Curs de Studiul Vechiului Testament Anul I sem I

Parte Introductiv. Arheologia biblic Arheologia biblic este o disciplin teologic ce expune n mod tiinific situaia natural, religioas, social economic i cultural a poporului Israel, de la origini pn la anul 70 d. Hristos. Privit din perspectiv istoric, r!eologia "i"lic alturi de r!eologia cretin #disciplina care se ocup de viaa cretinismului primar$, se poate ncadra n r!eologia laic propriu%&is #' tiina care studia& trecutul istoric al omenirii pe "a&a interpretrii urmelor materiale pstrate$. (ursa informaiilor acestei discipline este constituit din mrturisirile de (fintei (cripturi m"inate cu cercetrile istorice i ar!eologice. )ocali&area asupra poporului evreu se datorea& interesului teologic pe care l repre&int n contextul preocuprilor lui *umne&eu de a alctui i pregti un popor adecvat pentru al primii pe +esia, ,scumprtorul pcatului (trmoesc. *umne&eu se revelea& ntotdeauna numai ntru%un cadru determinat, pregtit adecvat pentru a%i recepta corect mesa-ul intenionat. r!eologia "i"lic ofer suportul necesar unei nelegeri aprofundate n privina vieii poporului evreu n contextul gndirii i a mentalitilor antice. Pentru o corect receptare a realitilor exprimate n .ec!iul /estament, r!eologia "i"lic ofer cadrul necesar deoarece moravurile, o"iceiurile, expresiile i concepiile
0

ve!iculate atunci erau cu totul diferite fa de ceea ce o"inuim ast&i. 1 ncercare de interpretare a textelor "i"lice fr a cunoate contextul cultural i religios al acestora nu poate duce dect la conclu&ii pripite i superficiale care ntunec imaginea real pe care tre"uie s o avem despre revelaia .ec!iul /estament i n ultim instan despre *umne&eu. 2ultul mo&aic ar fi incorect neles iar relaia strns cu cel cretin preluat n 3iserica primar nu i%ar mai gsi -ustificarea. 4ecunoaterea strii social%religioase a evreilor constituie o "arier ferm n calea nelegerii contextului de activitate desfurat de +ntuitorul Iisus Hristos pentru nnoirea lumii. Importana cunoaterii corecte a revelaiei .ec!iul /estament pentru a nelege pe cea din 4oul /estament a fost recunoscut c!iar de +ntuitorul Iisus Hristos cnd reproa evreilor5 Cercetai Scripturile, c socotii c n ele avei via venic. i acelea sunt care mrturisesc despre Mine. i nu voii s venii la Mine, ca s avei via!S nu socotii c Eu v voi nvinui la Tatl, cel ce v nvinuiete este Moise, n care voi ai ndjduit. C dac ai i cre!ut lui Moise ai i cre!ut i Mie, cci despre Mine a scris acela. "ar dac celor scrise de el nu credei, cum vei crede n cuvintele Mele #Ioan 6, 78%90: 96%97$. ;n sinagoga din 4a&aret +ntuitorul <S#a sculat s citeasc. i " s#a dat cartea prorocului "saia. i desc$i!%nd El cartea, a &sit locul unde era scris' (()u$ul )omnului este peste Mine, pentru c M#a uns s *inevestesc sracilor' M#a trimis s vindec pe cei !dro*ii cu inima, s propovduiesc ro*ilor de!ro*irea i celor or*i vederea s
=

slo*o!esc pe cei apsai i s vestesc anul plcut )omnului++#Isaia >0,0%=$. i nc$i!%nd cartea i d%nd#o slujitorului, a se!ut, iar oc$ii tuturor din sina&o& erau aintii asupra ,ui. i El a nceput a !ice ctre ei' -st!i s# a mplinit Scriptura aceasta n urec$ile voastre #?uca 9, 0>%=0$. ;n aceast pericop ni se dovedete cu prisosin importana doctrinar i prefigurativ pe care o are .ec!iul /estament fa de nvturile 4oului /estament, nu doar ca o conclu&ie a noastr ci ca o apreciere cu autoritate a nsui )iului dumne&eiesc contient de faptul <c tre*uie s se mplineasc toate cele scrise de Mine n le&ea lui Moise, n prooroci i n psalmi #?uca =9, 99$. @i (finii postoli au fost contieni de valoarea doctrinar a .ec!iului /estament. (fntul postol Pavel spune ,e&ea ne#a ost clu! spre .ristos #Aalateni 7, =9$, iar nvturile coninute constituie um*ra celor viitoare #2oloseni =,07: Bvrei 00,0$, care aveau s se mplineasc n 4oul /estament. Bvang!elistul +atei n intenia de a dovedi c Iisus din 4a&aret care a fost rstignit dar a nviat este +esia pre&is de profei recurge adesea la comparaii ntre anumite evenimente din viaa +ntuitorului i proorocii vec!i testamentare folosind formula <si acestea toate s#au cut ca s se mplineasc ceea ce s#a spus de )omnul prin /roorocul care !ice 0+atei 0, ==$ sau <ca s se mplineasc cuv%ntul spus de )omnul prin proorocul #+atei II,06%=7$, atunci s#a plinit ceea ce se spusese prin "eremia proorocul #+atei =, 07$. (fntul postol Pavel a evideniat rolul tipic pe care l -oac .ec!iul /estament n "a&a cruia persoane i evenimente menionate n vec!ile scripturi au un rol
7

prefigurativ pentru evenimentele mntuitoare provocate de ;ntruparea +ntuitorului Iisus Hristos. stfel Bl este Arhiereu Mare care a str*tut cerurile #Bvrei 9, 09$, i S#a nvrednicit de mai mult slav dec%t Moise pentru c acela a fost o slug credincioas n casa stpnului, pe cnd cesta este )iu al (tpnului #Bvrei 7, 7%6$. Hristos este n veac r!iereul nostru desvrit, preot dup asemnarea lui +elc!isedec #Bvrei 7$. Bxist un ae&mnt #testament$ care s%a nvec!it pentru c un alt /estament s%a nfiinat i i%a luat locul #Bvrei C$. Bxist acum un alt cort al mrturiei <cortul cel mai mare i mai desv%rit, nu cut de m%n, adic nu din !idirea acesta #Bvrei 8, 00$, care este n cer S %nta S intelor cut de m%ini 0a ost1# nc$ipuirea celei adevrate #Bvrei 8, =9$. *ac sngele -ertfelor .ec!iului /estament aducea curirea trupului celor spurcai cu at%t mai mult s%n&ele lui .ristos, care, prin )u$ul cel venic, S#a adus lui )umne!eu pe Sine, jert r de pri$an, va curi cu&etul nostru de aptele cele moarte, ca s slujii )umne!eului celui viu2 #Bvrei 8,07%09$. gar i (ara sunt tip al celor dou testamente #Aalateni 9, =9%=C$. dam este c$ipul celui ce avea s vin #,omani 6,09$, care poate fi numit dam cel nou prin care < cei ce primesc prisosina $arului i a darului dreptii vor mprii n via prin 3nul "isus .ristos#,omani 6,07$.

Izvoarele Arheologiei biblice.

0. I&voare nescrise ;n aceast categorie intr dove&ile ar!eologice gsite pe teritoriul actual al statului Israel dar si n cadrul popoarelor

nvecinate care vor"esc despre viaa si evenimentele menionate n .ec!iul /estament. ceste categorii ar!eologice au dovedit c ae&rile umane i faptele anumite nu sunt rodul unor ficiuni ci sunt consemnri pertinente, pline de autoritate i n consecin de credi"ilitate. .ec!iul /estament este o colecie de cri scrise u" inspiraia i autoritatea *u!ului (fnt pe "a&a unor fapte reale, petrecute cu adevrat. *ove&ile ar!eologice au scos la lumin ae&ri fortificate, unelte de u& casnic sau meteugreti, o"iecte de cult, figurine sculptate sau pictate, arme, mone&i. /oate acestea ofer informaii despre gradul de civili&aie al locuitorilor, preocuprile, religia, i c!iar apartenen etnic. 2ercetrile ar!eologice au de"utat la nceputul sec 08 datorit unor societi i instituii cu preocupri i speciali&ri att "i"lice ct i ar!eologice cum ar fi5 (ocietatea "i"lic "ritanic#0C67$, (ocietatea german#0C77$, (ocietatea rus#0CC=$ etc. 2ele dou r&"oaie mondiale au ntrerupt cercetrile care au cunoscut o nflorire deose"it dup aceast perioad. ;n Palestina #Dara (fnt$ au fost scoase la lumin urmtoarele ae&ri5 2etatea ie"usit ?ac!i. (%a dovedit c datea& din anul 7000 Hr. i a fost cucerit de israelii su" conducerea lui Iosua 4avi n secolul 07 Hr. )e la ,i*na s#a dus "osua mpreun cu toi israeliii la ,ac$i i l#a mpresurat, ncep%nd r!*oiul cu ei. i a dat )omnul ,ac$iului n m%inile lui "srael i l#a luat a doua !i, l#a trecut prin sa*ie pe el i pe toat su larea din el i l#a pierdut cum cuse i cu ,i*na #Iosua 00, 70%7=$.

 Ieri!onul datea& din preistorie #C000%7060 Hr.$, Iosua l%a ncon-urat timp de 7 &ile i l%a cucerit drmndu%i &idurile prin strigtele poporului. #Iosua >$ 2etatea cananeanc i datea& din perioada =800% =600 Hr. i se ntindea pe 00 !ectare avnd dou rnduri de &iduri de incint. fost cucerit de acelai Iosua, i a ars "osua cetatea -i cu oc i a cut#o dr%mtur venic i pustietate p%n n !iua de ast!i #Iosua C,=C$. 2etatea Ie"us aflat pe amplasamentul actualului Ierusalim, mai precis pe muntele templului, a fost cucerit de regele *avid n secolul 00 Hr. care<a luat cetatea Sionului' aceasta este cetatea lui )avid #II,egi 6,7$. /emporar cetatea Ie"us #locuitorii fiind de neam ie"usit$ s% a numit cetatea lui David (II,egi 6,8$. 4umeroase alte ceti au fost scoase la lumin dovedind c ae&rile i evenimentele petrecute n ele nu sunt nc!ipuiri ci relatri istorice ale unor fapte consemnate prin voia i clu&irea !aric a lui *umne&eu. #2etile /anac, rad, sdod, 3eer%@e"a, 3et%(ean numit ulterior de ctre greci (cEt!opolis, *otan, Btion%A!e"er, He"ron, A!i"eon, Fif, (amaria$. /oate aceste cercetri ar!eologice ofer un "ogat te&aur documentar ce atest realitatea istoric religioas i social relatat n crile .ec!iului /estament venind n a-utor cu complectri cronologice i explicaii eseniale necesare furirii unei imagini ct mai exacte n privina evenimentelor "i"lice.

Bgipt
Dar situat n sud%vestul Drii (finte cu care evreii au avut numeroase interacionri 5
>

0. vraam s%a refugiat aici temporar din cau&a unei secete #)acere 0=,00%70$. =. Iosif a-unge mare demnitar al Bgiptului i c!eam aici pe tatl i fraii si, pro"a"il n timpul ocuprii acestei ri de ctre regii !icsoi. 7. Bvreii au locuit n delta 4ilului timp de 9 secole "eneficiind de toate avanta-ele geografice, economice i sociale pn la alungarea !icsoilor i introni&area unui faraon egiptean #posi"il ,amses II, 0=80%0==9Hr.$, care nu putea avea sentimente "une fa de strinii instalai pe teritoriul rii sale. 9. *umne&eu i%a eli"erat din ro"ia egiptean prin intermediul lui +oise, posi"il ntre anii 0=60%0=70 Hr. 6. ;n timpul regalitii evreieti relaiile cu egiptenii au fost numeroase, crile Regi i arali!omena" ct i profeii Isaia i Ieremia, menionnd diferite aspecte, po&itive sau negative. /oate aceste interaciuni au determinat apariia influenelor dar i a menionrilor documentare pe teritoriul Bgiptului care vor"esc despre evrei. Influene5 Bxist asemnri ntre crile canonice didactico% poetice ale .ec!iului /estament i anume GPildele lui (olomonH, IBcclesiastulH, IIovH i anumite texte literare egiptene ;nvturile lui menemope, I(faturile lui Pta!otepH, I2ntecul !arpistuluiH. Influenele s%au petrecut mult mai pro"a"il n literatura egiptean care s%ar fi inspirat din cea e"raic #;nvturile lui menemope cu siguran$ i nu invers, existnd dealtfel i o mare deose"ire de fond. ?iteratura e"raic are la "a& o concepie religioas

monoteist spre deose"ire de cea egiptean, profund politeist. /extul roverbele lui Ahi#ar descoperit pe insula Blep!antine%(iene # ssuan$, din Bgipt, poate fi comparat cu ildele i $cclesiastul" dar nu aparine unui egiptean, ci unui asirian contemporan cu (ena!eri" i sar!adon i care a cunoscut cu siguran literatura sapienial e"raic scris pn atunci . Inscripii5 ;n timpul celui de al 6%lea an de domnie al faraonului +erenpta! #0==0 Hr$ s%a fcut o inscripie de onoare ntr%un templu din oraul /e"a, care conine numele Israel . /raducerea ntregului text poate avea mai multe variante5 Israel &ace in paragin si nu are nici o smn. Israel nu are posteritate #descenden$, rasa lui nu mai exist. Israel este nimicit, posteritatea lui nu mai exist. *ac n acel an evreii se aflau n cei 90 de ani de peregrinare prin pustiul (inai, textul acesta ar exprima conclu&ia egiptenilor despre evreii fugii din ara lor. ;n localitatea /ell el marna, capital temporar a Bgiptului n vremea faraonului menofis al I. #0778%07>= Hr.$, s%a gsit cancelaria acestuia plin de t"lie de coresponden cu orae%stat din 1rientul mi-lociu scrise n lim"a accadian. ;n acestea se afl o scrisoare a regelui "d%!i"a din cetatea Jrusalim, care poate fi identificat cu actualul Ierusalim i care se plngea de ameninarea unor popoare migratoare K habiru.
C

 Pe insula Blep!antine din Bgiptul de (us s%au descoperit 00 texte aramaice redactate pe papirus i care vor"esc despre viaa evreilor aflai temporar aici ntre anii 970%900 Hr. ceast comunitate evreiasc instalat cu scopuri militare, pentru a p&i ca mercenari grania sudic a Imperiului Persan, era att de important nct i%au putut construi un loca de cult dup modelul celui dim Ierusalim. 2unoaterea particularitilor civili&aiei egiptene contemporane formrii i consolidrii poporului evreu, contri"uie la alctuirea unei imagini clare a evenimentelor istorisite n .ec!iul /estament #viaa social egipten, credina n vise, influena politeismului etc.$.

siria i 3a"ilon
ceste dou orae devenite imperii ofer mult material informativ pentru viaa cotidian a oamenilor din 1rientul +i-lociu datorit civili&aiei pe care au impus%o dar i pentru faptul c sunt popoare nrudite cu patriar!ul vraam, numite popoare semito%asiro%"a"iloniene. Informaiile ar!eologice sunt diverse dar foarte importante. 1raul Jr amintit la )acere 00,=C, a existat n realitate, aici identificndu%se un strat de aluviuni de 7 metri grosime aparinnd unui potop petrecut pe la 9000 dHr. pe o suprafa de >70L0>0Mm. ;n mileniul III o epopee sumerian preluat de IBpopeea lui A!ilgameH, meniona acest cataclism petrecut n realitate. ;n acest ora patriar!ul vraam a trit n vremea primei dinastii din 3a"ilon #0C89% 06=6 Hr.$. 2etatea Haran amintit la )acere00,70, a fost descoperit pe cursul superior al Bufratului avnd aceeai cultur i civili&aie ca i Jr%ul. i a luat Tua* pe -vraam,
8

iul su i pe ,ot, iul lui .aran i nepotul su , i pe Sarai, nora sa i emeia lui -vram iul su i a plecat cu ei din 3rul Caldeii ca s mear& p%n n Tara Canaanului, dar au mers p%n la .aran i s#au ae!at acolo4 #)acere00, 70$. 2etatea 3a"ilonului ofer date inedite. 2teva t"lie cuneiforme amintesc de raia de ulei i alimente reparti&ate regelui Ioiac!im al Iudeii i familiei sale, care au fost deportai aici de ctre regele 4a"ucodonosor II. (crierea a aprut pe la anul 7700 Hr. n cadrul civili&aiei sumeriene #popor nesemit$, fiind la nceput pictografic. Pe la 7000 Hr. se transformase de-a n scriere cuneiform, fiind preluat de accadieni i de asiro% "a"ilonieni #popoare semite$ i folosit n 1rientul +i-lociu #inclusiv n Bgipt ntr%o anumit perioad$, timp de dou milenii i -umtate 7000%>00 Hr. /extele cuneiforme au oferit multe informaii importante ce au contri"uit la clarificarea raporturilor existente ntre civili&aia israelit i cea asiro%"a"ilonian artnd c n ciuda multor asemnri ce in de perpetuarea unor o"iceiuri ale pmntului, totui, conduita moral i religioas a poporului evreu este fundamental diferit, ceea ce nu se explic dect prin proveniena ei divin. 4umai astfel evreii au rmas monoteisti, au refu&at materiali&ri idoleti pentru a repre&enta divinitatea, au pstrat o imagine clar n privina unui *umne&eu persoan fr a cdea n panteism, au refu&at practicile magice a"solut cotidiene n civili&aiile contemporane amintite. 2ele mai vec!i coduri de legi asiro%"o"iloniene au fost promulgate su" urmtorii regi5
00

 Jr%4amu din dinastia a treia din Jr #=007% 0880 Hr.$ 3ilalama din Bsnuna #secolul NN Hr.$ ?ipit Itar #087=%080> Hr.$ Hammura"i #078=%0760 Hr$, contemporan cu patriar!ul vraam. ceste legi au constituit un deose"it pas n progresul civili&aiei umane dar legile mo&aice i%au dovedit superioritatea printr%o atitudine mult mai nelegtoare fa de om fr a putea totui s se ridice la nlimea spiritual a cretinismului.

