1

Periodic FONDAT de MARINELA PREOTEASA, 1994, Ed. CuArt nr. 19 - 20 ,

Ianuarie - Februarie, 2014, serie nou, online, apariie lunar


















Sumar-p1; De vorb cu cititorii-p1; Concurs naional
de poezie-p2; Concurs internaionl de poezie i proz
pentru romnii din ntreaga lume, STAR PRESS p3;
Virgiliu Ciuc,NY SUA, poezie-p3; Caseta
redacional-p6; Marinela Preoteasa, poezie-p7; Mihai
Batog-Bujeni, poezie-p9; Gheorghe Vicol, poezie
pentru copii- p10; Ioana Stuparu, poezie-p11; Ion I.
Prianu, poezie-p13; George Baciu, poezie-p14;
Elena Agiu-Baciu, poezie-p15; Elena Victoria
Glodean, poezie-p16; S-a primit la redacie volom de
poezie Cuvinte potrivite, de George Ioni-p16;
Gheorghe A. Stroia: Ioan Vasiu- Un bolnav de poezie-
p18; Viorel Dianu, not biografic-p20; Octavian
Srbtoare: Legendele dacilor/popor nemuritor al
zeilor-p21; Mircea Monu: n SUA a aprut
Enciclopedia matematic a noiunilor
Smarandache(...)-p23; Gavril Sonea: Caracteristici
i orientri noi ale politicii Chinei n domeniul
investiiilor strine n economie-p26; tefania
Marineanu: Jurnal de cltorie- litera F-FIRENZE-p
30; Editura CuArt, prezentare-p32; Sergiu Gbureac:
Cum se fac unii c promoveaz valorile culturii
romneti-p32; Nicolae Blaa: Marian Barbu sau
perspectiva lumii ce se deschide din cuvnt-p33; Virgil
Rzeu:Biografie i apte pentru eternitate-scrisoare
deschis-p35; Sergiu Gbureac: De la UNIRE la
REUNIUNE( gnduri de iarn)-p36





















Colectivul redactional al revistei Scurt Circuit
Oltean multumeste tuturor cititorilor care ne-au
scris, cu inima curat si mult simpatie.
Ioan Marian ( Sau ati fost, cumva, la Tokyo, in 1991,
sau '92,cu Tudor Gheorghe si m-ati intalnit acolo, la
ambasada ? R : Cred ca v-ati cunoscut cu redactorul
revistei pentru Diaspora.) ;Gheorghe Vicol ( Doamn
Preoteasa,Felicitri pentru revist! Este foarte bun.
Dac publicai vreodat i poezie pentru copii, v
pot trimite cu mult plcere. Eu am publicat pn
acum 30 de cri dedicate copiilor.Cu mult stim,
G. Vicol, Vatra Dornei R : Va astept cu bucurie, sa
incantati si inimile copiilor si bunicilor !) ; Simona-
Grazia Dima ( Va multumesc si va doresc si eu Un An
Nou cu bucurii si impliniri! ) ; Elena Glodean (
Buna ziua, doamna Marinela! Avand in vedere ca a fost
ziua poetului Mihai Eminescu va atasez doua poeme
dedicate lui.Sper sa va placa. Va doresc o saptamana
placuta, cu multe impliniri! Elena, Campina); Marian
Grigore Dobreanu(La munc, frailor... au trecut
srbtorile! Succesuri! Marinic Pannduru R: De
accord!);Vasile Lucian (Multumim, felicitari, multi
ani!); Ilie Vasilica (Mulumesc frumos! La muli ani
pe 2014!); Oleg Vlos, Dan Orghici, Geo Galetaru
(Am primit revista dv. Mulumiri i felicitri! Cu
preuire, Geo Galetaru, red.-ef "Sintagme
literare".),Emilia Velcea, Gheorghe Nixulescu, Uricani

2
( Fiind la curent cu toate,/ Oltenii, ce s-au gandit?/
Facem tot ce se mai poate!/ Si-au facut... SCURT
CIRCUIT./ R: Multumim pentru catren ) ; Florina
Dinescu ( La multi, fericiti si mult mai buni ani!
Va multumesc mult pentru "injectia" de cultura pe care,
cu generozitate, ne-o oferiti! O astept de fiecare data cu
multa placere. Cu stima, Florina Dinescu); Mdlina
Corina Diaconu, presedinte Clubul Presei
Tramsatlantice , reporter Radio Romania Cultural,
redactor Radio ProDiaspora, membru American Press
Association, Daniel Dragomirescu, editor general OLC
Prof. Dr. Lidia Vianu, redactor onorific(Multumim,
draga Marinela pentru neasteptatul si frumosul dar.
Toata echipa revistei interculturale si multilingvistice
ORIZONT LITERAR CONTEMPORAN adreseaza urari
de succes in 2014 revistei SCURT CIRCUIT OLTEAN,
un titlu nemaipomenit pentru o revista romaneasca!(..)
R : S sperm c vom avea o colaborare frumoas. La
multi ani fericiti ! Multi ani! Revistei OLC) ;Diana
Pavel, Nstase Daniela (MULTUMESC! POT SA VA
TRIMIT SI EU O POEZIE PENTRU A FI PUBLICATA?
R : Da. Dar va rugm s ne trimiteti si un CV si mai
multe poezii din creasia dumneavoastr) ; Dominic
Diamant(R : S ne trimiteti si un CV succint) ; Doru
Strmbulescu, Edmond, tefan Vlduescu
( Mulumiri!Un an cu sntate i inspiraie! Felicitri
pentru calitatea revistei!
Toate bune, tefan Vlduescu R : Multumim si noi.
2014-Un an fericit !) ; Valentin Ajder, Vasiliu Lucian,
Iai, Valentin Tarbujaru, Vavila Popovici ( Am primit
linkurile revistelor si va multumesc. Sa avem un An Bun!
Cu pretuire, Vavila Popovici ) ;Elena Trifan, Virgil
Rzeu, Ion I Prianu ( din Rosiile, Vlcea, R : Sper
sa avem o colaborare frumoasa), Costin Enianu, Mihai
Batog-Bujeni, Iai ( Stimai colegi, Am citit cu mare
interes i mult plcere revista dumneavoastr i v
felicit pentru realizare. V trimit i eu cteva materiale,
proz i poem ironic, precum i un CV, la finalul
culegerii de poeme ironice. Dac dorii s publicai o
putei face oricnd dorii i unde avei spaiu tipografic.
Cu cele mai bune gnduri, din Iai, Mihai Batog-Bujeni[,
membru al USR R : Sper s avem o frumoas
colaborare) ; Ricky Ardezianu, Chiinu, Cistelecan
Alexandru, Albu Magdalena ( Va multumesc din suflet
pentru urarile de bine adresate, stimata dna Preoteasa,
si va doresc, la randul meu, un an 2014 plin de realizari
profesionale deosebite si bucurii sufletesti cat cuprinde
alaturi de familie si colaboratorii revistei. La multi ani
binecuvantati!...Cu pretuire si mult respect, magdalena
albu ), Angela Baciu ( va multumesc foarte mult, cu
respect, Angela Baciu, scriitor, publicist, consilier
cultural CCSG ) ; Ioan Andreic, Ioan Lil, Ion
Andrei, Marian Grigore Dobreanu ( Multumesc
O s le citesc cu mare atenie i o s le dau i
prietenilor s citeasc... v amintii formula ilegalist
citete i d mai departe?O zi bun, Marinic
Pannduru R : Mulumesc !) ; Elena Neacu, Ion
Gabriel Pusca, Georgeta Tnsoaica, Maria Diana
Popescu-Agero Stuttgart, Constantin Mndru, Mihai
Batog-Bujeni, Cornelia Olaru, Florina Carmenita,
Viorel Dianu ( R: Domnule profesor, in acest nr. vom
publica din materialul primit), Nicolae Becciu, Geo
Stroe (http://www.youtube.com/watch?v=y0Af8gUszfc
), Vasile Zrnescu (Citii i aici, poate v trece
entuziasmul:
http://www.altermedia.info/romania/2013/12/30/prof-
univ-dr-ioan-aurel-pop-alt-vandut/. ) , Alex Gregora,
Patrichi Viorel (V mulumesc.Interesant revist.
Spor! R: Ne bucur aprecierea. Multumim.), George
Bjenaru ( R: A sosit cartea. Vom face o recenzie.
Mulltumim pentru acest roman Frigul instrainarii, al
carui autor sunteti.), Gabriel Sonea. ( R: Multumim
pentru ncurajare si frumoasele cuvinte de apreciere. Ne
strduim s ndulcim viata si gndurile cititorului
nostru... ), Octavian Srbtoare.
Marinela Preoteasa, editor i redactor-ef


Asociatia Cultural VATRA DUDESTEAN si
revista SINTAGME LITERARE lanseaz, sub
patronajul Consiliului local al comunei DUDESTII NOI,
Concursul national de poezie, intitulat Usor nu e nici
cntecul si adresat autorilor care nu sunt membri ai
USR. Poeziile, n numr de 6-8, scrise cu diacritice si
nsotite de cteva date personale (numele si prenumele,
adresa postal, nr. de telefon, adresa de email, eventuale
volume publicate), vor fi trimise pe adresa de email:
geogaletaru@yahoo.com sau pe adresa postal: Geo
Galetaru, Calea Timisoarei, nr. 32, com. Dudestii Noi
cod 307041, jud. Timis, pn la data de 10 martie a.c.
ntre 10 martie si 31 martie va avea loc jurizarea
poeziilor, iar n data de 1 aprilie vor fi anuntate
rezultatele. Juriul, format din scriitorii Geo Galetaru
(presedinte), Ion Climan si Alexandru Moraru
(membri), va acorda premii n diplome si n bani, dup
cum urmeaz: Premiul I: 800 lei; Premiul al II-lea: 600
lei; Premiul al III-lea: 400 lei.
Se vor acorda si trei mentiuni, fiecare n valoare de 200
lei. Poeziile premiate vor fi incluse ntr-un numr viitor
al revistei Sintagme literare. Dorim succes tuturor
participantilor!

3
Concursul internaional de
poezie i proz pentru romanii
din intreaga lume, 8TARPRE88
2014
Revista internationala Starpress -www.valcea-turism.ro
lanseaz
CONCURSUL INTERNATIONAL DE POEZIE
PENTRU ROMNII DIN INTREAGA LUME
STARPRESS 2014, editia a lV-a.
n acelasi timp, organizeaz
CONCURSUL INTERNATIONAL DE PROZ
PENTRU ROMNII DIN NTREAGA LUME,
STARPRESS 2014 - editia a ll-a.
Concursul Intenaional de poezie i proz
STARPRESS 2014 se desfaoar n parteneriat i
colaborare cu peste 70 de ziare, reviste, posturi de radio
i televiziune din diaspora i Romnia, n perioada
01.02.2014 01.06.2014.
Premiile constau n sejururi n renumitele statiuni
turistice romnesti de pe litoral, Eforie Nord HOTEL
CASA ANDREI si Jupiter HOTEL RIO.
Fiecare premiu const n cte un sejur pentru dou
persoane (cstigatorul fiind insotit de cte o persoan
drag n sejur, ca si la editiile precedente).
Regulamentul concursului:
LA SECTIUNEA POEZIE SE PARTICIP CU 5
POEZII. Concurentii vor prezenta, alturi de poezii, un
CV si o fotografie in jpg.
LA SECTIUNEA PROZ SE PARTICIP CU 5
FRAGMENTE. Concurentii vor prezenta, alturi de
fragmentele de proza (5 pagini A4 maxim), un CV si o
fotografie.
Indiferent de rezultatul concursului, cele mai interesante
lucrri vor fi publicate n paginile revistei, precum si n
publicatiile celorlalti parteneri implicati n proiect.
Materialele pentru concurs pot fi trimise pe adresa:
ligya33@gmail.com , star_andrada888@yahoo.ro ,
free3ymher@yahoo.ca , pan la data de 15 mai 2014.
Comitetul de selecie va delibera pana la 1 iunie 2014
La inceputul lunii iunie se vor anunta castigatorii.
Premiile se vor acorda la finele lunii august 2014.
Relaii i informaii suplimentare: Ligya Diaconescu,
ligya33@gmail.com .
Despre decernarea premiilor concursului international
de poezie si proza STARPRESS 2012, la Mangalia, 25
august 2012.
http://www.youtube.com/watch?v=32ZElWstBjA
http://www.youtube.com/watch?v=RW9dkPi8SZQ
http://www.youtube.com/watch?v=9AuND52RceI






Flushing,
New York, SUA,
2012-2014

CIUC Virgiliu, poet
i scriitor romn.
Membru al Ligii Scriitorilor din Romnia (Filiala
Bucureti) i al Asociaiei Amicii Statelor Unite.
Group W Satellite Commuication-Westinghouse, CBS,
Viacom, Echostar i Univision cu sediile n Connecticut,
New York i New Jersey


(II)


Inefabilele gnduri
Ludicele simtminte
Se asaz rnduri, rnduri
n poem fr cuvinte
Fr flfit de-arip
Zboar spre albastrul zrii
Gndurile care tip
Din durerile tcerii
Rvsite, insolite
Cu mult har si fr team
Sosesc gnduri inedite
Straj codrilor de-aram



Gndurile dor si strig,
Uneori le-auzi oftnd
Oare cine le oblig
S suporte sngernd?
Cnd fl orile de tulip

4
Scot iubire din pmnt
Gndurile mele tip
S se-aud si-n mormnt
Gndurile plng si tip
n singurtatea lor
Uneori, doar pentru-o clip,
Nu mai strig, nu mai dor!



La rscruce de vnturi
Uragane de gnduri
ntocmesc umanittii
Sentinta posterittii.
La rscrucea unui veac
Ni se spune-n zodiac
Cum sfrsesc arhiereii
Ce se cred egali cu zeii.
La rspntie de ani,
Supravegheat de zgani,
Din cuvinte rostuite
Condamn scrieri ipocrite.
La hotare de pmnt
Caut s vorbesc c-un sfnt,
Sfntul sfintilor rspunde
Cu rugciuni furibunde.
La hotarul apelor,
Imperiul agapelor,
Bubuie din rrunchi tunul,
Neptun face pe nebunul.



Am pornit Marsul Unirii
Marsul dorului de tar
Fii de daci si-ai nemuririi
Peste-o vatr milenar.
Am pornit marsul drepttii
Pentru patria strbun
Pe Cmpia liberttii
Fi-vom iarsi mpreun
Am pornit marsul unirii
Fiii lui Mihai Viteaz
Prin frtia ancestral
Visul de UNIRE-i treaz
Bucurestiul, Chisinul
Dou inimi romnesti
Mndre strjuiesc Ceahlul
Cetele moldovenesti.
Ne-am unit prin crez si fapt
Respectndu-ne cuvntul
Urmrind o cale dreapt
S ne ntregim pmntul
Am pornit marsul unirii
Peste munti, veniti cu noi,
Actul drept al re-ntregirii
Este-un crez pentru eroi
Au pornit n mars magistru
Steaguri pzite de astre
De la Tisa pn la Nistru
Rosii, galbene, albastre.
Poart steagul re-ntregirii
Tinerii urmasi de daci,
Telul sfnt al reunirii
Le va da viteaz crmaci.
Au pornit marsul unirii
Ape clocotesc prin veac,
Cnt imnul nemuririi
Toti rzesii lui Novac
Au venit de la Tighina
Flamurile re-ntregirii
S-si gseasc rdcina
Si fi lonul nemuririi.
Ne-am prins n Hora Unirii
S scpm Tara de hoti
Cci ne cere legea fi rii
S-i judecm pe netoti.



Noi vorbim pe vechi meleaguri
Limba noastr cea romn
Slova dacilor de veacuri
Ne e mam si stpn.
ntr-o lume fr moarte
Ne-a unit dorul de tar
Buchisind a vietii carte
ntr-o limb milenar
Ni se spune-n zodiacuri
ncepnd cu Trtria
Limba dacilor prin veacuri
S-a-nfrtit cu vesnicia!
Raze duc pe-ntins de zare
Sufl et dac nscut din glie
Si-au impus spre ascultare
Graiul lui pentru vecie
Pomenim spre nemurire
Slova eminescian
Si cu gnd la re-ntregire

5
Slvim limba dacian.
Mndri, noi rostim n lume
Limba noastr cea strbun
Grai de dac, grai cu renume
Ocrotit s nu apun.



Reculeg din amintiri
Cntece de haiducie
Tara-i plin de strini
Olteni de mai sunt o mie
Cmpuri pline de scaieti
Se ntind spre nesfrsit
Satu-i plin de trgoveti
Cerul s-a rostogolit
Nostalgii dintr-un trecut
ngropat cu nebunie
Pe un cmp rmas tcut
N-auzi cnt de ciocrlie
Arturi cu mrcini
ntr-o toamn timpurie
Venetici ne sunt stpni
Noi trim n srcie
Nici Vladimiri, nici Jieni
Nu mai bubuie din fl inte
Cete de ipochimeni
Ne conduc, dar nu au minte
Peste cmpuri n nestire
Vezi csoaie de nomazi
Construiesc, ce nesimtire,
Si-n pdurile de brazi.
Plai oltean din vremi trecute
Cu recolte si pduri
Ai ajuns pe nestiute
S fi i rvsit de furi.



Eu propun, propun de ani
Domn urmasul unor Bani,
Un romn care-a luptat
S fi m Marele Regat.
Eu propun pn la moarte,
Domn cinstit cu mult carte
Un oltean, Mihai Viteaz
S ne scape de necaz
Eu propun de mult vreme
Domn romn care s cheme
Si crestini, si pe atei,
S nvingem pe pigmei
Eu propun Domn pe Dracula
Cel cu Teapa si Cciula
S scpm Tara de hoti
De venetici si bigoti
Eu propun, jur pe column,
Marea Dacie strbun!
Propun fr ritual
Regi fi ii lui Decebal!



