soizutd. In ambele eazur, copii sint condamnayi la rerulate scolare slabe sau la exces| de efort scolar. Pirintee ingeleptstie ci exstio presiune op: sufteienta cn si fact pe capil si se simed prowoeat $1 dispus si aetioneze, dar mu acit de mare inci 58 nelinig easel. Seeretul const in a feonstient de aivelu de fanoto. ‘are actual al copula $a aotiona de pe aceastd baz’, intro O aled indrumare importants pentru paringi este sf nu lase copilul si evte responsabiltatea. A iubi copii inseamn 4 incur ga fe core form, im manent poziti sins eased acele comportamente responsabile care le vor aduce aptiudinile 9 abilititle necesare pentru a avea ovat inde pendent, implinita st interesantd, Riringl inceteaz’ sisi mal ‘ubeaseaeopi cind le permit si exte responsabilitaten. Dar le Ia adress copilor tebuie si fe adecvaté pentru nivelul lor de funetionare de la momentul respect, Dao ne concordanga inte nivelul de cunostinge sl aptitudini de care Aispune i un moment dat, pede parte, agtepearile pain telul, pe de alts parte, este prea mare, copilul va devent‘Tony Humphreys at sv recur fe Ia evitare, fe la ansios, se va sigh amen oer in prezent s-a demonstrat fari putinga de indoiali i tatipn stn! scorate lori personae cop au snse seine don ace progrev golre pe een ng. Cercetiile ‘auch in gonra nell de performan al oamenilor ete Tnlcnat deft cum vd i at conret, of tina de sine $i performanga geolari sintstrins corelate. Pring se ala fa postura cea msi nlmerita penta influenga parerea copit tor despre el insisi Velculul cel mal important pe este au la dispoziie paring peneru e! exereta inluenta const in relayia lor cu copii cind aoeastd relate este afectuoasi si ‘alortaatoare,stima de sine a copillor va deveni mat ridienta Originea problemetor legate de stima de sine ‘i de ineigare la copit Pent cu do pring Satna do sine'copl et lca de ela dn rep Colare sn cn regulate mato ont | ryote sa at duymanil este ae pea pot aun | ria neagrana crnictDependena copra de pra deat int once emennare la arena relat de espe srnar fheredrea cw or pin neva, Cont tglegc wr eontetine pring orn sent Reet Dare aerator atu id coneele ajuda we an, nl epost in genera nee Stima de sine ~ Cheia pentru viitorul copilului te, In plus, relagile eonfiotuale sint caracterzace de obicei dde mecanisme de protectie a time de sine din partea ambi lor parteneri, In multe privinge, eonflictul din relagie nu face decik si alimenceze sf mat mul dificuleagile legate de stima de sine a eopiilornasouttdintrun astol de parteneriat, pre ‘cum si mecanismele de protectie a stimei de sine pe cate le 4 paringl. Nu e deloe surprinzitor ci acel copt care teiese inerun eimin frimintat de confiee inte paring! nus} pot desfasura cum rebuie actvtagile de la clas. De multe of, et fu dezaluie problemele de casi; drepe urmare, profesor Pot si le interpreteze gresit lisa de atenie sau de cooperare ori agresivtates drept impertineng, lene sau indrianeala, in acest cat, profesorti pot sii pedepseasei, si ridicullzeze, ‘hi admonesteze pe acest copi sau si le retraga afeotiunea, confirminduleastel cele mat cumplite temeri: cum ed nu as valoare si ni un fel de oapacitgl. Astel,eadrele didactice Amplified frimintarile de acasé g, ip general, ca urmare a re: layel lor proaste cu copii cu probleme, ii ereeszi mai mule probleme de gestionare la cast, Un facor determinant major al simel de sine const in felul cum interaegioneazi membrt familie. Char da pin sil au o relatie rezonabil de buna, ei pot aven oricum mece nisme de protejare a stimei de sine, iar acestea vor decide in mare misur citi eficieny vor avea on paring. Mull adult ig taliese vaga prin intermediel copilor lor si atl, inhibi re velarea valori personale propri si a copilor lr. Alsi pin‘Tony Humphreys pot fi iclina! spre neglijare, pot manifesta riceall afectst sa Dot eee prota tone stn eri Pe opi sl construiased un parivan protector al stimei de sine. aril ew un singur prince : Famille ew un pirinte sine o tisitorl tot mai pregnan a societi din multe {iri moderne. Nu exist nici o dovada cum ed un pirinte singur este mal putin eiclent deci nul cd stort, dar, in general, agests din urmal are avantajee repre seatate de un partener gare sustne, resurse flnanciare mal thane s sisteme de sprijn auliare, Pe de alt parte, pring clare reds, sin vneor slngurt au deseor esurse Inagi de familia lor de origine ga sistome de sprifin proaste sau chiar absente. In mod deloe surprinsitor, stresul i pres nile cu care ve confrunta un pintesingur po f mult mal mar tong. Prin singurt deci cole la care sintsupus ping cl merit resursele sociale $i pabologice necesare pemtr «i & individual 5 a devent paring ef continua propria denolare individual sia devent pa Sen. Cind acesteresurse nu sit dlsponibie, in famila ev un ‘Singur printe pot apirea diiulti ce duc la pierdereapaerit Tune despre sine sil cop, sla parinte. Un sistem social plin de sit gl renctiv ponte salva faite de acest fel 2 copl Ia geo Nu toate problemele ev care se cont | | | | | amie din suboulews i se datoreas mecanismelor de protejare « stimet de sine. ‘Stima de sine ~ Cheia pentru viitorul copilului tit Uneori, causa const in fapeul e& copii dintro subeultur sine ‘educati in gcolile culturt principale a tA. Ei pots proving, e exemplu, din comunitatea celor pe care looul obliga la de munca i War freevente sau dintro zon puterie afectata de soma) saw dinteo zona predominant muncitoreasea st pot de demo tarea gcolart ca omologi lor din elasa de mijloe. fn rindul lunor astfel de copi,chiulul sau renuntarea la goal sine des incite. Exist’ o mare diferenta intre copii care ajung si nu alba aceeasi motvage sau aelasi interes fa ib obie de geonl s cei care chiulese. Pentru cei din urna problema is are de regula originea la yeoal, pe cind in eazul ‘copilului eu fobie de gooala, problema se giseste acast. In feneral, copill care chiuleste usigte scoala 31 poate f viet. ‘ma unui profesor care riiculizeazi, admonesteaza sau chiar ‘2 manifest violent. La fot de posiil este ea acel copil sf Provind dinero subcultuel ss ait dificult! de adaptare a ceringee culturidiferitea soo pe care o freeventeaz’. Co pill cu fobie de gooald inst iubegte de obicei scoala, iar eind euseste si ajumga la ore, este un eley model. in acest cas, Problema se gaseste acasé;copilul ar putes, de pla, ea sten casi pentru a ingeii" 0 mama neghijaté de soul ef sau un Pirinte excesiv de dependent de copil. Uncor, geolaral sti Aas din eauza sosri pe lume a unui rigor sau a une sur are si ii este grose ed, dacd' merge la scoala, mit vor f Implinite nevoie,‘Tony Humphreys et esentiale 1D Copii nts in sala de clasi aducind eu el efectele relayet lor «en paring si cu alps adult important din vi 1 Relaga pirinllor cu copiti este oglinda prin intermediul cereia acestia din uri ig contureazaidenticaes, 1B Adeseori, copii eu dficultagi de invitare au mecanisme de protejare a stim de sine, 10 rings ou stmt de sine ridioaté reflect valoarea unit a copillor lor, dar st reversul este Ie fel de valabil 1 Cind copii au mesanigime de protoote a stimel de sine, « cestea se vor manifesta fle prin comportamenteinsuficient tontrolate fie pria comportamente controlace exces © Byatarea si comportamentele de compensare sintincercir ale copiilor de a ovollegecurile st greseile, inteucttaceste txperiente sint asoviate ov wliea s respingerea. 