(iria
Pe teritoriul actualei (irii s%au perindat civili&aii strlucite care i%au adus aportul la progresul umanitii. 2etatea +ari cu populaie semit, pe lng numeroasele vestigii pstrea& urme de &igurate #piramide n trepte$, considerate model pentru toate edificiile de acest gen n +esopotamia, inclusiv pentru turnul 3a"el. numite elemente descoperite aici au anologii n istorisirile .ec!iului /estament5 folosirea altarelor de piatr n natur #)acere =C, 08%==: 70, 99%96: 76, 09$, ceremonialul ungerii regilor de ctre &eia Istar #ceea ce se regsete i la alte popoare antice$. 2etatea Jgarit cu populaie semit politeist avea un &eu principal numit IBl, Bloa!, Blo!imH. /emplele erau slu-ite de preoi care -ertfeau animale ca -ertfe de pace sau de mulumire, fr a avea o selecie a animalelor considerate curate sau necurate. ceast civili&aie este mai vec!e dect cea evreiasc, desfurndu%se ntre anii 0>00%
00

0=00 Hr. ?im"a semitic ugarita, ofer ns vec!i termeni semii necesari nelegerii lim"ii e"raice, deoarece s%au de&oltat n aceleai spaiu geografic ca i poporul evreu.

)enicia
;n textele "i"lice aceste &on geografic se numea ,i*an iar in lim"a greac folosit de Homer apare su" form de 5enicia ceea ce nseamn Irou purpuriuH. Principalele orae au fost /ir, (idon i 3i"los. Populaia era !amit i folosea o lim" semit. Brau politeiti i au avut relaii "une cu evreii n timpul regilor *avid i (olomon #III ,egi 6$.

ra"ia
Fona geografic amplasat la est i sud%est de /ara (fnt unde au locuit urmaii lui vram nscui din gar egipteanca i 2!etura. ceste neamuri au fost semite i s%au ae&at n sud estul Oemenului, alctuind diferite regate ntre care a fost i (a"a, desfurnd un intens comer cu /ara (fnt pe ceea ce se va numi drumul tm%iei. 2redina lor era politeist, iar popoarele semite remarcate n aceast &on au fost amoniii i moa"iii, descendeni din ?ot, nepotul lui vraam. moniii au locuit la est de Iordan avnd capital n cetatea ,a"a #II ,egi 0=, =>: 07, =7$. 4oma&i pn n secolul NII Hr., au avut o perioad de nflorire ntre anii 800%>00 Hr. fiind apoi cucerii de asirieni. +oa"iii, la est de Iordan dar n nordul amoniilor, au avut capital la *i"on purtnd r&"oaie cu unii regi evrei din regatele Israel i Iuda. #I. ,egi 9%=7$.

0=

 (odoma, Aomora, dma, De"oim, i Doar au fost ceti situate la est de +area +oart, descoperite parial de ar!eologi n anul 08=9. /oate aceste descoperiri din ra"ia confirm textele scripturistice .ec!i /estamentare, aducnd preci&ri importante pentru cunoaterea vieii religioase i sociale a popoarelor semite de aici.

Manuscrisele de la &umran
2ea mai important descoperire ar!eologic i "i"lic a secolului trecut s%a petrecut pe malul vestic al +rii +oarte n &ona numit Pumran. I(/1,I2J? *B(21PB,I,I?1,5 ;n 0897 nite "eduini din tri"ul tamirilor au gsit ntr%o peter din acea &on cteva suluri din piele pe care se afla o scriere vec!e, indescifra"il pentru ei. 3eduinii le%au vndut unui negustor din 3etleem pe nume Qando dar i altor negustori. +anuscrisele a-ung pe ci diferite la stareul mnstirii (fntul +arcu din Ierusalim dar i la un profesor de la Jniversitatea B"raic din Ierusalim. ;n 0898 au nceput cercetrile ar!eologice n petera respectiv unde s%au descoperit nc 00 manuscrise dar i fragmente de text. 2ercetrile s%au extins i s%au focali&at asupra a trei &one aflate n pustiul Iuda5 0. Qir"er Pumran% cea mai important pentru numrul documentelor dar i pentru vec!imea deose"it5 sec III Hr. =. Radi +ura"a at. 7. Qir"er +ird.

07

 (pturile au continuat n toate aceste &one, pn n anul 086> cercetndu%se 00 grote pentru a scoate la lumin 90.000 de fragmente, ce provin de la >00 de cri, dintre care doar 00 sunt recuperate integral. .ec!imea lor varia& n funcie de secolul redactrii fiecrei cri, putnd fi plasate ntre secolele III i I Hr. ?im"a manuscriselor este diferit, acestea fiind scris n e"raic, aramaic, greac, ara", na"atean. +anuscrisele sunt ma-oritatea din piele, su" forma unor panglici lungi de civa metri uneori, late de 0>%79 cm., dar i pe papirus. (%au pstrat attea secole deoarece au fost introduse n oale de lut ars, sigilate cu cear la gur. 2oninutul poate fi mprit n patru categorii5 0. +anuscrise "i"lice. )ragmentele gsite provin din toate crile .ec!iului /estament exceptnd cartea Bstera deoarece n sec I Hr. i n urmtorul ra"inii exprimau ndoieli n privina canonicitii acestei cri. =. 2omentarii la anumite cri ale .ec!iului /estament dar i parafra&ri #targume$ la textele "i"lice5 2omentariu la vacum, 4aum, (ofonie, +i!eia, 2artea Psalmilor, )acere, Isaia, 1sea, targum la cartea Iov. 7. 2reaii literare pe teme "i"lice sau apocaliptice5 pocriful Aene&ei, pocalipsa lui ?ame!, ,&"oiul fiilor luminii contra fiilor ntunericului, Imne, Psalmi apocrifi, dar i fragmente din cri profetice nc neindentificate. 9. 2ri referitoare la viaa social i religioas a comunitii din Pumran5 (tatutul comunitii, un fel de constituie o"ligatorie pentru mem"ri gruprii.

09

I+P1,/ 4D *B(21PB,I,I?1, aceste texte pro"ea& vec!imea textelor .ec!iului /estament devansnd cu aproximativ 0000 de ani, cunoaterea i cercetarea celor mai vec!i texte "i"lice existente. .ec!iul /estament are autoritate istoric. /extele repre&int cel mai "un document pentru critica textual, istoria canonului "i"lic i filologia sacr a .ec!iului /estament. 2omparnd textele canonice descoperite la Pumran cu textul masoretic #cel pstrat n comunitile evreieti pn ast&i n lim"a e"raic, cele mai vec!i exemplare datnd din secolul IN, dHr.$ i cu (eptuaginta #traducerea greac a .ec!iului /estament fcut n sec III%II Hr. i adoptat de 3iserica 1rtodox ca normativ pn ast&i$, s% a dovedit c nu exist neconcordan de fond, ceea ce su"linia& autoritatea nvturilor dumne&eieti propovduite si exprimate n .ec!iul /estament i propovduite de 3iseric pn ast&i. 2ercetarea textelor a dovedit c n ansam"lul cretinismului, valoarea dogmatic a (eptuagintei a fost negli-at, ,omano K 2atolicii adoptnd traducerea .ulgatei n secolul . dHr, iar protestanii ncepnd cu secolul 0> dHr. au m"riat textul masoretic #evreiesc$. *eose"irile de form existente, au influenat cu timpul i pe cele de fond, a-ungndu%se ast&i la mari diferene doctrinare ntre ortodoci, catolici i protestani. /extele de la Pumran au dovedit faptul c (eptuaginta a respectat fondul doctrinar i canonul .ec!iului /estament autentic, cel inspirat de *umne&eu i redactat de ag!iografi #scriitori sfini ce au scris su" o"lduirea (fntului *u!$.
06

J/1,II + 4J(2,I(B?1, /oate aceste manuscrise au aparinut unei comuniti evreieti de natur sectar ascetic, numit secta sau gruparea esenienilor #n aramaic ' pios$ i care a avut un puternic centru n nord%vestul +rii +oarte, n localitatea Pumran 2ele mai vec!i informaii despre ei ni le ofer )ilon din lexandria, Iosif )lavius i Plinius cel 3trn. +1/I.B?B ?2S/JI,II A,JPS,II cestea se gsesc n istoria poporului evreu din secolele III%II Hr. i au la "a& motive de ordin strict religios5 0. ;n vremea dominaiei regilor sirieni numii (eleuci&i #urmai ai regelui lexandru cel +are$, mai ales n vremea lui ntio! I. Bpifames, influena elenismului s%a resimit tot mai puternic n Dara (fnt. Preoii tineri doreau s participe la -ocurile din stadioane pentru a%i dovedi fora fi&ic, dar moda impunea concurenilor, n spiritul elenismului, o participare complet fr !aine, pentru a%i etala frumuseea fi&ic, iar aceti preoi se ruinau de faptul c ei erau circumcii. Jnii dintre ei au nceput s nu%i mai taie mpre-ur "ieii pentru a le desc!ide calea spre concursurile din aren. ;ndatoririle sacerdotale elementare de la templu erau de-a negli-ate. =. numirile de preoi au nceput s fie cumprate, aprnd preoi nelegitimi, care nu fceau parte din
0>

seminia lui aron. 2ei ce au fost ulterior renegai, au practicat n continuare un cult siro%elenic. 7. ar!ieria s%a vndut pe "ani grei, oameni capa"ili fiind nlocuii de u&urpatori: 9. regele +aca"eu #!amoneu$ Ioan Hircan I #076%00> Hr$, a sc!im"at calendarul solar practicat de secole, cu cel lunar, ceea ce a provocat tul"urri i disensiuni n calcularea sr"torilor iudaice religioase anuale: 6. funcia ar!iereasc s%a compromis datorit faptului c anumii regi !asmonei au comasat n persoana lor i regalitatea i ar!ieria, pentru o mai "un stpnire a clerului i implicit a poporului. "u&urile i comportamentul lumesc afiat de acetia, a pus su" semnul ntre"rii eficacitatea slu-irii ar!iereti naintea lui *umne&eu. >. toate aceste nemulumiri au determinat pe evreii pioi #)ilon aproxima la 9000 numrul lor$, s se rup de cultul sacrificial practicat de secole la Ierusalim i s aleag o alt cale de apropiere i comuniune cu *umne&eu, o via curat, de&interesat material, retras uneori din societate, plin de apropiere sufleteasc fa de cei ce manifest aceleai concepii i moral, dar preocupai de cercetarea textelor "i"lice a cror interpretare s%a concreti&at uneori n redactarea unor comentarii specifice, sau creaii literare cu tem religioas. cei ce doreau s triasc dup principiile eseniene proveneau din toate pturile sociale, ma-oritatea fiind oameni simpli #agricultori, pstori, meseriai dar niciodat fa"ricani de arme$.

P,I42IPII?B ,B?IAI1 (B

07

 Bsenienii nu au locuit toi laolalt ci rspndii n localitile rurale evitnd special oraele considerate centre vicioase. /otui au avut i centre deose"ite construite special, n care au locuit temporar sau definitiv un mare numr de evrei dedicai unor principii morale considerate de ei %definitorii n relaia lor cu *umne&eu: % viaa omului tre"uie trit aa cum i place lui *umne&eu, adic ntr%o slu-ire devotat ?ui. % 2ei ce manifest aceeai credin i dedicare a propriei persoane lui *umne&eu se pot considera i numi frai ntre ei. (clavia nu tre"uia s existe iar stpnii de sclavi ncalc legea natural a lui *umne&eu care i%a lsat pe toi oamenii li"eri. )a de cei care nu le m"riau ideile i conduita erau exclusiviti. % fa de strini #iudei sau alte neamuri$ erau exclusiviti. % +unca este o ndatorire sfnt a oricrui om credincios n *umne&eu % ?enea, luxul i m"ui"area contraveneau principiilor eseniene % 2ei druii lui *umne&eu nu tre"uie s ai" preocupri materiale, n scopuri proprii ci au o"ligativitatea de a munci pentru a%i oferi roadele propriilor eforturi, celorlali frai. Bsenienii care triau n comuniti munceau pentru "inele i folosul tuturor fr a considera c tre"uie s fie rspltii ntr%un mod individual. *ac aveau nevoie de ceva special mai mult dect li se oferea &ilnic n comunitate puteau primi la sc!im" de la ceilali frai. ;ntre ei nu tre"uia s se practice vn&area i cumprarea, iar !ainele i m"rcmintea nu se sc!im"au pn nu se rupeau complet.
0C

nimeni nu se !rnea n mod individual ci numai comunitar, actul mesei considerndu%se ca un moment sacramental, plin de mulumire pentru dragostea lui *umne&eu, care%i !rnete cu darurile (ale. % omul tre"uie s%i p&easc faptele i gndurile pentru a nu pctui. % 2omune mai erau m"rcmintea, veniturile i c!eltuielile. 4u aveau voie s%i a-ute familia dect cu apro"area superiorului. Puteau svri milostenie din munca proprie. % noii venii i predau comunitii toate averile personale. % 2ei ce se m"olnveau se "ucurau de atenia i ngri-irile tuturor. % 2ei "trni erau respectai de ctre tineri ca nite prini iu"ii. % 2omunitile erau alctuite numai din "r"ai, considernd c omul cstorit devine preocupat de femeia sa n detrimentul ateniei pe care tre"uie s o acorde lui *umne&eu i propriului suflet. u existat i multe femei care au m"riat principiile de via esenian. % 4u condamnau cstoria n sine pentru c procrearea este un dar dumne&eiesc care tre"uie respectat. *e aceea unii esenieni care nu au avut nc copii se cstoreau numai pentru a procrea dup

08

care se separau definitiv revenind n comunitate. % aveau o"ligaia de a practica &ilnic "ile purificatoare i de a%i pstra !ainele curate. % 1spitalitatea i spiritul comunitar erau practicate cu naturalee. 'iua de lucru5 *eteptarea mai nainte de rsritul soarelui ,osteau rugciuni vec!i cu faa ctre soare. Plecau la munc timp de cinci ore dup ce primeau ncuviinarea superiorilor. ?a ora 00 se reuneau pentru a practica o "aie purificatoare n ap rece fiind nfurai ntr%o pn& de in. Jn preot rostea o rugciune de "inecuvntare a lui *umne&eu i de sfinire a mesei: (erveau masa ntr%o atmosfer sacr, purificai, n tcere total. Primeau un singur fel de mncare fiecare avnd un loc sta"ilit. *up mas i reluau vemintele o"inuite, de lucru, pentru a munci pn la apusul soarelui. (erveau cina n acelai ritual i atmosfer ca la prn&. 'iua a ()a5 Bra considerat sfnt i dedicat cunoaterii legii lui *umne&eu. +ergeau n sinagogi sau spaii adecvate unde se citea i se explica din ?ege.
=0

*12/,I4 5 *edicai cunoaterii i mplinirii legii lui *umne&eu. 2ultivau5 % credincioia fa de *umne&eu prin ascultarea total fa de legile ?ui . % sfinenia printr%o stare de purificare trupeasc i sufleteasc ferindu%se de svrirea pcatului su" orice form5 fapt, cuvnt sau gnd. % *reptatea fa de semeni, c!iar cu riscul vieii personale spunnd numai adevrul fr a fi nevoie s se -ure pentru a convinge. +oise tre"uie respectat imediat dup *umne&eu. 2redeau n nemurirea sufletului i viaa acestuia dup moartea trupului. (ufletele provin din eterul cel mai su"til i a-unse n trup sunt legate de legturile crnii ca ntr%o nc!isoare din care ar vrea totui s evade&e. *up moarte sufletele merg n locuri diferite n funcie de "inele sau rul pe care l%au practicat: cele "une ntr% un loc minunat iar cele rele ntr%un loc de pedepse prin spaim i suferin. 2ei care au cultivat "inele printr%o viat moral plin de studierea ?egii i a crilor comunitii do"ndesc capaciti prooroceti putnd pre&ice cu autoritate viitorul. /emplul din Ierusalim este locaul *umne&eului adevrat dar minile celor care mi-locesc aducerea
=0

sacrificiilor sunt ptate nct -ertfele nu pot fi primite. *ar pentru respectul fa de *umne&eu trimiteau la templu ofrande, fr a participa la sacrificii. Brau primii noi mem"rii numai la maturitate, c!iar spre "trnee, considernd c astfel de persoane au o capacitate exersat de a se opune viciilor i pcatului. ;n primul an petreceau o perioad de noviciat fiind m"rcai permanent n vemntul al": veau o"ligativitatea ascultrii fa de "trni i superiori, dar i practicarea cu strictee a ritualului de purificare. *ac depeau primul an, parcurgeau ali doi ani de ascultri i responsa"iliti sporite, pentru a deveni mem"ru definitiv al comunitii. ceast declarare a noului statut de H rateH al celorlali, se fcea cu depunerea unui -urmnt solemn, ce impunea credina netir"it fa de *umne&eu, respectarea dreptii, nesvrirea rului su" nici o form, desolidari&are fa de cei nedrepi, supunerea fa de frai i superiori, iu"irea adevrului i demascarea mincinoilor, atitudine comunitar, nesvrirea furtului i pstrarea secret a doctrinei i formelor de organi&are a comunitii. +ai -urau s transmit nesc!im"ate nvturile eseniene celor potrivii pentru a le cunoate i s pstre&e cu gri- crile comunitii. 2omunitatea esenian era mprit n patru clase5 noviciatul din primul an, cel din urmtorii doi ani, mem"rii o"inuii i superiorii.