Lumina noptii m-a orbit
Doar negura m-a luminat
Cnd din senin am fost lovit
De-un adevr necontestat
Evenimente fr sens
Duc Lumea Nou spre mormnt
Neprevzutul e mai dens
Multimile nu au cuvnt
Trim sub cer fr hotar
Doar intuim, ducnd cu noi
Un simtmnt c din altar
Trecem n viata de apoi
Am decolat de nicieri
Privind neantul prin hublou
Tcerea sperie tceri
O stea dispare-ntr-un halou



Deasupra norilor de vat
Mai uit de lumea dezbinat
Imaginile ca de basme
M duc n lumea de fantasme.
Pe drumuri care duc spre soare
Sub raze reci si orbitoare
n zboruri fr aventur
Vd spatiu neatins de ur
Periplurile efemere
Cu destinatii de himere
Spre cer ne deslusesc eternul
Adesea prieten cu infernul



Mhnit si oripilat
Din anii de apostat

6
PERIODIC Fondat de Marinela Preoteasa, 1994
Scurt Circuit Oltean, serie nou,
revist magazin, apariie lunar, online

Scurt Circuit Oltean este sub egida LSR
Membri de onoare:
Al.Florin ene, Preedinte L.S.R.
Prof. univ. dr. Ovidiu Ghidirmic, membru USR
Prof. univ. dr. George Sorescu, membru USR

Redactor-ef: Marinela Preoteasa(Foto 1 )
Redactori responsabili:
tefania Marineanu: turism (foto 2) ; Victoria Duu (foto3) ;
Ioana Stuparu, membru USR (foto4)
Redactor DIASPORA: Florentin
Smarandache(foto 5), membru USR, SSO, LSR,
prof.univ.dr.U.Gallup, New M exico, U.S.A.

Responsabilitatea juridic privind coninutul
materialelor publicate n revista Scurt Circuit
Oltean aparine strict autorilor, ageniilor de pres
sau personalitilor citate, n conformitate cu Art.
206 Cod Penal
Editor, Marinela Preoteasa, membru LSR, UZPR
IMPORTANT
* Materialele propuse se primesc i prin email:
* Revista ofer spaiu publicitar i pentru :
foto aniversare cu 2 lei/ cmp.
SC Cuart Impex SRL ; CUI RO5410508
Banca Transilvania, Sucursala : Agentia Union, Slatina Olt
Cont IBAN RO26BTRLRONCRT0210556701
i TREZORERIE Slatina Olt
Cod IBAN RO53TREZ5065069XXX000763
Detalii prin email: scurtcircuitoltean@gmail.com;
preoteasa_marinela@yahoo.com
Adresa redaciei:
Str. Mnstirii, nr. 7, bl. 1C, Sc. A, ap 13,
Slatina, Judeul Olt, cod potal 230041,
Tel. fix 349-883431; 0249-418864 ;
Tel. mobil 0721-204698 ; 0742-053492;
http://www.scribd.com/cuart_SCO
http://www.scribd.com/Scurt-Circuit-Oltean
ISSN 2248-0617 ; ISSN-L = 2248-0617
DTP: Marinela Preoteasa

Caut insistent un vers
S-aduc pace-n univers
Bulversat de cnd astept
S iau Diavolul de piept
S-l judec pe-mpielitat
C ne-ndeamn la pcat
Oripilat si mhnit
De cte am ptimit
Rostesc zilnic un descnt
Pentru pace pe pmnt



Adierile de vnt mngie gndul
Rtcit ntr-o lume trsnit
Obsedat de-o mai veche ispit
S desluseasc ce ndur fl mndul
Adierile de vnt tulbur cerul
nfrtit cu tcerea de smoal
Deseori ntr-o clip fatal
Pervers, restristea devoreaz misterul
Adieri de vnt mngie ochii nchisi
Cu razele din negrele guri
Tip din nestiutele huri
Dureri si sperante ale celor proscrisi
Adieri de vnt mngie gndul nuc
Ce-i urmeaz temerar destinul
Blestemat s nghit veninul
Recoltat insistent pentru puiul de cuc



Pribeag al timpului rpus
Periplul tu ctre apus
Prin fum si lav de vulcan
E doar cenus si cancan
Abia revenit din exil,
Nu poti juca un vodevil
S-au schimbat legile si jocul
Tie nu ti-a surs norocul
Privesti mhnit c alte curti
Ti-au furat si ape, si munti
Din ce-ai avut nu ai nimic
Si-n tara ta esti tot calic.
Pribeag al timpului rpus
Luceafrul nu a apus
Ct ai condeiul si cuvntul
Sap miseilor mormntul!










































7












33 a strigat ngerul,
83 au strigat ursitoarele
i toate ntr-un glas
Tnguit i foarte de departe,
33 au strigat mama i tata
i doctorul familiei,
33 a scncit i sora din ptu ;
Ursitorile foarte hotrte
Din cer au strigat 83!
Un nger blond zbura
n brae cu o tipsie de aur,
Cu 50 de bile de aur pe ea
i 50 de flori de col ;
Soarele a zmbit
i a pus coroana-i de raze
Pe tipsia de aur,
Iar pruncului i-a dat un srut.




A nverzit peste noapte cmpul
Degetele ploii l-au primenit
Ca pentru o nuntire cu cerul;
i stelele au cobort s-i simt mireasma

i s-i nfloreasc viorelele i topoaiii
i s-i dezlege apele iubirii
i tinereii fr de btrnee.

Atta strlucrire i atta linite
nu cunoscuse noaptea de milenii,
Doar el, poetul, ca un prunc obinuit
Gngurea i zmbea ca un nger
Fericit la prima lui misiune cereasc

ntr-o simetrie perfect
zboar ngerul,
31 - 13, 13 - 31,
aripile lui msoar
cuvntul - necuvntul,
necuvntul- cuvntul!
...
parc nu tie
unde s-i aeze aripile!
***
Un zbor simetric ne cltorete
***


Soldatul pleac n rzboi
cu toate inimile sale,
e ultima btlie
cea dintre muz si strvul muzei,
cea dintre zborurile din afar
i zborurile din' nuntru!
...
Toate lucrurile poart numrul 13
ca si cum s-ar fi nscut toate deodat
i toate numai n casa Poetului!
Vagonul numrul 13,
locul numrul 13,
taxiul numrul 13,
ca i cum toate
au declarat grev Poeziei
pentru ziua de 13,
cnd vulturi nsngerai
i vor mpietri zborul,
peste soare i cer, deodat!
Ca i cum soldatul cu numrul 13,
sub aripa ngerului,...
i ascunde Timpul
i dorina de moarte!
Soldatul, ngerul, Timpul
pzesc calea Soarelui
i-a Vieii!

8
***


13, ca niste limbi de clopot
nfioar cerul si pmntul
cu sunetul su de dincolo
cu ecoul su de aici,
rotitor n adncuri,
rotitor n nltimi!
Vagonul cu numrul 13,
pe scaunul cu numrul 13
destinul poeziei
poezia, n coca ei:
mirific desfacere
a cuvntului
necuvntat si durut!
Taxiul cu numrul 13
preia iubirea
de psri si cer,
de vulturi nsngerati,
impietriti n cadrane
de ceasuri de foc
si de nelumin,
o prezicere de revolt a naturii
fulgera din parcuri si strzi!
- Unde ne duceti poetul?!
tip necuvintele
cu vocalele toate,
unde?!
- Oriunde!
le linisteste poetul.
- ntrebati-l pe Gic,
El le stie pe toate!
i linisteste poetul...
Opt barbati, cte doi
la fiecare capt al lumii
anunt trecerea poetului!
El, numai el, poetul,
deasupra capetelor tuturor
dialogheaz cu cerul
si zeii si proteguitori
si nrmati de Dumnezeu
n muzeul cuvintelor,
muzeul necuvintelor flori,
necuvintelor psri,
necuvintelor necuvinte!
. . .
Numrul 13, triumftor,
si poart clopotul,
el strig din cele patru zri
- Poetul!...
Se bucur Pamntul
de samnta sa
cea roditoare,
cea cuvnttoare,
cea naripat
si strvezie!
Brbatii se strduie,
se strduie s se preling
sovitori si tcuti
n mruntaiele Pamntului,
ei smulg smnta
cea cu aripi
- e ngerul poetului -
st de paz la casele noastre...
casa mea are numrul 13
si zilnic, chiar zilnic,
ngerul i aduce fulgerele
fulgertoare ale celor patru zri!



Iisus avea 33 ani cnd a plecat i-a revenit!
Pe unii constiinta ii viziteaza
pana la 33 ani sau de la 2 ori 33 ani,

important este ca acest 33 ca o mantra,
circula si pe buzele orelistului:
zii33! Spune el pacientului
care-i vede numai freamatul buzelor
tuguiate de taria cifrei 3!
zii 33, odat cu mine! Zii 33!

Numrul magic se rtcete

si pe buzele preotului povestitor despre IIsus!
Daca cerul ar fi fost la scoala cifrelor
33 ar fi scris pe fiecare stea cazatoare
33 ar fi scris pe fiecare nor stellar!
Poate un an cu 33 de luni
Ar apara zestrea lui Zalmoxe
totdeauna
(Slatina, 29.12.2011)

( Din vol. Ultimul zbor, Ed. CuArt, 2013, autor
Marinela Preoteasa, dedicat lui Nichita Stnescu)


9

















Eu sunt divinul ce-a-ntrerupt istorii
Si schimb cu forta mea planetei fata
Decid ce este moartea sau viata
Iar trecerile-mi sunt, n timp, notorii

Si-au vrut s m sileasc promotorii
De arme, s mi foloseasc gheata,
Deci fiica mea, ce o numesc isteata,
S-arunce n uitare muritorii

O! Voi netrebnici de recent dat,
Nu stiti c universu-mi este tat?
Suflarea mea contract si atomii.

Doar gura ta m spurc, gura Tomii,
C nu mai este gerul de-alt dat,
Cnd vezi c preturile se dilat!



Pe unde trec se nasc noi universuri
Eu primverilor le dau culoare
Cnd sub privirea mea tristetea moare
Chiar si poetii m rsfat-n versuri

Copile si copii zmbesc n soare
O soapt are alte ntelesuri
Schimbnd o clip-a vremurilor mersuri
Dar si a mortii sumbr-nfiorare.

Cnd deseori aflati n umbra crucii
Spurcate vorbe-arunc hbucii
Simt cum amar de iasc-mi este gura

Si va veni n locu-mi sora, ura,
C-aplaud frenetic mamelucii
Cnd voluptuos m vnd toti politrucii!



Cu mine, chiar universul a-nceput.
Sori sau planete din praf s-au ntrupat
Iar Ziditorul pe mine m-a chemat,
Cnd vietii, n lut suflnd, i d debut.

Iar pe Tera, din Asii adunat
Si-adus pe copite, amarnic tribut,
Am ajuns n Europa atribut.
C-n praf coroane si regi s-au transformat.

Eu strlucesc n mii de nestemate
Cnd totul este-acoperit de brum,
Dar si-n vorba de ocar, cam ades...

Deci, v feriti de gnduri blestemate,
Cci eu voi fi conceptul de pe urm
Cnd se va spune c praful s-a ales!



n geamuri bat cu degete din neaua
Cu care-acopr spatii necuprinse,
Iar pe culmile ce par ne'nvinse
Troiene-asez precum drumetul saua.

Pe buz v ngheat zeflemeaua
Cnd alarmate stiri, anunt prinse:
Tractoare, pluguri sau masini deprinse
Cu lupte doar prin fulgi ca floriceaua.

Nu-s case-n care focul s trosneasc
Pe priciuri reci zac babe degerate
Trgnd de-o tuic s se nclzeasc

Si-n crsme stau trani cu chip de iasc
Ce-asteapt-n lungi tceri nfiorate
S vin-armata s-i deszpezeasc!



Perfid ca leul stnd sub sicomor

10
Pndesc atent la dulcea-mi cprioar
Si simturile mi-s ntinse, sfoar,
De trupul tnr, frumos aromitor...

Zglobie-i, cu ochi blnzi ca de mioar,
Iar eu ce-n Kama-Sutra-s profesor,
Fierbinte sunt acum si totu-i fior
Iar gndurile parc-n ceruri zboar.

Mental transmit idei de actiune
Filtrez priviri adnci si reci, d-agat
Ea vine-ncet si toat-i pasiune...

Sursu-i este o promisiune,
Iar vorba-i cald inima-mi desfat...
- Bunelu, astzi iar ai tensiune!
(Din volumulDantela de urzici/Poeme ironice)










- Ttuc, mi-ai cumprat
Un ctel mitos, bondoc ?
- Ti-am adus, de, m-ai rugat !
L-am luat din iarmaroc,
Cine romnesc de ras,
Mioritic-ciobnesc,
Bun la stn si la cas,
De el lupii se feresc !
Si scoase dintr-un rucsac
Un ctel prostut si gras,
Cu ochii ct un pitac,
Sforind nervos pe nas.
Ochii fetei joac-a sag:
- Spui c-i cine de balad ?
Eu voiam, ttuc drag,
Unul cu covrigi n coad ! ...


Doi mgari aduc o turm,
Unu-n fat, altu-n urm,
Ca o umbr lunecnd,
Prafu-n aer ridicnd.
Speriosi, prostuti, gingasi,
i privesc trei iepurasi.
- Oare cnd vom creste mari
Noi vom fi ca ei, mgari ?
D cu laba pe-o ureche
Altul, alungnd o streche:
- Uite, eu as ndrzni
S v spun c-asa vom fi !
Ntfletilor, v zic,
De ajung asa voinic,
Nu voi mai mnca trifoi,
Voi mnca lupi si vulpoi !


- Iarn, de ce scuturi
Milioanele de fluturi ?
Iarn, de ce rupi din nori
nghetatii pufisori ?
Iarn, nu ti-e mil ?
Ce-i un fulg ? E o copil
Jucus si sprintar
Rtcit pe afar,
Dup lectii, s se joace
Pe cciuli si pe cojoace,
Pe obraji, pe brbi, pe gene
Gdilnd aspre sprncene.
Iarn, de ce rupi din nori
nghetatii pufisori
Si i lasi btuti de vnt
Fr viat pe pmnt ?

- De nu i-as lsa s cad,
Nu ai mai avea zpad
Si m-as face de ocar,
M-ar huli ntreaga tar.
Snii n-ar mai luneca,
Gru-n brazd s-ar usca.
Si-apoi fiece ninsoare
E o mic srbtoare:
Copilute-balerine
n costume albe, fine
Las-n dans norii mereu,
nclzind sufletul tu.


Ce se-ntmpl, mi bieti ?
Luna s-a oprit n loc,
Se itesc pe crengi sticleti
Si tin zurgli n cioc.


11
Iar pe vrfuri lungi de brad
Stelele se las blnd,
Fulgii cad, si cad, si cad,
Tot vzduhul legnnd.
Noaptea, n vrtej de nea,
Sare pe pduri, pe munti;
Iepurasi, pe vreme rea,
Alergnd prin fulgi mrunti,

Trag o sanie cu-n mos;
Barba i se-ndoaie-n vnt,
Iar cojocul lung si ros
I se trie-n pmnt.

Dintr-un sat n altu-o duc
Pe tlpicii grosi de-alun,
Doamne, Doamne, nici n-apuc
S-l salut pe Mos Crciun !


Toamna juca rznd sotron
n fata grii, pe peron,
Srind pe un picior de vnt,
Cu fata nclinat spre pmnt,
n pr cu frunze ruginii,
Cu ochii iscodind copii.
Toamna juca rznd sotron,
n fata grii, pe peron;
Neputincioas si btrn,
Se sprijinea tandru cu-o mn
De plopii ncrcati de ciori,
De plopii goi, nfipti n nori.
Toamna juca rznd sotron
n fata grii, pe peron,
Aruncnd cu-n ciob de var
Gsit undeva, pe-afar,
n micile ptrate desenate
Cu galbenul din frunzele uscate ...


Crivtul n us geme,
Mtele se-ncurc-n gheme,
Vrbiile lung se cheam
Sub o streasin de cram.

Ciorile se hut-n ramuri,
Flori de gheat-mbrac geamuri,
Fulgii nvlesc pe dealuri
nfundnd rpe si maluri.

Gerul ape niveleaz,
Un cocos cnt de-amiaz,
Vata alb si sticloas
Se aseaz nemiloas.

O sperant-n gnd mi pun:
Ctre sear, Mos Crciun
S-o opri si pe la noi
C suntem plini de nevoi ...


Zrzrelul din livad,
Singur printre meri si pruni,
Si-a pus straie de zpad
ntr-o sfnt zi de luni.
Zrzrelul din livad
S-a si parfumat,
Sar albinele grmad,
Sar la srutat.
Zrzrelul din livad
Nalt ar vrea s creasc,
Toate fetele s-l vad
Si s l iubeasc.
Zrzrelul din livad
Are floare-ntia oar
Si mi pare de zpad,
Ca ... o glum-n primvar !

(Din volumul Legenda cerbului
-poezii pentru copii- Editura Axa, Botoani, 1996)










Nu cuta prin scrierile
filozofilor
cnd vrei s afli
cte ceva despre ngeri

ntreab-L pe Dumnezeu
F-o direct si simplu
cu toat ardoarea

12
sufletului tu

Dumnezeu
este singurul
care stie rspunsul
ti va vorbi
dup nivelul puterii tale
de a ntelege

Te cunoaste
foarte bine
si pe tine


La frunz v-as zice o doin din sat,
Cntat fiind cndva, ntr-o var,
Compus de-un Ion pentru-o Mrioar.
Iubire rmas fr de rezultat.

Rchita doinea si ea-n ulicioar,
Si grul n spicul abia secerat;
Slta la fereastr boboc de muscat,
Rscrucea vuia n fiece sear.

Aduceti un fluier sau dati-mi un pai,
Ce chef am de-un cntec de dor si de drag!
S zboare ca vntul acolo, pe-un plai,

S simt cum tresalt trna din prag,
S-mi stmpr un foc ce m mistuie, vai!
E mult prea departe iubitu-mi meleag!



Cum trece timpul!
Ca si Oltul.

Tu nu mai porti n plete
Arama florilor de tei.
Doar ochii si-au pstat
Culoarea primverii.

Erai slbatic femeie,
Pe cmp pustiu cutreierai,
Voind s afli
Ce se ascunde dincolo de zare.

Clcai pe fire de nisip
Si te ardeau la tlpi,
Iar tu cntai

Doreai ca fiecare viers al tu
S se prefac

In cmp cu flori
Si-n iazuri limpezi, binefctoare.

Erai slbatic femeie
Mnat de un tainic dor
Voiai s vezi cum este dincolo de zare.

Pe-atunci visai cum va s fie dansul vietii...
Acum stii.