1 Ricingt care fae presiuni asupra copiilor pentru a obyine rezultace soolare bune i determing, ft voia lor, store ‘exe mecanisme de protec. 18 Paring exces de protector! faa de copii lor le submines si inorederea in et isis 1D Succesul gi esecul nu au efeot asupracopillor, isi resey- ile Ia reugita segee ale piringllor si ale profesorlor poe invata a tvea efeote devastatoare asupre motivatel de calor mick 1 Importanta este stridania, nu performangs 1D Avcentul pus pe performan poate eonduce in cee din vr. Stima de sine ~ Cheia pentru viitorul copitukui tau rl rons a efor sa a sedi exces 0 Met! de pirerea pe care o au despre el insisi. * © a mat mprene eit a ant! pro ste re lava lor eu copii, iar eind sooasta are un ceracter valor ator, stima de sine a copilor crest, 1 Stima de sine copiilor este influenjatd de relaga dintre pring 9 Muli pring! i tritesevinga prin interme copiloe aceasta, inhiba exprim: ” valor propels eopilr Io,Capitotul 2 RELATIA DE CUPLU SI STIMA DE SINE A COPILULUL Stima de sine gi relatia de cupl Indivii i adue in eelagla de cupls paravanele. protec: oare penteu stim de sine si toate iteractiunile dire ei Sine inluentate de indoteile,temerile si nesiguraagele lor. Se {eo primi doi ani de esnice int wei mai dif, dnd nag tere zieales ,Dragosteae oarbi, dar csnivia deschide och In acest prim ani, stresul vine din faptul cd parceneri Incearet si ve adapteze la diferengle existente intre el, Dife renjele dintre parteneri pot fio proweare incitant sto oc sie dea invita unul de fa cclialt. Dar efnd unul diner par eneri sau amindot au stima de sine sofautd, diferentele inte ei pot deveni o ameningare major, teansformindu-se fn cimpal de lupté pe care Recare incearod sl afirme identia tea, in detrimentuleelullalt. Spee exempl, partenerul agre- sie va inssta cH nevoie sale, earlera, puncte de vedere si aga mal departe sint mai importante dest ale celullt; pate nerul past, pe de alta parte, 59 sacriiod individualitaten pentru af accepeat de colalat gi we drag lniget fn casi (Cu cit sine mat ample mecanlsmele de protejare a stimei deTony Humphreys sine ale partenerilor, ev att vor persista mai mult timp pro blemele si coniiotele. Din picate, ,problemele atrag spre ele probleme". Ind ait ow 0 profunda nesigurany ease sau a lege relagi ou persoane la fel de vulnerable. La lunatic tind sl se clsito- suprafat ponte 8% parked parteneri sint opugi uni aleuis, $2 tlcala ,opusele se atrag poate pies de mule ori adewratk De pil Ale exeinple sint asoolereahistrionismull ex inbibila, a ex persoana afresh tinde sf aleagi wn partener pasiv troversel ou intreversia, a tending de a4 mulyuml pe alt eu cetoismul, Aceast alegere a partenerului aparent opus are 0 ingelepeiune incongtlenc Persoana agresivi are newie sin ‘ete ceva pasvtate de la partenerul ei nvers. Tot asa, per: soana rerervat,timida gi eheutd poate inviga mule de la un parcener extraverti $ invers, Jini amintese otzul unul hivbat care sa eisitorit eu 0 femeie ou comportament opus fi de alli. in eopilrie prope toatd ata adult, Mdentiatea lui sa eontopit rotal eu | o08 de yom care ajuts*, Mama lui devenise invalidacind ef | avea yea sapte ani iar el preluase rolul coll care ingrieste in famille. intririle pe eare fea primie pentru acest rol a fost | foarte puternice: ,Ce copil minunat, care poate sf gaveascd, si faci tirguielite gi curiente in os88, st ingrieasea mama, Hi spele rufele!™ Astfel, condigia pentru a fi recunoseut a evenit aceen de a fi ,cel care ingrijeste". Aceastt condi sionare timpurie La determinat si aleaga, I virsia adult, Stima de sine ~ Cheia pentru viitorul copitului eau profest eu caracter esentimente de ingajre: preot, profesor sf terapeut. ‘area din partea colorlalt avind gril de ei A fost pentru el 0 revelatie foarte trsti, dar eiberatoare cind a descoperit ci de-a lung anilor de flecare dat cind oferise,o fis de nevola de hs dea seama, continua si peimeased aooep. 1 acceptat. Daruires consticula o strategie in cconstientd ponteu a obfine recunoastere insite sh jung la revelayja of depinde de acceptarea celorlly (sf mule vreme opi aceea), a avut difleleay imense de spune ys" nevok lor altora, fn plus, i era foarte greu sil identitice propre revolts ge satisfac Dupa un an de la oasitorie a constatat e& devine foarte ost fay de parts cova legat de el insusi, Lam tncrebat: ,Ce anume din tne te Jar elspunsil Is a fost lar: ,Dau i dau sda, dar nu primese mal ale in schimb," {ns sotia nu era rispunitoare mevolle Iu gi niei mit putea citi ginduril, Bra responsabilitates ful st arate lar ce nesoi fective, sociale, sexvale, prfesionale, domestice side alte era lu. $tlind of ostlitatea vorbea despre face minios i iritabil in rlaga asta felur are. De fapt, sofia ea ora partenera ideal pentru el gi 0 persoans de la care avea multe de imsgat. Spre deosebire de el ila eles mama Tui era expert in ag idencifionnevoie $3 ‘actions pentru implinicea lor. Provenea dintro familie in re fusese ,preferata” sf, in general, Fusese risigatd. Copal stigar este obignuit ca alg si implineaseé sewile, iar aveastd agceptare se porperuesza la virta aduld, Ins astfel de as‘Tony Humphreys foament ns sit ba Ingis. Copel exces de rsfitat are wn handicap si ajunge la virsta adulel eu 0 dependengi purernicd de all pentru oa Je asi asuma responsebiltatos pentru et revo cles fle implinic. Soya acest bibs il alesete toe ral pee, inconstient, exact a si perpetueze tiparul din cop Hari, in care ali fk implineau nevoll, Dar en avea totodati Pru de a inviga de I ee si eclalgtoamenl au nevo s od poate si asume slspunderea pentes ea ins ind au descaperit amindoisursa diflultilor lor com jugale 1 au incereatanyindoi i se distangeze de tiparele de comportament protectaare imigate in copie, relaia lor @ cigtigat imens in profunaime. © relate poate i sure de spr in, sigurangh i ineurajare pentru dezvoltarea individului. Sar fina sogului consta in ash construl o identtate separata de relatia seu ali, a incep lagi sft