P,I+I,B ;4 21+J4I/ /B

==

 Indisciplina sau a"aterile de la regulile sau morala comunitii se soluiona irevoca"il prin adunri de cel puin 000 de mem"ri,, aplicndu%se pedepse pn la excomunicare. Preocuparea ma-or de a studia i de a cunoate ?egea, dorina de amplificare sufleteasc prin do"ndirea capacitii prooroceti, caracterul esoteric al doctrinei comunitii, au avut ca re&ultat alctuirea unor adevrate "i"lioteci n cadrul anumitor comuniti mai importante, cum ar fi cea de la Pumran. 2opierea crilor canonice pentru a circula n comuniti mai mici, comentarea acestora, li"ertatea IprooroceascH de a comunica taine i descoperiri considerate de provenien divin, au produs sute de cri considerate un te&aur sfnt al comunitii, fa de care orice mem"ru are o"ligaia expres de a le prote-a i conserva. nii >>%70 d Hr. au adus mari mutaii sociale i religioase n Dara (fnt. 2ei patru ani de r&"oi cu romanii au distrus multe orae i sate, m"ogind cu sclavi evrei pieele Imperiului. ;ntre acetia au fost muli esenieni, dar care, mai nainte de a fi prini i deportai, i%au pstrat -urmntul fa de comunitate de a pstra cu gri- crile revelate de *umne&eu. ceast atenie deose"it fa de un te&aur considerat nu doar valoros ci i sacru, s%a concreti&at n ascunderea manuscriselor n petera de la Pumran. Bforturile lor sunt salutare pentru c au m"ogit o societate a secolului =0, preocupat ngri-ortor de modernism, cu cele mai vec!i i autentice texte "i"lice cunoscute ale .ec!iului /estament. ceste manuscrise au dovedit c revelaia dumne&eiasc fcut n acea perioad nu s%a alterat parcurgnd numeroase secole pn la noi.
=7

Izvoarele scrise ale Arheologiei *iblice

2rile .ec!iului i 4oului /estament #(fnta (criptur % 3i"lia$ Iosif )laviu )ilon din lexandria /almudul. 2rile (fintei (cripturi constituie cel mai vec!i i cel mai important i&vor scris care ofer informaii despre spaiul geografic al /rii (finte #clim, flor, faun$, ct i despre populaiile care au locuit aici #religia, o"iceiurile, viaa social$. spectul imediat al acestor i&voare scrise const n autenticitatea pe care o garantea&, datorit inspiraiei divine care a determinat alctuirea lor. *in pcate pentru r!eologia 3i"lic, informaiile oferite de (fnta (criptur n acest sens nu sunt sistematice i nici complete n cadrul mpre-urrilor relatate, ci doar accidentale, n dorina de a preci&a contextul i implicaiile faptelor istorisite. Iosi+ ,laviu % viaa5 trit n secolul I d.Hr. 4scut la Ierusalim n aproximativ anul 77 d.Hr. )cea parte dintr%o familie preoeasc i prin mam avea descenden din familia principilor evrei +aca"ei sau Hasmonei. partenena la o asemenea familie i%a asigurat o educaie aleas. ;n anul >> d. Hr. cnd a i&"ucnirea r&"oiului dintre evrei i romani, s%a nrolat n armata trii sale avnd n su"ordine trupele din Aalileea. 1fensiva roman pornit din (iria i%a spul"erat armata, iar Iosif )laviu a-unge pri&onier i sclavul guvernatorului *espasian. cesta, n anul >Cd. Hr., a-unge mprat al Imperiului ,oman i l
=9

eli"erea& pe Iosif din sclavie care, drept recunotin, i va aduga la numele su pe cel al familiei "inefctorului su K familia )lavienilor. Jltimii doi ani ai r&"oiului l vor duce napoi n Dara (fnt, de data aceasta ca nsoitor al generalului /itus, participnd la asediul i distrugerea Ierusalimului. 1pera. re o mare valoare istoric prin relatrile amnunite pe care le face. 0. -ntic$iti iudaice. Bste mprit n =0 de cri #capitole$ i repre&int istoria poporului evreu de la originile "i"lice relatate n cartea 5acere i pn la i&"ucnirea r&"oiului dintre evrei i romani Kanul >> d. Hr. =. )espre r!*oiul iudaic . Bste mprit n 7 cri pre&entnd istoria acestui r&"oi pe parcursul celor 9 ani5 >>%70 d. Hr. utorul a ncercat s ofere o -ust imagine a evenimentelor derulate, cutnd s%i apere neamul su de acu&aiile, calomniile i interpretrile greite. *escrierile pe care le face au contri"uit esenial la cunoaterea particularitilor iudaice. 7. Contra lui -ppion. Bste o lucrare scris mai tr&iu, pe la anul 87 d. Hr. , n care autorul com"ate pe egipteanul ppion ce contesta vec!imea i autenticitatea religiei monoteiste a evreilor. ceste lucrri pstrate pn ast&i au constituit timp de secole #pn la apariia ar!eologiei$ principala surs de informaie n privina antic!itilor iudaice i a evenimentelor istorice petrecute n /ara (fnt, n intervalul secolelor II Hr. KI dHr. ,ilon din Ale-andria.

=6

4scut pe la anul =0 Hr. n oraul lexandria din Bgipt, ntr%o familie preoeasc "eneficiind de o educaie "un. @i% a dedicat viaa studierii crilor .ec!iului /estament fiind un om religios cu triri profunde, preocupat de meditaie. *ei s%a nscut i a locuit n *iaspora # ' mprtiere, termen grecesc specific aplicat iudeilor care locuiau printre alte neamuri n afara granielor Drii (finte$, rvna religioas l%a adus adesea n pelerina- la Ierusalim. )aptul c a locuit ntr%un ora cu mare activitate cultural, susinut de cea mai mare "i"liotec a ntic!itii, nu a rmas fr efect n formarea intelectual i religioas a lui )ilon. cesta a m"riat metoda alegoric de interpretare a crilor .ec!iului /estament, iar filosofia platonic l%a atras att de mult nct a ncercat s reali&e&e o acomodare a acestei filosofii la concepia religioas iudaic, identificnd pe *umne&eul poporului Israel cu noiunea de ?ogos, neles ca Iprimul principiu, ideea ar$etipal sau prima msur a tuturor lucrurilor4. 1pera K a fost un scriitor fecund care a comentat numeroase aspecte din crile .ec!iului /estament5 I)espre -vraam, )espre "osi , )espre Moise, )espre )ecalo&, )espre viaa contemplativ, )espre circumci!iune, )espre templu, )espre preoi, )espre animalele pentru jert e, )espre elul corect de a juraH. TALMUDUL /ermenul acesta este de origine e"raic i provine dintr%un ver" care se traduce Iel a nvat4. /almudul este o colecie de comentarii n privina ?egii care au circulat iniial pe cale oral, iar apoi au fost fixate n scris.
=>

lctuirea /almudului 0. Btapa incipient. Prima etap se desfoar n perioada exilului "a"ilonic, cnd legile Pentateu!ului nu au mai putut fi aplicate i evreii au cutat o modalitate de a respecta n continuare ?egea lui +oise. ?ipsa templului i faptul c se aflau n pmnt strin, au creat alte circumstane dect cele n care i%au practicat cultul secole de%a rndul. ;n ciuda situaiei, ce prea imposi"il de re&olvat, s%a ivit o cale prin gri-a lui *umne&eu, care a grit ctre poporul su prin gura profeilor Ieremia, Ie&ec!iel i *aniel, artnd c ?egea nu repre&int un tipar cu forme nesc!im"ate, ncremenite n timp, ci ea tre"uie s rmn o cale de a%l ntlni pe *umne&eu pentru a%? cunoate i a mplini voia ?ui. 2adrul de aplicare poate fi sc!im"at dac condiiile vieii s%au modificat, dar ideile religioase de "a& pot fi respectate n continuare. ceast vi&iune a desc!is poarta interpretrilor dintre cele mai diverse n privina ?egii, interpretri ce aveau loc n noile locauri de cult evreieti, nscute i ele tot datorit exilului "a"ilonic i anume % sinagogile. ;n aceste sinagogi au activat anumii nvai de ?ege numii tanaimi, care au creat o adevrat tradiie oral n interpretarea textelor "i"lice timp de cteva secole #.I%I Hr.$. ;n aceast perioad s%au format adevrate coli de tanaimi care au creat tradiii de interpretare a ?egii. 2aracteristica acestor tradiii a fost circulaia oral i orientarea n funcie de opiniile impuse de personalitatea &dro"itoare a anumitor ra"ini. 2ei mai cunoscui sunt cei din prima -umtate a sec I d Hr. % Hilel nscut n 3a"ilon, sta"ilit apoi n Iudeea unde 90 de ani a condus o coal de tanaimi ncercnd i
=7

reuind s impun o vi&iune mai larg n interpretarea textelor "i"lice, "a&ate pe o metod proprie. % @amai, contemporan cu Hilel, conductor i el al unei coli asemntoare, folosind ns un sistem mult mai rigorist care nu a prins rdcini. =. Perioada de cristali&are Bste perioada n care se trece de la tradiiile i curentele orale, la fixarea n scris a interpretrilor i recomandrilor fcute fa de legile .ec!iului /estament ce va conduce la alctuirea unei lucrri unitare i "ine sistemati&ate. Io!anan "en FaMMai, elevul lui Hilel, personalitate marcant a celei de%a doua -umti a secolului I d. Hr. 2u ngduina mpratului roman .espasian, a reuit s%i mute coala de tanaimi din Ierusalimul demolat de r&"oiul dintre romani i evrei #>>%70d.Hr.$, la Iamina, n sudul Iudeii. Interpretrile lui Hilel s%au putut transmite astfel urmailor. Ismael "en Blisei, i%a nfiinat o scoal proprie de tanaimi la nceputul secolului II d. Hr. preluat nvturile formulate pn la el i a alctuit un comentar al legilor expuse n crile I"eire, ,evitic, 6umeri, )euteronomH. Mi"a "en Iosef, #T07=$ a colecionat i a ordonat toate comentariile fcute pn n vremea sa. ,e&ultatul muncii depuse a nsemnat o alctuirea unui plan legislativ religios iudaic "ine sistemati&at. Iuda Hanasi #'Prinul$, numit i HaModo #'cel (fnt$, #T==0 d. Hr.$, i%a continuat i desvrit opera re&ultnd o lucrare de propori numit MI./A, ceea ce nseamn
=C

IrepetareH adic repetarea de data aceasta interpretativ i explicativ a legilor exprimate n Pentateu!, folosind comentariile i preceptele ra"inice formulate i u&itate pn la el. ceast lucrare a devenit manualul colilor de tanaimi din Palestina i 3a"ilon. ;mprirea ei este urmtoarea5 Feraim #despre semine$% legile referitoare la ofrandele ce tre"uie aduse la templu +oed #soroace$% legile referitoare la sr"tori 4aim #despre femei$% legile referitoare la cstorie 4e&ec!in #infractiuni$% legi despre pagu"e, le&ri, -udeci, proceduri Qodaim #lucruri sfinte$% sacrificii, ofrande, cult, locaul de cult /e!arot #lucruri curate$% prile-uri de ntinare, splri rituale. 7. Btapa de perfecionare. Perioada n care +ina este cercetat de numeroi ra"ini din spaii geografice deose"ite i care aduc propriile comentarii la prevederile coninute n ea. ceste comentarii aprute simultan n scris n colile din Palestina, ct i n 3a"ilon, vor purta numele de 0hemare i vor fi adugate la +ina. socierea celor dou lucrri va fi numit ITalmudH, dar care va avea dou forme diferite ca ntindere, /almudul palestinian i /almudul "a"ilonian. *iferena de volum se datorea& diferenei existente ntre cele dou g!emare, cea "a"ilonian fiind de C ori mai extins, ceea ce o va impune n faa celeilalte i datorit claritii doctrinare pe care o conine.

=8

/almudul s%a pstrat pn a&i i ofer "ogate informaii necesare cunoaterii i nelegerii antic!itilor "i"lice.

Clima 1rii S+inte

Palestina aparine regiunii su"tropicale din emisfera nordic. nul are dou anotimpuri 5 0 ploios H!orefH'iarn5 ploaie timpurie pmntul se ume&ete , rurile i reiau scurgerea, durea& pn n martie. Ploaie tr&ie este perioada lunilor martie aprilie care fac trecerea spre anotimpul uscat. = uscat IcaiH ' var, durea& pn n septem"rie. Bste perioada cnd nu mai cade nici o pictur de ploaie pe ntreg teritoriul rii. /emperaturile varia& dup5 0. notimp. Iarna este "lnd, &pada i ng!eul fiind prev&ute doar n &onele muntoase. /emperatura poate co"or n anumite &one pn la K7 grade, iar vara poate urca n anumite &one pn la T60 de grade. =. ,elief. .alea Iordanului cu depresiunea +rii +oarte este &ona cea mai clduroas, apoi cmpia litoralului mediteranean i n final &ona montan att n est ct i n vestul Iordanului. Influena mrii +editeranene are
70

rolul de a tempera valorile termice extreme atenund att frigul ct i cldura excesiv. ;n nordul rii este n general mai frig dect n sud. .nturile. *atorit diferenelor mari de temperatur formate n &one nvecinate, se produc vnturi cu direcionare constant. .nturile din nord aduc frig. sud % cldura est % secet vest % umiditate ;n general, vnturile "at dinspre nord, fie nord%vest, sau nord%est, aducnd rcoare uscat sau ume&eal. *inspre est, vnturile sunt frecvente doar toamna, primvara i iarna. ;n mod constant, "ate un vnt n timpul &ilei dinspre vest #+area +editeran$, spre interiorul continentului, iar noaptea, direcia vntului se inversea&. ;n lunile octom"rie i noiem"rie dinspre sud "at vnturi fier"ini, care antrenea& mari nori de praf i nisip de culoare roiatic, numite !ampsinuri, care ncarc atmosfera i pudrea& tot ce ntlnesc.

)lora Drii (finte

*iversitatea reliefului plus amplasarea geografic a determinat o mare varietate a florei repre&entate n trei variante distincte. +editeranean pe litoralul mrii, aceeai cu cea din Arecia , (icilia, (pania. (tep oriental n munii din vestul i estul Iordanului, caracteristic platourilor continentale. /ropical n valea Iordanului i Ieri!on, apropiat de cea a fricii omi +ructi+eri 2
70

0. +slinul crete att pe dealuri ct i la cmpie. )run&ele nu cad iarna. Bra considerat un sim"ol al pcii i nfririi datorit aspectului rmuros. +slinele au constituit permanent o important surs de !ran. *in msline ver&i se o"ine cel mai "un undelemn prin presare. /eascul se numea Igat3 iar uleiul IsemenH. *e aici denumirea de grdina A!etsimani care s%ar traduce I !res de uleiH deoarece n acea grdin se afla i un teasc. 2alitile alimentare. 2alitile alimentare i curative ale undelemnului erau cunoscute n toat antic!itatea. Jndelemnul nmuia i alina rnile, alimenta opaiele i se putea transforma n soluii "ine mirositoare dac i se adugau aromate . =. ?miul i portocalul creteau pe cmpia mediteranean i n Aalileea. 2aracteristica acestor ar"ori este c florile apar pe rnd n aceleai pom, ceea ce creea& o perioad prelungit de culegere a fructelor din iunie pn n decem"rie. 7. ,odierul #granatul$ este un pom apropiat mrului, dar care produce fructe de culoare rou crmi&iu, cu gust foarte plcut. *in rodii se putea prepara o "utur rcoritoare. 9. (moc!inul, ar"ore rmuros, nalt, productor de mult um"r deose"it de rcoritoare ntr%o ar nsorit. 2aracteristica smoc!inului este aceea c produce fructe n dou etape pe an, ncrcndu%i permanent ramurile cu fructe ver&i dar i coapte, rmase din florescena anterioar. Jn smoc!in fr rod n ramurile sale, indiferent de anotimp, indic faptul c este sterp. 6. 2urmalul #palmier sau finic$ crete n -urul locului A!eni&aret i n valea Iordanului, mai ales n -urul
7=

Ieri!onului, ora numit din acest motiv 7cetatea palmierilor4. *in curmale se poate prepara un sirop. >. +igdalul deose"it de apreciat pentru mie&ul gustos, este un ar"ore ce atinge nlimea de 6 metri. 7. (icomorul este un ar"ore nalt #0=%0>m$, cu o coroan "ogat ce produce fructe asemenea smoc!inelor. ?emnul poate fi ntre"uinat n construcii. C. ,ocovul, crete pn la 00 metri i i pstrea& fructele permanent. Produce fructe ca nite psti folosite n !rana animalelor. 8. +rul, apreciat mai mult dect portocalul, era considerat un ar"ore no"il. 00. 4ucul, originar din Persia s%a rspndit pe malul A!eni&aretului, n Aalileea, la rsrit de Iordan n inutul A!ilead, dar i n Iudeea n locurile mai -oase. 00. 2edrul, un lemn preios care se gsea mai ales n munii ?i"an. (e folosea n construcii pretenioase #/emplul din Ierusalim$. 0=. +utarul, crete ca un ar"ore rinos, iar n fructele lui ca nite capsule se formea& seminele de dimensiuni mici. li ar"ori folosii n construcii mai erau5 (te-arul #pe muntele /a"or i la est de Iordan n A!ilead i 3asan$, c!iparosul, salcia #rc!ita$. Arbu4ti2 /ere"intul, crete pn la 6 metri nlime. *in fructe se produce ulei comesti"il iar din scoara sa se poate scurge tere"entina folosit in t"cirea pieilor crude. 3alsamul, creste n sudul vii Iordanului aproape de +area +oart. *in coa-a lui prin inci&are se scurge un ulei frumos mirositor folosit n medicin i cosmetic.
77

 /amarinul, important pentru fructele sale productoare de suc rcoritor dar i pentru coa-a sa folosit n medicin. +irtul, crete pn la 6 metri nlime, producnd flori i fructe parfumate. Isopul, mai mult o tuf dect un ar"ust, are fructe nguste i crnoase foarte frumos mirositoare. Cereale Kgrul% cultivat numai de oameni "ogai pe suprafee restrnse. 1amenii o"inuii mncau pine de gru numai la sr"tori. % or&ul cultivat de marea ma-oritate a oamenilor pentru a prepara pinea o"inuit a poporului. lante te-tile5 inul i "um"acul. lante aromate5 menta, c!imenul, 5eguminoase5 linte, usturoi, ma&re, castravei, pepenele verde, ceapa. .ia de vie% rspndit forte mult n Dara (fnt mai ales n He"ron, se lega pe araci sau n pomi. Papirusul din a crui tulpin se prepara n antic!itate materialul de scris, cu aceai denumire, cretea i n nordul lacului A!eni&aretului.