Geme vzduhul
In zorii de zi
Cerul d-n clocot
De nori plumburii

Psri de foc
Zboar flmnde
Cldura ngheat
Trupuri plpnde
Aici si acolo
Tsnind ctre cer
Bratele pmntului
Ajutor cer
Si iarsi coboar
La fel de grbite
Trupuri plpnde
Alinnd cu morminte

Zarea-i pierdut
Sub nori cenusii
Tcut e vzduhul
La capt de zi

Nimeni nu mai plnge
Nimeni nu mai cnt
Singur e pmntul
Ce liniste crunt!


Las este acela
care pentru pctosenia lui
d vina pe Adam si Eva
Amndoi czuti n pcat
fie din nestiint
fie din curiozitate

13
dar mai ales
din ncercarea la care
i-a supus Dumnezeu
iar ei nu au fcut fat

Pentru a le fi iertate greselile
s-ar cuveni s ne rugm
cu totii
Ca s fie strpit pcatul
chiar de la rdcin

Astfel am mplini unele dintre
poruncile Lui Dumnezeu
de a ne respecta printii
de a ne ierta unii pe altii
de a ne iubi unii pe altii





De-as avea mosia
De la Nistru pn la Tisa,
Dulcea Romnie,
Tara mea de dor,
As fi-mpcat cu sufletul
Si nu as regret de mor.

De-ar fi,
(de s-ar putea mai bine)
S nu uitm ce stim
De neclintitul zid
Si cum c la Rovine
Plngea chiar Baiazid.

Sub naltul salcm,
Sara pe deal buciumul sun cu jale,
Viersul ajungnd
Sub cel clarde lun
Pn la stna din coast,
Unde dulcea minune,
Att de fraged
O floare-albastr,
Pe aceeasi ulicioar,
Avea dorinta
S-o ridice de-attea ori
De subsuori.

Si daciubind n tain
Pe lng plopii fr sot
Se uit peste vrfuri
La steaua care-a rsrit,
C din valurile vremii
Nscndu-se de dou ori
Pentru un chip mrunt de lut,
Pe care nici c l-a iubit,
Se merit s mori ?
Nu.
Eminescu n dou mprtii si petrece:
n mprtia Cerului
Strluceste ntre stele Luceafr.
Iar n cea a Pmntului,
Se simte tot nemuritor, dar rece
Si teafr.

Din toate am pierdut ceva,
Dar nu suntem sraci deloc.
Ba suntem cunoscuti n Lume,
Ca un popor bogat c-un tei
Si-un Eminescu simple nume.
Nimic nou, nimic de senzatie;
Dar mai am un singur dor,
Ca un romn ce-n sine-si zice:
Lng ei as vrea s mor
Si as fi si eu ferice.


Tremur carnea
n fiecare celul din noi
si se topeste sub epiderm
de durere,
cum se topesc muntii de sare
sub ploi.

Desi suntem maturi,
suntem orfani.
E greu fr printi !
Nici azi nu stim
de ce-au plecat asa
mai mult dect discret,
fr s ne spun ceva.

Prem rtciti
ca puii pe mare-n deriv
Nu stim cine-i mai disperat,
nu stim nici cine mai strig

Printii sau noi ?
Rspunsul e unul,
dac gndim napoi:

14
Si unii si altii.

Ne cutm n lumi diferite,
dar strigtul n-are ecou,
printii fiind n lumea de umbre,
unde nu e durere si nici ntristare,
iar noi suntem de mult czuti ntr-un hu
si nicicnd nu ne putem ntlni,
orict de disperati am fi.





Nscut la 6 noiembrie 1962
n Stnesti-Arges;
Absolvent al Faculttii de
Filozofie a Universittii din
Bucuresti, promotia 1987;
Profesor la Liceul
Tehnologic ,,Petre Ionescu-
Muscel din Domnesti-
Arges (din 1996);
Masterat n Administratie si servicii publice, 2004-2006;
doctorale domeniul istorie, 2009 prezent.
Debut publicistic: revista scolar Snziana a
Colegiului Zinca Golescu, 1979;
Debut poezie: revista Amfiteatru, nr.11, 1983
Redactor-sef revista PIETRELE DOAMNEI (din 2006),
editat de Fundaia PETRE IONESCU-MUSCEL, din
Domnesti-Arges
Publicaii n volum : Domneti. Oameni de ieri i de
azi(coautor), Ed. Rottarymond, Rmnicu Vlcea, 2004;
Dicionar. Agresiuni, Btlii, Campanii, Rzboaie din
istoria lumii (mileniul al III-lea .Hr. 2 septembrie
1945), Editura Alfa, Iasi, 2008; Cu muza Clio pe
drumuri de istorie, (coautor), Grup Editorial
Rottarymond & Rotarexim, Rmnicu Vlcea, 2008; Teja
Papahagi, un aromn aezat cu sfinenie n cartea
satului domnesc, (coautor), editia I, Ed. SemnE,
Bucuresti, 2009, editia a II-a, Ed. Perpessicius,
Bucuresti, 2009; Tristeea unei iubiri, (roman), Ed.
Rottarymond, Rmnicu Vlcea, 2009 ( 192 p.);
Domneti.
Arc peste timp. Crmpeie de monografie, (coautor), Ed.
Alfa, Iasi, 2009 ; Istoria mai aproape de tine, Ed. Alfa,
Iasi, 2010; Gnduri de la marginea lumii (poeme), Ed.
Rottarymond &Rotarexim, Rmnicu Vlcea, 2010;
Obtile steti, leagnul neamului romnesc, Ed. Alfa,
Iasi, 2010; n vestiarul inimii (versuri), Ed. Tiparg,
Pitesti, 2011; ,,Gu gndu-n buzunar (versuri), Ed. Alfa,
Iasi, 2012.
Apariii n enciclopedii (selectiv): PERSONALITTI
ROMNE SI FAPTELE LOR, 1950 2000, vol. XXVI,
Ed. Panfilius, Iasi, 2007, pag. 384 408; Cronica
Clubului Iubitorilor de Cultur din Curtea de Arge,
2007, Ed. Dacpress, Curtea de Arges, 2008, 2009, 2010;
DICTIONAR BIOBIBLIOGRAFIC. Scriitori, publiciti,
folcloriti ai Argeului (de la Neagoe Basarab pn azi),
Marian Stoica, Margareta M. Onofrei, Arges Press,
2010, pag. 31-33; LIGA SCRIITORILOR ROMNI.
DICTIONAR BIOBIBLIOGRAFIC, vol. I, Anca Dejeu,
Ed. Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011, pag. 31-34;
ANTOLOGIA ATELERULUI LITERAR SCOALA DE
POEZIE DE LA CURTEA DE ARGES 2012, Ed.
Academiei Internationale Orient-Occident, Bucuresti,
2012, vol. II, pag. 196-202.
Premii internaionale: Premiul revistei Poesis din Satu
Mare la Festivalul International Lucian Blaga, editia a
XXX-a, 7-9 mai 2010, Alba Iulia; Premiul ziarului
Unirea din Alba Iulia la Festivalul International Lucian
Blaga, editia a XXXII-a, Lancrm-Sebes 6-9 mai 2012;
Mentiune la Concursul International de POEZIE pentru
romnii din ntreaga lume Starpress 2012, organizat de
revista international STARPRESS



Aerul rde pe genunchiul obrazului tu.
Nduseala srutului se piaptn
pe fotoliul din fata ferestrei cu gleznele mov,
n vreme ce dimineata ca o cersetoare
ti cere trupul pentru o-mbrtisare.

Abia au nflorit merii.
Mirosul trupului lor alearg n pijama
printre povestile ierbii cu ochi de rou.
mi pun capul pe umrul primverii
ca un soldat asezat n portretul transeului
si te visez o potec pe care trec pastelurile
primei nopti de dragoste.



Te-ating peste vocala prului cu chip de harf,
ceafa ti se prvleste peste privirea scaunului
uitat lng fereastra cu ntelesul mrturisit.
Cndva, seara ntins pe strzi, ca o trf,
si certa amantii cu nervii parcului,
asezat de-a curmezisul trupului tu obosit.


15
Pe urm, poteca ndrgostit de copaci,
alerga nebun pe muchia icoanei cerului,
ntrebnd greierii de ce gndesc cu inima.
si mpleticiti n aerul cu pupile de maci
am mbtrnit n pntecul srutului
tvlit n fotografia ce te povestea.



Nu m-a iubit nicio femeie frumoas,
nu m-a plns nicio silab de vnt,
nu m-a frnt nicio frunz sub oase,
nu m-a cntat pe lut niciun strop de pmnt.

Nu m-a iubit nicio femeie urt,
nu m-a dansat niciun bemol rtcit,
nu m-a nechezat nicio soapt tcut,
nu m-a prins n silabe niciun vers obosit.

M-au iubit stelele cu chipuri lehuze
n toamna aceea cnd te-am prins ntre buze.













cu dintii n carne vie
s fi rupt si s fi rmas
aci unde fcut-am ochi
nu s bntui prn cea lume
fr de rdcini
s m usuc pe picioare
rezemat de tocul usii-n vis

ngenunchez la icoan
si v strig, Tat si Mam,
un lact e azi la poart
si blurul peste cas
si m lupt cu cea lcat
fr vlag si-n sudori

la tine, Doamne, m rog
d-mi voint si putere
s mai fiu ce-am fost odat
si cu ochii azi deschisi
s-mi rostuiesc alt soart



n odaia de la drum
prin vremi camer de oaspeti
din toate ne-a mai rmas
doar speranta c odat si odat
sosi-va cineva de seam
uneori chiar tipil-tiptil intrm
cu team parc s nu deranjm
un musafir imaginar

din pcate ntre timp
peretii s-au scorojit
zidurile s-au crpat
de bun seam
camera de oaspeti
a obosit s tot astepte

din cnd n cnd pisoiul
d cte o rait, dar iese repejor
s-o fi pripsit oare
vreun sobol de seam
cci pienjeni berechet
sau ne-om fi pricopsit
cu vreo stafie
Brrrr...


val se-nalt dup val
acostat la malul mrii-n
scurt popas pe trm
scrutezi de-acum zarea
si cerul senin

nu privii-napoi,
ci doar nainte
las-te-n voia lui Cronos
rni sngernde acum
se vor cicatriza curnd
trieste doar clipa
si nu uita c ti-este dat

16
deocamdat cu-mprumut











Gndind c Universul e tot ce ne desparte,
Mi-adun toat visarea pe-o margine de carte.
M-aplec peste cuvinte aproape, mai aproape
Si m-mpreun ca luna cu luciul unei ape.
Ca un ecou m-mprstii tremurtor n unde
Cnd din nalt de ceruri Luceafru-mi rspunde.




Sub teiul tu, n primvar,
cnd zorii-ncep s i rsfire
cu o astral srguin
tot spectrul de lumini solare,
cu umbrele pierdute-n iarb
vin mnjii zilei...i-nsetai
din cupa florilor beau roua
cu gust de tainic Dorin.

Sub teiul tu, n miez de var,
aburi nmiresmai, de Doin
venind nspre pduri de fagi
din muni cu crestele n nori
m-nvaluie si-abia optit,
spre-a nu trezi n crnguri cucii,
mi spun"Povestea codrului",
dar mai ales a teiului.

Cnd bruma toamnei
lin coboar ca o plutire de egret,
cu alb pulbere de stea
mi deseneaz un contur
de "Vultur"rtcind n timp
tot cautnd "O floare albastr",
iar eu privind spre tei mai sper
iar s Rsai asupra mea.

Sub teiul tu, toi fulgii, iarna,
c-"Un farmec trist i neneles"
cad n genunchi, dar cel mai des
cu faa-n jos ca s-i srute
urmele pasilor pierduti "De-attea ori",
"De-attea ori"," Pe lng plopii fr so";
apoi, ca-n fiecare an, sfioi ne-nva
cum se moare demn, n tcere si frumos.



George Ioni debuteaza literar n anul 2000, dup
ntlnirea cu vechiul coleg de liceu i prieten, Mihail
I. Vlad,
astfel apare volumul de poezie "Panta Rhei",la
editura Macarie, Targoviste. Prefaa crii este
fcut de scriitorul Cezar Ivanescu, care spune
printre altele:"George Ioni
scrie o inteligent poezie de notaie", adugnd
apoi:"Poet autentic la nivelul tririi, de o sinceritate
debordant"...
Apariia volumului este consemnata n publicaiile
locale: Jurnalul de Dmbovia, sub semntura
regretatului Mihail I. Vlad, Oglinda de Dmbovia (
Maximca Grasu). Urmtorul volum de poezie apare

17
n anul 2001 - "Umbre", tot la editura Macarie,
coperta i ilustraiile aparinnd pictorului Cornel
Ionescu.
"Prizonierul unei clipe" apare n anul 2003 cu o
prefa semnat de George Snteprean, care
remarca: "George Ioni cunoate meteugul "de a
ciopli"vocabule, de a adulmeca sensul cuvntului i
de a-i ritma respiraia". n anul 2006 apare volumul
"Labirinturi", ultimul la Editura Macarie, iar n
anul 2011 "Rnit, umbra mea" la Editura Singur
din Trgovite, condus de tefan Doru
Dncu.George Ioni este membru al Ligii
Scriitorilor din Romnia, al Societii Scriitorilor
Trgoviteni.
George Ioni este Cetean de onoare al comunei
Cornelu. Este distins cu diplome de ctre revistele
Singur, Dor de dor, Cetatea lui Bucur, Fundaia
"Renaterea Pietrositei" Ruralia.



n noaptea asta alb am ucis
Toate psrile
Si zborul lor
Am strivit florile
Pngrindu-le culoarea
Si Te-am rugat pe Tine Doamne
S schimbi aceast norm
S nu mai fiu proscrisul alungat cu pietre
S pot privi n ochi iar lumea
Dar ruga mi-a fost surd
Cci ce e scris asa rmne
Tu n-ai putut dect att s faci
Ai lcrimat cu mine



Ninge iarsi primvar-n pomi
n ziua asta cnd m doare sufletul de tine
Cnd pe alei pustii mi-s pasii singuri
Si clipele se scurg latent peline
Mai simt si-acum strnsoarea minii tale
Privirea ta mai plpie sub pleoapele-mi lsate
Chiar dac-attea anotimpuri au trecut
Si ne-au rmas attea nopti cu vise alungate
Puteai s fii iubirea mea cea mare
Puteam s-ti fiu cu mult mai mult
De ce-ntre noi am pus atta renuntare
Si-am risipit sperante si lumea ni se pare veche
De ce nu am putut s fim
Perechea nepereche...


Dimineata asta iar miroase a nesomn si a zat de cafea
Si a fum de tigar
M simt suspendat ntre noapte si zi
ntre mine si tine
Timpul arunc-n noi cu secunde
Irosindu-ne
Iar eu ti caut sufletul rtcit poate
n palma mea cersindu-te
Si mi-e team s nu-mi curg printre degete
nainte s-l beau ca pe un drog
Cu arom de vise
Niciodat visate...



De cte ori vntul rsfir petalele uscate
mi spui c apusurile ti se par tot mai aproape
Att de aproape c le poti atinge cu mna
C cerul s-a deschis si din el abia mai plpie
nstelata lumin
Si lutu-ti dospit simte chemarea lutului
Iar tcerile ti vorbesc despre alte tceri
n ntomnata primvar pomii ning zpezi cernite
Troienind gndurile tale printre stropi de nisip
Ultimii din clepsidr...

Se-nalt n zare un capt de pod
Luntrasul te cheam te cheam
Si ngeri de tine ntreab

Te miri de ce atta grab
De ce esti slab si-ti este team
De ce ti-e sufletul rnit si slobod...



Ninge...
Ninsoare slcie
Crri acoperind sub recea mantie,
Rtcesc singur pe marea de gheat,
Frigul m doare,
Suflarea-mi ngheat...


18
M chinui s trag dup mine destinul,
n timpu-acesta-ncremenit
Un edecar al disperrii sunt,
Un proscris rzvrtit.

Ninge ninsoare slcie
Si ngeri se-nalt
Cobornd n sicrie...



Doamne, n ce loc ai pus iubirea?
Pentru c mintea mea este plin de uitare,
Chiar si trupul tu crucificat a fost dat uitrii
Si inima mi-e pustie,
Nu mai plnge, nu mai iart,
Ochii mi sunt plini de noaptea
Unde doar cocosii cnt de trei ori
Si zornie argintii -
Treizeci,
Buzele mele au uitat s murmure,
Iar srutul lor pngreste...

Doamne,
nvat-m iar s iubesc!...



Ce poate fi mai trist n lumea asta
Dect s vezi
Cum lumina din ochii unui copil
Se stinge ncet ncet
Pn devine amintire
C jocul a rmas neterminat
Iar eu am fost mut
La nedumerirea lui...

Faceti liniste!

O liniste att de mare
nct doar fulgii de zpad care cad
Peste pustiul alb
S-mi sparg timpanele...

(Grupaj de poezie, autor George Ioni, Antologia
CuArt, 2013, Editura CuArt, Romnia)


sau
Muritorul, clamndu-i
dreptul da a visa la Nemurire

Gheorghe A. Stroia
Membru corespondent ARA

n cotidian, fat de
evenimentele
derulate pe scara
descendent a
timpului, att
sufletul uman, ct
si sentimentele-i
care eman, au
suferit mutatii
spectaculoase, iar
cnd spunem
spectaculos, nu ne
gndim neaprat la
ceva pozitiv, de
bun augur.
Dimpotriv, febra
care bntuie
tritorul
contemporan este
goana nebun fie dup avere, fie dup preamrire, fie
dup o autoimpus superioritate fat de ceilalti. n acest
tablou, aproape clinic, poezia a suferit si ea mutatii
teribile, ndeprtndu-se tot mai mult de originile sale
divine, de linistea sa inspiratoare, de liniile spectrale
trasate peste destin, linii care aproape ntotdeauna erau
vii colorate, pozitive, sinergice, angelice si, de ce nu,
glorioase. Poetul a fost dintotdeauna un om mai special,
o nis misterioas, prin care poezia - vrsat din
potirele de aur ale muzelor aflate n cerul zeiesc - se
amplifica n stri vibratorii, divine, pe care poetul doar le
transmitea. Poezia a fost, dintotdeauna, o extensie a
realittii, o hiperbolizare a aspectului su teluric, un
fgas prin care sufletele muritoare se ridicau n
providential. Fr ndoial, poezia a fost dintotdeauna
patria aspiratiilor fiecruia, n care sufletele triesc
mpreun dar se separ nedureros, era ntregul vocilor
aceleiasi edenice muzici cntnd omenirii ca un tot, dar
ce puteau fi separate asincopatic deopotriv, era vointa
puternic ce nu cuta neaprat gloria, dar pe care o
cpta ca rsplat a rbdrii.