independent de partenera sa, Sarcina soil consta fn ai contura identitatea separa de el si de ali, afmsia si reeunoasci newilealtora, pe ling cele prop, sa sta pe pro prille picloare foarte capable, Acum, comunicarea in relatie teste mult mat clark. Amindol au invigar ag reounoased g sisi impund nevolle propit in re 31 asume proprile nevi, s-si asume responsablitaten pet truele gst leexprime in relate, fara se astepta ca vor fim: plinice negeesie. Un partener nu trebuie 8 satisfacd nevoile celui. Dao exist asteptarea of newile tebuie satistfoute sca inseamna of partenerisnt conditional si dependent in 26 Stima de sine ~ Cheia pentru viitorul copitutui tau ‘eat lor, lar condisionarea este regeta pentru conf relat Dac ,opusele se atrag", eum pare si se intimple dese orl la fl de adewirat este god ,oine se aseaména se aun Dar sinilitudinea se afl la nivel mal profund, al stimel de sine, In acest caz, barbatal soca lui erau opus in ce privey ‘te modul cum obgineas implinireanevoilor lor, da asemsina faptul cd amindot sveau un nivel ridieat de depen engi, mecanisme de proteetie ample sl, in consecing, un nivel sedzut al stimei de sine Conficeul in cupl si reactiile de protejare Pine euplur sin inenati de norocoase inet sit in feleagi problemele ssi le rezolve, cum sa intimplat in aceastdcisnicie. Cum cuplurte mu sint educate si ingeleaga ‘elagile 5 rareor au ft de eit idee de influenta puternica a simel de sine, confictul dintre parteneri se poate anpliica rapid dup perioada ,Junii de miere", Ad alarm sint prezente in primele etupe ale relagei, dar depen * ~ Tol ceili par att de increas ere cacoca Mie nui iese nlmie eum trebuie 1 Nu mi inser la cursul soela da la sist trebule si daw 1 Nu mi due acolo si ma fa de rs, © -ToGt celal cursangl vor fi mal destepti ca mine .Nimeni nu mar putea considera arigitoere,* 1 Aa simt mereu nefericta gi singuri 1 oti sine fmpotriva mea, © ,Pariez of ot vorbese despre mine * 5 Naam si primese intro mie de ani postal sce.” entry cf toate mesajele pe care ti le adresez sintpline de simgaminte de ur, antipatie si respingere de sine, ele au Actas! impact asupra stimei de sine pe care Lau avut mesajo- le de respingere, ignorare si nelliare pe care lea auzit fn copilrie de la pring s de la agi. Aceste mesa au totodaci Ma‘Tony Humphreys ‘Stima de sine ~ Cheia pentru vitorul copitubui ti © Wu ai imp pentru tne sit In soeiotate rare Sau sun rol protector finded fe te fmpiediod sii asum sour, fi i impledicd pe alg xf se apropie de tine. Onmenit et smi de sine soizutd i gla pe cil la distant, cc a lisa on sien site apropie prea mule din punct de vedere afectiv ar insemna si rgterespingerea celal ar pte si vads,dinoo- lode mase8, persoana reala afl in spatee e, apeul de ag asculta vorbireaIauntricd are valoarealul. Dac aloatuiest © lista eo gindurile tale si ou mesajele verbal pe eare (Te are sea, si putes constata oii intro sau ebiar i acoentuer g © Tia br pon aa doy © Lipsi de miigeare; © Ceri ajutor Fareort sau ar 1 Agresi fagi de agi 1 Pasiv in fata ceringelor ip site de realism sata com pportamentulut aburv sai male stima de sine soRauta ‘Stl de ving nesanctos ‘Sima de sine se deme in tot fel de modaliay, dar {elul in care ce ingejegt in vega corldland constitule un inl iu majr al peri pe care o ei despre tine. Uitkte pe lista de 4a pagina 142-143 gi vex! unde te situez in aceasta prvingd 5 Lips de precaugie le pit acd te angajeci inteunul sau mai multe dintre com: 1 port contunt de sigu ‘nga, condt dei a ie trwerseat-neghjent inter sect aglomeraea)s 2 ecret prea puin tmp oa ast © Tebuie si faci total per feet D Nuat grija de bunurile tale saude © Tidiegti in vitor sau in ere 1 igi fash gig tot mpal Portamentele de mat sus, manifest semne elae sl existentei su paravan al stimei de sine. Cx cit continul aceste cond. atit vet considera mai pugin ed merit goa de viata echilibrat, sinitos, si astel, stiul de viagh ‘egljent ii va engine stim de sine medie spre sedzuta Listd de comportamente ce indict un stl de vial mesindtos 5 pripeala Program de mune prelun 1 Séritul peste mese _ 1 Minoatul pe hug 1 ncezier freovente la inch 1 Excesul de minoare 0 Tnsufiienes min tede negliare, 0 Tncercarea de a face wal multe Iueruri in. acelas Inibarea experienelor positive Adultulut cu stima de sine sofeuta iva fi fourte grew st lncernalizeze un compliment sa 88 accepte alegianea port. 1 Depondengé de alcool, 1 Dependengt de medicamen- te (e exomplu tranchzan- © Refuzi foarte rar solicit te, somniere, anvidepresive) Je-care tise adreseazt:__ J sau fedbacksl post. entry o asta de pesean 4, convin‘Tony Humphreys eres afectisl cu privire la lipsa sa de valoare este mult mai poternict dect orice experienta positha singular sau inti plicoare, Pentru persoana ou stima de sine soinuti este prea Fiscant ai accepce mesajul posit, clel probabiliates nel respingeri este mat mare dai last pe celles apropie Fini amintese un ineident din prop chestiunea respingerit mesajelor poritive din parteaslcora. La ‘nceputul studentiei aveam o imagine extrem de prosst des mi sing care subliniazd ‘pe mine insumi, mai eu seam in privinga fiteulul meu. ‘consideram urt si deloe atractiv si eram convins femeie mu mi va gsi intéresant. Ca vemare, aveam tendinga sievt contactul eu femelle gi miam creat abilicace de a isi de iecare data un co in eae sf ma ascund. Lao petrecere la joi un chef, de un prieten bine cre mit Hisasem tire fr intengionat, mam gist colgul, dar am fost deranjat de dou Jegi de acolo shal ling noi Ta oe 8 reactionee poze la solictaren lor, mam sourst femei care au venit gi miau spus: sf iam als .Le e mill de mine atita tot, vor eu adextrat Si stea de vorba ew mine." Mam petrecut restul ser Tn col CGigiva ant mat trai, cind ma alam deja pe drumul spre 0 stim de sine mai ridieata, m-am ininit eu una dinte cele ‘dow femel, Intra fl sau altul, am adus vorba despre inc dent, iar ena fost foarte surprins,finded dup interactiunea noastri dela petrecere rimasese cu impresia; Evident, el ne faduse seama deloc ei-ni lipsea inerederca pentru ale acoepta oferta, lar ex pierdusem ne consideri interesante." Nui 6%, deseor, se pun singuri im situatia dea i respingi, Fiecare persoana are newie: nevole care atinge cea mal mare cota la aceia eixra le lise. (ce sentimentul valoré personale sal acceptirii de sine. A exsth oament sh dorese din costa inima si fle iubity si proba, dar se tem att, tocmai comportamentele pe care le folosese pentru a | dobindl recunoastere fae ea aproape de ecare datas Stima de sine ~ Cheia pentru viitorul copitului edu ocazia de a lega 0 relagie care, poste, mar fi ajutat sii ma Privese intro maniri mai pox, Ignorarea mesajlor pozitive conser stima de sine sc uti a persoanel, dar este, dia pieate, 0 tisiturl freevent Sntnitd la mult! oament. laa mat Jos eiteva exemple de inhi bare a mesajclor portive: Doar nu vorbestlserios?