,auna 1rii S+inte

)auna a fost mult mai "ogat n ntic!itate. 2onform o"ligaiilor ?egii, evreii mpreau animalele de a-utor i consum n animale curate i necurate. Animale curate 2ornute mari, cele mai multe se creteau n cmpia (aron i n inutul 3asan, deoarece aici erau cele mai "une puni. Pe lng lapte i carne, aceste animale erau
79

apreciate i pentru capacitatea de traciune, fiind folosite att la arat, ct si la tractarea cruelor. 2ornute mici #oile i caprele$, erau foarte rspndite n 4eg!ev, cmpia 3etleemului, munii Iuda i n sud%est, dincolo de Iordan. Pielea lor se folosea att la m"rcminte, ct i la confecionarea "urdufurilor. 2mila #dromaderul$, se foloseau pentru cratul poverilor mari, dar i pentru laptele i prul lor din care se esea o stofa care era folosit de oamenii sraci . sinul se folosea la cratul poverilor mai mici i al oamenilor, dar i n agricultur, fie la nvrtirea pietrei de moar, dar i la aratul pmntului. sinul din ara (fnt era de o culoare roiatic sau sur i mai mare ca dimensiune dect cel european. 2alul a aprut mai tr&iu n Dara (fnt odat cu expansiunea militar a evreilor din timpul regelui *avid i (olomon. Bra un animal scump provenit din ra"ia i Bgipt pretenios la mncare. Populaia de rnd nu putea s ac!i&iione&e un asemenea animal, mai ales c nu putea fi folosit pe drumurile accidentate ce traversau munii Iudeii n transportarea mrfurilor. 2alul a rmas animale de traciune al carelor militare, sau mi-locul rapid de transport al anumitor detaamente. ;ncruciarea dintre cal i asin a produs catrul, un animal preferat de populaie datorit faptului c era mai puternic dect un asin i mai puin pretenios dect un cal. Ainile au fost aduse mai tr&iu din Persia, iar petii se prindeau n +editeran sau n lacul A!eni&aretului. Animale necurate

76

Porcul nu era consumat de evrei i de aceea nu se ntlnea n gospodriile din Dara (fnt dect n ca&ul unor strini care nu respectau asemenea restricii. Pisica i cinele erau socotite necurate de aceea nu erau crescute n casele evreilor. Bxcepie fceau pstorii care au recunoscut tot timpul a-utorul nepreuit al cinilor n p&irea turmelor. Animale slbatice 2lima su"tropical a favori&at existena unor animale deose"ite cum ar fi cameleonul n valea Iordanului, a leului persan, ga&elei, a !ienei, acalului i a leopardului. @erpi, scorpioni, variate reptile au populat mereu &onele nsorite. Pdurile au oferit adpost mistreilor, ursului "run, cprioarelor, vulpilor i mai rar lupilor. Iepurii, oarecii, aricii, nevstuicile i di!orii erau nelipsii. Psrile erau repre&entate printr%un numr impresionant de specii5 porum"elul, potrnic!ea, vra"ia, turturica, rndunica, prepelia, "ar&a, pelicanul, pescruul dar i psri rpitoare precum ulii i vulturii. Insectele erau nelipsite, ntre acestea remarcndu%se lcustele devoratoare de recolte venind din sud%est. l"inele nu au fost iniial crescute de evrei ci mai tr&iu, acetia apreciind mierea al"inelor sl"atice pe care o adunau din scor"uri sau crpturile stncilor.

0eogra+ia 1rii S+inte

2oncepia iudeilor despre lumea geografic care i ncon-ura era geocentric, adic pmntul este de forma unui disc mrginit de apele oceanului i se afl n mi-locul universului. *easupra se afl o cupol numit firmament sau tria, care ine apele cele de sus i permite ploii,
7>

&pe&ilor, grindinei s curg dup voia lui *umne&eu. Pe aceast trie sunt fixate stelele, luna i soarele. Bvrei aveau noiunea celor patru puncte cardinale folosind ca reper pentru identificarea lor directia rsritului, pe care l numeau firesc nainte, apusul napoi, sudul dreapta iar nordul st%n&a. 2ea mai vec!e denumire a Drii (finte a fost aceea de 2anaan, folosit de-a n secolul I.N Hr., termen venit fie de la 2anaan fiul lui Ham, nepotul lui 4oe, fie de la sensul cuvntului Canaan care nseamn I8ara de josH, comparativ cu podiul (iriei numit atunci ram, ceea ce nseamn I8ara de susH. Prin ocuparea 2anaanului de ctre iudei, regiunea s%a numit Dara Bvreilor #Aen 90,06$ sau Dara Israel #I ,egi 07, 08$. *up ntoarcerea din ro"ia "a"ilonic &ona central a Drii (finte, care a fost repopulat cu evrei, s%a numit Iudeea, deoarece ma-oritatea acestora erau din tri"ul lui Iuda, iar restul din tri"ul lui .eniamin. 2ucerind aceasta &on, romanii au numit%o I/alestinaH de la numele ilistenilor #/$ilistia$, populaie nesemitic ae&at aici pe coasta +editeranei nc din secolul 0= Hr. ceast denumire s%a meninut pn n anul 089C. Bvreii i cretinii o numesc I8ara S %ntH deoarece o consider locul unde *umne&eu s%a manifestat n plenitudinea sa, fie pre&ent continuu n templul su din Ierusalim, fie ntrupat din )ecioara +aria ca +ntuitor al lumii.

0rani6ele 6rii
77

?a nord munii ?i"an, ntili"an i 2armel ?a est lacul A!eni&aret, apoi 80 Milometri dincolo de el spre est pn la munii Hauran, apoi co"ora aproximativ =00 Mm paralel cu rul Iordan pentru a a-unge la +area +oart venind pe rul rnon. ?a sud se afla golful ca"a i pustiul (inai ?a vest +area +editeran. Dara se ntindea de la nord la sud pe o distan de aproape =>0 Mm., lrgindu%se de la 77 Mm n nord la 060Mm n sud. mplasat la ntlnirea a dou mari continente sia i frica, Dara (fnt s%a aflat mereu pe marile rute comerciale. ;n nord, oraele feniciene 3i"los, /ir i (idon comunicau cu *amascul prin esul Ie&reel. ;n est, siria i 3a"ilonul comunicau cu +area ,oie prin valea Iordanului. ;n vest, cor"iile cltoreau ntre Bgipt i )enicia. ;n sud, Bgiptul comunica cu siria, 3a"ilonul i ra"ia. *ac plasarea geografic a adus avanta-e comerciale, din punct de vedere politic a creat continue conflicte, deoarece marile imperii a-unse la graniele Drii (finte #egiptenii, asirieni, "a"ilonienii, romanii$, s% au strduit permanent s o cucereasc.

0eogra+ia 1rii
Dara (fnt poate fi mprit n patru &one longitudinale5 0. ?itoralul +rii +editerane care se ntinde de la nord la sud. =. Jn lan muntos paralel cu +editerana mprit n trei masive5 a$ +unii Aalileii la nord, "$ +unii (amariei n centru,
7C

c$ +unii Iudeii n sud. 7. .alea rului Iordan paralel cu munii, care pornete de la 6>7 m nlime, traversea& lacul A!eni&aret pentru a se vrsa n +area +oart aflat la minus 90> m su" nivelul mrii. 9. Jn platou la est de .alea Iordanului desprit de rul Iarmuc. ;n nord inutul Hauran, iar n sud inutul A!ilead.

Mun6ii 1rii S+inte

Provin din munii ?i"an n vestul Iordanului i din ntili"an n estul acestuia. ;n partea de vest munii pot fi mprii n trei grupe, munii Aalileii, munii (amariei i munii Iudeii. .+unii Aalileii se ntind de la grania nordic pn la valea Ie&ereelului n (ud. Partea sudic a masivului este mai mic dect cealalt, ridicndu%se aici muntele /a"or #C>=$. ?a nord%est de acesta, se afl nite coline pe malul lacului A!eni&aret unde +ntuitorul a inut cuvntarea redactat de Bvang!elia dup +atei la capitolele.%.II. *ou coline se numesc ICoarnele .atinuluiH care ar putea fi IMuntele 5ericirilorH. +unii (amariei numii i munii Bfraim, sunt mai puin nali dect munii Aalileii. ici se afla muntele A!il"oa unde (aul a fost omort de )ilisteni. /ot aici se afla i muntele 2armel #' &rdin$, pe rmul +editeranei, unde proorocul Ilie a adus -ertf *umne&eului adevrat. +asivul mai conine doi muni5 B"alul #8=0m$, pe care ase seminii au rostit n timpul lui Iosua 4avi "lestemele care se vor a"ate asupra lor, dac nu vor respecta legea i
78

muntele Aari&im #C70m$, pe care celelalte ase seminii au rostit "inecuvntrile de care vor avea parte, dac vor respecta legea dumne&eiasc. /ot aici pe Aari&im samaritenii au nlat un templu. ;n acelai masiv, la grania cu Iudeea se afl muntele +ipa #C86m$, unde profetul (amuel sttea pentru a face -udecat poporului. +unii Iudeii au o mare varietate floral, de la vi cu mslini i vi de vie pn la &ona I deerticH n pustiul Iudeii. %+untele (copus #C70m$ se afl la nord de oraul Ierusalim. ?a est de acelai ora se afl +untele +slinilor #Bleon C0Cm$, la distan de aproximativ =000 de metri, ceea ce evreii numeau Icale de o s%m*tH. *e pe acest munte +ntuitorul s%a nlat la cer. %+untele Parantania, n apropiere de Ieri!on, este locul unde +ntuitorul a postit i a fost ispitit de diavol. %+untele He"ron #8=7m$ ofer puni "une pentru creterea oilor i a caprelor. %;n &ona 3etleemului munii a-ung la o altitudine de 777 de metri, iar n direcia +rii +oarte acetia alctuiesc deertul Iudeei, o &on complet lipsit de vegetaie n timpul verii. 3.?a est de Iordan, munii Drii (finte provin din munii ntili"an al cror ultim masiv n nord este muntele Hermon #=768m$, la grania cu 2anaanul. %?a sud de acesta se afl munii .asanului n dreptul lacului A!eni&aretului, care se continu cu munii Hauran #0700m$. %Jrmea& munii A!ilead #Aalaad$ mrginii de rurile Iarmuc #n nord$ i Ia"oc #n sud$, cu nlimi ce ating 0000 de metrii. 2o"ornd de%a lungul Iordanului urmea&
90

masivul varim care a-unge la rmul estic al +rii +oarte. ;n acest masiv se remarc muntele 4e"o de unde +oise a privit ultima dat spre Dara (fnt. Vi 4i c%m!ii % valea Ie&reel este o vale foarte fertil care separ Aalileea de (amaria. Pornete de la poalele muntelui 2armel i a-unge n valea Iordanului. Pe aceast vale curge rul 2!ion. ;n partea apusean a vii se afl cetatea +eg!ido. % vile A!i"eon i ialon la nord Kvest de Ierusalim unde Iosua a "tut cinci regi canaanii. % valea tere"inilor sau a ste-arului, la sud%vest de Ierusalim unde *avid l%a ucis pe Aoliat. % .alea 2!edron separ Ierusalimul de +untele +slinilor i este str"tut de prul cu acelai nume care se vars n +area +oart. ;n partea nordic a vii se afl grdina A!etsimani unde +ntuitorul s%a rugat dup 2ina cea de /ain: % valea Hinom #A!e!inom sau A!enei$, n sud%vestul Ierusalimului. ;n aceast vale pe vremea regilor iudei c&ui n idolatrie se aduceau sacrificii umane. *in vremea regelui Iosia #>90%>08 Hr$, &ona a fost declarat spurcat i cu timpul aici au nceput s fie aruncate gunoaiele oraului care ardeau mocnit tot timpul. .alea A!enei a devenit un sim"ol al infernului. % valea Iosafat este o vale aflat ipotetic la ntlnirea .ilor A!e!inom i 2!edron, sau poate fi un sim"ol al locului unde *umne&eu va -udeca toi oamenii la sfritul veacurilor #Ioil 7, =, 0=$. % valea Iordanului ncepe de la muntele Hermon n nord i se nc!eie la +area +oart n sud. ceast vale se adncete treptat su" nivelul mrii fiind n lacul A!eni&aret
90

la %080m iar n +area +oart la K90>m. .alea este fertil n nord dar srcete pe msura apropierii de +area +oart. .alea are o lrgime varia"il, n general 7 Mm, cu excepia celor =7 Mm n &ona Ieri!onului, ceea ce produce o ncl&ire accentuat a vii. % pe litoralul +rii +editerane se afl o cmpie destul de mnoas pentru a fi cultivat, mai ngust la nord i mai larg la sud, numit @aron n nord, dincolo de Iaffa pn la muntele 2armel i (fela la sud de Iaffa.

De4erturi
%deertul Iudeii, nver&it i plin de flori primvara se usuc treptat, nct la nceputul verii este de&olant. Pe vile adnci exist totui ar"uti pitici cu frun&e cornoase, care !rnesc oile, caprele i cmilele. %pustiul 3etsaida lng oraul 3etsaida de lng +area A!eni&aretului n Aalileea unde s%a retras +ntuitorul dup moartea lui Ioan 3ote&torul. %pustiul muntos i stncos dintre Ierusalim i Ieri!on oferea un "un adpost -efuitorilor de caravane.

A!e
2el mai important ru este Iordanul 'I r%u care cur&e n ad%ncimeH. cest ru are i ast&i trei i&voare. ,ul str"tea mai nti lacul Hule #+erom$ care ast&i a secat, apoi lacul A!eni&aret i apoi cu numeroase sinuo&iti a-ungea n +area +oart. *istana parcurs n linie dreapt este de 090 Qm. dar rul are lungime de trei ori mai mult. 2ursul rului este mai rapid pn n lacul A!eni&aret i mai lent spre +area +oart. ?imea crete de la =6m n lacul Hule, pn la 76m la vrsarea n +area +oart. *e"itul varia& n funcie de anotimp.
9=

Prul 2!erit, este singurul afluent al Iordanului venit dinspre .est, ntlnind Iordanul aproape de Ieri!on. Pe valea acestui ru numit ast&i valea Ho&evei, proorocul Ilie a fost !rnit de un cor". Iarmucul vine dinspre est i&vornd din munii .asanului i se vars n Iordan la ieirea acestuia din marea A!eni&aretului. Ia"ocul, vine dinspre est i&vornd din munii A!ilead i se vars tot n Iordan, la mi-locul distanei dintre ?acul A!eni&aretului i +area +oart.

4umit i marea as altic de ctre Iosif )laviu, datorit faptului c uneori aprea la suprafa smoal folosit de evrei la acoperiul caselor. ra"ii o numeau marea lui ?ot. *imensiunile mrii sunt 77 Qm L 07,C Qm., adncimea medie este de 7=8m iar cea maxim de 788m. 2oncentraia de sare este deose"it de mare nct n apele mrii nu crete nici o vietate. .egetaia pe maluri nu apare dect i&olat, unde se vars ruri de ap dulce. ;n partea de sud a acestei +ri +oarte pe vreme lui vraam i ?ot se afla o cmpie unde erau amplasate cetile (odoma i Aomora, dma i /e"oim. /erenul era impregnat cu su"stane rinoase care au luat foc atunci cnd *umne&eu a vrut s pedepseasc exemplar frdelegile practicate n aceste locuri. /erenul s%a surpat, iar marea s%a extins ocupnd aceast suprafa #)ac 08 =9%
97

Marea Moart

=6. *eut =8,==$. Iosif )laviu relata astfel acest eveniment I...)umne!eu i#a a!v%lit sulia n mijlocul 9raului pe care l#a mistuit cu oc mpreun cu locuitorii si, p%rjolind inutul de jur mprejur ca ntr#un incendiu H, ntic!iti iudaice I, NI, 9. 5acul 0henizaret #Marea 0alileii sau +area /i"eriadei$ re dimensiunile de =0 Mm #pe direcia nord%sud$ pe 0= Mm. 1glinda apei se afl la =0C m. su" nivelul mrii. Bste "ogat n pete, oferind un i&vor nesecat de alimentaie. Fona este i ea frumoas oferind populaiei prosperitate, ceea ce s%a reflectat n denumirea de A!eni&aret, care este un cuvnt compus din doi termeni &an : &rdin i oer : provi!ie. Iordanul trece prin acest lac pe direcia nord % sud. Izvorul Siloamului (e afl pe valea 2!edron n sud%vestul Ierusalimului unindu%se cu prul 2!edron. 5acul Vitezda #'casa $arului$, se afla lng Poarta 1ilor ce permitea accesul n ora Ierusalim dinspre nord.