19
S-au emis ipoteze, conform crora, poezia nu a fost
privit niciodat ca pe o modalitate de expresie literar,
ci ca pe ceva n afara strii literare propriu-zise. n acest
cotidian mai mult dect sufocant, din nefericire
degradant, n pdurile vesnic verzi ale poeziei, cresc din
ce n ce mai multe ciuperci otrvite care, sub nftisarea
unor culori tiptoare sau siluete zvelte, dezgolesc poezia
de absolut tot ce are ea mai nobil, aduc prin vers o
realitate decadent mai mult dect rvsitoare, deseori
sub limita bunului simt. Si culmea, aceste ciuperci sunt
culese de pdurari zelosi si oferite, ca hran, celor care
nu le cunosc si nu pot s le anticipeze nutritivele lor
calitti. Practic, e o otrvire lent si dureroas a
umanului cu subuman, trivialitate, prost-gust,
mondenism exacerbat, oroare, pornografie, aspecte ce nu
pot fi atribuite n niciun caz poeziei veritabile.
n acest contemporan tablou clinic, poezia care si-a
pstrat calittile sale curative originare este din ce n ce
mai greu de gsit si, implicit, de lecturat. Acestei poezii
rarisime a momentului, ce poate fi privit ca pe o insul
vie, nconjurat de un ocean de ap moart, prin care se
poate proba o terapie a vindecrii sufletului bolnav, este
si lirica poetului hunedorean IOAN VASIU. Celebra
sintagm: terapie prin poezie devine o certitudine, sub
mna sa iscusit. Placheta sa de versuri, frumos intitulat
BOLNAV DE POEZIE (Editura Miastra, Tg. Jiu,
2012, 100 pagini) include 63 de astfel de retete, ce pot
trata diversele afectiuni ale sufletului aflat n metastaz:
angoasa, suferinta, singurtatea, dorul de printi, durerea
fat de raiul pierdut al copilriei, nemplinirea visului,
stigmatizarea iubirii, nesiguranta, incertitudinea,
rtcirea, teama de trziu, btrnetea, insomniile de
primvar.
Aproape toate poeziile crtii completeaz o schit de
portret autobiografic, n care se gsesc note explicative
ample sub form de Curriculum Vitae sau prin care
poetul se ntreab Ce vin am? Lirica volumului este
una inspiratorie, motivant, agreabil lecturabil, poetul
descrcndu-si strile n potire de cristal, din care
cititorul poate bea poezia, fr rezerve, nghititur cu
nghititur. Leacul insinuat va invada - n valuri fierbinti
- trupul si va ajunge pn dincolo de suflet, stingnd
dureri mai vechi si substituindu-le cu mugurii unor
bucurii ce vor putea creste ntr-o secund, ct altele n
zece: [] melancolia o nvt s zboare/ adeseori furat
de cte-un gnd/ m pierd prin codrul calmelor cuvinte/
fereastr sunt, deschis, respirnd [] (Curriculum
Vitae, p. 3, op. cit.). Ritmicitate si melodicite, amintind
de filigranele lui Mihai Beniuc. Poetul nu se defineste
numai n raport cu sinele propriu, ci se recunoaste ca
parte a acestei lumi, cu bunele si cu relele ei, creia i
caut leac, prin versuri bogate n esente, prin care
cititorul este invitat s opineze, s-l provoace, s-l
motiveze s mai scrie: [] si dac vreti s-mi scrieti
nu e greu - / sau s-mi telefonati din prietenie/ m veti
afla ucenicind mereu/ n casa denumit poezie... []
(ibid., p. 3, op. cit). n acelasi registru confesiv, se pot
ncadra si poeziile Ce vin am ?!?, Supus Cuvntului,
De gru vorbesc, Iubirea mamei tiat-n felii, Aa sunt
eu, Schi de autoportret.
Ca orice poet ardelean ce se respect, Ioan Vasiu
integreaz cntul viorii sale duioase, imnurilor dedicate
patriei inimii sale, cu munti frumosi si vesnic verzi, cu
ceruri albastre, zmbind a soare sau sclipind n roua
ploii, cu turme urcnd si cobornd piscuri nzpezite
ntr-o ancestral transhumant, cu poieni n care pragul
casei natale astept urme de pasi desculti, cu dorul de
printi, ca siaj de plcut amintire. Acestui trm
minunat, poetul i acord o binemeritat de sacralitate,
fiind pmntul pe care roadele cresc a bunstare, sau n
care mortii plng clipele trecute a vesnicie. Aici, n
inima muntilor, aproape de ruinele imperiului dac, la
poalele Sarmisegetusei, cerurile amintesc de pionieratul
aeronautic sau de nsngeratele doine si balade, cu
strigt rzboinic: noi vrem pmnt (Oct. Goga): []
se-ntorc acas mortii rnd pe rnd/ cu traistele pe umeri
atrnate/ ca niste brazi destoinici rmnnd/ legati n
veci de veci de-ale lor sate [] (Se-ntorc acas morii,
p. 75, op. cit).
Iubirea de tar este, n versul lui Ioan Vasiu, mai vie ca
niciodat. Poemele, cu stihuri construite pe un
polisemantism evident, readuc n atentia cititorului
poezia lui Adrian Punescu, mustind de revolt si
strignd adevruri pe care putini au avut curajul s le
rosteasc. Indiferent dac este vorba despre culorile
drapelului national sau dac se face vorbire despre rnile
fcute pe trupul sfnt al patriei, Ion Vasiu consimte:
[] Destul ai fost fcut de ocar/ Si cizma bolsevic,
ucigas,/ Prea mult fcu grumazu-ti s te doar!/ E
timpul s te-ntorci Moldov acas! [] (Revenirea la
patria mum, p. 79 , op. cit). Patria este, pn la urm,
torta (re)aprins n pieptul revolutionarului (ca n
picturile lui Camil Ressu) sau frumusetea simpl, dar
miraculoas a tranului romn, cntat si de poetul
hunedorean (vezi similitudinea cu pnzele
grigoresciene). n toat aceast efervescent creatoare,
poetul atribuie sensuri mai vechi sau mai noi iubirii, prin
versuri atent construite. Unele dintre ele, romante n
adevratul sens al cuvntului, poart si titluri pe msur
(Roman cntat numai de femei - , Roman
cntat numai de brbai - ). n aceste parfumate
cantonete este cntat femeia, iubita, mama, tara: []

20
femeia visul care ne dezmiard/ femeia visul
dragostei spumos/ femeia foc n stare s ne ard/
femeia drumul strbtut de jos [] (Roman, p. 13,
op. cit). Se resimte, iat, n vers, nflcrarea
shakespeareanului Othelo, combinat cu inocenta unui
Romeo modern.
Fr nicio umbr de ndoial si fr nicio exagerare,
Ioan Vasiu este un bolnav de poezie, un pasionat al
metaforei, ce reuseste s construiasc tablouri mirifice,
revrsate n pasteluri de o frumusete aproape
nelumeasc: Primvar n Ardeal, De gru vorbesc,
Blestemat colind, Toamn transilvan, Casa
printeasc. Purttor al unui rafinament stilistic de
admirat, poetul adun sub titlu generic bine ales al crtii
sale, o suit de specii apartinnd genului liric, trecnd cu
versatilitate de la od la balad, de la pastel la subtitlitti
pamfletice ori aromele tertinelor nipone (Bolnav de
poezie), incumbnd meditatia si combinnd frumusetea
elegiei cu muzicalitatea romantei. O dovad, n plus, a
pedanteriei si romantismului su incurabil. Bolnav de
poezie - per ansamblu - rmne o carte plin de
sperant: n ziua de mine, n lupta cu finalitate, n
iubirea mprtsit, n dragostea si devotamentul filial, n
viitorul pe care ni-l putem construi (nc) singuri. De
asemenea, mesajul profund ce se desprinde din filele
crtii este acela c poetul - pe deplin constient de
resursele sale - ncearc s schimbe, nu att lumea, ct
modul de a o privi sau de a o accepta. Poate, astfel,
chinul efemerei existente umane ar fi diminuat, iar
durerile umanittii cu mult mai usor de suportat. Poezia
lui Ioan Vasiu este, n spet, o poezie romantic, cu o
constructie de sorginte clasic, venind parc din
vremurile cnd poezia suna si rsuna bine. Elemente de
substabt poetic ce pot fi atribuite si operei altor
romantici notorii ai zilelor noastre, nscuti si ei bolnavi
de poezie: albanezul Baki Ymeri, bucuresteanul George
Peagu, cuplul canadiano-romn Florica Batu si Dumitru
Ichim, erudita pot gltean Cezarina Victoria
Adamescu.
Cu o activitate de referint, abordnd mai multe genuri
literare, cu o implicare de exceptie n descoperirea si
promovarea de tinere talente, cu o acerb nevoie de a fi
citit si de a citi, redactorul-sef al Paliei Expres de la
Orstie - Ioan Vasiu - este un valoros poet romn
contemporan. Cu certitudine, valoarea i va fi corect
apreciat, n acord deplin cu meritele celui nscut pentru
poezie sau, mai bine-zis, ale celui pentru care poezia este
un modus vivendi: Pentru c am iubit, druiesc lumii
poemele sufletului meu; i ei, iubirii, un strop de
nemurire din universul vieii mele... (V. Mahok).




Viorel Dianu s-a nscut la
16 iunie 1944, n Brsoiu-
Stoilesti, judetul Vlcea. A
absolvit Liceul Alexandru
Lahovari din Rmnicu-
Vlcea si Facultatea de
Limba si literatura romn a
Universittii Bucuresti. A
functionat ca profesor ntre
anii 1965-2002 la Golegiul
National Radu Greceanu Slatina. A debutat cu poezie n
1960, iar cu proz n 1971. Debut editorial n anul 1979
cu volumul de povestiri Revelaie n Do minor. Prozator.
Membru al Uniunii Scriitorilor din Romnia, din 1989,
Asociatia Scriitorilor Bucuresti.
Opera: Revelaie n Do minor povestiri, Editura
Scrisul Romnesc 1979, Apoteoza Meterului
povestiri, Editura Eminescu 1984, Suplinitorul roman,
Editura Cartea Romneasc 1986, Crucea perpetu
roman, Editura Semne 1995, nlarea roman, Editura
Viitorul Romnesc 1996, Iubiri alese povestiri, Editura
Romnia Press 1998, Ochiul Demiurgului povestiri,
Editura Semne 1999, apte care mai de care povestiri,
Editura Semne 2000, Bucurai-v i v veselii roman,
Editura Vinea 2004, Cimigiu forever povestiri,
Editura Vinea 2006, Cntarea Patriarhului roman,
Editura Vinea 2009, La Apostolul roman, Editura
Dacia XXI 2012, Fantezii iluminate povestiri Opera
Omnia, Editura Tipo Moldova 2013, Priveliti
contemporane romane Vol. I-III Opera Omnia, Editura
Tipo Moldova 2013, O, ce lume minunat! roman,
Editura Tracus Arte 2013.
Colaborri la reviste: Romnia literar, Viaa
Romneasc, Luceafrul, Literatorul, Contemporanul.
Ideea european, Contrapunct, Suplimentul literar-
artistic al Tineretului Liber, Ramuri, Arge, Art-
Panorama, Scrisul Romnesc, Convorbiri literare,
Dacia literar, Vatra, Bucovina literar, Hyperion,
Actualitatea literar, Oglinda literar, Agora literar-
artistic etc.
Referine la oper: Laurentiu Ulici, Ion Bogdan
Lefter, Ioan Lascu, Dan-Silviu Boerescu, Mircea Moisa,
Ioan Stanomir, Simion Brbulescu, Horia Grbea, Alex
Stefnescu, Florin Mihilescu, Eugenia Tarlung,
Gabriel Cosoveanu, Paul Aretzu, Dumitru Augustin
Doman, Stefan Dimitriu s. a.


21




Cap. 4
Spiritul lupului se trezete n neamul romnesc
Motto: ... cred c focul este agentul care produce n
esen, prin formele pe care le poate lua, toate
schimbrile sau transformrile care au loc n lume.
Focul este mijlocul cel mai rapid de transmutare
profund calitativ a omului, cci sufletul omului este
fcut din focul cel mai subtil, focul viu. (din Cartea
Lui Zamolxe, NEM, 5, 130-131).
Au mai trecut zilele si Zian se gndea s plece.
- D-api frate Iulian eu doresc s merg acas curnd cu
voia fratilor.
Aici am deprins nvNtur domneasc si voi cobor de
la munte s o dau si altora nsetaNi de adevr. Calea
vietii mele abia ncepe si sunt suflete nsetate de lumina
focului sacru al strbunilor.
- Cu bine s mergi de la noi, cnd vei voi. Dar as vrea
s-ti mai art ceva, un grup de oameni, brbati, femei si
copii care triesc dup legea strbun.
- Mai exist oare asa ceva? Credeam c doar rohmanii
mai tin legea cea veche a neamului.
- Vei vedea. Dar va trebui s cltorim iarsi. Locul este
departe de aici.
- Bine frate Iulian. Sunt gata, as pleca chiar si mine.
- Asa vom face. Le voi spune si fratilor hotrrea
noastr.
Seara, ca de rmas bun, s-au strns toti la un foc sacru
dacic. Si au mai vorbit.
- Frate Zian, timpul trezirii neamului romnesc acum se
naste, i-a spus Genaru. Ai treab de fcut, dar cu voia
strbunilor vei izbndi.Trebuie doar s pui scntei n
sufletele romnilor, apoi nimeni nu va mai putea opri
focurile vii aprinse n suflete. Tainele ce ti le-am
mprtsit noi aici sunt salvarea neamului.
Zian a nchis ochii. Prin minte i s-a perindat istoria
zbuciumat a neamului romnesc si suferinttele grele
ndurate. Ridicarea din genunchi a poporului meu, asta
doresc! Si o voi face! si-a spus.
Au trecut zilele. Zian si Iulian au mers n nordul Olteniei
si i-au ntlnit pe oamenii care vietuiau dup legea
strbun, brbati, femei si copii. Si unii erau monogami,
alti brbati erau poligami si unele femei
erau poliandre, trind n armonie asa cum le era firea
omeneasc dat de Dumnezeu si cum mosteniser de la
strmosii daci. Au stat printre ei doar cteva zile si cnd
au cobort au mai vorbit.
- Am fost si sunt pe deplin uimit de acesti oameni. Oare
ce menire s
aib ei? a ntrebat Zian.
- I-ai cunoscut pe copiii soarelui, i-a spus Iulian. Viata
ce o triesc ei este pild vie pentru viitorul romnilor.
Sigur c nu toti romnii se vor retrage s triasc la tar
precum copii soarelui, dar principiile dup care se
conduc ei vor fi cele urmate de romnii viitorului si de
alti oameni din lume. Vedem cu prisosinN c de la noi
va porni noua renastere a omenirii, tot asa cum n
vechime a avut loc tot la noi prima renastere, cea dat
lumii de ctre ngerii veghetori. Oamenii pe care i-ai
ntlnit au n ei spiritul luminos al lupului, ei cunosc
multe secrete despre lupi. Dar vom mai vorbi si alt dat
despre ei si despre omul care a pornit viaNa acestei
comunitti, pe nume Arian Lupu. Acum vreau s te las
cu bine frate. Zian si Iulian s-au desprNit si Zian a mers
acas.
ntr-o zi Dumnezeu i-a trimis lui Zian n cale un om tare
nemultumit de viaNa romnilor. l chema Gligor si tria
la Brad n MunNii Apuseni.
Au povestit si Gligor i-a spus:
- Domnule Zian, parc este o pedeaps pe neamul
romnesc s sufere de veacuri mpilarea si robia
sufletelor. Si astzi politicienii romni poporul. Oare
vom putea odat scpa de asta? Oare ce putem
face s ne ridicm din genunchi la lumin?
- Trebuie chemate spiritele de lumin ale strbunilor
neamului. Si fiecare romn, care crede n aceasta, s o
fac n prezenta focului sacru dacic. Sunt mulNi romni
care-si au ca modele oameni bravi din istoria neamului.
Pe aceia s-i cheme s se manifeste cu spiritele lor de
lumin n neamul romnesc. Tu, de pild, n cine crezi
Gligore? Pe cine admiri cel mai mult dintre strbuni?
- Pe crisorul munNilor, domnul nostru Avram Iancu.
As vrea s am putere cum a avut el, s fac ceva bun
pentru neamul romnesc.
- Vei avea dac m crezi n ceea ce as dori s urmm
mpreun. Vom la ebea si acolo vom trezi duhul
Iancului.
- Te cred domnule Zian. Sunt gata!
Si cei doi au pornit spre ebea. Era o zi linistit si la
gorun nu se afla nimeni.
- Iat gorunul Iancului, i-a zis Zian. A sosit timpul s fie
scuturat. Si iat cum vom face, voi aprinde lng gorun
cteva lumnri, iar tu scuturi gorunul pe cnd repeNi
dup mine cuvintele Iancului, care sunt scrise pe aceast
plac de lng copac.