* 0, spui asta doar ea smi fact plicere: ‘Am avut noroe gata tot." Probabil cd urmaresti ceva" (dupa un compliment) ,Oamenii nu vor dect 8 te pictleased* Nu ma cunosti eu adevirat.* oceccoo Mine ai si! schimbi pirere Ate pune singur in situa de af respins Unul dintre cele mai triste aspecte ale comportamentu Jul indivizlor cu stima de sine medie spre scdzutt este acela se simea preguta $i acceptata de ali, cearastiel de reacgli, Mai mule decit‘Tony Humphreys ‘Stima de sine - Cheia pentru otitorul copitului tau pins. Inre comportamentele tipicefoloste pentru a dobindi | Comportament __ Reaegia ccluilate ecunoastere dar are pot ce I espingere se sumiek: | © foxesvcate vm mais po caps og aye Jo a Poses ef nu pot respira ee © Comportament Nurmi mat spune ce sf feel gba ae controtor si fac Tucrurle aga eum ered eu." 1 Retragere ‘Stal acolo unde tea dus 1 bosumfarea; 1 solicitares constant’ a asigurielor; <_<. wn cop, Nii sit ute ator © Bosumflare Ni suport cind fol mutea asta!" .AFam 1 hipersensibiitate la eitioa; Epa Stu in psec de boule = 8 pasiitate; i coxaearl Velen aa at GSR ae ps 1D Nevie constanci,Vrei a mm mai Bay Ta om 5 perfectionism, deasiguriri soo din ming ou inteebrile tale fd _ sfirgit!" .Marurizeazite!” 8 Hipersensibiltate .Doamaestince,nu poate oma tape In riioa 1 nie; .Re vitor am simi gin gra * 0 Agresivitate stae ultima oni cind mi ma veil} i un tran i un om de nimi! ‘ 1 Paste “Nu mai suport s4 ce wid eum fac pe Scopul acestor comportamente este cel de a obtine a ceptare; elo au sine folosite pentra ai rin pe alti Din pica te, e8ea ce seintimpli de cale mai mult ori este o& persoan vizatd de purtirile de avest fel se revo in cele din arm (er tabell akturas), ‘Toate aceste react! confirma cole mal rele fre ale persoanei ed nu ¢ bund de nimi, oe lipsita de valor slabi, demna de dispret sau nedemnd de lubire ~ astel od Ajunge iar! se sim prose in pelea sa De ce folosese oamenil aoeste modalitai dezadaptatve de a dobindi acceptare? Rispunsul simplu este acela cin copiliria lor, modaltigle adaptative nav dat rezulate, pe ind comportamentele dezadaptative au dat cel putin rezul tate partale.Fiecare copil cere in modust adaptative sh iv martial; Pentru nomele fui Durane- _ spune cova; sti ca un goricel™ 1 Perfectionism —— ,Casa asta e ea ofarmacie!, ,Casa av ‘ae mal importanta desi mine." beased ss fe bits aeceptat necondliona, iar ind aceas 1 metoda di gres, se deal 0 gama de milloace dezadap- tative. Pirin $1 profesoré vorbese despre copii care eautt mereu sf atragitatensia, despre oop tran, copii care seTony Humphreys pe care nu lisa dat volo 0 mantfoste in copllaric. B ca ‘cum cordonol ombilical n-a fos incd retezat. Exist mull oa meni care, deg! au treeut de douzec, trees, patruzect sat ‘chiar clnclzoct de ani, eriese in continuare incase plriateas- ci, Exist alll care comunicd exeesiv de frecvent ou paring ssl negllieard adesea propria cisnicie gi propel copit ca si se ooupe de paring etusi de pugin neajutoray. Mulgtdintre vest adult rationeard e& plringi lor nu se pot desoutes fir ci, cind de fap adevirata problem’, ascunsa, este agcea cel nu se pot descurca fir paring. Ini nu sau separat de aces. ‘ia g plistresza cu ei o rélagie de tip oopilparinte, in Toe sh denolte o relate de la adult le adult. Nesiguranga acestor adult! are ridacin! profunde, dar ea nu va fi niciodac rezolva- 1 prin continuarea relate’ de dependent fay de ping UUneori, meni care sesime nesiguri pleaci de acast si chiar ‘emigeeaad in loourl indopartat, dar cordonul omilieal ri ne nett, iar ein fac altcovn det ssi eransfore dependen- 1 asupra altor oament, avind constant nevole si impresio neve $i le aooeptayl de e. Aci timp eft dependenta de ait se pistreaza,nivelolstimet lor de sine va continua s& seada. Actiunea este cheia pentru modificarea stimei de sine Actiunea reprezinta mijlocul prin care se modifick sti- sma de sine @adultulul, Bste ins la fel de adexirat of nu poti cigtigavaloare prin ceea ce faci. Este un paradox, dar pe de 180 Stima de sine ~ Cheia pentru viitorul copitubui ti alka parte paradoxale sint e2le mai multe comportamente tumane, Problema este of valoares personald este un dat, pe ind stima de sine se dervolti ca reactie Ia modul de relato rare al pirintilor sal altor persoane ou copii, Dack eret el ‘ovea oe ai realizat sau statwtul profesional la care al ajuns sau bunurile materiale pe care ei aciaigionat sau notorietatea publied pe are at dobindivo sau numiral eopilor po care Fl crescut sau faptele bune pe care lea flcut te fac Important idem de aocepcare, asta te aoe sift extrem de dependent side vulnerabil n o2ea ce privestestima de sine. Adut amin te ed nicl un fel de comportament nu-gi determina valoarea ca Rings umana. Comportamentul sau actlunea constituie iijlooul tu de «fave experienga lumi in care triiet ginici 1 aduce nie in plus valoi umanicigi tale une, niet nu} 0 soade ou nile. La fel, toate actiunile au un ro: eecurile 54 greelilereprezincA cit de a invita gi a te dexvolta $i mai mult, dae nu sine declaragt de valoare ‘Siatunci, dack actiunes nu adaug nimi sentimentulat valor personal, de ce spun ok aotiunea este chela? Din mo- || mentel nasteri, esti un fenomen unie in acest univers, un | feaomen irepetabil. Esto finga perfeots, o fntimplare unica. As oapacitginelimitate, Valoaren personal este precum soe rele; aga cum sonrele exsti tot timpul, dar uncori poate | scopert de nort ,depresilor ad Uoiecetaaae Ia fal $f individal este rereu valoros, dar acest sentiment al valorl personale poate fi acoperit de comportamentele de pedepsire $1 respingere‘Tony Humphreys Stima de sine ~ Cheia pentru viitorul copitulud tu NAA 5h 3 eS 5 apoi de apiea la ine insu spunsurle Raspunsurile pe care le dau de obice! oamenit la aceasta Increbare sint © Las iubi necondigionat 1D Las accept 1D Laas tine in brag. 1D Lag imbriiga D Loag hein gt ingri 8 Leas presi 1 ag lauda eforturil, 1 Las confirm aspecteleunice 1D Lag ascules, 1D Lag ingelege. 