7m!r6irea Canaanului de ctre triburile israelite

?a venirea evreilor din Bgipt /ara 2anaanului era ocupat de 70 de regate%ora. cest teritoriu a fost cucerit de evrei, iar reparti&area pmntului s%a fcut prin tragere la sori. (eminia lui ?evi a fost destinat s desfoare serviciul religios la cortul sfnt i de aceea s%a considerat c nu are
99

nevoie de un teritoriu propriu%&is ci doar de localiti cu spaiu necesar ncon-urtor. stfel ?eviii s%au instalat n 9C de ceti. (eminia lui Iosif i%a primit drepturile de stpnire prin fiii acestuia Bfraim i +anase, care la ocuparea 2anaanului constituiau dou tri"uri numeroase. cetia au complectat numrul de 0= la care tre"uia s fie mprit teritoriul, respectnd astfel imaginea motenirii fericite i depline de care se puteau "ucura toi continuatorii seminiei "inecuvntate de *umne&eu. ;mprirea era urmtoarea5 la vest de Iordan 8 seminii i -umate din tri"ul lui +anase. 0$ /ri"ul cel mai sudic era (imeon, mai -os de +unii He"ron, avnd ca granie la est pe moa"ii dar la vest +editerana. /eritoriul acesta avea 07 localiti intre care cea mai important era 3eer%@e"a. =$ /ri"ul Iuda era amplasat n munii cu acela nume, deasupra seminiei lui (imeon. ?a vest era +editerana i filistenii, iar la est +area +oart, pe toat ntinderea ei. 1raele cele mai importante erau 3etleemul i He"ronul. 7$ /ri"ul lui .eniamin a primit o parte mult mai mic, deasupra lui Iuda privind pe !art, n -umtatea spre Iordan avnd ca orae importante Ierusalimul, 3etania i Ieri!onul. 9$ /ri"ul lui *an era mprit n dou. Uumtate s%a ae&at n nordul tri"ului Iuda, la vest de .eniamin, avnd oraele Oamnia, Iope i ?ida, iar cealalt -umtate n extremul nordic al teritoriului canaanean cucerit, la nord de ultima seminie, cea a lui 4eftali, tot n vestul Iordanului.
96

6$ /ri"ul Bfraim a ocupat o fie n nordul tri"ului .eniamin i prima -umtate a lui *an. cest teritoriu se ntindea n munii (amariei de la litoralul +editeranei pn la rul Iordan. >$ /ri"ul +anase #-umtate din el$, se afla deasupra tri"ului Bfraim, avnd n posesie cetatea +eg!ido din valea Ie&reel. 7$ /ri"ul lui er se afla n nordul acestei -umti a lui +anase, ae&at numai pe litoralul +editeranei, cuprin&nd muntele 2armel, urcnd apoi pn la cetatea fenician (idon. C$ /ri"urile Isa!ar, Fa"ulon, 4eftali se nlnuiau ntre tri"ul er aflat pe litoral i rul Iordan. Isa!ar era vecin cu -umtatea lui +anase, deasupra lui n dreptul lacului A!eni&aret era tri"ul lui Fa"ulon i deasupra acestuia cuprin&nd i lacul Hule se desfura tri"ul lui 4eftali. ?a nord de 4eftali se afla a doua -umtate a tri"ului *an, care ocupase cetatea ?ai pe care au numit%o I)anH.

5a est de Iordan
8$ /ri"ul lui ,u"en s%a ae&at de la -umtatea estic a +rii +oarte i pn la intrarea Iordanului n aceast mare, pe ntregul podi aflat aici, cucerit de la amorei i moa"ii. 00$ /ri"ul lui Aad se desfura la nord de ,u"en, de la vrsarea Iordanului n +area +oart i pn la ieirea acestuia din lacul A!eni&aret. 00$ doua -umtate a tri"ului +anase s%a ae&at la nord de Aad, din dreptul lacului A!eni&aret pn n

9>

nord, spre i&voarele Iordanului, ocupnd astfel fostul regat 3asan i parial podiul A!ilead. ceste teritorii au fost ocupate de tri"urile israelite respective i administrate prin sfatul "trnilor timp de cteva sute de ani, n perioada judectorilor, ' persoane alese de *umne&eu pentru a face -udecat i dreptate poporului Israel, mpotriva oricrei nedrepti venite din afara, sau din interiorul poporului evreu. nul 0060 Hr. este momentul instituirii regalitii care a unit cele 0= seminii ntr%o form nou administrativ, statul Israel.

A!i"ea a fost prima cetate devenit capital a statului n vremea regelui (aul, n tri"ul .eniamin. *in aceast ae&are era originar regele, ceea ce a fcut ca oraul s devin capital a regatului Israel. He"ron, timp de 7 ani la nceputul domniei lui *avid. Ierusalim, ora cucerit de *avid de la ie"usei, vec!i de aproximativ 6000 de ani cu o existen aproape nentrerupt. 4umele acesta ar nsemna I ctitoria !eului SalemH i el apare pentru prima dat n secolul 08 Hr. pe nite vase egiptene. 1raul ie"usit era destul de mic n comparaie cu ce va construi *avid i mai ales (olomon. *avid a adus aici c!ivotul ?egii de la Qiriat Iearim i a
97

Ca!italele Trii S+inte

construit doar un altar acolo unde avea s se nale templul mai tr&iu. (olomon a extins oraul, l%a ncon-urat cu &iduri, a construit templul i edificii deose"ite cum ar fi casa cedrilor, casa tronului i dou palate pentru sine i cellalt pentru soia sa, fiica faraonului. Ierusalimul a continuat s fie capitala statului Iuda dup scindarea regatului Israel. 1raul a fost refcut dup exilul "a"ilonic, principii !asmonei construind aici un palat deose"it. Irod cel +are a nfrumuseat i el oraul construind un palat mre n &ona cea mai nalt pentru a putea supraveg!ea totul. )undaia acestui palat s%a pstrat pn ast&i. 1 alt construcie fcut de el a fost fortreaa ntonia #numit aa n onoarea protectorului su +arc ntoniu$, n partea de nord%vest a templului. ici veg!ea o unitate din armata roman o"servnd cetatea i curtea templului. Irod cel +are a refcut i templul ridicat n timpul lui Foro"a"el, dup exilul "a"ilonic. ,estaurarea a nceput n anul =0Hr. /emplul a fost refcut n 0C luni, curtea interioar n C ani, iar restul lucrrilor au durat pn n anul >9 Hr. nul 70 dHr. i%a adus o distrugere total.

5ocalit6i din Iudeea

3etania #Icasa sracilor$, localitate aflat pe versantul sud%estic al muntelui +slinilor, spre valea Iordanului, la mai puin de 7 Qm de Ierusalim. ;n vremea +ntuitorului aici locuiau ?a&r cu surorile sale. 3etfag!e #Icasa smoc$inelorH$, localitate vecin cu 3etania fiind desprite de drumul care co"ora de la Ierusalim la Ieri!on i spre valea Iordanului. *e aici ucenicii +ntuitorului au luat asina i mn&ul ei pentru intrarea triumftoare n Ierusalim din *uminica )loriilor.
9C

 3etleemul 07casa p%iniiH$, la 7 Qm sud de Ierusalim. 4umit i Bfrata n vec!ime, acesta era oraul natal al regelui *avid i al +ntuitorului Iisus Hristos. *easupra peterii n care s%au adpostit Iosif i +aria, mpraii 2onstantin i Blena au construit o "iseric n anul 770 care se pstrea& pn ast&i. /ecoa, localitate la 00 Qm sud de 3etleem localitate n care s%a nscut prorocul mos. He"ronul, numit n vec!ime pe vremea lui Iosua 4avi % ;<riat -r*a, este un ora la 7> de Mm sud de Ierusalim plasat la 8=7m altitudine n munii Iudeei. ici a locuit patriar!ul vraam i a cumprat petera +acpela ca loc de odi!n venic pentru familia sa. cest ora a fost timp de 7 ani capitala regelui *avid mai nainte de a cuceri Ierusalimul i tot aici "esalom, fiul lui *avid s%a proclamat rege mpotriva voinei tatlui su. *up 6 secole, profitnd de faptul c evreii erau exilai de ctre "a"ilonieni, edomiii venii din sud au ocupat acest ora i l%au stpnit din secolul .I .Hr. pn n secolul II .Hr. Bn K g!edi, oa& cu i&voare termale aflat pe malul vestic al +rii +oarte n &ona locuit de esenieni. +ipa #santinela$, ora cu mare importan religioas n vremea -udectorilor #Uud =0,0$, deoarece aici a stat c!ivotul legii pentru un timp. Uudectorul (amuel aici fcea -udecata poporului i tot aici (aul a fost uns rege al Israelului. 3etel #'casa )omnului$, localitate la 0> Milometri nord de Ierusalim, pe drumul ce duce la (ic!em. ceast &on i%a ctigat o deose"it importan religioas pentru faptul c aici patriar!ul vraam a ridicat un altar, iar Iaco"
98

a avut visul cu scara pe care co"orau i urcau ngerii. *e aceea, la ntoarcerea din Bgipt evreii au adus aici pentru un timp 2!ivotul ?egii #Uud =0, =$. Pentru importana religioas a localitii, atunci cnd regatul Israel s%a mprit n dou, primul rege al regatului de nord, Iero"oam, a fcut din el un centru religios idolatru. @ilo, localitate la nord de 3etel unde a fost g&duit 2!ivotul ?egii n vremea -udectorilor. *e aici a fost luat de fiii -udectorului Bli pentru a nsoi pe evrei ntr%o lupt mpotriva filistenilor. Bvreii au fost nfrni iar c!ivotul capturat, restituit ulterior. Ieri!onul #ora al palmierilor$ aflat la 00 Mm. nord de +area +oart i C Mm. vest de Iordan. *atarea oraului urc pn la 7000 de ani vec!ime nainte de naterea +ntuitorului Iisus Hristos. 1raul a fost prima localitate cucerit de evrei la intrarea n 2anaan. ici regele Irod cel +are i%a construit un palat n care locuia pe timpul iernii. Qariot, localitate la sud de Ieri!on unde s%a nscut Iuda, vn&torul +ntuitorului. 3eer%@e"a, localitate la 97 de Mm sud est de He"ron, n extremitatea sudic a Iudeii. Ioppe #-ertfa$, ora port n teritoriul seminiei lui *an. ici iudeii primeau lemne de cedru de la regele Hiram al )eniciei i tot de aici a ncercat s fug profetul Iona pentru a scpa de misiunea ncredinat lui de ctre *umne&eu #Iona 0, 7$. Ia"ne #Iamnia$, la sud de Ioppe. ici s%a mutat sinedriul i coala de tanaimi din Ierusalim dup distrugerea acestuia din anul 70 dup Hristos.

60

 ?aMi, la sud de Ia"ne, a fost o cetate amintit nc din secolul 07 Hr. n t"liele egiptene de la /ell%el% marna. 2etatea a fost cucerit n 700Hr., de regele asirian (ena!eri", iar un "asorelief din 4inive reproduce pn ast&i imaginile dramaticului asediu.

5ocalit6i din Samaria

(ic!emul cetate ntre munii B"al i Aari&im. ici "imelec, fiul -udectorului A!edeon a ncercat s se proclame rege i tot aici 00 seminii s%au declarat nemulumite de impo&itele din vremea lui ,o"oam, fiul lui (olomon, ceea ce a condus la ruperea regatului n dou. 1raul a devenit capitala ,egatului de 4ord n anul 877 Hr. +untele nvecinat Aari&im a g&duit un templu ca replic religioas pentru cel din Ierusalim dar s%a introdus aici cinstirea vielului de aur. cest ora are o fntn foarte adnc i foarte vec!e atri"uit patriar!ului Iaco". /emplul de pe muntele Aari&im a fost distrus de regele Ioan Hircan n 0=8 Hr. +eg!ido, cetate important aflat n valea Ie&reel, fortificat de%a lungul timpului, str-uind o cale de comunicaie ntre nord i sud de%a lungul +editeranei. +unii din sud%vestul oraului s%au numit Harmag!edon' Imuntele +eg!idoH. ici regele (olomon pstra cavaleria nfinat de el, iar n >0C nainte de Hristos regele Iosia al regatului Iuda i%a pierdut viaa ntr%o lupt mpotriva egiptenilor. ;n acest spaiu plasea& pocalipsa #0>,0>$, "tlia final dintre mpraii lumii la r&"oiul &ilei celei mari. (amaria, la nord de (ic!em, ora cetate construit n secolul IN Hr. ici s%a mutat capitala ,egatului de 4ord.
60

;n 7== Hr. acest regat a fost cucerit de asirieni iar populaia deportat pentru a face loc colonitilor adui aici din cuprinsul imperiului. ,egele Ioan Hircan a distrus i aceast cetate care va fi nfrumuseat mai tr&iu de regele Irod cel +are numind%o (e"aste #au&ust n latin$. 2e&areea Palestinei, a fost construit de regele Irod cel +are n secolul I Hr. pe locurile unei foste ceti ITurnurile lui StratonH. fost numit 2e&areea n onoarea ce&arului 1ctavian ugustus, care i%a druit iniial acest teritoriu. 2e&areea a devenit principalul port al Palestinei la +area +editeran.

5ocalit6i din 0alileea

4a&aretul, ora modest, neamintit n i&voarele scrise ale r!eologiei 3i"lice. st&i este un ora nfloritor i important o"iectiv al pelerina-elor cretine. 2ana Aalileii, la nord%est de 4a&aret, locul svririi primei minuni de ctre +ntuitorul Iisus Hristos. 4ain, orel la sud de muntele /a"or. 2apernaumul, cetate nfloritoare pe malul estic al A!eni&aretului construit dup exilul "a"ilonic. Prin 2apernaum trecea un drum comercial care lega (iria de Bgipt prin valea Iordanului ceea ce necesita ae&area aici a unui centru vamal. ;n aceast localitate exista o garni&oan roman i tot aici +ntuitorul i%a fixat centrul activitii (ale din Aalileea. /i"eriada, ora ntemeiat de Irod gripa pentru a%i fi capital a tetrar!iei sale purtnd numele ce&arului /i"erius. 1raul este situat pe malul sud%vestic al lacului A!eni&aret care a mprumutat i el uneori numele de
6=

IMarea Ti*eriadeiH. *up drmarea Ierusalimului din anul 70 d Hr., evreii de va& s%au mutat n acest ora ntemeind o coal ra"inic, ce va pune "a&ele +inei. /ot aici, ntr%un timp a activat i (inedriul. 3etsaida #Casa pescarilor$, orel aflat pe malul estic al A!eni&aretului. *e aici erau apostolii (imon%Petru, ndrei i )ilip. Aadara, cetate pe malul sud%estic al A!eni&aretului, locuit de alte neamuri dect evrei, ceea ce a fcut ca aceast localitate s aparin confederaiei celor &ece ceti K *ecapole.

Cet6ile de azil
?egea talionului prevedea ca un uciga s%i plteasc vina cu propria via. Pentru aceasta rudele celui ucis aveau datoria de a r&"una sngele vrsat prin uciderea celui vinovat. ;n ca&ul uciderii accidentale, cel vinovat avea posi"ilitatea salvrii propriei viei dac putea s se refugie&e la adpostul altarului unde rmnea pn cnd -udectorii anali&au situaia i se pronunau n privina vinoviei sau nevinoviei lui. *atorit rspndirii seminiilor prin ocuparea 2anaanului suprafaa locuit de evrei s%a mrit considera"il i atunci un singur punct de salvare nu mai putea satisface situaiile ivite. *e aceea s%a !otrt declararea unor ceti ca loc de a&il #refugiu$, pentru ucigaii fr voie. Uudectorii acestor ceti anali&au situaia expus de cel refugiat i i permiteau sau nu accesul n cetate. semenea ceti au fost ase5 I. /rei n vestul Iordanului5 2!ede #n Aalileea$, (ic!em #+unii Bfraim$ i He"ron #n Iuda$.
67

II. /rei n estul Iordanului5 3eer #,u"en$, ,amot #Aad$ i Aolan #+anase$.

?ocuitorii Drii (finte

/eritoriul acesta a fost locuit din cele mai vec!i timpuri, oraul Ieri!on pstrnd urmele unei civili&aii din anul 7000 Hr. +ileniul trei aduce n /ara (fnt o populaie pro"a"il semitic, venit din (iria, care a ur"ani&at &ona i a dat numele munilor, apelor i oraelor vec!i sau noi. 2ele vec!i #+egi!do, 3esan, Ieri!on, /ira, rad$, sunt de&voltate i fortificate. Pe la anul ==00 Hr., un val de noma&i trece peste aceast &on de la nord la sud i distruge ceea ce ntlnete. vraam vine n 2anaan prin secolul 0C Hr. i gsete aici o populaie canaanit.