22
Zian a pregtit lumnrile, le-a aprins si i-a spus lui
Gligor:
- Suntem gata. S scuturi acum arborele.
Gligor s-a apropiat de gorun, l-a cuprins n braNe ct a
putut de mult.
Si cu puterile lui omenesti a scuturat gorunul Iancului
repetnd cu voce tare ceea ce spunea Zian: Si de va
veni dusmanul, s v ia pmnt si drept, romni scuturati
gorunul, ca din somn s m destept.
Au fcut aceasta de trei ori. Gligor lcrima. Apoi Zian i-
a mai spus:
- Acum cheam spiritul Iancului s intre n tine. Cu
puterea dat de focul sacru al acestor lumnri, asa va fi.
Peste Gligor au cobort spiritele strbunilor. Lacrimile-i
curgeau pe obraji si a vorbit:
- Chem aici, la focul strmosesc, lng gorunul lui
Avram Iancu, spiritul lui de dreptate si adevr s intre n
mine. Fie ca s am puterea Iancului s aduc lumin
neamului meu romnesc. Si Dumnezeul
strbunilor si fie mereu cu mine! Doamne, ascult-mi
ruga fcut din adncul inimii mele!
Si au stat n liniste. Iat cum ne trezim n Dumnezeu la
dreptate si adevr si-a spus Zian. n tot omul de rnd,
poate renaste spiritul de cutezant al strmosilor
neamului romnesc. Si Dumnezeu e cu noi!. Au mai
trecut cteva luni de zile. Strbunii din ceruri vegheau
poporul zeilor si treptat s-au aprins focuri dacice n toat
tara, pe munti si vi, pe cursul apelor si la Marea
Neagr. Vetre, altare si temple au fost construite la
poalele Vulcanului, la Uibresti, Mesteacn, Scrmb,
Detunata si n alte locuri tainice din tar.
Spiritul dacilor a renscut si cu el lumina faptelor
bune. Domnul Dumnezeu si trimisese oamenii cu
menire aparte pentru ridicarea din genunchi a neamului
romnesc, pe Ariana Orsa, cea care a chemat sufletele
strbunilor la Scrmb, pe Iancu Uibrescu la Uibresti,
pe Constanta Lupu la Vulcan, Muntele de foc, pe Ileana
Bucur la Vidra de Sus, pe Ovidiu Costoboc la
Mesteacn, acolo unde fusese odat cetate dacic, pe
Sandu Tulcan la Scrmb, Altarul Zeilor, pe Aritia
Cmpeanu la Detunata, Templul de foc al Lui Zamolxe.
Sufletele romnilor, plecati n strintate, se trezeau si
ele, se activase memoria ancestral a neamului.
Sngiorzan era un romn umblat prin multe locuri din
lume. Trise un timp n India, unde nvtase tainele
focului sacru al arienilor vedici.
De cNiva ani Sngiorzan revenise n Romnia din
Austria, unde sttuse n orselul Sankt Georgen im
Attergau. Si era hotrt s cheme spiritul Marelui Lup
Alb s intre n oamenii care simteau romneste.
Soarele rsrea de dup culmile Scrmbului. Razele,
nvesmntate n culorile curcubeului, trimiteau sgeti de
lumin peste Altarul Zeilor,
cum i se mai spunea localitNii.
Sngiorzan a sosit la Scrmb, pe la timpul prnzului,
mpreun cu Iancu Uibrescu. Felicia Florescu le-a gsit
loc de gzduire la casa lui Deniz si Soniei. Mai trziu a
venit si maestrul Iorgovan cu familia.
Sngiorzan a dat ocol zonei ntlnind pe altii anume
veniti pentru ritualul focului sacru dacic, ce va fi aprins
la Altarul Lui Zamolxe. Era ncredintat c cele ce vor
urma sunt voinNa zeilor, aici n acest loc binecuvntat
de Dumnezeul strmosesc.
Dup-amiaz a sosit la Scrmb si Zian, nsotit de
soborul preotesc dacic. n seara zilei si noaptea a avut
loc ritualul nlttor al focului sacru. Maestrul Gheorghe
Iorgovan, om din neamul uriasului Iorgovan, a cntat la
org ntoarcerea dacilor.
Si a doua zi Sngiorzan a vorbit pe ndelete cu Sandu
Tulcan.
- Drag prietene, trim un timp de exceptie, i-a spus
Sandu. Am
sentimentul c se termin o lume si ncepe alta.
- Si ai mare dreptate. Afl c, de aici de la noi, de pe
pmnturile romnilor, va ncepe marea schimbare la
faN a lumii. Omenirea se afl azi ntr-un mare impas si
a sosit vremea scadentelor.
- Simt cu tot sufletul cum un foc viu cuprinde inimile
oamenilor pe care i cunosc ndeaproape. Cum putem
oare ntelege aceast trire nlttoare?
- Afl c n oamenii acestor locuri se trezeste treptat
spiritul Marelui Lup Alb. Sunt nc foarte putini cei care
simt asta, dar vor fi din ce n ce mai multi romnii care
vor merge pe calea drepttii si adevrului. Si vor fi mari
schimbri n Romnia, n Europa si n lume.
- M ntreb ce se va ntmpla oare cu Europa de vest? a
mai ntrebat Sandu Tulcan. Se tot vorbeste despre
decadenNa Occidentului.
- A sosit timpul pltilor faptelor din trecut, a zis
Sngiorzan. Trim vremea descompunerii si apusului
culturii actuale a Occidentului, care de-a lungul
secolelor s-a folosit de altii pentru a-si duce viata n
opulent. Cultura occidental oglindeste nvtturile
religiei iudeocrestine si atta timp ct va fi legat de
aceast religie va avea soarta ei.
Occidentul a dezvoltat habitatul uman spoliind mediul si
distrugnd natura, urmnd preceptele biblice, precum c
omul este stpnul naturii si poate face ce vrea cu ea.
Aceast directie gresit, desi pe parcurs a adus beneficii
europenilor occidentali, nu putea dect s se nfunde.

23
Dar ntreaga Europ poate nflori pe alte baze, acum n
formare.
Vara era n toi si Sngiorzan a ajuns cu bine la Bucium
Sasa, la Muntele Detunata. Templul Lui Zamolxe de la
Detunata fusese construit anul trecut, cnd Sngiorzan si
ConstanNa Lupu au urcat spre muntele Detunata si
nainte de pdure si zona pietrelor prvlite au gsit
locul potrivit pentru construcNia templului. Atunci
Sngiorzan btuse un trus pentru a marca zona central
si mai apoi templul a fost construit de Iancu Uibrescu,
trimisul cerului.
Seara se apropia si Gabriel Machidon a sosit cu tortele.
Ritualul focului sacru dacic condus de Zian s-a ridicat
pn la cer, aducnd pe limbile de foc duhurile
strbunilor daci.
Acolo, la focul sacru dacic, Sngiorzan a chemat pentru
prima oar,
spiritul Marelui Lup Alb s intre n sufletele romnilor:
Doamne, f ca duhul Marelui Lup Alb, pzitorul
neamului romnesc, s intre n sufletele romnilor si asa
s nceap marea lupt a luminii contra ntunericului n
aceste zile ale marii schimbri la fa a lumii. Tot asa
fcuse si n India, n MunNii Himalaya, unde cu ani n
urm chemase spiritul Marelui Preot Deceneu s revin
printre romni. Si cnd ritualul s-a terminat Sngiorzan
le-a vorbit celor adunati:
- Astzi ne-am aflat toNi n prezenta focului sacru dacic,
principalul mod de trezire a neamului romnesc. Aceast
trire curt sufletul.Invit pe cei dornici s intre n
Ordinul Cavalerilor Zamolxieni, frtie de dreptate si
adevr, s repete dup mine jurmntul fcut aici la
focul viu. ntindem acum minile cu palmele spre focul
sacru si repetm ntocmai cuvintele ce urmeaz.
Si Sngiorzan a spus rnd pe rnd cele patru jurminte,
asa cum se gseau scrise n Cartea Lui Zamolxe. Si le-a
mai vorbit celor prezenti:
- Acest jurmnt al cavalerilor zamolxieni innobileaz.
De acum, cei care l-au urmat, se pot numi arieni. Si
NineNi minte c a fi arian nu nseamn c apartii unui
anumit popor, unei anume rase, sau c acel om are
caracteristici fizice aparte. A fi arian este o stare de
spirit de noblee uman, de demnitate, curaj si
nelepciune, calitti umane artate limpede n Cartea
Lui Zamolxe, revelatia colectiv a neamului romnesc,
cartea care va schimba lumea. Cititi-o si luati aminte.
Luna strlucea puternic pe cerul de la Muntele Detunata.
Se auzeau psrile noptii, duhurile pdurii hlduiau si
oamenii s-au retras rnd pe rnd de la Templul Lui
Zamolxe.
n seara aceea Sngiorzan a vorbit cu Machidon.
- Parc ceva deosebit s-a ntmplat n seara asta, fat de
altele la care am luat parte, a spus Machidon. Ce oare?
- A fost chemat spiritul Marelui Lup Alb s se manifeste
n neamul romnesc, i-a zis Sngiorzan. ncepe marea
btlie, pentru dreptate si adevr, n lumea pmntean.
De acum nainte oamenii cu sufletele curate s continue
s cheme, la focul sacru dacic, duhul Marelui Lup Alb si
lumea va fi curNit pn n decembrie 2032. Asta stim
din profetiile de pe timpul zeului Zamolxe.
- Cum s-a fcut aceast cerere m ntreb? Cine poate
chema un spirit sa de puternic ca cel al Marelui Lup
Alb? a mai ntrebat Machidon.
- Oricine o poate face la focul sacru dacic. Este nevoie
de adnc devotiune si aceast trire este extrem de rar.
Dar, cu timpul, ct mai multi oameni vor avea cerul
deschis si vor putea chema fortele lumii de dincolo s
schimbe lumea pmntean. Deja exist suflete de ngeri
coborte pe pmnt. Acesta este secretul.
- Fie precum spui, a zis Machidon. Hai acum s ne
culcm.
A mai trecut vremea si Sngiorzan a primit un mesaj de
la Sandu Tulcan. I se fceau cunoscute cuvintele
testamentare lsate de Aritiei Cmpeanu, prin
intermediul sufletului ei pereche, profesorul Troian.
Aritia avusese n suflet spiritul zeitei Vesta a dacilor,
zeiNa focului trimis de Dumnezeu s lumineze neamul
romnesc: .. Cerul si Pmntul. nvai s privii
nainte. Iar noi, toi, s deslusim enigma omului
nemuritor care suntem.
ntelegem mesajul Aritiei dat lumii: Oamenii aflai
ntre cer si pmnt, s nvee s priveasc nainte
spre cer si asa vor deslusi taina omului nemuritor.
Ianuarie, anul 2014.

n SUA a aprut
autorul este un jurist, matematician
autodidact din Romnia
Mircea Monu

La prestigioasa editur american Educational
Publisher Inc. din orasul Columbus, capitala statului
federal Ohio, a aprut o enciclopedie dedicat unor
notiuni de tip Smarandache din matematic cele din
Teoria Numerelor (cei interesati pot accesa aceast
lucrare valoroas la urmtoarea adres electronic de
serviciu al lui Florentin Smarandache:

24
http://www.gallup.unm.edu/~smarandache/Encyclopedia
SmNotions.pdf)
Cel care a introdus aceste notiuni matematice
care i poart numele, este vlceanul Florentin
Smarandache, nscut la 10.12.1954 n Blcesti,
absolvent al Liceului Pedagogic din Rmnicu Vlcea,
sef de promotie al Faculttii de Stiinte, Sectia
Informatic, a Universittii din Craiova, acum profesor
universitar doctor la Facultatea de Matematic si Stiinte
a Universittii New Mexico din orasul Gallup, statul
federal New Mexico, din sud-vestul SUA, cu dubl
cettenie, romn si american, despre ale crui realizri
stiintifice, dar si literare (fiind fondatorul
Paradoxismului o miscare de avangard creat n
1980 n Romnia, chiar n Blcesti, si devenit
international, dup 1990!), ziarul nostru a publicat n
mod constant de 10 ani, dnsul fiind, corespondent
onorific al cotidianului Monitorul de Vlcea.
Marius Coman
Un jurist ntors la prima sa
dragoste matematica!
Fiind vorba despre
opera unui paradoxist, autorul
acestui volum enciclopedic de
matematic, de 136 de pagini, n
mod paradoxal, nu este un
matematician de profesie, ci
jurist!
Da, ati citit bine, Marius
Coman, nscut n 25.12.1968, n
Ploiesti, olimpic la matematic n clasele gimnaziale,
desi a urmat Liceul de Matematic-Fizic Mihai
Viteazul din Ploiesti, a avut nesansa de a avea n liceu
profesori de literatur si de istorie cu mai mult har dect
cei de matematic, asa c a schimbat macazul (vorba
ceea: A-ntors-o, ca la Ploiesti!) si a absolvit
Facultatea de Drept a Universittii Romno-Americane
din Bucuresti, pe care a terminat-o n avans, pentru c
reusit s aplice cu succes formula 2 n 1, promovnd
ntr-un singur an examenele anilor III si IV de studiu,
dup care a urmat un masterat n Drept comunitar si
international la Universitatea Nicolae Titulescu din
Bucuresti, promovat cu media 9,50.
Nu a lucrat ns ca jurist, ci ca redactor de
carte juridic, la o editur bucurestean. Dar, pe parcurs,
si-a redescoperit pasiunea pentru matematic, astfel c,
pentru a reveni la dragostea dinti, a renuntat la
programul ntreg de lucru de la editur si a devenit doar
colaborator al acesteia. Astfel a putut s acorde
matematicii o bun parte din timpul su n principal
Teoriei Numerelor si n special numerelor prime si
pseudoprime.
A publicat pe site-ul viXra.org (o arhiv
stiintific electronic) 36 de articole de matematic si 61
pe site-ul oeis.org (On-Line Encyclopedia of Integer
Sequences Enciclopedia online a sirurilor de numere
ntregi).
Avnd experienta unui redactor de editur, stia
cum se redacteaz o carte, astfel c a ndrznit s scrie o
prim carte cu caracter enciclopedic, care trateaz un
sector din Teoria Numerelor cel al numerelor ntregi,
intitulat Enciclopedia matematic a claselor de numere
ntregi. Cartea i-a fost publicat, n limba romn, n
anul 2013, de ctre o prestigioas editur stiintific din
SUA: Educational Publisher Inc. (Editura
educational) din Columbus, Ohio.
Apropo de Teoria Numerelor, din ce-ati nvtat
n scoal, poate v mai amintiti c exist numere reale,
numere imaginare, numere complexe, numere ntregi,
numere fractionare, numere pare, numere impare,
numere pozitive, numere negative, numere rationale,
numere irationale si v ntrebati dac este rational s
existe o disciplin matematic numit chiar Teoria
Numerelor.
Dac accesati pe viXra aceast carte, v veti
cruci cnd veti vedea cte tipuri (clase) de numere
exist, dintre care mentionez numai cteva, cu denumiri
mai deosebite, ca s nu spun stranii: numere
abundente (si colosal abundente; extrem
abundente; superabundente), amiabile (si quasi-
amiabile), aspirante, belgiene, briliante,
deficiente, egiptene, excesive, extravagante,
fericite, figurative, frugale, intangibile,
interesante, logodite, maleabile, minunate,
narcisiste, nefericite, neobisnuite, neuniforme,
norocoase, ondulatorii, perfecte (si aproape
perfecte; hemiperfecte; hiperperfecte;
multiperfecte; pseudoperfecte; quasi-perfecte;
semiperfecte; superperfecte), persistente,
potrivite, practice, prietenoase (att de
prietenoase, nct s-au mprietenit si cu Florentin
Smarandcahe, care a introdus un nou tip: perechi de
numere prietenoase Smarandache!), primitive,
rectangulare, regulate, risipitoare, rotunde,
sociabile, solitare, sublime, triunghiulare,
umile, uniforme si numere vampir!
La acestea se mai adaug un lung sir de clase
care poart nume de matematicieni care ncep cu
aproape toate literele alfabetului (lipsesc doar cinci
litere: I, Q, V, X si Z).

25
La numerele prime si la cele pseudoprime mai
apar 55 de clase, dintre care amintim pe cele cu denumiri
mai deosebite de clase de numere prime: numere
asigurate, circulare, echilibrate, elitiste,
gemene, izolate, plate, sexy, slabe, subtiri,
tari, titanice si verisoare!
Asa c, e clar c ati rmas cu gura cscat si c
este nevoie de o Teorie a Numerelor, chiar dac
aceasta nu ar reusi s v-o-nchid sau v-ar deschide-o si
mai mult!
Indiferent de situatie, s mai precizm c
celebrul matematician (fizician si astronom) german
Carl Friedrich Gauss (1777-1855), cu contributii
fundamentale n teoria numerelor, n analiza matematic,
n geometria diferential si n statistic, supranumit
Printul matematicienilor si Regele cifrelor, a spus c
Teoria Numerelor este regina matematicii.
Printele Teoriei Numerelor este considerat a
fi matematicianul francez Pierre de Fermat (1601-1665).
ntlnire pe Internet cu un doctor n Teoria
Numerelor!
Cum nu poti s navighezi prin Oceanul
Numerelor fr s dai si de Numerele Smarandache,
juristul pasionat de Teoria Numerelor, ncntat de cte
Notiuni Smarandache a ntlnit n acest domeniu, l-a
abordat pe acesta prin Internet, cu att mai mult cu ct
teza de doctorat al lui Florentin Smarandache a fost chiar
din Teoria Numerelor!
Astfel, pasionatul matematician amator, care stia
c n Oceanul Atlantic exist o mare, numit Marea
Sargasselor, a descoperit c si n Oceanul Numerelor
exist o mare Marea Notiunilor Smarandache, deci a
considerat c este normal s redacteze o enciclopedie
despre notiunile Smarandache din Teoria Numerelor.
n cele patru pagini ale prefetei crtii sale,
intitulate Enciclopedia matematic a notiunilor de tip
Smarandache din Teoria Numerelor, vol. 1, autorul
justific necesitatea unei asemenea crti. n esent, prin
aceast enciclopedie se ncearc a se aduna la un loc
lucrrile matematice ale lui Florentin Smarandache din
Teoria Numerelor si lucrrile matematicienilor din
ntreaga Lume, inspirate de notiunile Smarandache.
Datorit vastittii domeniului, s-a considerat c o
asemenea enciclopedie nu poate ncpea ntr-un singur
volum, ci n mai multe.
Acest prim volum este structurat n sase prti:
prima cuprinde sirurile si seriile tip Smarandache; a
doua functiile si constantele tip Smarandache; a treia
conjecturi asupra notiunilor Smarandache si conjecturi
asupra teoriei numerelor datorate lui Florentin
Smarandache [conjectur = ipotez, prezumtie n
matematic, este o afirmatie despre care se crede c este
adevrat, dar nc nu a fost demonstrat (exemplu de
conjectur: n orice triunghi, suma unghiurilor
interioare este de 180
0
)];
a patra teoreme asupra notiunilor Smarandache si
teoreme asupra teoriei numerelor datorate lui Florentin
Smarandache; a cincea criterii, formule si algoritmi de
calcul datorate/datorati lui Florentin Smarandache; a
sasea probleme nerezolvate cu privire la notiunile
Smarandache si probleme deschise din teoria numerelor
datorate lui Florentin Smarandache.
n scurta postfat, intitulat O infinitate de
probleme privind Functia Smarandache, autorul,
pornind de la un articol al lui Florentin Smarandache, n
care se combtea afirmatia matematicianului polonez
Waclaw Sierpinski (1882-1969) c Dac Omenirea ar fi
vesnic, ar rezolva problemele nerezolvate din
matematic, afirm c ntruct lista sirurilor de
numere legate de proprietti speciale este potential
infinit, se poate construi, doar cu o singur ntrebare, o
infinitate de probleme nerezolvate..
Volumul mai cuprinde dou anexe, notate cu
A si B.
Anexa A cuprinde lista a 20 de tipuri de numere
care poart numele lui Florentin Smarandache: numere
Smarandache, numere Smarandache consecutive,
numere Smarandache-Wellin, numere Smarandache-
Fibonacci, numere Smarandache-Radu, numere
prietenoase Smarandache, numere prime prietenoase
Smarandache, numere pseudo-Smarandache (de
primul tip si de al doilea tip), numere gresite
Smarandache, numere neputincioase Smarandache,
numere simple Smarandache, numere rele
Smarandache, numere primitive Smarandache,
numere Erds-Smarandache, numere Goldbach-
Smarandache, numere Smarandache-Vinogradov,
numere perfecte Smarandache (si complet perfecte
Smarandache) si numere Smarandache-Ulam.
Anexa B cuprinde o propunere de noi notiuni de
tip Smarandache, care constituie contributia original a
lui Marius Coman: Divizori Smarandache-Coman
(DSC) si 7 probleme deschise legate de acesti divizori.
Stabilirea acestora are la baz pasiunea lui Marius
Coman pentru numerele pseudoprime Fermat, n mod
special pentru numerele Carmichael si pentru
numerele Poulet [atentie: Paul Poulet (1887-1946) a
fost un matematician autodidact belgian, cu cteva
contributii importante n Teoria Numerelor)!].
Enciclopedia se ncheie cu sase pagini de
bibliografie, care cuprinde titlurile a: 9 crti si 16
articole ale lui Florentin Smarandache; 21 de crti si 88

26
de articole ale diversilor autori si coautori din ntreaga
Lume despre notiunile Smarandache.
n ncheiere, mi se pare necesar o mic
precizare: parcurgnd aceast carte, precum si lista
articolelor lui Marius Coman, avnd n vedere si
celelalte dou crti de matematic ale sale, sintagma
matematician amator, pe care am folosit-o la un
moment dat, mi apare ca inadecvat, pentru c i poate
duce pe unii dintre cititori la ideea de lips de
profesionalism a matematicianului, chiar dac eu am
avut n vedere sensul latin al adjectivului amator,
adic sintagma nseamn iubitor de matematic.
Avnd n vedere c el nu a absolvit o facultate de
matematic, mai corect ar fi s spun despre dnsul c
este un matematician autodidact pasionat de Teoria
Numerelor, omologat de o prestigioas editur
stiintific american.