2 Tag ofer timp, D As impareag ou el 1D As fi impliat in vaga Tu 1D Las ofert prow 5 Leas incuraa, 1 as vorbi port 1 Las ofert tratatit speciale, 1B Lag sustine DAs glumi ou el 1 Ag manifesta fermitate post ew prvie la comportamen: tele inacooptabile‘Tony Humphreys Stima de sine - Cheia pentru vittorul copitului tau 1 Lag da sfstur cind mi lear vere Indiferent ci ele au dea face ow odhna,igiena, servic, 1 Lea apara ‘mentatia,timpal liber, exereigile face, still de vagd gage 1 Mas asigura of se comporti responsabil ‘mai departe, [até mal jos citeva exemple: 1 As fi ingelegator Bere O Pretuiestete $i iubeste-te neconditionat, prequlested 51 iubeste- nevondigionat pe ali 5 Comportite intro maniert calma si relaxatd 1 Manincd alimente sinitoese, 5 Oferi-i timp sufcient pentru a minca sia digera 1D Ascultite. acd un copil are parce eu regularitate de aceste de- {5 Incurajeszi-te si fact lucrurile ef de bine pot rmersuri, ig va forma de-a langul copilirei o stima de sine | Considers greglile i egecurile drept ocazl de a faa ridicatd, Relagia pe care trebuile 0 alba adultul cu el insusi {© Ai asertv in co prvege prerile tale implica aooeasi gama de actin. Relgia ta cu tine nau te: JO Fi spontan sl desis, © Lag lisesi exprime toate simgaimintele 1B Agerede in capacitiile ll 1B Ag ficorect. DAs fibun, Due 9 aba toate caracteristcile pe care lear avea o relate 5 Urmeazi gi proprille idet, coningert si creding. plrinte-copl iubitoare si confrmatoare. Aceastd relate tre | & Fi sinces boule si aba earacter predominant afeety, in asa fel ineit JO Accepeasi propria persoand ate ginduriles aclunile care privese propria ta persoand si f 8 Nu accepts gelurile artificial pe care ar putea tncerea fie pline de preguire de sine gi celebrare a ceea oe eG. lubis Te impund ali oameni rea, acceptarea $1 confirmarca trebule fle ceea ce tales 1 Implineste-i nevile propel $i pe cele rezonabile ale fn fecare moment al viei tale cotidiene,astfel ince valurile J altora dd actin valorizatoare si alunge vehile atiuni de respinge- J © Consumé eu moderatie alimente 3 bisturi rede sine, acceptare conditionata, Acordi-t! timp si spagia pentru tine insu 6-2 provoolilor, agresivitate sau pasivitate si neghjare a buf Bi cu regulartate exerci fizice i ice 8 Asigurise ed ai un stil de viet echilibrat Schimbarea se produce atuncl cind al ges ca toate ae YO Ofer tratati speciale ‘nile si aiba un caraeter de pretuire de sine si afeotiune,f Ofer provoote 160‘Tony Humphreys Stima de sine ~ Cheia pentru viitorul copitului rea avesteiresponsabilitat nu face deft sit slabeased smal mule valoarea personali si percentia de sine. ‘Schimbarea selaget pe care 0 at cu propria persoant ‘esto un proces fi first, ow care tebale lucrat constant, tot timpul. Foarte probabil, stilul gel vechi, de respingere si dependent este profund inridaeinat gi aumal prin exersarea_ perseverentd a comportamentelor de acceptare si preguire se 1 ajunge la ellminarea vechiulu sll protector. Recompense: le aduse de schimbare sine mart: sigoranga, independeng bertatea dea ftw insuti, spontancitae, afecylune necondigi rata fg de tne insult fal de cella, comuntcare direct clan, paces Tinigteinterioar, deschidere fag de schimba re, fag de ali i faga de vig g1 un mai mare potensial de implinire personal fst de nevot - 1D Nevo’ afective de lube, afeoiun proper, ape jin, lagolegere, compasiune, umor 1B Nevoi cogaitive de stimulare, provovars, responsabilcare intelectual 1 Nevoi comportamentale pentru dewolRarea onct introgi fame de aptitudit, de exempla gti, pictat, sors, repara 0a masini, geidindit, cimplivic 1 Nevoi sociale de pristenie, covirigie, Impartigires expe slenteloe gia cunogtingelor _ 1 Nevo fice de sinatate, form fried ban’, confor, sigu angl, brand gl ofl 18 Nevoi senzoriale, oa toate cele cinci simguri si aibl parte Saul de via sindtos {in mod ineviabil, adult eu stima de sine redus tg ne {ljcazd multe dintre nevoile esengiale. Este necesatl o disc: plind considerabilé pentru a corecta aoest dezechilbru de la rivelulstifului de vaya gt pentru a espunde la numeroascle tipuri de nevoi dia lage toast. Cea mai buna abordare este aceea a gestion simple a timpulul astfel Inet se agri de stimuli! adeovate, 1 Nevoi sexuale, de gratficare a doringel sexuale in contex cul une relay mature, de iubire 8 Nevo! reereative de odin, joour,sportul,pastunl de amp Uber, inceres, |/0 Nevo spirtuale de wransoendere, experienje mistice rex plicagi pline de sens ale exiscenget cof miear majoritacea nevoilor tale esengiale sin satisficute | cel putino data la doud mle, Uiece pe lista de Ta pagina 163 zeit de bine gi it de dos satisfaci nevoile enumerate Impliniea acestor nevol in mod regulat gi activ const, | ele un aspect major al relatet necondigionate eu tine insugh care este necesar penta a{lamplifia stima de sine. Neghije Provooiiile Dragostea de viagd este un indicator puterie al stimet de sine ridioate,Personna cu stimd de sine medie spre sedauti ae 16‘Tony Humphreys cevtd prowocile, finde riscul de esee este prea ameningicor Provociile imbract tt elu de forme: Un servitu nou: Continuarea studillor; Noi prietenii; 0 alta cares; Lectue dori; [Noi aativieal de timp ibers a a a 3 3 1 Experimencare sexual: 1 Experimente ov decorayinile Interioare a a a a a o 5 Inovayi la looul de munca; Pasiunt de timp iber noi; Deprinderea de noi ability Asculearea unor tpurl de mus Intrarea intrun grup de desvoleare personali; iferite; Solictarea unel miei de salarius Aspune ,nus 1 Bxprimarea newilor propris 1 Exprimarea pirerilor proprit: 1 Ascultaren unor oament care se deosebese de tine, Cind acoepti provooin, incepi st stabilest legitura eu pu terea exstent in tne, on soopul de 4 asuma responsabilitatea pentru propria ag, Btareaschimbllor ce piri de sulerings sl umilinge, dar it! mengine stima de sine la un nivel seu. Stima de sine ~ Cheia pentru viitorul copitulut tu Comunicarea deschisa $i resonant Ne-am oaupst detaliat de comunicare in sectiunl ante Hloare ale eirgi (pp. 63-72, 87-104). Aioi este sulicient spunem of atuneicind te angajes eschist si clari, iq! eansmighastfol convingeren e tu si persoana cu care comuniel meritat! sd exprimagl ceen ce sSntegl, care vA sint convingerle scare vé sine newoile. ©) sstfel de comunicare duce la orestereastimel tale de sine a sentlmentului cf est fing und 9 spect 1-0 comunicare direct, ‘Iscgarea din inrotesie si proiectic A vizut ci proiectia si introlectia sine comportamence protectoare ce apirk de sulerina si respingere (pp. 38-47). ‘Aceste comportamente sint totodatindici ale dependengel Drofimde de alg. Totus, eu ei it dewoli relia ou tine in ‘ut i devil un parinte mai bun pentru tine, os ate wei pute ‘ii reducl dependenga de ali, si akungi fea de respinge re sisi te delimiteat de pring $i de alti oamen. Cind sein ‘pla acest lucr,folosires intoieotei $a proiectit es tpa re protectoare va ineeta automat. Procesul modificiitsimel e sine este lungs pind Ia finalizarea ui este utils incepi st remunt la nevoia de te prota, si lucresi la delimitarea de Inve e pot! bizut meres pe tine insu La fel eu in orleare alt proces de schimbare, consent rarea si aotiunea sintelemente-cheie, Recsinonsteren tendin tel de a introieeta dea personaliza comportamentalalteuiva‘Tony Humphreys ‘considerind cl spune eeva despre tine, constitule primul pas spre sohlmbarce aceste interpretie eronate, Al dollea pases te constientizarea faprulul el Indiferent oe ar spune saw a f ce celilalt, ele vorbe saw actiuni reprevineé 0 declaatie despre aces persoand, Prima misuri interioard ce trebule hs {icind, de pid, cineva ig transmite un mesa} ,despre tine’, (ce spune asta despre persoana care-mi vorbeste? $f apo! intorel me saul spe ea, pentr a ajange Ia mesajul ascuns care o rive te. In exemplulnostru, cel mai bun mod de a incoaroe mese jul este de a intceba: fn ce privinga creat od sine un prost ispunsul ar putea si fie wn alt mesa} despre tine, cum ar fi Pur si simply eg". Tu fntorot lars, eu calm, mesajl: DDar nv mle clar in ee privingl consider oft da dovad de Prostie At pute si pelmest replica: .Nu ma consult nici dtd jn privinga un lucru sau a alela.