2anaaneii
2anaan a fost fiul lui Ham i nepotul lui 4oe. cest 2anaan a avut 00 fii din care s%au format tot attea seminii. Patru seminii au rmas n (iria i n )enicia, iar 7 seminii au populat 2anaanul5 !eteii, ie"useii, amoreii, g!erg!eseii, !eveii, canaaneii i fere&eii. /oate aceste neamuri vor"eau o lim" semitic. 2ivili&aia lor era nfloritoare. Brau organi&ai n orae regat cum au fost (odoma i Aomora, dma, De"oim, (ic!em, Ieri!on, He"ron, i, A!i"eon, (alem. gricultura lor era de&voltat. Bvreii au cucerit acest teritoriu ncepnd cu Ieri!onul, apoi spre sudul rii pentru
69

ca mai tr&iu s cucereasc nordul. *ei nvini, canaaneii nu au disprut, ci au locuit n anumite enclave, unindu%se uneori pentru a se r&"oii cu evreii cuceritori. ,egele *avid a purtat aceste r&"oaie i doar (olomon a putut s%i nving complet. ,eligia canaaneilor era un cult sen&ual idolatru. )iind considerai un mare pericol pentru monoteismul iudaic, s%a !otrt strpirea acestora i neamestecul total n privina legturilor trupeti. /otui, anumite influene s%au petrecut i unii evrei s%au nc!inat cu timpul &eilor 3aal, starta i +oloc!, cruia i se aducea c!iar sacrificii umane.

naMeii
?ocuiau la nceput n &ona He"ron. Pe atunci acest ora se numea 2!iriat r"a #cetatea lui r"a$, de la strmoul lor r"a. veau o statur impuntoare, ceea ce i avanta-a n lupt, cucerind cu timpul munii Iuda. Pe aceti anaMei I%a v&ut iscoadele trimise de +oise n 2anaan i s% au nfricoat de fora lor fi&ic, strnind ndoiala poporului n privina capacitii de a%i cuceri. Iosua 4avii i 2ale" i% au nvins, iar anaMeii s%au retras cu timpul n oraele filistene de pe coasta +editeranei5 Aa&a, Aat, dod. Populaie semitic provenit dintr%o singur persoan K vraam. )iind ales de *umne&eu pentru a forma un popor deose"it n care urma s se ntrupe&e +ntuitorul lumii, acest vraam a fost c!emat din oraul Jr aflat n +esopotamia #numit atunci 2aldeea$, pe cursul inferior al Bufratului, pentru a se ae&a ntr%un anumit spaiu geografic. 2!emarea lui vraam a avut loc n aproximativ
66

Bvreii

sec 0C Hr. Iar intenia de a%l ae&a ntr%un anumit spaiu geografic, se datorea& nelepciunii lui *umne&eu, care a plnuit nlocuirea unei populaii prea ndeprtat moral de Bl, datorit vi&iunii idolatre i total dec&ut pe care o avea, cu o populaie ce urma s%? cunoasc cel mai "ine ntre popoarele antic!itii, datorit descoperirilor divine pe care tot Bl le%a oferit treptat. Pentru nceput, mutarea lui vraam care a avut loc cu toat familia #soia (ara, nepotul ?ot, slugile$ i "unurile posedate, s%a fcut n etape, vraam a-unge la ndemnul lui *umne&eu n oraul Haran, mult mai aproape de 2anaan. 1raul Haran se afla pe cursul superior al Bufratului, un ora cu o populaie semitic i o civili&aie la fel de evoluat ca i cea a Jr%ului. Populaia din 2anaan le%a dat noilor venii numele de IivrimH cea ce nseamn faptul c sunt venii din cealalt parte de Iordan. vraam i urmaii lui rmn n 2anaan de%a lungul a patru generaii, reuind s cumpere de la tri"urile !eteilor #populaie canaanit$, cteva terenuri n munii He"ronului, potrivite pstoritului. Pe una din aceste IariniH a existat i o peter numit +acpela, ce va deveni loc de ngropare lui vraam, Isaac, Iaco", Iosif, descendenii n linie dreapt, dar i pentru soiile lor5 (ara, ,e"eca, ?ia, sineta. 4epotul lui vraam pe nume Iaco" a primit numele de IisraelH ' V*r*atul care l#a v!ut pe )umne!eu+ datorit faptului c s%a luptat cu un nger al ?ui la Penuel i l%a nvins #)acere 7=, =C$. *e la Iaco" descendenii lui vor primi i numele de IisraeliiH.

6>

 Iosif, penultimul fiu a lui Iaco" din cei 0= frai, a-unge prin gri-a lui *umne&eu un mare demnitar n Bgiptul guvernat de regii !icsoi. cesta i va c!ema fraii i tatl din 2anaan, care se lupta cu efectele unei secete foarte mare, pentru a locui n pmntul cel mai roditor al Bgiptului, n delta 4ilului, numit inutul Aoen. Bvrei vor sta n Bgipt aproximativ 900 de ani, pn cnd o sc!im"are politic din Bgipt va aduce pe tronul acestuia un faraon care%i ro"ete i i va folosi ca sclavi. *umne&eu dorete eli"erarea evreilor i de aceea rnduiete pe +oise care are un mandat deose"it, acela de a%l convinge pe faraon care%i ro"ete pe evrei s%i eli"ere&e, urmnd ca el s i conduc n ara promis de secole. Bvreii fug din ro"ia egiptean i traversea& +area ,oie pentru a a-unge n 2anaan. ciunea lor are loc n secolul NIII Hr. #exist teorii care susin c a avut loc n sec N. sau NI. Hr.$ i s%a numit ieirea din E&ipt sau Ie=odH. +oise primete numeroase revelaii de la *umne&eu n privina conducerii poporului, alctuirea 2ortului (fnt, a unei ierar!ii slu-itoare, a itinerariului parcurs, confruntarea cu alte popoare, dar i n privina autoritii cu care a fost investit. +omentul culminant al acestor revelaii l constituie primirea ?egii pe muntele (inai. *atorit faptului c poporul are multe moteniri morale i religioase din Bgipt, noile legi sunt primite cu rceal, dei provin evident de la *umne&eu, avnd deci o autoritate divin. Poporul se ndoiete de mai multe ori dac a fcut o alegere "un n privina prsirii Bgiptului i a a"undenei acestuia.

67

 *atorit acestor aspecte *umne&eu !otrte ca aceste generaii s nu vad pmntul fgduit ci doar copiii lor, o nou generaie nscut n timpul a 90 de ani de peregrinare prin peninsula (inai. ceast generaie nu a cunoscut idolatria Bgiptului, ci doar pre&ena unicului *umne&eu care i clu&ea &iua ca un stlp de nor, iar noaptea i veg!ea ca un stlp de foc i i !rnea miraculos cu man. (eminia lui ?evi este aleas pentru a slu-i totdeauna lui *umne&eu la 2ortul (fnt. *umne&eu este cel care d legile, Bl conduce i -udec poporul prin repre&entantul su +oise. ceast form deose"it de guvernare a unui popor este unic i va purta numele de VteocraieW #*umne&eu este conductorul$ Poporul se apropie de /ara (fnt venind dinspre estul Iordanului. (unt nevoii s se lupte cu amoreii pe care i nving, cucerind teritoriul de la est de Iordan, ceea ce va deveni pmntul tri"urilor ,u"en i Aad i -umtate din +anase. +oise moare pe muntele 4e"o fr a intra n pmntul fgduinei, iar n locul lui, *umne&eu l alege pe Iosua #Isus$ 4avi. Iordanul este traversat pe la nordul +rii +oarte i prima cetate cucerit va fi Ieri!onul. *e aici evrei au cucerit mai nti sudul 2anaanului, iar apoi nordul. /eritoriul acesta va fi luat su" stpnirea a celorlalte noua seminii i -umtate. ;mprirea pmntului a sl"it foarte mult fora militar pe care o puteau avea cele 0= seminii. /ri"urile sunt conduse de "trni poporului care erau cunosctori ai ?egii.

6C

 Jnele popoare vecine5 moa"iii, amoniii, edomiii, dar i filistenii de pe coasta +editeranei, cuceresc anumite teritorii supunnd temporar anumite tri"uri iudaice. ;n aceast perioad sunt alei de *umne&eu anumii "r"ai, care vor face -udecat i dreptate poporului. cetia au fost numii VjudectoriW. Jltimul -udector % (amuel, a introdus regalitatea la porunca lui *umne&eu i a uns pe primul rege K (aul, din tri"ul lui .eniamin #0060%0000 Hr.$. urmat *avid #0007%877$, apoi (olomon #877%877$, cnd regatul atinge apogeul politic i economic. ,o"oam, fiul lui (olomon, dorete s pstre&e aceeai fiscalitate impus de tatl su, dar &ece seminii amenin cu separarea dac lucrurile nu se vor sc!im"a. ,o"oam nu cedea&, iar cele 00 seminii se constituie ntr% un regat separat su" conducerea unui alt rege K Iero"oam, un fost general a lui (olomon. ,o"oam a rmas rege peste regatul Iuda avnd doar seminiile Iuda, (imeon i o mic parte din .eniamin. ;ncepe o perioad de decdere moral, politic i religioas. J&urprile, corupia, idolatria, ndeprtea& poporul de prescripiile ?egii. *umne&eu trimite profeii pentru a frna aceast decdere masiv, dar neascultarea atrage pedeapsa divin manifestat prin ro"ia adus de popoarele strine. sirienii apar la grania de nord i cuceresc regatul Israel #Bfraim$ n 7== Hr., deportnd populaia. meninrile asupra regatului Iuda sunt puternice i multe ceti de aici sunt cucerite. ;ns Ierusalimul a fost aprat n mod miraculos de *umne&eu. *up asirieni, la aproximativ o sut de ani, apar
68

"a"ilonienii care vor ocupa regatul Iuda, anul 6>C Hr. repre&entnd data deportrii populaiei acestui regat, dup ce primele micri de acest gen au nceput n >0C Hr. Perioada ro"iei "a"ilonice a durat 70 de ani, pn n 67C .Hr. ,egatul Israel ca o singur unitate administrativ a existat doar ntre 0060X877 Hr. *e la aceast dat regatul s%a desprit n dou5 Regatul de /ord numit i I"sraelH sau IE raimH, pentru c avea capitala pe teritoriul acestui tri" i anume oraul (amaria. ;n acest regat s%a unit 00 seminii n afar de (imeon, Iuda i partea sudic din tri"ul .eniamin. Arania acestor seminii nu a fost "ine delimitat niciodat, regatul Israel fiind cucerit de asirieni n 7== Hr. Regatul de Sud numit regatul "uda, era format din seminiile amintite purtnd acest nume deoarece Iuda era cel mai repre&entativ numeric i teritorial ntre celelalte. cest regat a fost cucerit de "a"ilonieni n 6C> Hr., iar populaia dus n ro"ie. Imperiul 3a"ilonic a fost distrus de un nou imperiu aflat n ascensiune, cel persan. ,egele 2irus al Persiei a permis evreilor deportai s se ntoarc n inutul lor n anul 67C Hr. 4u toi evreii s%au ntors ci doar o parte, ma-oritatea fiind din tri"urile Iuda, ?evi, .eniamin, su" conducerea prinului Foro"a"el #@e"aar$ i a ar!iereului Iosua. cetia vor repopula Iudeea, inclusiv Ierusalimul, rmnnd supui perilor, avnd guvernatori alei dintre ei. Fidurile Ierusalimului i templu sunt reconstruite. Imperiul persan a fost cucerit de lexandru cel +are, iar evreii a-ung su" stpnirea acestuia n 77= Hr. *up moartea lui lexandru cel +are evreii sunt reparti&ai diado!ului Bgiptului. ?uptele dintre egipteni i sirieni
>0

determin sc!im"area stpnului n privina Drii (finte, care a-unge su" sirieni. ,egele ntio! I. Bpifanes al (iriei duce o campanie de de&naionali&are a evreilor inter&icnd datinile strmoeti, inclusiv credina monoteist. ,evolta evreilor este categoric, preotul +atatia mpreun cu cei cinci fii ai si conduce acest r&"oi, ce va culmina cu do"ndirea independenei n anul 0>6 Hr. 2ei cinci fii ai si sunt supranumii Maca*ei, iar ntre acetia s%a remarcat Iuda. (e instalea& dinastia evreiasc a +aca"eilor sau .asmoneilor, ncercndu%se redresarea unui stat de faim apus prin expediii militare mpotriva edomiilor n sud i a samarinenilor n nord%est. *ivergenele dintre diferitele partide politice sau grupri religioase aprute, au favori&at interveniile strine concreti&ate n dominaia roman. Imperiul roman a introdus Dara (fnt n sfera sa de influen n anul >7 Hr. de ctre generalul Pompei. ,egii iudei sunt confirmai de ,oma. ;n anul 7= Hr. romanii l numesc ca rege al Palestinei pe Irod cel +are, care era de neam idumeu. cesta va domni cu mn forte pn n anul 9 Hr., cnd Palestina va fi mprit n tetrar!ii reparti&ate fiilor lui Irod. *up r!elau, tetrar!ul Iudeii destituit n anul > dHr., n aceast provincie vor conduce guvernatorii romani, cu ceva ntreruperi, pn n anul >> dHr., cnd i&"ucnete r&"oiul iudeilor mpotriva romanilor. ,omanii au mprit /ara (fnt n patru provincii5 Iudeea, provincia cea mai sudic, se afla pe locul seminiilor Iuda, .eniamin. Araniele erau (amaria n nord, Iordanul i +area +oart n est, pustiul (inai n sud cu idumeii i +area +editeran n vest.
>0

 (amaria, cuprindea munii (amariei cu suprafeele seminiilor Bfraim i -umtatea lui +anase, fr a atinge marea +editeran n vest. ?itoralul era pstrat de romani din motive strategice. *e-a aceast provincie avea o populaie mixt numit samaritean, nscut din amestecul iudeilor nedeportai de stpnirea asirian din 7== Hr. i coloniti adui aici din diverse spaii geografice. Aalileea, a 7%a provincie, ncepea din esul Ie&reel la grania nordic a (amariei i pn la poalele munilor ?i"an cuprin&nd suprafaa tri"urilor er, Isa!ar, Fa"ulon i 4eftali. ici locuia iudei alturi de pgni provenii din provincia )enicia, (iria i ra"ia, evreii de aici fiind suspectai de cei din Iudeea c se amestec cu neamurile. Perea, provincie la est de Iordan, pe teritoriul tri"urilor ,u"en, Aad i -umtatea lui +anase, dar totui cu o suprafa mult mai mic. /ot la est de Iordan, la ieirea acestuia din lacul A!eni&aret, se afl regiunea numit *ecapole, o asociaie de 00 ceti cu populaie ma-oritar greac5 (cEtopolis, Aadara, *amas, Hipos, "ila, Qanata, Pella, *ion, A!erasa, )iladelfia. /oate aceste ora cu excepia lui (cEtopolis se aflau la est de Iordan. +ntuitorul a activat de multe ori aici i mulimi numeroase l%au urmat din acest inut. ;n aceiai parte a Iordanului, deasupra inutului *ecapole, se mai aflau alte regiuni administrative cum ar fi Itureea, 3ataneea, uranitis #Hauran$, Aaulanitis, /rac!onitis. Arameii (sirienii8
>=

?ocuitori vec!i ai (iriei, numit n antic!itate I ramH. )iind de neam semitic, arameii i fac apariia n istorie ca un popor nomad migrnd ntre Palestina i +esopotania pe la 0700 Hr. Haranul i *amascul au fost localiti venite n contact cu arameii, ultimul devenind capitala lor n perioada trecerii la o via sedentar. Bxpansiunea asirian i%a cucerit n 87= Hr., dar arameii nu numai c au supravieuit, dar i%au impus cultura i mai ales lim"a, care va fi adoptat i de evreii exilai, pentru c a-unsese o lim" internaional n Imperiul "a"ilonian, o lim" diplomatic ce se va vor"i pn n secolul .II dHr. ,enicienii Popor instalat pe malul +editeranei ntre munii 2armel i manus, cu care evreii au avut n general relaii "une. ,egele Hiram al )eniciei l%a a-utat pe regele (olomon la construirea templului cu lemn de cedru, marmur i meteugari pricepui n construcii. )enicia i%a pstrat independena timp de sute de ani pn la lexandru cel +are. Amoni6ii /ri" semitic po&iionat la est de Iordan i +area +oart, la nord de moa"ii. Proveneau din ?ot nepotul lui vraam >i a nscut i cea mai mic un iu i i#a pus numele ?en@-mmi !ic%nd' (( -cesta#i iul neamului meu++. -cesta este tatl amoniilor, care sunt i ast!i. I )acere08 7C. (e nc!inau la idolul +olo! Idumne!eul iilor -moniilorH #III ,egi 00, 7%77$ i aveau capitala la ,a"at mon.