Prof. univ. dr. Gavril Sonea
n China n 1978 au fost puse bazele politicii
de reform si de deschidere ctre exterior. Drept efecte
nemijlocite ale nfptuirii lor, ncepnd din deceniul
urmtor, 1981-1990, aceast tar a beneficiat de mai
multe investitii strine directe dect orice alt tar n
curs de dezvoltare. Mai mult, ntre anii 1993 si 1995,
fluxul de investitii strine spre China a fost al doilea n
lume, fiind depsit numai de investitiile strine realizate
n Statele Unite. Redm n cele ce urmeaz unele din
caracteristicile si orientrile noi ale politicii statului
chinez, de dup 1978, n domeniul investitiilor strine n
economie, ale cror motivatie stiintific si principii
izvorte din interesele permanente ale ntregii natiuni,
sunt vitale a fi incluse, n forme adecvate, n actuala
legislatie n domeniu a statului romn, pentru limitarea
continurii jefuirii lui de ctre investitorii strini si
pentru a crea conditiile optime menite s asigure
relansarea dezvoltrii reale a economiei noastre
nationale ntr-un timp predeterminat.
Caracteristici ale politicii statului chinez
in domeniul investiiilor strine in economie
1) Contrar nevoii acute de capital financiar si
fluxului continuu de investitii strine spre China, n anii
de dup 1978 statul chinez nu permite un acces liber al
investitiilor pe piata sa. Fiecare propunere de investitii
este examinat de autorittile publice chineze, care decid
dac investitia este n interesul Chinei si, n cazul n care
au rezerve cu privire la acest lucru, negociaz cu
investitorul potential pentru a ncerca s mbuntteasc
cstigurile partenerilor chinezi, sau, n cazuri extreme,
interzic chiar investitia respectiv. nainte ca propunerile
s ajung la autorittile publice centrale, n mod
obisnuit, companiile strine au participat deja la
negocieri prelungite (de multe ori pe durata a ctiva ani)
cu companiile chineze si cu autorittile provinciale.
Faptul c un volum de investitii att de
semnificativ a intrat n China, n ciuda procesului foarte
laborios de penetrare a pietei acestei tri, se datoreaz
motivatiilor puternice pe care le au companiile strine
pentru a-si desfsura activitatea n China. Dintre ele,
extinderea pietelor companiilor strine pare a fi
motivatia major. Un studiu din anul 1996, care viza 500
de companii canadiene cu investitii n China, a indicat
faptul c 85 la sut dintre acestea au investit pentru a
avea acces pe piata chinez. Companiile strine sunt
atrase de mult vreme de potentialul pietei chineze,
datorit numrului foarte mare de locuitori si deci de
potentiali consumatori. n plus, pe lng faptul c
populatia Chinei a depsit, deja, 1,3 miliarde de
locuitori, puterea de cumprare a acesteia a crescut
datorit cresterii economice mai rapide.
n anii 80, spre exemplu, cresterea medie anual
a productiei Chinei de 14,4 la sut a fost cea mai ridicat
n rndul celor mai puternice 50 de economii ale lumii.
Aceast crestere s-a reflectat n sporirea cheltuielilor de
consum. Concomitent, n toti anii de dup 1978, China a
cheltuit sume enorme de bani n proiecte de
infrastructur, de centrale electrice, de autostrzi si
magistrale de cale ferat, de retele de metrou ntr-o serie
de orase. Drept urmare, asa cum arata prognozele, China
se va numra n curnd printre cele mai mari economii
din lume, dup criteriul parittii puterii de cumprare.




27
2) Guvernul chinez duce o politic de limitare a
importurilor, ceea ce determin companiile strine s
apeleze la investitii, mai curnd dect la exporturi, dac
vor s ptrund pe aceasta piata. Mai mult, atunci cnd
companiile strine si depun ofertele pentru adjudecarea
unor licitatii pentru proiecte din domeniul infrastructurii,
cstigtorul licitatiei poate fi desemnat pe baza faptului
c asigura un transfer de tehnologie pentru a produce o
bun parte din echipament n China. n consecint,
China duce att o politic de substituire a importurilor,
ct si o politic comercial de dezvoltare a exportului.
China a dus o politic de acoperire a nevoilor pietei din
productie proprie, n primul rnd din motive politice si
culturale. Mai mult, se argumenta c economia chinez
are un potential att de mare nct poate s produc pe
plan local aproape orice produs.
Desi dimensiunea pietei reprezint principalul
motiv pentru a investi n China, companiile au fost
atrase si de resursele acestei tri. De exemplu, au existat
investitii substantiale n exploatarea si prelucrarea
petrolului si crbunelui, iar aproape 20 la sut din
investitiile americane n China s-au fcut n industria
petrolier. n plus, companiile au privit China ca pe o
surs de fort de munc ieftin, n special n conditiile n
care, n alte tri din Asia, precum Singapore, Hong Kong
si Taiwan, somajul a sczut si, drept urmare, aceste tri
nu au mai putut fi considerate drept furnizoare de fort
de munc ieftin.
3) n anul 1979 statul Chinez a promovat
Legea privind asocierea dintre capitalul chinez i cel
strin, a nfiinat zone libere, unde companiile strine
primeau faciliti pentru a investi dac demonstrau
c ntreaga producie va fi exportat.
De asemenea, companiile strine puteau s se
asocieze cu cele chineze pentru a vinde pe piata chinez;
oricum, propunerile pentru astfel de asocieri erau
analizate mai serios si erau aprobate numai dac serveau
unor interese nationale de prim ordin, pentru care China
trebuia s caute ajutor n exterior. Treptat, a crescut
dependenta Chinei fat de economia mondial. China a
mrit numrul zonelor libere, permitnd functionarea
ntreprinderilor cu capital integral strin. Totusi, acestea
sunt nc rare, deoarece: (a) companiile strine si dau
seama c vor fi tratate de ctre autorittile publice
chineze cu mai mult severitate, iar (b), ele sunt obligate
s se confrunte cu birocratia, mai mult dect partenerii
lor chinezi. De subliniat faptul c, n mod obisnuit, n
China, investitiile iau forma asocierilor (joint-
venture), n care partenerul strin detine 49 la sut, iar
cel chinez 51 la sut, la fel ca n Romnia nainte de
1990.
Pasii care trebuie urmati pentru a obtine aprobarea
crerii unei asocieri in China sunt prezentati, pe scurt, n
continuare.
i) Potentialii parteneri ai companiei strine
redacteaz o scrisoare de intentie care cuprinde un
proiect al viitorului contract.
ii) Partenerul chinez nainteaz superiorului sau
administrativ o propunere care include si un studiu de
fezabilitate preliminar, propunere care este, apoi, remis
autorittilor locale sau nationale, n functie de
dimensiunile investitiei.
iii) De ndat ce propunerea este aprobata de
ctre autoritti, investitorii propusi trebuie s realizeze
studiul de fezabilitate, care trebuie s cuprind: tipul si
volumul productiei, piata vizat, prognoze privind
vnzrile, necesarul de echipament, infrastructura si
forta de munc, precum si necesarul de devize strine,
prognoza.
iv) Partenerii concep si redacteaz contractul,
informnd n acelasi timp autorittile cu privire la ceea
ce contine acordul.
v) Acordurile sunt prezentate autorittilor
centrale sau celor locale spre aprobare.
vi) n termen de o lun de la aprobare (care
stipuleaz un termen limit pentru realizarea investitiei),
asocierea trebuie nregistrat pentru a obtine o licent de
afaceri. Dac termenele limit nu sunt respectate,
investitorul este posibil s plteasc dobzi, sau s
compenseze pierderile rezultate.



4) Chinezii sunt ncntati de avansul tehnologic
al strinilor, dar le este team de contaminarea culturii
lor. Desi multe criterii sunt luate n considerare atunci
cnd companiile si autorittile chineze aprob sau
resping propunerile de investitii, n realitate s-a pus
accentul pe obtinerea a dou mari avantaje din investitia
respectiv. Acestea sunt: transferul de tehnologie ntr-un
sector industrial de maxim important si generarea de
exporturi.

28
Generarea de exporturi aduce Chinei valuta
necesar pentru a plti importurile mereu crescnde
necesare dezvoltrii. Transferul de tehnologie
mbuntteste posibilittile viitoare de export si sporeste
sansele ca firmele chineze s devin n viitor
competitive pe plan global, fr a mai depinde de
parteneriatul cu companiile strine. Avantajele
mentionate, urmrite de China, nu coincid, ns,
ntotdeauna cu obiectivele investitorilor strini, respectiv
cu obtinerea de beneficii anume din investitii sau cu
cresterea cotei de piat a acestora, situatie care face ca
initierea si continuarea cu succes a unei investitii strine
n China s devin o adevrat provocare. La diferenta
dintre obiectivele prtilor se adaug, ntre altele, tintele
si limitele rezultate din prevederile Legii cu privire la
ntreprinderile cu capital strin, adoptat de Statul
Chinez n 2000.
Potrivit precizrilor cuprinse n articolele 3,4 si 5
ale acelui act normativ la nivelul trii, ntreprinderile cu
capital strin vor fi nfiintate de asa manier nct ele s
ajute la dezvoltarea economiei nationale a Chinei. Statul
Chinez poate s ncurajeze nfiintarea de ntreprinderi cu
capital strin care sunt orientate spre export sau care sunt
avansate din punct de vedere tehnologic. Consiliul de
Stat va stabili reglementrile specifice privind
categoriile de activitti n care ntreprinderile cu capital
strin nu au voie s se angajeze sau n privinta crora se
stabilesc anumite restrictii. ntreprinderile cu capital
strin vor respecta legile si reglementrile chineze si nu
au voie s se angajeze in activitti duntoare intereselor
publice ale Chinei. Statul nu va nationaliza si nici nu va
rechizitiona vreo ntreprindere cu capital strin. Totusi,
n mprejurri speciale, atunci cnd interesele publice o
cer, ntreprinderile cu capital strin pot fi rechizitionate,
pe baza unor proceduri legale si cu plata unor
compensatii adecvate.
Noile orientri ale Chinei n domeniul investiiilor
strine n economie
Urmarea punerii bazelor politicii de reform si de
deschidere ctre exterior, n anul 1978, si a
transformrilor care au avut loc n viata economic a
trii, n cei 30 de ani care au urmat de la declansarea lor,
China a devenit, cu aportul investitiilor strine, una
dintre cele mai mari economii ale lumii si unul dintre
primii exportatori mondiali. Pentru ca progresele
economice si competitionale realizate, pn n prezent,
s continue si mai accentuat pe ntreg cuprinsul trii,
Guvernul chinez a publicat, n aprilie 2010, un document
intitulat Opinii ale Consiliului de Stat pentru
mbunttirea pe mai departe a activittii n domeniul
utilizrii investitiilor strine (denumite, n continuare,
Opinii). n linii mari, documentul contine o tendint
de tratare la nivel national a investitiilor strine si
favorizeaz acele investitii care aduc o valoare adugat
foarte nalt, precum si operatiile mai eficiente,
ndeosebi n regiunile din vestul si din centrul Chinei.
De subliniat c documentul intitulat Opinii al
Consiliului de Stat constituie baza cadru a urmtoarei
editii revizuite a Catalogului investitiilor strine n
industrie (numit pe scurt Catalogul investitiilor), care
va furniza mai multe precizri orientative cu privire la
diverse tipuri de investitii.
Documentul Opinii aflat ntr-o aprins
dezbatere cuprinde patru capitole consacrate
problemelor expuse n continuare.
1) Optimizarea structurii de utilizare a
investitiilor strine. Referitor la aceasta problem,
documentul Opinii prevede, pornind de la cerintele
dezvoltrii economice a Chinei, c viitorul Catalog al
investitiilor strine va fi revizuit astfel nct el s
reflecte ncurajarea acelor investitii strine care sunt
orientate spre nalta tehnologie, spre industriile
prelucrtoare cu produse finale de mare valoare, spre
servicii moderne, spre energiile rennoibile si spre
industriile de conservare a energiei si de protectie a
mediului nconjurtor. n acelasi timp vor fi impuse
restrictii asupra industriilor cu produse reziduale foarte
poluante si a industriilor care se bazeaz prea mult pe
resursele naturale. n plus, industriile prelucrtoare cu
produse finale de joas valoare si cele care impun o
supra-capacitate vor fi ct mai mult limitate.
Este de remarcat c documentul Opinii
faciliteaz aplicarea la ntreprinderile finantate prin
investitii strine a prevederilor documentului intitulat
Planurile de ajustare si de revigorare a industriei,
promulgat de Consiliul de Stat n 2009, care stipuleaz o
serie de politici preferentiale pentru ntreprinderile din
domeniile industriei de automobile, tehnologiei
informatice, logisticii, industriei petrochimice, industriei
productoare de echipamente, precum si alte industrii. n
plus, proiectele privind optimizarea utilizrii terenurilor
agricole, ncurajate, deja, de Catalogul investitiilor,
vor putea obtine dreptul de utilizare a terenurilor pe baze
preferentiale si la preturi reduse stabilite la nu mai putin
de 70 la sut din pretul statutar.
Documentul Opinii itereaz, totodat, politica
de ncurajare a investitorilor strini de a-si crea sedii
centrale regionale, centre de cercetare si dezvoltare,
unitti zonale de achizitii si aprovizionare, centre de
management si contabilitate si orice alte centre
functionale pe teritoriul Chinei. Ca un stimulent pentru
crearea de centre de cercetare si dezvoltare,