* Acum te apropil mai mult de mesajul adexdeat, ascuns, aga ct spul: on prvinga ct te consult?" Pentru of al menginut co municarea deschisl, sar putea ea acum 88 fnceapa spar | ‘cum arf ,Estt un prost ese sf ce intrebi repede ror lucruri ai vrea ‘mesajele care vorbese despre celilalt, cum arf: Nu sim af clodata cd particip Ia area hotiririlor eu priv la casi sau ‘Sime ci-ml ignori mereu pirerile in chestiunile legate de eo | pil sau ,Simt cf nu contes in ochi ta, ‘Acum se vede clr ci mesajl initial despre ine (pro lectie din partea celuilalt) conginen mesale asounse despre nevoile nedenaluite ale celulalt. Dacd cu al ft personalizat Stima de sine ~ Cheia pentru viitorul copitului tau (Gntroiectat) mesajul eat fi retras sau af atacat la indul tv, comunicares war fl nteerupe,rolagia ar fl ave de suri slambele persoane implicate arf sufert de pe urma interac- UHunll Newile nedenalute arf simas nesatiseute, Cind ne wwile sine exprimate, existl cel putin prilejul de a explora da- 6% esti sau nu in masurd le satisiael, Dao neve sint rezonabile, atunel se impune de cele mal multe ort un rs ‘buns afirmativ; daca nevoile nu sit rezonabile, se impune un ‘ispuns negaty, la daca nevoile sit aarecum grew de Impl nit, ar putea B neoesari o negociere, Important este cl, pe {ot parcursul interaetiunl, gai pistratvaloarea personal ia Dropri ochi sal rimas delimitat, dar afeotuos in resogia la cea oe gia comunicat celal, Pasi cdtre redueeres introieetarit 1. Constientizarea tendingel de a personalien 2. Constientizarea fapeulu cd, inderent oe span celal sau pe ce ton vorboste sau cum se utd la tne, comunieares din parten lui vorbeste mumai si numa despre el, mu despre 3. Reaeya de vorbire interns ,Ce spone asta despre persoana emi vorbuste>* Jntoarverea mesajlul tnapol Ia ool care ba emis, pentru a descoperi mesajul ascuns care vorbeste despre el 5. istrarea valorit propel gta acceptari de sine. Renata adecvatt la nevoile ascunse scoase la kami 167‘Tony Humphreys Stima de sine ~ Cheia pentru viicorul copilului tau 7. Afimarea nevoi tale de a pistes comunicarea moreu des- fsispunsul sd afcteze valoarea ta sau cella ont respectul le. fat h de o su de cell, [a fel en tn cazul incotecyie, este necesar st invert din J Pasi pentru depisirea proteotiet _ proleeie~ din mutarea responsabilitagi de pe umeriti'pe al J 1. Recunossterea tendingei de a folos proieogia ea milo de ‘ltora, Past iil! sin similar cu cei pentru modifcares in- 2 Objine satsfaverea nevoilor tale. — trojeotl: constientizarea tendingel de a proiecta $i constien- | 2 Constientizarea faptulul ck protectia este 0 oglindl a de: tizareafaptulul et coate comportamentele care vin de la tine J Pendengel tale de alg vorbese despre tine, of cella nu sine spunaatori penteu tine, J Astinarea responsabiliagll pentru tot ce te privegte. miteres unui mesa) ou .eu* privnd nevoia nesatisfioutl Prima actiune inter’ const ina uma comportamentul Aoferi persoanei cireia te adveseri bertacea de a rispunde fiecare aspect al persoane tale. Cin protecten, plasez! respon: sblltacea pent vaya ea pe umerialteuiva, Dec, spre exer plu, sput i imposibil de tec ew tine” sau Nu mi ascul Diclodata* sau .Te gindestt doar la tine“, confer foarte multé putere persoanei cdreia te adrese iti abrogl responsabil cu ua sau nu" In nevole expeimats(indlerent dacd ex © rezonabid, nerezonabild sau dificil), ‘Asumarea responsabiltagt pentru satifaceroa newilor ropa {ates pentru proprile nevol. Cind comunici eu eineva,trebuie ‘ca mal intl si asumi proprille nev! apo semi wn mess) eu eu" despre nevolle tale, Lind exemplele date siti sus, a putea Si spul: Mie greu st fu spropiat fa de tine cind te piling mereu’ sau Am senzatia nu md asouki cin imi ex Sind incepi sf depui eforturi de ace eomporta mai pre: ‘ant poritv I independent in comunicarea eu al, ai putea svea impresia cf epecurilesint mal dese decit reusitele. Per sist, 3 cfgtigurile se vor concretiza intro relate mai valor atoare cu tine insui si cu celal. De asemenea, mu wits cd ‘rim nevoile* sau «As veea stm ici fn considerare nevoile si f cu city ridicinivelulstimel de sine proprit cu ave vei cen Preil, pe ling cele ale tale". Dupd ce yea exprimat newola, J 'mina o erestere similar a nvelull seimet de sine al copilot ‘uemitorul pas const in a accepta cd mesajul chu nu este un fH, ceea ce va avea efecte positive asupra intredit lor devo ordin, fo soliciare;agadar, cel mal bine este si acorzcelu: tie, inclusivasupra deavolri lor edueationale Tal drepeul dea ispunde ow ,da* su "la nevoiat, fi ot 168Tony Humphreys dei esentiate Bunistarea tuturor sistemtelor sociale este determina in ‘mare masuri de nvelulstimel de sine a participanyilor Nivel stimel de sine a piringjlor determina bunastarea f iol, psihicd,soolala yi edveasionalé a tuturor membrlor familie ‘Nu genele ii determina eficenta ex om, ol stima de sine. Pring extrem de procectorl (ou stim de sine seizut) nu reve 0 unl profunda faa de et ingii, isi neghjeazd extrem de mule propria persoans sl sint extrem de pretengiosl fle fata deel ins fe Fat de ah Experientele din copi rie igh determina nivelulstimet de Cind au un nivel mediw spre soazue al stimei de sine, 08 menil se angaleazi intro serie de comportamente eare- piri de no! suferinte, umilinge s espingert Nu pot! dobindlvaloare prin osea oe faci Comportam facl experiena lumii in care teilest gi niei nu sporeste, ul sau actiunea eepresinté ealea prin care lot nut seade valoarea umand unied 1D Primul pas pe ealea modificari stimei de sine este const entizarea;aetiunea este pasul urmitor. 