>7

 Bvreii au purtat numeroase r&"oaie mpotriva lor din timpurile -udectorilor i pn n vremea dinastiei +aca"eilor >-tunci s#a aprins m%nia )omnului asupra lui "srael i l#a dat n m%inile ilistenilor i n m%inile amoniilor. -cetia au str%mtorat i au c$inuit pe iii lui "srael din anul acela AB ani n ir, adic pe toi iii lui "srael de dincolo de "ordan, cu Ceniamin i cu casa lui E raim. -a c iii lui "srael erau oarte str%mtorai.H Uud 00, 7%8. Moabi6ii /ri" semitic aflat n sud%estul Drii (finte, la sud de amonii. @i acetia proveneau din ?ot, mai precis din fiica cea mare a acestuia. G i au rmas am%ndou etele lui ,ot &rele de la tatl lor. i a nscut cea mai mare un iu i i#a pus numele Moa* !ic%nd '(( este din tatl meu++. -cesta este tatl moa*iilor care sunt i ast!i.4 )acere 08,7>%77. (e nc!inau la idolul 2!emo G)umne!eul moa*iilorH III ,egi NI, 7%77. ;n drum spre Dara sfnt evreii au tre"uit s treac prin ara +oa"ului iar regele acesteia numit ?alac, a apelat la magie pentru a%i alunga, c!emnd n a-utor pe vr-itorul .alaam din Peor. ,elaiile evreilor cu moa"iii au cunoscut toate fa&ele, de la inva&ii i r&"oi n vremea -udectorilor, sau a regelui Ioram i Ioasaf #I. ,egi 7, 6%7$, pn la relaii amicale n vremea lui *avid #I ,egi ==, 7%9$. +oa"iii au fost cucerii de asirieni, apoi de "a"ilonieni n 6C= Hr. i mai tr&iu de na"ateeni.
>9

$domi6ii Popor de neam semit descendent din Bsau, fratele lui Iacov, ae&at n sudul Drii (finte. (e ocupau cu agricultura i viticultura, dar i cu taxele impuse caravanelor ce str"teau teritoriul lor. ,egele *avid i%a ocupat #II ,egi C,07$. Bvreii nu au avut relaii "une cu edomiii iar acetia au profitat de cucerirea Iudeii de ctre "a"ilonieni deplasndu% i grania spre nord, dincolo de munii He"ron, ngreunnd i mai mult situaia disperat n care se aflau evrei rmai n ar. Proorocul vdie i ceart astfel5 G 6u te uita la !iua ratelui tu, a prpdului venit peste el Y 6u te veseli de iii lui "uda n !iua pierii lor! 6u &ri tru a n vremea aceea de str%mtorare! 6u intra pe poarta poporului Meu n !iua !*uciumrii lui i nici nu te uita la nenorocirile lui n !iua c%nd se prpdete! 6u ntinde m%na ta ctre averea lui n !iua pieirii luiD 6u sta la rsp%ntii ca s do*ori pe cei u&ari ai lui i nu i silnic cu cei rmai n !iua cea de str%mtorare! C aproape este !iua )omnului pentru toate neamurile! Cum ai cut aa i se va aceD apta se va ntoarce asupra ta.4 vdie 0, 0=%06. Bvreii condui de regele !asmoneu Hircan I, au recucerit n 0=> Hr He"ronul. +uli idumei au a-uns n armata evreilor do"ndind funcii militare. o!oare nomade2 0. maleciii 5 % populaie aflat n deertul (inai care s% a opus trecerii evreilor ctre ara lor. maleciii au fost atrai de fertilitatea Drii (finte, ceea ce i%a fcut s ncerce s se ae&e n munii Bfraim. (aul i%a distrus la porunca lui
>6

*umne&eu. G a &ice *omnul (avaot5 -dusu#Mi#am aminte de cele ce a cut -malec lui "srael, cum i s#a mpotrivit n cale, c%nd venea din E&ipt. Mer&i acum i *ate pe -malec i pe "erim i nimicete toate ale lui. S nu iei pentru tine nimic de la ei, ci nimicete i d *lestemului toate c%te are. S nu#l crui, ci s dai morii de la *r*at p%n la emeie, de la t%nr p%n la pruncul de s%n, de la *ou p%n la oaie, de la cmil p%n la asin.4 I ,egi 06 =%7. <.Mer&iD d jun&$ierii pe -malecii cei necredincioi i lupt mpotriva lor p%n i vei st%rpii4. vs 0C. ,mie de amalecii se mai gseau n vremea regelui Iudeii KIe&ec!ia #I Paralipomena 9, 90%97$. =. +adianiii:% populaie nomad care se deplasa ntre muntele (inai i moa"ii, de%a lungul golfului Za"a. Prosperitatea Dri (finte i atrgea destul de mult nct ei fceau incursiuni de prad. >i m%na madianiilor era &rea pentru "srael i iii lui "srael i#au cut de rul Madianiilor, ascun!iuri n muni i n peteri i st%nci &reu de ptruns. C%nd "srael semna, veneau Madianiii, -maleciii, i locuitorii din pustie la el. i sttea la el n corturi, m%nc%nd roadele pm%ntului p%n la Ea!a i nu lsau pentru $rana lui "srael nici oaie, nici *ou, nici asin. Cci ei veneau cu vitele i cu corturile lor i veneau muli ca lcustele' ei i cmilele lor erau r numr i cutreierau ara lui "srael i o pustiau. i "srael a srcit cumplit din cau!a Madianiilor i a stri&at ctre )omnul.4 0Uudectori >,=%>.$ *up 7 ani de apsare evreii s%au eli"erat prin -udectorul A!edeon. 7. Ismaeliii5% populaie provenit din Ismael, fiul sclavei egiptene gar i vraam. Ismaeliii se ocupau mai ales cu comerul, slluind n estul i n sud%estul Drii
>>

(finte, n -urul golfului Za"a, &on pe care asirienii o vor numi ra"ia. Ismaeliii purtau muli cercei de aur. Uudectori C,=9.

5ocuin6ele evreie4ti
;ntr%o anumit etap a civili&aiei umane oamenii foloseau ca locuin coli"ele, un adpost construit din ramuri de copaci peste care se puteau ae&a lespe&i de piatr. socierea mai multor coli"e alctuiau un sat iar supradimensionarea satelor conducea la mpre-muirea acestora devenind o cetate. .iaa nomad necesita o locuin porta"il i aceasta a fost cortul inventat de Ia"al, fiul lui ?ame!. +aterialul de construit era pielea de capr neagr, apoi cnd oamenii au nvat estoria au utili&at postavul din pr de animale #capr, cmil$. 2orturile mici erau rotunde iar cele mari erau dreptung!iulare cu trei separeuri. (e intra prin camera sclavilor i a animalelor tinere, se trecea prin camera "r"ailor pentru a a-unge n camera femeilor i a copiilor. (racii aveau corturi mici, rotunde, cu dou desprituri deoarece nu aveau sclavi. Bvoluia economic a unor oameni le%a permis construirea unor corturi separate pentru sclavi i femei. 2orturile se ridicau pe rui i se ancorau la coluri. ;n -urul lor se pstrau turmele de oi sau capre Interiorul depindea de starea social a propietarului dar toate corturile aveau strictul necesar: rnia, ulciorul de copt pinea, farfurii de aram sau lemn, oale, pa!are, "urdufuri, o mas cu picioare foarte scurte pentru c iudeii
>7

mncau stnd -os ntini pe o parte i nelipsita candel, sim"ol al prosperitii i al luminii dumne&eieti care le%a fcut cunoscut calea spre mntuire datorit ?egii promulgat pe muntele (inai. mena-area se putea face cu rogo-ini, dar i cu covoare sau pturi de postav. Bvreii au folosit i ei corturile o perioad ndelungat ncepnd cu patriar!ii, continund cu cei patru&eci de ani de peregrinare prin pustiul (inai i pn la intrarea lor n pmntul 2anaanului ceea ce a impus o via sedentar. 2ortul nu mai putea satisface condiiile vieii sedentare de aceea evrei au trecut la construirea caselor sau adoptarea acestora pe msura cuceririi 2anaanului. rta construirii caselor au do"ndit%o de la tri"urile sedentare cucerite. +aterialele de construcie erau n primul rnd crmida ars sau doar uscat la soare #cum se folosea n Bgipt$, apoi piatra cioplit i "ineneles lemnul pentru structurile necesare casei. ?iantul putea fi din lut, var, ipos cu nisip sau "itum. Interiorul se tencuia cu lut putndu%se tencui sau picta sau se placa cu lemn de cedru, uneori cu plci de filde. Bxteriorul se tencuia in culoarea roie #Ieremia ==,09$. ;nceputul lucrrii se fcea cu spatul i ae&area pietrei de temelie peste care urmau crmi&ile. ;n mod firesc se ncepea de la un col unde tre"uia ae&at o anumit piatr ce se numea G piatra cea din capul un&$iuluiH. e&area acesteia constituia un prile- de mare "ucurie pentru c se ncepea construirea unui lucru dura"il ce va fi finali&at n curnd. )erestrele nu aveau geamuri dar erau utili&ate pentru aerisire i lumino&itate. Pentru siguran aceste ferestre
>C

aveau gratii de lemn iar uile erau mici, uor de construit i prev&ute cu &vor. +o"ilierul i tmplria se fceau de o"icei din lemn de sicomor, apoi din mslin, cedru sau santal. 2edru era un lemn apreciat, preferat de constructori sau proprietari dar destul de greu de procurat, ceea ce l fcea s fie scump. +unii ?i"anului ofereau acest lemn apreciat pentru calitile lui. coperiul era ntotdeauna plat, uor nclinat pentru scurgerea ploii. (e construia din "rne ori&ontale peste care se punea ceva tare #crmid sau lespe&i de piatr$, n po&iia sol&ilor de pete, avnd un liant de lut amestecat cu paie. cest acoperi oferea un loc rcoros vara i de aceea era prev&ut cu "alustrad. 2asele "ogailor ridicau puin mai mult marginea acoperiului re&ultnd o camer expus vntului rcoros, um"rit adesea cu copertine susinute de rui, ca n ca&ul corturilor. ceasta era camera Gde susH, preferat pentru musafiri, rugciune, retragere i c!iar pstrarea celor decedai pn la nmormntare. ccesul se fcea printr%o scar exterioar. 2asele o"inuite aveau o singur camer si un singur vesti"ul de acces. Interiorul depindea de starea material a proprietarului, dar strictul necesar era acelai din perioada locuirii n corturi. 2asele ofereau mai mult spaiu i confort dect corturile dar i mai multe posi"iliti de amena-are. ,ogo-ina era nlocuit de scndur sau c!iar marmur. 2ovoarele mpodo"eau casa. (e foloseau scaune, pturi, sofale i aceeai mas -oas. (e ncl&eau la focul vetrei sau pentru cei "ogai, cu cr"uni ncini adui pe tvi.

>8

 2asele "ogailor aveau o alt configuraie. (e intra pe o poart, se traversa un vesti"ul i se a-ungea ntr%o curte ptrat n -urul cruia se desfura parterul, cu camere separate, toate cu acces numai din curte. Bta-ul avea i el acces tot din curte dar printr%o scar exterioar. /ot n aceast curte se aflau i puul i vasele de pstrare a apei. *atorit faptului c n -urul acestei curi se nvrtea toat viaa familiei tot aici se derulau i evenimentele importante cum ar fi ser"rile i ceremoniile familiei. *e&voltarea satelor a dus la apariia oraelor, trecerea marcndu%se prin constituirea &idurilor de incint i a fortificaiilor. (tr&ile erau nguste i de proast calitate. /oate oraele aveau piee po&iionate n interior la pori. ici se fceau sc!im"urile comerciale, cumprrile petrecerile pu"lice dar i -udecata. *e acest aspect se ocupau "trnii cetii condui de un principe a-utat de -udectori i scri"i #scriitori$.

Ve4mintele evreie4ti
;m"rcmintea s%a dovedit a fi necesar omenirii din punct de vedere moral i practic. *incolo de utilitatea ei m"rcmintea n antic!itate marca att deose"irea de sex ct i starea material sau profesia. 3ogaii nu se m"rcau niciodat ca sclavii iar meteugarii nu i permiteau s se m"race ca agricultorii sau pstorii. 2onfecionarea vemintelor era o responsa"ilitate feminin, aceasta lucrnd la r&"oi pn& de "um"ac, in, sau stofa de ln, sau postavul din prul animalelor.

70

2uloarea era de o"icei al" dar se putea purta i roul nc!is sau desc!is, al"astrul sau negrul pentru doliu. Bra inter&is inversarea vemintelor dintre femeie i "r"at. 3r"aii purtau o cma lung pn la genunc!i i mnec scurt. 3rul de piele sau din pn& le ncingea mi-locul. ;n acest "ru se putea pstra "anii, pumnalul dar i instrumente de scris. Jrma un vemnt care era propriu &is o "ucat de stof de ln sau postav, de form ptrat cu care "r"atul se putea nfura att &iua ct i noaptea n pat. Putea avea i utili&ri diferite, practice a-utnd la cratul unor lemne de foc sau a cerealelor. 2olurile acestui vemnt avea ciucuri cu fire al"e%al"astre #sim"ol al curiei$ i un iret de mtase violet. G Ciucurii acetia s ie ca, uit%ndu#v la ei s v aducei aminte de toate poruncile )omnului i s le mplinii i s nu um*lai dup inima voastr i dup oc$ii votri care v ndeamn la des r%nare' ca s v aducei aminte i s plinii toate poruncile Mele i s ii s ini naintea )omnului vostru > 4umerii 06, 7C%90. Pantaloni nu purtau dect preoii #pantaloni scuri pn la genunc!i$ Pe cap purtau o fie de pn& care se nfura iar mai tr&iu a aprut tur"anul. ;n picioare foloseau sandale de lemn sau piele. /oiagul i sigiliul erau nelipsite "r"ailor de "a&. Podoa"ele "r"atului erau prul lung i "ar"a netiat ce puteau fi unse cu undelemn amestecat cu mirodenii, "roderiile !ainelor, mpodo"irea "rului cu metale preioase sau pietre scumpe.
70

 +ai tr&iu purtau peste cma o alt m"rcminte n loc de vemntul de deasupra. cesta era o tunic mai lung dect cmaa avnd mneci lungi. +ai purta i o alt gen de tunic dar fr mneci, precum i o manta din postav de capr sau cmil. )emeile purtau aproximativ aceleai veminte ca "r"aii, adaptate ns la specificul lor adic materialele arau mai fine, croielile erau mai largi i lungi. 3roderiile erau mult mai "ogate. 2maa "rul, vemntul de deasupra, mantaua erau nelipsite. /ur"anele erau mpodo"ite, sandalele erau ca"rate i ornate cu aur, argint sau pietre preioase. Purtau la mini sau la picioare inele, "rri i cercei, lnioare dar i verigi n nas. (pecific femeilor era vlul care acoperea tur"anul capului i faa pn su" oc!i, o"ligativitate pu"lic a oricrei femei serioase. (clavele i desfrnatele nu purtau acest val. tt "r"aii ct i femeile aveau o"ligativitatea de a pstra curenia corpului dar i a vemintelor. *eoarece morala iudaic nu permitea utili&area unei "i pu"lice ca la greci i romani, se folosea i&voarele i lacurile pentru a pstra igena personal.

Alimenta6ia
(fnta (criptur menionea& faptul c primii oameni aveau dreptul s mnnce doar din roadele pmntului ceea ce nseamn o !ran vegetal. ;ncepnd cu 4oe omului i s%a dat voie s se !rneasc cu carnea animalelor respectnd anumite condiii. #)acere 8,7$.
7=

Perioada patriar!ilor se caracteri&ea& printr%o !ran specific noma&ilor, produse animaliere dar i vegetale o"inute la sc!im". Perioada locuirii n pmntul Bgiptului5 se modific alimentaia cu un specific al vieii sedentare #cultivarea grului i a or&ului$ dar i influena egiptean plus oferta geografic a pmntului locuit de evreii din inutul Aoem din *elta 4ilului deose"it de generoas n pete i psri. Bvrei nu renun totui la creterea cornutelor mari i mici. Peregrinarea prin (inai aduce caracteristicile alimentaiei nomade5 alimentele crude sau pregtite direct la foc. (paiul geografic pe unde se deplasea& este deose"it de srac n ceea ce privete alimentaia i de aceea *umne&eu intervine !rnindu%i cu man i prepelie. ?custele % insecte comesti"ile pentru 1rientul +i-lociu, fac parte din alimentaia evreilor prev&ndu%se c!iar modaliti de preparare spre consum. #?ev 00, ==$. e&area n Dara (fnt aduce n viaa evreilor o alimentaie caracteristic sedentar. 2ultivarea or&ului dar i a grului precum i a mslinului sau viei de vie devin predominante. 2reterea cornutelor depinde de caracteristicile geografice de care "eneficia& fiecare tri" iudaic n parte. Prepararea pinii este o gri- &ilnic feminin acestea utili&nd rnia sau piua proprie pentru o"inerea finei, cu timpul apar i mori pu"lice i c!iar "rutrii care coc pine i pentru alii. Pinea putea fi de dou feluri, dospit #folosit n general$ i nedospit % a&im % , n oca&ii speciale.

77

Pe lng msline sau struguri evreii consumau i smoc!ine, curmale, linte, fasole, ceap, pra&, usturoi, castravei i pepeni. 2ornutele ofereau carne spre consum dar aceasta se folosea destul de rar, evreii sacrificnd animale doar n oca&ii importante. Jciderea animalului revenea n mod firesc "r"atului iar prepararea crnii era opera femeii. ;n afara cornutelor evrei nu consumau alt carne dect cea de porum"el i pete conform prescripiilor mo&aice. ?aptele cu derivatele lui oferea suficiente posi"iliti de !ran iar condimente #mutar, mrar, ment i sare$ a-utau su"stanial arta culinar care era destul de de&voltat nct femeile preparau c!iar pr-ituri folosind fina de gru, mpreun cu stafide, miere, ulei de msline i curmale uscate. limentele tre"uiau pstrate temporar i de aceea evreii foloseau couri, oale de lut, uleioase, "urdufuri de piei de animale inclusiv cini. /acmurile erau necunoscute n antic!itate oamenii mncnd cu mna. 2ultivarea viei de vie oferea posi"ilitatea preparrii vinului, mustului sau oetului. Bvreii mai pregteau i un alt vin dintr%un amestec de curmale i semine, iar acest produs se c!ema sic$er. Bvreii mncau de trei ori pe &i masa principal fiind dup apusul soarelui iar o"iceiul antic!itii era de o mnca stnd ntini pe -os #paturi, rogo-ini sau covoare$ n -urul unei mese -oase de form rotund care putea fi o simpl plac de fier sau o "ucat de piele destinat acestei folosine. +odul de alimentaie excludea folosirea tacmurilor, impunea o"ligativitatea splrii minilor i
79

c!iar a picioarelor mai nainte de mas deoarece oamenii mncau foarte aproape unii de alii, nirai n -urul aceleai mese stnd ntr%o parte, astfel nct picioarele unui a se aflau la spatele urmtorului, iar acesta putea s%i ae&e capul, dac voia, pe pieptul celui dinainte. Bxilul "a"ilonic a provocat inerente sc!im"ri i n alimentaia evreilor acetia adoptnd nu doar o alt lim" ci i alimentaii strine doar n conformitate cu prevederile ?egii ce marcase diferena dintre curat i necurat. stfel gina i nucile persane, meiul "a"ilonian, "erea egiptean i "rn&a de 3it!inia au ptruns treptat n alimentaia conservatoare a evreilor.