29
echipamentele tehnologice au putut fi importate de ctre
investitorii strini, pn la 31 decembrie 2010, n regim
de Duty free.
2) ncurajarea investiiilor strine n provinciile din
centrul i din vestul Chinei
Recunoscnd decalajul de dezvoltare dintre
zonele de coasta ale Chinei si cele din Vestul trii,
documentul Opinii ncurajeaz nvestitorii strini s
vin cu finantare pentru industriile bazate pe folosirea
intensiv a minii de lucru din regiunile de Vest si din
interiorul Chinei. Documentul itereaz politica de
continuare a taxelor reduse pentru investitorii care
opereaz n aceste zone. n plus, investitorii strini din
zonele de coast care doresc s-si disloce unittile
productive spre regiunile de Vest si din interior se vor
bucura de importante facilitti administrative, de taxare,
de schimb valutar, precum si n domeniul securittii
sociale, pe baza unor cereri scrise si a aprobrilor
obtinute.
3) Diversificarea cailor de utilizare a investitiilor
strine. Potrivit documentului Opinii investitorii
strini sunt ndemnati s participe, prin fuziuni, prin
achizitii si prin cumprarea de actiuni, la actualul proces
de restructurare si reorganizare a unor ntreprinderi
autohtone chineze. n mod concret, investitorii strini
sunt chemati s ocupe pozitii strategice n ntreprinderile
chineze listate n Seria A de piat. n acelasi timp, ns,
documentul recomand autorittilor chineze s ia msuri
sporite pentru crearea unui
mecanism de asigurare a
securittii nationale n
operatiile de fuzionri si de
achizitii n care sunt implicati
investitorii strini.
n ceea ce priveste
companiile autohtone care
caut listri n afara
granitelor trii, documentul
subliniaz necesitatea
respectrii politicii de
sustinere doar a acelor
companii care au o nevoie real de asemenea listri si
care se conformeaz politicilor nationale de dezvoltare.
Documentul Opinii deschide usa pentru acele
ntreprinderi finantate prin investitii strine care ncearc
s strng capital de pe piata chinez, ndemnndu-le s
scoat actiuni la licitatii publice si s publice rapoarte de
activitate pe termen mediu, inclusiv rapoarte privind
datoriile pe care le au. Se recunoaste, de asemenea,
necesitatea de a ameliora mecanismele de scoatere din
tar unei prti a profitului de ctre ntreprinderile
finantate prin investitii strine si de ctre fondurile
private care opereaz la bursa din China.
4) Intensificarea reformei sistemului de
administrare a investitiilor strine. Potrivit
reglementarilor anterioare, proiectele finantate prin
investitii strine care intr n categoria de investitii
ncurajate sau n cea de investitii permise necesitau
aprobarea guvernului central, dac investitia depsea
suma total de 100 milioane dolari. Acum, documentul
Opinii ridica aceast sum la 300 milioane dolari.
Efectul practic al acestei msuri este acela de a oferi
guvernelor locale dreptul de a aproba proiectele n care
investitiile strine se situeaz sub pragul de 300 milioane
dolari, ceea ce faciliteaz si grbeste procesul de
aprobare.
Un lucru la fel de important este acela c,
recunoscndu-se efortul financiar pe care l fac n
prezent companiile multinationale, s-a aprobat ca acele
companii strine care sunt, momentan, confruntate cu
probleme financiare si nu se pot ncadra n termenele
convenite pentru vrsmintele de capital s poat extinde
aceste termene.
Interpretri ale noilor orientri politice ale Chinei
Departamentele guvernamentale chineze,
mijloacele de informare n mas si reprezentantii pietei
de capital afirm c documentul Opinii aflat ntr-o
aprig dezbatere contine o nou politic n materie de
investitii strine si sustin c el va avea un efect pozitiv
asupra atragerii de investitii strine. De pild, un
membru al Comisiei pentru Dezvoltare National si
Reform, atunci cnd vorbea de motivele publicrii
acestui document, a afirmat c statul chinez trebuie s-si
schimbe mai rapid modelul de dezvoltare economica si
nssi structura economiei, ca urmare a importantelor
schimbri provocate de criza financiar mondial.
Aceasta ne impune afirma el s adncim si mai mult
reforma, s accentum politica de deschidere si s
mbunttim att calitatea, ct si nivelul de utilizare a
investitiilor strine. Aceasta ar nsemna c noua politica
urmreste continuarea deschiderii ctre exterior si c
obiectul ajustrii este de a perfectiona mecanismul
economiei de piat si de a crea pentru fiecare
ntreprindere un mediu de piat echitabil standardizat. Si
toate acestea, n scopul de a atrage investitii strine.
De asemenea, dealerii si analistii chinezi au
exprimat puncte de vedere foarte optimiste cu privire la
prevederile documentului Opinii. Ei au subliniat c
acea clauz referitoare la ncurajarea investitorilor
strini s participe la reorganizarea si restructurarea
ntreprinderilor de stat prin cumprarea de actiuni si prin
achizitii va genera un nou val de fuzionri si achizitii

30
de ctre capitalul strin si va crea o larg gama de
oportunitti pentru investitii. Totodat, companiile
strine autorizate vor primi sprijin la ofertele publice,
vor beneficia de emiterea de obligatiuni corporatiste si
de facturri pe termen mediu, ceea ce va ajuta nu numai
la rezolvarea problemelor financiare cu care se confrunta
capitalul strin, ci va impulsiona si piata de capital n
China.
n contrast cu aceste preri, unele companii
strine consider c documentul Opinii pune capt
politicii de pn acum care ofer investitiilor strine un
tratament supra-national. Chiar nainte de publicarea
documentului, firmele strine, care sunt foarte sensibile
la schimbrile de politic, sesizaser, deja, c vor avea
loc unele schimbri mai putin favorabile. Astfel, Camera
de Comert Chino-American a ntreprins un studiu, n
luna martie 2010, care conchidea c 38 la sut dintre
firmele americane care au investit n China simteau c
sunt din ce in ce mai putin dorite n aceast tar. Joerg
Wuttke, presedintele Camerei de Comert a U.E. n
China, scria n ziarul FINANCIAL TIMES c Statul
chinez i ngenuncheaz pe investitorii strini. n fapt,
ns, guvernul chinez mentionase, nc din 1995, c
China va folosi investitiile strine n mod activ, rational
si efectiv, dar va extinde treptat tratamentul national n
cazul tuturor ntreprinderilor. Deci documentul
Opinii se conformeaz unei programri fcute cu 15
ani n urm si nu denot o discriminare premeditat la
adresa investitiilor strine.
O ntrebare si un rspuns n loc de ncheiere. n
stadiul actual de distrugere a productiei materiale si de
degradare a celorlalte domenii de activitate economico-
sociale ale trii, svrsite cu ajutorul substantial al
investitorilor strini, n anii de reform si de deschidere
ctre exterior de dup 1989, este necesar ca statul romn
s adopte si s aplice, n esenta sa, o politic
asemntoare celei promovate de statul chinez n
domeniul utilizrii investitiilor strine n economie, dup
anul 1978? Rspunsul este categoric: DA! Motivele de
baz: Tara noastr are un spatiu limitat pentru
agricultur si industrie, resurse naturale limitate, capital
limitat, potential de cercetare si inovare limitat. n
conditiile date, luarea de decizii fr o viziune
anticipat, bazat pe programe si planuri de dezvoltare,
temeinic fundamentate, si acceptarea, exclusiv, a
jocului pietei libere, ca n prezent, reprezint riscuri
grave pe care statul romn nu trebuie s si le permit n
haosul generalizat al economiei planetare si n conditiile
accenturii, continue, a decalajelor de interese urmrite
de marile puteri fat de cele ale tuturor celorlalte tri ale
lumii. 21 decembrie 2010, Bucureti


Prof. Dr. tefania Marineanu
Cetate a artei si culturii, Firenze (Florenta) este
asezat n n nordul Italiei, n provincia Toscana, pe
rul Arno. De numele orasului se leag nflorirea uneia dintre
cele mai celebre scoli de art (sec. XIII XVI), promotoare
a principiilor Renasterii.
Cunoscut din antichitate sub numele de Florentia, a
devenit n 1115, republic comunal fiind un important
centru mestesugresc, comercial si bancar al
Europei medievale. Din 1434 orasul s-a aflat sub
Conducerea familiei Medici, care n secolul al XVI-
lea a instaurat aici absolutismul. ntre 1569 si 1801, apoi
ntre 1814 si 1859, a fost capitala Marelui Ducat al
Toscanei, iar ntre 1865 si 1870 capitala regatului
Italiei. Cu biserici vestite n ntreaga lume ( Santa Maria
del Fiore, Santa Croce, Santa Maria Novella), palate
(Palazzo Vecchio, Pitti, Medici-Riccardi, Strozzi), poduri
(Ponte Vecchio), muzee (Ufizzi), biblioteci (Laurenziana),
grdini elegante, ca cea din jurul palatului Pitti,
cndva resedinta familiei Medici, cu chiparosi, fntni
si terase care ofer vizitatorilor privelisti minunate
ale orasului Florenta si a dealurilor din jur.


Muzeul Palazzo Vecchio


Florena, un ora-muzeu

31


Catedrala Santa Maria del Fiore

Catedrala Santa Maria del Fiore (sec. XIV-XV), cea
mai impuntoare catedral din Florenta si una dintre cele
mai frumoase din lume, se desfsoar pe o suprafat
impresionant, prtile ei laterale prnd ale unor
catedrale separate care se mbin, iar interiorul este
pe ct de simplu, pe att de impozant. Catedrala
adposteste multe morminte ale unor personalitti
celebre, printre care si cel al lui Dante Aligheri.
Mare centru turistic, Florenta este printre cele mai
vizitate orase ale Italiei. A intrat n patrimoniul cultural
mondial si prin Scoala de pictur si sculptur
deschiztoare de drumuri, de la Giotto la Michelangelo.
Ponte Vecchio este cel mai vechi pod din Florenta
traversnd rul Arno prin portiunea sa cea mai ngust.
Acest pod este legat de palatul familiei de Medici printr-
un coridor secret ce ascundea frdelegile comise n
acea epoc de trist amintire. n prezent, podul este
ocupat n cea mai mare parte de bijutierii care
prelucreaz aurul si argintul.



Rul Arno care traverseaz oraul
O imagine de neuitat este oferit de superba
amplasare a Pietei Michelangelo de unde se poate
admira att ziua ct si noaptea nu numai panorama
orasului dar si peisajul dealurilor ce mprejmuiesc
Florenta. Numrul turistilor care se reunesc aici, este cu
mult mai mare seara si noaptea, acestia beneficiind de
numeroase modalitti de distractie si relaxare, spatii
comerciale, precum si o lunet pentru a putea detalia
secventele citadine preferate.
Tot ceea ce ofer acest oras oricui l viziteaz, l face
de neuitat.



Muzeul Ufizzi interior



Ponte Vecchio



Sus pe deal, Piaa Michelangelo

32













Telefoane:
fixe 0249-418864 & 0349-883431
mobile 0721-204698 & 0742-053492
scurtcircuitolteangmail.com &
preoteasa_marinelayahoo.com








Cum se fac unii c promoveaz
valorile culturii romneti (I)
Sergiu Gbureac


Statele lumii, de la cel mai mic, pn la cel mai mare, si
promoveaz imaginea prin tot felul de mijloace. Fonduri
importante sunt alocate n acest sens.
Cea mai utilizat cale si eficient, la costuri mici, a fost
si rmne, fr ndoial, marca postal. Dar, atentie, nu
orice marc postal poate ndeplini si rolul de promovare
a unui mesaj, eveniment, imagini.
Doar cele care folosite pentru plata serviciilor postale
cele mai utilizate. Adic, pentru expedierea unei scrisori
simple, ilustrate, cel mult recomandate.
n rest, cele cu alte nominale sunt rar cunoscute de
marele public. Tocmai de aceea administratiile postale
se axeaz, n principal, pe valorile nominale pentru
serviciile postale amintite, n misiunea nobil de a
promova imaginea statului pe care l serveste. Numai c
la noi, la romni, cei care au o astfel de
responsabilitatea, nu aduc deloc servicii statului romn.
Din contra, si bat joc de valorile nationale prin
scoaterea unor emsiuni cu caracter speculativ. Voi da un
singur exemplu.
De Ziua Culturii Romneti, Romfilatelia, o firm ce
cpuseaz de ani de zile C.N. Posta Romn S.A., cu
mari probleme de ordin financiar si managerial, scoate o
emisiune.
Multi vor aplauda gestul. Iat, cineva s-a gndit la
cultura national, vor spune. Numai ca mijloc nu e vorba
de un serviciu adus patriei, ci un urias deserviciu.
Prin valoarea nominal dat timbrului si a paginrilor
multiple, aceast emisiune este sortit s nu circule
postal. Ca foarte multe alte emsiuni din ultimii 10 ani.

33
Cel mult s stea prin clasorul unui filatelist, care se las
speculat de emitent. Din ce n ce mai putini n ceea ce
priveste marca postal romneasc. De la peste 80.000
de colecionari la cteva sute.
Iat cum nteleg guvernantii, prin ministerul de resort, s
promoveze imaginea poetului national Mihai Eminescu
care ilustreaz aceast emisiune.
Mimarea democratizrii si rspndirii informatiei despre
valorile romnesti n Romnia postdecembrist a ajuns
la cote de neimaginat. Se prefac c promoveaz, dar de
fapt, ngrop valorile romnesti si le tin n neuitare.
Ia s fi circulat pe scrisorile simple sau pe ilustrate !
Atunci, da, promovare !
Cum este posibil o asemenea mecherie, vei spune ?
Rspunsul e simplu. Lipsa profesionitilor n domeniu.
Aici e vorba de Pota Romn !
Dar lipsa specialitilor o ntlnim peste tot.







Nicolae Blaa

,,Trind printre crti, cum singur mrturisea n
cele sase volume de critic si istorie literar, profesorul
universitar doctor Marian Barbu a reusit de-a lungul
timpului s se impun n spiritualitatea romneasc
printr-un anumit tip de atitudine fat de el nsusi, fat de
semeni, printr-o munc sustinut n abordarea mai
multor genuri literare: istorie si critic literar, roman,
poezie etc.
Pentru c tot am amintit termenul de ,,critic,
trebuie s spunem faptul c n urm cu ceva timp (sunt
ani de atunci si, totusi, parc ieri!), mi puneam
ntrebarea: pe cnd si la noi, la romni, (habar nu am
dac la altii o fi?!) o Istorie a Criticii Literare? Adic pe
cnd o lucrare n domeniul amintit anterior, dup
modelul Criticii ratiunii pure, ea nssi, n ultim
instant, un inventar critic al tuturor conceptelor, din
Antichitate si pn la Kant. Cu alte cuvinte, pe cnd o
,,oglind a domeniului literar, n care, evident, la nivel
de concept, s ne vedem si s ne limpezim, cumva,
asupra a ceea ce a fcut omul, ca expresie literar, n
acest domeniu . Usor de zis, greu de realizat ct vreme
critica (cea literar, n special) ar fi sum de perspective
la nivelul expresiilor obiectiv-subiective, despre o lume
virtual a unor crti, ele nsele exprimate obiectiv-
subiectiv, de ctre autori. Dac mai adugm faptul c si
acestia sunt parte din natura uman universal subiectiv-
obiectiv (obiectivarea prin ratiune, la nivelul constiintei
se ntmpl, n special, n cazul tririlor limit), dorinta
mea (probabil si a altora), tinde spre anulare. Tinde, zic,
mai ales c, dintr-un fel de orgoliu n interiorul
domeniului, adic la critici literare, au aprut
metacriticile, meta-metacriticile si multe alte forme de
exprimare, care mai de care mai sofisticate, n special, la
nivel de comunicare, de exprimare, nct nu mai spun
cine stie ce. Povestea (cu mult, chiar foarte mult adevr),
conform creia imperiile s-au distrus din interior (ideea
de a fi si tu a implicat, de cnd lumea, datul n cap la
cellalt, nimeni altul dect semen al tu), este cum nu se
poate mai adevrat si n cazul criticii. n consecint,
dezamgit de nsusi modul manifest al ei, acum, mai
trziu, nu numai c nu mi-as mai dorit o astfel de
lucrare, dar mi pun ntrebarea dac nu cumva Critica
literar, ca de altfel si filosofia (contemporan, n
special), mai are obiect? Si totusi, dac obiectul pentru
filosofie, de la Aristotel la Hegel, este conceptul, adic
autodezvoltarea gndirii, avnd ca fundament fiinta,
omul si cunoasterea de sine, n critica literar (mai nou
venit n lume sau, oricum, nu cu atta vechime),
obiectul, n marea sa parte, se urzeste n jurul ideii de
frumos. Frumos care, dup Kant, poate fi (ca fiintare) si
fr concept. S fie de vin gnditorul german? n parte,
da, pentru c prin a sa critic a ratiunii pure, pune sub
semnul ndoielii capacitatea omului de a dobndi
cunoastere chiar din conceptele ce stteau sub umbrela
metafizicii mprtit pn la el (la Kant), n cosmologie
rational, psihologie rational si teologie rational.
mediat, dup gnditorul german, n istoria ideiilor,
cunoasterea st, n genere, sub semnul neokantienilor,
sub semnul logicii, al matematicii, al teoriei stiintei sau
al analizei limbajului. n pas cu filosofia (modern, n
special) a mers literatura, si, evident, si critica literar.
Revenind ns la ideea de frumos, n societatea
contemporan (bntuit mai nou doar de pretentii
stiintifice, lsnd pe cele ideologice la o parte, c se
ncurc ru orice abordare), observm c el, frumosul
(chiar si cel din literatur, frumos ca parte din estetic),
nu mai este sustinut de stiint, cum ar fi si firesc (de
critic sau metacritic, ramur mai nou, cu pretentii de
,,stiint pur), ci de publicul contingent care admir
(manipulat), succesul. Suces ce se bizuie mai ales pe

34
,,zvon (ca mesaj comunicational la nivelul comunicrii
de mas), impus de marketing (interesat doar de a vinde.
...Sau interesat de imagine! Nu are important ce, bani
s ias! ), si el considerat, n zilele noastre, filosofie. n
aceste conditii, se pune, firesc, ntrebarea: cum rmne
acest domeniu, critic literar, domeniu care pentru a
fiinta si asum responsabilitatea de a releva lumii
valoarea operelor literare? Cum rmne cu a fi obiectiv
(abandonm fie si doar formal subiectivitatea), cnd
critica si istoria literar decreteaz: aceasta este o carte
demn de luat n seam? Rspunsul? Estetica, ntr-un
fel, filosofia moralei si morala (dincolo de teorie, att ct
mai este ea acum, ca moral practic), n alt fel, exegetii,
n felul lor... Hermeneutica oscileaz ntre
Schleiermacher (ntemeietorul ei, ce formuleaz
canoane), Wilhelm Dilthey (care ndeamn la a retri
opera pentru a o ntelege chiar mai bine dect autorul),
Heidegger (ce sugereaz punerea n valoare a ntregului
prin parte si a prtii prin ntreg, adic prin ,,cercul
hermeneutic) si Gadamer (care gseste de cuviint s
spun c vom ajunge la un rezultat, folosind ansamblul
,,adevr si metod).
Toate cele enumerate anterior si gsesc expresie
n a doua jumtate a secolului al-XIX-lea si prima
jumtate aa secolului trecut. Eist ns, n particular, si
exceptii, altfel chiar c s-ar alege prful. Contemporan
nou, profesorul universitar doctor Marian Barbu,
simplificnd aproape totul, n special, lumea textului
literar, spune simplu c perspectiva lumii (lumii crtii,
c despre aceast lume este vorba) se deschide din
cuvnt. Din cuvntul ziditor, desigur, si creatiile sale
literare deloc putine la numr si deloc monotone ca
perspectiv de abordare (Romanul de Mistere, Ocheanul
timpului, Simbolistica poeziei lui Ion Barbu,
Universalia, Trind printre cri, Oraul la ora
amintirilor, Aproapele nostru trdeaz, Colonelul de la
Ghiol, Provizii de soare, Poeme americane, Aproximri
soresciene , Mircea Eliade-subiect logic i gramatical
etc. ) creatii cu un evident si puternic ecou n literatura
contemporan. Meticulos n adevratul sens al
cuvntului, grijuliu pn peste marginile firii cu Limba
romn, Marian Barbu impresioneaz nu numai prin
aceast perspectiv deschis lumii din cuvnt, ci si prin
nsusi cuvntul pus n slujba a tot (ca expresie literar
artistic), cuvnt regsit n crtile publicate, vrnd (fr
a fi mistic) s ne reaminteasc versetul biblic de o
profunzime nebnuit ,,La nceput era Cuvntul si
Cuvntul era cu Dumnezeu, si Cuvntul era
Dumnezeu(ntruparea Cuvntului- Evanghelia dup
Ioan).
Trecnd usor peste cei cinzeci de ani pe
meridianele scrisului, Domnia Sa a luat, n acelasi timp,
lumea n rspr, analiznd si sintetiznd (att ct
omeneste este posibil) tot ceea ce este nou n literatura
ce nsumeaz spatiul spiritual al terei. Volumul
Universalia st mrturie afirmatiilor noastre anterioare,
dar si portetului pe care si l-a pus, cu migal, imanent
pe pnza vremurilor sale.