1 Acceptarea gi aprobarea din parteaaltora nu aledtuiese 0 ‘temelie solid pentru stima de sine a unui adult, 1 Schimbarea relatei eu propria persoand este un proces de dorati, care necesita demersuri constants gi conseevente, 15 Co cit ridcinivetulstimet de sine prop, cu ait vel de: ‘eemina o erestere sirlla a nivel stimei de sine a eo Piilor ta, e2ea ce va aveaefeete positive asupra ined lor demvolear,inclusv asupra cele! educational. Actiunt esengal 1 Aa nivel stim de sine 1 Dezvolti-i capacitatea de a constientiza tot ce ine de vv foarea personala gi stima de sine st de influengele lor au ra a, asupra partenerului eu 31 asupra copiilor © Implica-te in vorbire eu sine porta, pln de afectivitate © Chtestefreevent ,Declarayia unicitgit mee" 5 Devino-i propriulparince care iubeste neconditionat,ecea ce paring cit n-au putuc sa ie din cauza proprio lor me ‘anisme protectoare ale stimel de sine. 5 Crecaza-io relage cu tine insu care are toate carscters tcile unei reli parinte-copl iubitoare gi confirmatoare D Construieste tun stil devia sinitos, echilibrat, B Supune-te la provoei, 5 favata din introietie s proteogie ca modur de comunicare protectoare,Capitotul 6 VALOAREA PERSONALA ‘§1 STIMA DE SINE A COPILULUI TAU Stima de sine a copilubui $i demersurile educagionale Am varut cd stima de sine copillor este influengatd de relia dintre paring lor, de tipul de tubire manifesta in fa alle, de stima de sine a Reciruia dintre print, de interac tHunile dine profesor gi ei side modul de rlationare ex co: bial rudelor sal aleor adult! important. Am vieut, de ase menea, cl apartenenta la o suboslturh poste af inlueneze stima de sine. Nivel stimei de sine a copii va determi 1a nu doar progresul educational, oj gi demlearea afeotin, tociad, intelectual, sexuala, profesionala st spiritual. Din perspectiva dezvolari soolare, copii ew stima de sine ridkca 1 sin caracteriagi de 9 Pstrarea curiostat iandsoute 1 Doringa vie de a img 1 Agrearea prowedrior; 0 Capacitatea de a se concentes la moment prezerit; 0 Acceptarea greslilor gi esecurilor en priljuri de initare D Tolerarea eritcilor 1D Compergia cu et agit sms ou a > Recunoasterea punctelor forte sia celor sabe;‘Tony Humphreys 1 Eforel gelae facut ou bucurie 1 Recepeisiate #1 attudine posit fagh de ceringe rezona bile si fag de sanogiunile rezonabile in eazul acgiunilor ‘rosponsebile Pe de alta parce, copll ou stim de sine medie spré soa zt prezintA un profil foarte diferit in ce privesteeforturile lor soolare: 1 Pierderea curiozittll inndscute; 1 Frica de egeour st grel G Folosiren strategiilor de evitare (apatie, motivate seizut atentie slab sat: deloe acordata studului,refuzul de a as alta, chive, rovers): 1 Folosironsteategillor de compensare (perfectionism, efort ssolar excesy, program de studiy prelungie sau purtare audios fir nii un efor soot) 10 Hipersonsibilitate Ia oritid 1 Tendinga de a face pe pl beliune; , 1 Timidieate, etragere afecct sau comportament perturba tor, giligios,distructivicae,tranlzarea atora 5 1D Atitudine de competitivitate sau de yma doare-n vot" 1 Conoretizarea profeyilor de egee sl respingere care sei plinese in virtutea fapculul 8 au fost ficute; rofesorilor anu tending a re 1 Autoctichetares, de plda .Nu sine bun la citi’, Sint uof dlezasru la matematiea", .Nu ma pricep deloe la sport Stima de sine ~ Cheia pentru viitorul copitului tau 5 Ostiltate figst sau resentimente tacute fafa de corljare sau fata de ceringaresonabilé dea depune mai mule efort, responsabil 1 Implicare exoesia in actvitayisportve. Dac copitl tu manifestéorieare din seamna i are un paravan al stimet de sine st dacd ts, ca pi ‘inte, a acora atenge oglindelvaloit ll personal, exist probabilitate mare ca l fle smu fuck progrese la seo, fle fs cedeze sub povara tenslunsi niseute din fapeul et trebuie ‘onstant si-ji dovedeascavaloarea sa prin reusie seolare, Exist interact foarte concrete pe eare paingii st ceil adult imporcang! treble a le introduc in relay lor copii pentru ea acestia si abi o parere bund despre sine. Conturarea valori personale 2 copiulyi se afd fa priml rind in minile parinylor. Acestia ay roll de oglinds pentru copii lor, sf reaotile lor vor hota cit de mule din fing lor uni vor ariea cop. in aceasta privingd nu exist neglijenta ino fensivd. Copitul depinde tn cocalitate de paring) gi, indiferent acd acestia isi dau seama sau nu, flecare actiune @ lor fad de copilintluenseaza felul cum ajunge el si se eunoased Ogtindlirea valorit personate a copibut {in cazul coptior mai miei de gase ani este utils le cer owteri percepsia de sine in sso direoti principale: us‘Tony Humphreys aspect fine (infigigare, staturi, forms, evloarea ochilor culoarea piri): aspeotalafetiv(dact este agreabil, ateigitor, interesant): aspectul intelectual (daca este inteligent, ,destepe", are capacitates de a ingelege anumite espocte ale lumii); aspectul comportamental (daca este indemfnate, capabil, Independent, ujor de remarcat); aspectal socal (un sentiment de unicitate sau infriorita te sau superioriate sas insisiblitate sspectul creatlv (acd se conformeat sau ae impotriveste conformismolul, daca ji place safle la fel oa alg sau diferit. de ei, dact gine si multumeascd pe ali sau vede gi face crude instill propris), Relatiapiringilor gia altor adult imporcangi eu eopit ‘rcbuie si transmit mesaje in pevinga acestor sase aspeste ale persoanet copillor, mesaje care sii fac pe acestia si se bbucure profund gi sincer de ceea ce int. Din pacate, mesaele pe care Ie primese copii de obicei sin de tipul celr care sub- ‘mincaz, labes, deformeazi sau chiar disrug orice percep tie de sine bund. Sectlunile ce urmesai examineazs genul de rmesaje pe care au nevoie si le primeased pentru asi pista valonrea personal i genul ce mesaje care du lao peroeptie de sine medic, slab sau absent Aspect fie al propriei persoane Mesajul eare trebuie comunioat copilor cw prisce lf corpul lor este Stima de sine - Cheia pentru viitorul copitubut tau Corpul etu (Gnd pacrund incrun concext social, uly adull se ste ‘oar pe forg sau peng se agar in spate, yin chitin js sa ‘arunea doar prvi fugare ~ toate, comportamente care le dev ‘Wai indoieile ew privite ta imagine lor fzid. Indoelile eu Privire Ia atractvtatea flied sint © nesiguranta foarte free sent intilicd ls oamen Toate acesteindoiet provin din mesa sete primice in copitarin mic. Sine foarte reduse sansele 8 y se ft spus ca trupal thu are drepeate intotdeauna, el este bun, ‘unis frumos gi cX nu treba «8 semene cu al nim Go vreau si spun eu ,corpul the are dreptate tmotden uns Rxemplele ce urmeaza vor clarifies la ce mi refer, Mia 7 dreptate incotdeauna, fost ads o dats un biiejel de pateu ani care urna adesea fa pat (Gourezs). Enurezisul poate f primar sau secundar- in primal

Vous aimerez peut-être aussi

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  D'Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (5807)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (353)
• The Art of War: A New Translation

  

  D'Everand

  The Art of War: A New Translation

  Sun Tzu

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (3044)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Partition
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  D'Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (5646)
• The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  

  D'Everand

  The Odyssey: (The Stephen Mitchell Translation)

  Stephen Mitchell

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (7771)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  D'Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (20044)
• The Handmaid's Tale

  

  D'Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (13226)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  D'Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (20479)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  D'Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (3282)
• Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  

  D'Everand

  Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  Nicholas Frankel

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (10242)
• Wuthering Heights Complete Text with Extras

  

  D'Everand

  Wuthering Heights Complete Text with Extras

  Emily Brontë

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (9955)
• The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  

  D'Everand

  The Picture of Dorian Gray (The Original 1890 Uncensored Edition + The Expanded and Revised 1891 Edition)

  Oscar Wilde

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (9054)
• Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  

  D'Everand

  Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of Strategy

  Stephen F. Kaufman

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (3321)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  D'Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoy

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (7503)
• The Hobbit

  

  D'Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (24728)
• Freakonomics Rev Ed

  

  D'Everand

  Freakonomics Rev Ed

  Steven D. Levitt

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (7863)
• The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics Edition

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2475)
• Orgueil et Préjugés - Edition illustrée: Pride and Prejudice

  

  D'Everand

  Orgueil et Préjugés - Edition illustrée: Pride and Prejudice

  Jane Austen

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (20391)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  D'Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (12949)
• Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  

  D'Everand

  Habit 1 Be Proactive: The Habit of Choice

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2556)
• Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  

  D'Everand

  Habit 6 Synergize: The Habit of Creative Cooperation

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2499)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  D'Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Brontë

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (9486)
• Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  

  D'Everand

  Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and Execution

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2507)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  D'Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (5719)
• The 7 Habits of Highly Effective People

  

  D'Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People

  Stephen R. Covey

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (2568)
• How To Win Friends And Influence People

  

  D'Everand

  How To Win Friends And Influence People

  Dale Carnegie

  Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles

  4.5/5 (6527)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  D'Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (9758)
• Life of Pi: A Novel

  

  D'Everand

  Life of Pi: A Novel

  Yann Martel

  Évaluation : 4 sur 5 étoiles

  4/5 (13473)