Medic, scriitor, editor (nscut la
7.02.1932, Brila)
Studii: Liceul V. Alecsandri din
Galati; Facultatea de Medicin
din Iasi (1940-1956); secundar
chirurgie general (Arad (1959-
1963); 11 cursuri de perfectionare. Activitate: Medic de
circumscriptie (Suceava 1956-1959); specialist (/1963-
1978), primar (1978-2003), sef de sectie (1984-2003)
Piatra Neamt. A efectuat 24.000 operatii. Afilieri.
Membru n Asociatia Medical Romn (1968), Uniunea
Medical Balcanic, Asociatia Chirurgilor din Moldova
(1991), Asociatia Francez de Chirurgie (1985),
Societatea European de Chirurgie de Urgent (1989),
Asociatia International de Chirurgie Laparoscopic
(1992), Fundatia Spitalul de Urgent Bucuresti (1992),
Societatea Romn de Chirurgie Bilio-Pancreatic
(1995), Societatea Medicilor Scriitori si Publicisti
(1996).
Titluri i premii: Membru fondator/titular al Academiei
Oamenilor de Stiint (1984); doctor n Medicin (1987);
membru titular al Academiei de Medicin (1994);
cettean de onoare al Municipiului Piatra Neamt (2002);
Premiul Carol Davila pentru ntreaga activitate (AOS,
Constanta, 2004), numeroase Diplome de Excelent.
Alte activiti: A organizat 35 de Reuniuni ale
Chirurgilor din Moldova (din anul 2010 ele poart
numele Iacomi-Rzesu. A sustinut si publicat 214
rapoarte, comunicri si articole si a participat la 180 de
reuniuni stiintifice. n anul 1993 a nfiintat Editura
RZESU.
A publicat : 1. Spectru intim din viaa unui chirurg
(proz scurt, 1997, Ed. Rzesu). 2. Trei bisturie care
au revoluionat medicina, n colaborare cu Arcadie
Percek (proz scurt, 1997, Ed. Rzesu). 3. Chirurgie
general vademecum pentru examene i concursuri,
3 editii (carte de chirurgie, 1987 Ed. Junimea, 1995 si
2004 Ed. Rzesu). 4. Chirurgi romni la nceput de
veac XXI (antologie, sub red., 2002, Ed. Rzesu). 5.

35
Ceteni de onoare ai Municipiului Piatra Neam
(antologie, 2002, Ed. Rzesu). 6. George Emil Palade
un virtuoz al biologiei celulare & Ion Juvara
promotor al chirurgiei moderne (volum omagial, sub
red., 2005, Ed. Rzesu), 7. Prin vmile vieii roman
(2008, Ed. Rzesu). 8. Nunta de aur (proz si
poezie,2009, Ed. Rzesu) 9. Mic tratat de deflorare
(carte de noptier, 2009, Ed. Rzesu). 10. Inelul pierdut
(roman, 2012, Ed. Rzesu). 11. Ce ne facem,
Doamnelor ?! (nuvele si schite, 2012, Ed. Rzesu) 12.
Scriitori din Neam (antologie, 2012, Ed. Rzesu). 13.
Umbra noastr cea de toate zilele (carte de atitudine,
propriul Dosar de Securitate, 2013, Ed. Rzesu). 14.
Glontele cu parfum de crini (roman, 2013, Ed.
Rzesu). 15. 35 (volum omagial, de istorie a medicinii si
cronic a celor 35 de Reuniuni ale Chirurgilor din
Moldova).
Activitatc dc traductnr: 1. Brbatul care caut
dragostea de Pitigrilli (1993, Ed. Rzesu). 2. Simfoniile
lui Beethoven de J.G.-Prodhomme, (2004, Ed. Rzesu).
3. Tinereea lui Beethoven de J-G.-Prodhomme (2005,
Ed. Rzesu). 4. Mozart, sunt eu ! de Max Genve
(2006, Ed. Rzesu). 5. Si dup , de Guillaume Musso
(2007, Ed. RAO). 6. Nemuritorii din Agapia de
Constantin Virgil Gheorghiu (2010 Ed. Crigarux).
Desfsoar o larg activitate publicistic n presa
central si local.




Virgil Rzeu

Cine n-a lcrimat citind poezia lui Cobuc Trei,
Doamne, i toi trei?! i plngea btrnul, feciorii
czui n lupt mpotriva turcilor. Dar se mpca cu
gndul c Dumnezeu i luase bieii, sperana zilelor
sale, pentru ar, pentru pmntul din care rsriser
ca nite brazi.
Cum s nu lcrimm pentru cei apte care au
nfruntat, nu mielia turcului, ci propria noastr netreb-
nicie ? i nu e vorba de o netrebnicie, pur i simplu, ci
de una organizat, floas i plin de ifose, bine
pregtit pentru timpul n care nu se petrece nimic. C
altfel ....
Cineva ar putea spune c vinovat ar fi numai i
numai pilotul care ar fi trebuit s nu porneasc cu un
aparat dovedit cu probleme i pe o vreme potrivnic, ori
s-i fi ntrerupt drumul la Sibiu. i poate c aa este.
Dar cum ar fi putut proceda pilotul acela ncercat altfel
dect a fcut-o, cnd era dominat de contiina c
drumul lui nsemna salvarea unor viei ? i-a pus
sperana n propria ndemnare i n Dumnezeu. Care a
hotrt altfel.
S-a ntmplat ce s-a ntmplat. A survenit
momentul de cumplit cumpn, clipa n care o puzderie
de instituii, oameni i contiine trebuiau, aveau
datoria, erau pltite s intre n aciune, s se trezeasc
i s nu-i gseasc linitea pn nu ddeau de captul
drumului lor, pn cnd nu aveau sigurana c i-au
mplinit datoria i pot rsufla ori reveni la ceaca de
cafea sau de ceai pe care o abandonaser. Aveau cum,
aveau cu ce, aveau o multitudine de variante la care ar
fi putut apela, pentru ca ceea ce s-a ntmplat s nu evo-
lueze ctre o catastrof. Dar au lsat-o la voia
ntmplrii, fiindc tuturor celor implicai le-a lipsit
simul datoriei, al profesionalismului i, mai ales,
omenia i contiina propriei lor importane n nume-
roasele verigi ale lanului ntreg, prefernd s lase ceea
ce depindea de ei i de munca lor, pe ali umeri, pe alte
rspunderi. Nici nu trebuiau s prseasc biroul sau
fotoliul pe care stteau.
Din nefericire, toat istoria poart izul attor alte
ntmplri din spaiul romnesc, din societatea noastr,
pretins modern, european. Evoluat. Nu uitai c totul
a nceput i s-a petrecut n plin zi de lucru, cnd
serviciile erau n timpul programului, fr scuza c au
rmas pe seama ofierului de serviciu. Dar s-a
acionat ca n jungl, o jungl a neputinelor i a
indiferenei condamnabile, n care ne aflm.
S-au achiziionat aparatur i mijloace
costisitoare care ar fi trebuit s acioneze prompt i fr
greeal. Nu se poate ti (poate se va afla !) dac ele
aveau calitatea preului pltit ori nu era dect o afacere
bine mascat, dac totul funciona la parametrii
cunoscui, dac se fceau periodic exerciii de simulare
a catastrofelor, dac .... dac .....
Primul ministru a numit (are contiina mpcat
!) un ef de celul de criz, ales cam la ntmplare, doar
ca s fie, fr experiena situaiilor de criz, probabil
dup principiul vznd i fcnd. Iar puzderia de
organisme, ROMATSA, Poliia, ISU, SRI, Armata,
reeaua de telefonie mobil, prefecturile i cte altele,
au procedat identic. Au lsat pe ali umeri propriile lor
sarcini. Sigur c se vor gsi justificri, va fi invocat
litera legii, foarte probabil i ea idioat i discutabil
ignornd, condamnabil i neierttor, propria menire : s-
o fac alii ! Singura lege de care era nevoie, Legea
Contiinei, adormise. Somn adnc, fr vise. Din care
n-a mai putut fi trezit. Tocmai la momentul catastrofei.

36
Nu v facei griji, nu se va declana valul de
demisii de onoare, cum ar fi drept, pentru c ar trebui s
nceap cu primul ministru, cu tot cabinetul i puzderia
de efi de departamente i servicii, mbuibai, bine pltii
i cu maina la scar. Toi i vor exprima regretul c
istoria s-a petrecut n timpul mandatului lor (splendid,
felicitri domnule Radu Stroe, dac era pe vremea lui
Triceanu sau Boc n-ai mai avut ce regreta !), prefecii
celor dou judee nc se vor mai ntreba pe al crui
teritoriu s-a produs nenorocirea i, probabil, c se va
gsi vinovat vreo secretar care se dusese s-i fac
nevoile i a ratat telefonul capital.
S-ar putea spune : au murit DOAR doi. Puteau s
moar toi apte. Trebuie s privim i partea bun a
lucrurilor. Este, totui, un succes, de care nu se poate
face abstracie. Vor urma, domnilor, i alele, fii fr
grij. Nu e prima oar cnd se ntmpl aa ceva. Orice
analiz, orict de serioas i bine documentat nu va
folosi la nimic i nimnui. Ne-am speriat puin cu seria
de cutremure mici care anun altele devastatoare. Este
n firescul lucrurilor. Am dat ceva semne c vom face i
vom drege, vom pregti populaia i instituiile dar am
abandonat repejor i definitiv.
Rdcina rului este prea stufoas, prea adnc
nfipt n pmnt, n profilul modern i european,
globalizat, ca s mai putem pretinde c suntem evoluai.
Nu noi suntem evoluai, ci pdurarii i ranii aceia
necolii, din vrful muntelui, care au acionat n
virtutea singurei legi motenit de la prini, pe care o
tiu i o cultiv : legea omeniei. Pn i faptul c i-au
dat de pe ei hainele, c i-au scos cciulile n vreme de
iarn i c au pndit ca victimele acelea, care nu erau
ale lor, s nu cad prad animalelor slbatice, are o
valoare colosal, de necuprins, valoreaz mai mult
dect titlurile i agoniselele attor funcionari nedemni
i incapabili. Din nefericire, cu sutele.
Domnule prim-ministru, a-i numi eroi pe cei
implicai, ar fi o eroare ! Pentru simplul fat c nu i-au
dorit-o.
Punei mai degrab, s se ntocmeasc o List a
Ruinii Naionale, cu numele tuturor celor care n-au
fcut micat un deget pentru semenii lor. Nu uitai s v
rezervai primul loc !
apte pentru eternitate !
Doi dintre ei au pit n ea. Pcat pentru vieile
lor, curmate nainte de vreme. Ceilali vor rmne
marcai pe via.
Nu este posibil altfel. Dar nu am nici cea mai mic
ndoial c dup ce se vor nsntoi cum le dorim,
din suflet - nu vor ezita s peasc iar pe crrile
salvatoare de viei. Chiar cu contiina c lucrurile s-ar
putea repeta.
Ce pcat c sunt tot mai puini cei care cunosc, tiu ce
nseamn contiin i acioneaz.



De la UNIRE la REUNIRE
(gnduri de ianuarie)

Sergiu Gbureac

Se mplinesc 155 de ani de la Mica Unire. Un prim
pas spre constituirea statului romn. Cu zbucium,
romantism, diplomaie i oarece noroc.
Privind raional faptele a fost un proces firesc n
contextul Revoluiei de la 1848,
care desctuase energiile
popoarelor europene. Reformele
declanate n multe ri ddeau
mari sperane, tuturor, spre mai
bine. Trimiterea feciorilor din
Moldova i ara Romneasc la
studii n strintate ncepuse s
dea roade. Imperiul Otoman i
tria ultimele zile. Legturile
principatelor romne cu
Poarta fiind mai mult
simbolice. De aceast situaie a
profitat arul Alexandru I.
Dup nfrngerea armatelor otomane la Ruse i
Slobozia, n 1811, arul face propunerea ca principatele,
cu acceptul lui Napoleon Bonaparte (Tratatul de la
Tilsit din 1807), s se alipeasc "pe veci la Imperiul Rus,
cu oraele, cetile i satele, cu locuitorii acestora de
ambele sexe i cu averea lor", specificndu-se c
fluviul Dunrea va fi de acum nainte grania dintre
cele dou Imperii".
n cazul victoriei ruilor.
n cele din urm, Rusia se
declar mulumit doar cu
ocuparea teritoriului
Principatului Moldovei dintre
Siret i Nistru. Tratatul de
pace a fost semnat pe 16 mai
1812 la Bucureti. n hanul
agentului secret Manuc Bei. Imperiul Otoman vindea

37
Imperiului Rus un teritoriu, care nu era al lui, de 45.630
km, cu 482.630 de locuitori, 5 ceti, 17 orae i 695 de
sate, (recensmnt 1817). Au intrat, cu japca, n
componena Imperiului Rus inuturile Hotin,
Orhei, Soroca, Lpuna, Greceni, Hotrniceni, Codru,
Tighina, Crligtura, Flciu, partea rsritean a
inutului Iailor i Bugeacul. Autoritile ariste au
reorganizat, n 1813, gubernia Basarabia ce a fost supus
unei rusificri intensive.
Aadar, actul de anexare a Basarabiei de ctre
Imperiul arist a fost unul fraudulos. Furtul s-a fcut cu
nclcarea tuturor tratatelor n vigoare i a dreptului
internaional de atunci. Moldova nu era provincie turc.
n multe tratate bilaterale, ncepnd cu secolul XVI,
se meniona, negru pe alb, c ara Moldovei este un
stat liber. Astfel, otomanii suzerani nu aveau dreptul s
anexeze, s ocupe sau s cedeze acest stat. A fost un act
criminal, un rapt care venea, repet, n total contradicie
cu practica internaional.
Atunci, strvechiul principat al Moldovei lui tefan
cel Mare a fostdestructurat. Dup ce pierduse, deja,
Bucovina n 1774, cnd domnitorul fanariot (sic !) Grigore
Ghica al III-lea a fost asasinat pentru c s-a mpotrivit
cotropirii Bucovinei de ctre austrieci. Azi, cine i mai
amintete ?
n acei ani, ns, amintirile despre cotropirea unei
pri importante a Principatului Moldovei de ctre
Imperiul arist erau foarte proaspete. Era absolut normal
ca nainte de Revoluia de la 1848 s existe un curent
proeuropean tot mai puternic, care lucra pentru
Independen i ieirea de sub tot felul de tutele. Rus,
otoman, austriac ...
Realizare unirii celor dou principate romneti
(1959) i constituirea statului Romnia (1862), a dat noi
impulsuri spre realizarea deplin a independenei n
1877.
Datorit curajului i luciditii domitorului Alexandru
Ioan Cuza i a echipei sale de patrioi, pachetul de
reforme de inspiraie european ncepe s fie pus n
aplicare. Cu toate riscurile asumate i cunoscute.
Un mare merit revine, fr ndoial, i succesorului su,
regele Carol I, care a desvrit modernizarea Romniei.
Apogeul ntregirii rii (295.641 km
2
), are loc n
decembrie 1918, cnd ntreg poporul romn se afla,
pentru prima dat, dup multe secole, ntre graniele sale
fireti.
Adevr greu de recunoscut i-n ziua de azi, de cei care
au rvnit i rvnesc la teritoriul hrzit de Dumnezeu
acestui neam, urma al dacilor, romanilor i tuturor
migratorilor, care s-au tot vnturat pn la constituirea
principatelor romneti: Moldova, ara Romneasc i
Ardealul. Sintagma Romnia Mare = Romnia ntregit
a fost folosit abia dup Tratatul de la Versailles din
1920 pn n 1940.
Urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), aa
ziii protectori ai Romniei o hrtnesc n secret. S-a
ajuns pn acolo nct i teritorii neprevzute n pacte s
fie nghiite de lcomia stalinist. Vezi inutul Hera. Se
tie c actul marii trdri s-a semnat la Yalta, unde ri,
majoritatea regate ale Europei Centrale i de Est au fost
vndute colonizatorilor sovietici pentru un experiment,
care a falimentat n 1989. A urmat, n regie
internaional, Revoluia din Europa de Est.
Curg ani ai marilor sperane. Multe mplinite, n rile
scpate de ciuma comunismului. Numai la noi scenariul
s-a gripat. 1990 a fost anul ratrilor incredibile. Inclusiv
pentru revenirea teritoriilor rpite prin pactele
Ribbentrop-Molotov i Yalta. Toi romnii am fost
vinovai. Att pe o parte ct i pe cealalt parte a
Prutului. N-am micat, oficial, niciun deget la rzboiul
din zona transnistrean. Am marat, ulterior, la tot felul
de poduri de flori. De fapt mecherii iliesciene /
sneguriste de temporizare a elanului naional. Cu ordin
de la Moscova !?!
in minte o manifestare entuziast, una din multe
altele, la Piatra-Neam, a Asociaiei Dou lacrimi
gemene, cnd poetul Dabija ne spunea c reunirea va
veni, undeva, prin 2007.
Iar timpul a trecut, pierzndu-ne ntre Zvoranca i
Bianca !
Paradoxal, ns, sentimentul apartenenei la un singur
popor s-a amplificat. Pe ambele maluri. Fr exaltri i
fr naionalisme desuete. Cu pai concrei. Economici
i politici.
Sunt tot mai multe semne c ora rentregirii neamului
romnesc se apropie. Contextul regional este tot mai
favorabil. Pentru asta, noi, poporul romn, fiecare dintre
noi s ne implicm responsabil !
Centenarul Romniei Mari bate la u !
S artm, tuturor, c nu a fost doar un vis frumos !
Unirea face puterea !
Sergiu Gbureac, VIZITATI
http://blogulluigabu.blogspot.ro/, http://www.facebook.com/sergiu.gabureac.3,