9cu!a6iile evreilor
Perioada nomad se caracteri&ea& prin pstorit. Patriar!ii cu familiile i oamenii lor sunt nevoii s se deplase&e dintr%o &on n alta oferind astfel turmelor permanent puni proaspete. ceast ocupaie este onora"il pstorul fiind nu doar p&itorul oilor ci i un printe care se ngri-ete de acestea cu toat dragostea, le ngri-ete i le apr mpotriva rufctorilor. ;n vremea patriar!ilor turmele sunt alctuite din oi dar nu este exclus ca din acestea s fi fcut parte i cteva cornute mari care se creteau de-a n inutul 2anaanului. /otui oile sunt dominante iar relatrile (fintei (cripturi le menionea& doar pe acestea. Pstorii foloseau toiagul i pratia ca arme i i numrau oile att seara ct i dimineaa. 2inii dei declarai ca animale necurate de ?egea mo&aic vor fi folosii doar n ocrotirea turmelor i nu n pa&a caselor. ?a ntoarcerea din Bgipt i dup ocuparea 2anaanului evreii
76

vor avea i turme de capre sau cornute mari. Pstorul rmne un om apreciat, "un c!ivernisitor al turmei sale, capa"il s pstoreasc nu doar turmele ci i mulimi de oameni. )aptul c *avid a fost pstor i *umne&eu l%a ales de la oile sale nu a constituit un impediment social ci dimpotriv o apreciere. gricultura nu a fost strin evreilor n perioada nomad. Perioadele lungi n care i%au pus corturile ntr%un anumit loc le%a oferit posi"ilitatea cultivrii cerealelor. G semnat "saac n pm%ntul acela i a cules anul acela rod nsutit )omnul l#a *inecuv%ntat4 )acere =>,0=. doar viaa nomad i%a silit s nu de&volte aceast preocupare. Perioada locuirii n Bgipt #aproximativ 970 de ani$ i% a familiari&at cu agricultura deoarece viaa sedentar i revrsrile 4ilului permiteau de&voltarea acestei preocupri. Peregrinarea prin pustiul (inai nu le%a permis practicarea agriculturii evreii supravieuind cu a-utorul propriilor turme de oi i capre dar mai ales prin mana venit de la *umne&eu. e&area n pmntul 2anaanului i adaptarea la o via sedentar i%a fcut s practice din nou agricultura n paralel cu pstoritul. .iaa evreilor ncepea s gravite&e n -urul muncilor agricole, principalele sr"tori religioase fiind ntr%o strns relaie cu acestea. ;nceputul seceriului era marcat de sr"toarea Patelui cnd la 0> 4isan aduceau un snop de or& la altar. 2inci&ecimea era numit Gsr*toarea seceriuluiH deoarece coincidea cu strngerea recoltei de var. Bvreii arau pmntul toamna, dup cderea primelor ploi i semnau n primul rnd or&, grul destul de rar.
7>

2ultivau i foloseau meiul, castraveii sau dovlecii. Porum"ul era necunoscut. (e secera manual folosind secera, se legau spicele n snopi, acetia se duceau la arie #un loc "ttorit po&iionat mai sus, pentru a "eneficia de curenii de aer$, se clcau cu ceva greu pentru a desprinde grunele de paie #snii grele de lemn, sau alte metode rudimentare$, se vnturau grunele, se adunau pentru a fi depo&itate n !am"are sau cisterne. 2ulturile erau ameninate adesea fie de norii de lcuste venii din sud%est sau de vnturile fier"ini venite din est, fie de "oli specifice cum ar fi mana sau tciunele. 2ultivarea viei de vie era o alt preocupare important a evreilor. Po&iionarea geografic i fertilitatea anumitor soluri permiteau alctuirea anumitor adevrate potgorii ce vor devenii renumite de%a lungul timpului #2armel, He"ron, (ic!em, Bng!edi$. ceste vii tre"uiau fi p&ite i de aceea de o"icei erau mpre-muite cu gard, dac lemnul era a"undent, sau cu &id de pietre, dac lipsea lemnul. Pa&nicul era nelipsit, veg!ind continuu dintr%un turn ridicat n mi-locul viei #Isaia 6,=$. (e cultivau de o"icei strugurii negri dar i al"i. cetia se puneau ntr%un teasc unde erau &dro"ii prin clcarea n picioare #dup modelul egiptean$ i apoi stori pentru o"inerea mustului. 1 alt ocupaie era cultivarea mslinului pentru c roadele acestuia ocupau un loc de frunte n alimentaia evreilor. +slinele se puteau consuma direct sau conservate iar uleiul de msline era deose"it de apreciat pentru calitile gastronomice sau medicale. *e&voltarea metalurgiei "ron&ului i a fierului a constituit o preocupare de "a& a societii evreieti.
77

Bficacitatea metalului i spunea cuvntul n ndelemnicirile panice dar i n r&"oi. )ierarii erau primii meteugari de "a&a, deprin&nd aceast ocupaie atunci cnd evreii au devenit sedentari n Bgipt dar i n 2anaan. ctivitatea lor era deose"it de apreciat i pentru c n societatea evreiasc munca era o ndeletnicire apreciat, o o"ligaie fireasc a oricrui om. )ierarii confecionau topoare, fier de plug, sape, seceri, ntreau roile carelor, alctuiau platoe dar i maini de asediu, creau s"ii i scuturi. 1 fierrie avea ntodeauna un cuptor cu foale, ciocan, nicoval i dalt. 1 ramur a metalurgiei o constituia prelucrarea metalelor scumpe % aurul i argintul % o"iectele de podoa" din aceste materiale fiind deose"it de apreciate. ceti meteugari, ca i fierarii sau estorii, se grupau pe aceeai strad, care lua cu timpul numele celor ce o locuiau. cesta era un o"icei consacrat al antic!itii de fenicieni i asiro%"a"ilonieni mai naintea evreilor. Destoria ocupa i ea un loc de frunte, !ainele i stofele sau pn&ele fiind a"solut necesare oamenilor. ceast ndeletnicire s%a de&voltat mai tr&iu, pentru c la nceput esturile de calitate erau importate din Bgipt, 3a"ilon, (iria. (trns legat de estorie era vopsitoria, care avea gri- s ofere culorile dorite estorilor. Desturile se o"ineau prin ntre"uinarea r&"oiului. Bi nu confecionau numai pn&e sau stofe, ci i covoare. Pietrarii au aprut mai tr&iu, cnd evrei au renunat la corturi pentru a locui n case, adic atunci cnd s%au instalat n 2anaan. ceti pietrari alegeau pietrele "une de construit pe care le ciopleau i le finisau pentru a fi utili&ate
7C

n construcie. /ot ei se ocupau de confecionarea crmi&ilor, ca i de ridicarea &idurilor caselor, utili&nd sfoara pentru o"inerea unor linii drepte. 1 ramur aparte din ramura cioplitorilor se ocupau de cioplirea pietrelor preioase pentru a fi prinse n metale rare alctuind medalioane, inele i alte produse scumpe. /mplarii finisau lemnul de construcie, alctuind tmplria caselor sau mo"ilierul, creau sculpturi sau unelte agricole: utili&au diferite unelte precum fierstrul, securea, rindeaua, toporul dar i compasul pentru anumite lucrri. 1lritul era a"solut necesar oricrei societi umane. Pentru o"inerea oalelor se folosea argila i roata. poi se putea eventual smlui i se introducea n cuptoare speciale. 3rutritul a aprut mai tr&iu i numai la orae pentru c n cadrul fiecrei familii confecionarea pinii era apana-ul fiecrei femei i era respectat c!iar dac ntregul proces era destul de anevoios i c!iar monoton dac era practicat aproape &ilnic n ca&ul familiilor numeroase #I ,egi C,07$. Jrmnd exemplul altor meteugari "rutarii se grupau pe aceeai strad n cadrul oraelor aceasta numindu%se n Ierusalim >ulia pitarilor4 #Ieremia 77, =0$. Pielarii completau i ei ta"loul ocupaiilor iudaice. Pieile se argseau, se t"ceau i se foloseau la confecionarea sandalelor, a "rielor sau a centurilor, a "urdufelor i a numeroaselor alte ntre"uinrii. .ntoarea era ocupaia oca&ional a evreilor care foloseau n aceste mpre-urri gropile camuflate pentru prinderea animalelor mari, laurile, arcul i lancea.

78

 Pescuitul intra i el n preocuprile evreilor acetia utili&nd n acest scop undia i plasa. 2omerul a fcut i el parte din preocuprile evreilor. ;n vremea patriar!ilor acesta se practica la scar redus i numai n interes personal, practicndu%se sc!im"urile comerciale pentru do"ndirea unor produse pe care evreii nu le confecionau. ;n perioada locuirii n Bgipt aceste sc!im"uri comerciale au continuat. *up instalarea n pmntul 2anaanului evreii nu au mai fcut sc!im"uri cu canaaniii din dou motive5 0. ?egea lui +oise le inter&icea orice legtur cu canaaniii i principal, neamestecul cu alte popoare. =. Bvreii nu aveau nevoie de nimic pentru c produsele elementare erau confecionate de proprii meteugari, iar standardele sociale erau destul de sc&ute. Perioada regalitii, n special pe vremea lui *avid i (olomon, va aduce practicarea comerului extern ca o surs de do"ndire a unor produse noi dar i a unor venituri le-ere datorit taxelor impuse caravanelor strine. ,egatul fenician al /irului va fi principalul partener comercial iar +area ,oie a permis de&voltarea unei flote comerciale la porturile Bion, A!er"er, din golful Ma"a timp de dou secole #N%.III Hr.$. *eocamdat comerul a devenit o preocupare a casei regale, evreii o"inuii refu&nd cltoria n alte ri c!iar i pentru scopuri comerciale. Bxilul "a"ilonic a sc!im"at vi&iunea evreilor n privina comerului. 2onstatnd c pot locui pe trm strin fr a%i pierde identitatea religioas i naional
C0

evreii au nceput s practice comerul pe scar larg deoarece le aducea un venit mult mai "ogat dect orice alt ocupaie. stfel evreii s%au rspndit n multe orae ale imperiului persan i apoi roman, ntemeind uneori adevrate colonii comerciale. 2ea mai vestit a fost oraul lexandria unde trei din cele cinci cartiere ale oraului erau ocupate de evrei n secolul I dup Hristos. ;n mod firesc sc!im"urile comerciale necesitau utili&area unui sistem de msurare a greutii sau volumului, dar i al "anilor. /oate cestea au fost nsuite de la popoarele cu care au venit n contact. Pentru msurarea lungimii se folosea un sistem "a&at pe dimensiunile corpului omenesc adic se ntre"uina noiunea de5 deget, palm, cot, pas, dar i uniti standard ca #Mane!' 7,>7m$ funia de msurat, calea de o &i, calea sm"etei, lungimea cmpului, mila roman i stadiul. Pentru suprafee s%a apelat la capacitatea animalelor de a ara, re&ultnd -ugul ceea ce arta suprafaa arat ntr%o singur &i de o perec!e de "oi. Pentru capacitate se folosea !omerul, omerul, Ma". Pentru greuti se ntre"uina talantul, siclul, mina i gera!%ul, utili&ndu%se "alana cu dou talere. +rfurile se transportau cu caravanele sau cu cor"iile. (e foloseau animale de povar intre care cele mai apreciate erau cmilele. Ideea de moned ca valoare de sc!im" a aprut mai tr&iu, ca un su"stitut al aprecierii mrfurilor prin greutatea lor, de aceea "anii au primit numele de la sistemul de msurare a greutii re&ultnd talantul, mina i siclul.

C0

+one&ile folosite au fost5 daricul #n vremea regelui persan *arius$, statirul, dra!ma, #n vremea lui lexandru +acedon$ apoi moneda proprie evreiasc #din 097 Hr. "tut de (imeon +aca"eul apoi de Ioan Hircan, lexandru Ianeu sau Irod ntipa$ sau mone&ile romane5 dinarul, asul, i Zuadrantul.

Cstoria
2storia nsemna comuniunea fi&ic i spiritual dintre "r"at i femeie pentru a alctui o familie, ceea ce este un ae&mnt rnduit de *umne&eu n grdina Bden i care a fost conceput s fie indisolu"il, adic o legtur unic ntre un singur "r"at i singur femeie. a a dorit *umne&eu familia primilor oameni i i%a "inecuvntat, pentru a se nmuli i stpni pmntul, prelund coordonatele fundamentale ce tre"uie s stea la "a& fiecrei noi familii. cest adevr a devenit att de important pentru evrei nct modelul alctuirii familiei monogame a stat la "a&a oricrei organi&aii politico% sociale sau religioase. stfel legtura ntre conductori i popor i credina monoteist a poporului fa de *umne&eu, a fost privit ca o legtur matrimonial, care tre"uie s rmn indisolu"il n "a&a devotamentului i afeciunii implicate. Profetul Ie&ec!iel spunea5 G 5ost#a cuv%ntul )omnului ctre mine' 5iul omului, spune "erusalimului ur%ciunile lui,... -i luat lucrurile tale de &teal, cute din aurul Meu i din ar&intul Meu pe care i le#am dat Eu i i# ai cut c$ipuri de *r*at i te#ai des r%nat cu ele. -i luat $ainele tale cele *rodate i i#ai m*rcat pe ei cu eleD ai pus naintea lor uleiul i tm%ia Mea. i p%inea Mea pe care Eu i#o ddeam ieD in de &r%u uleiul i mierea pe
C=

care Eu i le ddeam ie, tu le puneai naintea lor spre miros de *un mireasm' iat ce s#a nt%mplat !ice )omnul )umne!eu4 #Ie&ec!iel 0>,0%=: 07,08$. )amilia monogam a supravieuit n cadrul poporului evreu c!iar dac poligamia a aprut destul de timpuriu dar nu ntmpltor ci pe linia descendenilor lui 2ain #cel "lestemat de *umne&eu pentru prima omucidere nfptuit$ i anume ?ame! care s%a cstorit cu da i (ela n acelai timp. #)acere 9,08$. ;n cadrul revelaiei naturale i celelalte popoare au pstrat iniial ideea de cstorie monogame, poligamia fiind acceptat doar n ca&ul n care prima soie nu oferea copii. ?a aceste popoare relaia matrimonial nu excludea relaiile trupeti cu concu"ina sau cu sclavele casei. +onogamia era doar imaginea pu"lic, statutul "r"atului respecta"il care tre"uia s i ntemeie&e o familie i s%i perpetue&e neamul prin mulimea copiilor si . ceast consecin a pcatului strmoesc a fost acceptat de *umne&eu n ideea amplificrii perpeturii neamului omenesc #la fel s%a ntmplat i n ca&ul urmailor lui vraam$. Bl nsui a avut un copil #Ismael$ cu sclava soiei sale # gar$, nepotul su Iaco" a avut 0= "iei i o fat cu 9 femei #dou soii legitime i cte o sclav a fiecruia$. cel stil de via s%a perpetuat i n perioada egiptean ceea ce va nsemna pentru evrei o nrdcinare a poligamiei ca eventualitate la cstoria de principiu monogam. ?egea dat prin +oise a adus limitri ale poligamiei i concu"ina-ului5 0. GS nu iei concu*in pe sora emeii tale H #?evitic 0C,0C$.
C7

=. (au dintre rudele "r"atului, c!iar dac au legtur de snge doar dup tat. #?evitic 0C,>$. 7. Jna din ndatoririle regelui era Gs nu#i nmuleasc emeile i s nu se r!vrteasc inima lui H #*euteronom 07,07$. 9. (clava dat fiului ca logodnic Gs se poarte cu ea dup dreptul iicelor4. #Iesire =0.8$. Iosif )laviu mrturisea5 GMoise a inter!is cu desv%rire adulterul socotind c irea cere ca *r*atul s ai* o prere sntoas despre cstorie i c%t este n interesul statului i al amiliei ca ele s ai* parte de copii le&itimi. ,e&ea a inter!is ca iind supremul ru incestuoasa unire cu mama *un sau cu cea vitre& cu mtuile dup mam, cu propriile surori sau cu soiile iilor si' Moise credea c asta este cea mai spurcat apt. El a inter!is *r*atului s se apropie de emeie n timpul sorocului ei lunar, s se mperec$e!e cu do*itoacele sau s ai* le&turi de dra&oste cu semenul su, cut%nd nele&uite plceri n rumuseea acestuia. Celor care ncalc cu neruinare aceste porunci le#a aplicat pedepse cu moartea4 ntic!iti iudaice III, cap NII, 0. ;n poporul evreu monogamia s%a pstrat n egal msur cu poligamia. 2ine i putea permite c!eltuielile ntreinerii unei a doua soii i copiii acestora deveneau poligami. u existat ns i exagerri care au condus la consecine neateptate : GSolomon a avut FGG de emei i HGG de concu*ine i emeile i#au smintit inima lui. ,a timpul *tr%neii lui Solomon, emeile lui i#au ntors inima spre ali dumne!ei i inima lui nu i#a mai ost deloc ntrea& la )omnul

C9

)umne!eul su ca inima lui )avid, tatl su.4 #III ,egi 00,7%9$. Pe lng o"iceiurile care existau n popor vi&iunea iudaic despre cstoria monogam a pstrat%o ca pe modelul ideal fapt care s%a concreti&at n cerinele matrimoniale impuse celui care dorea s devin marele ar!iereu al poporului: GMarele preot ... i va lua de emeie ecioar din poporul su. Cduv sau lepdat sau necinstit sau des r%nat s nu ia ci ecioar din poporul su s#i ia de emeie4 #?evitic =0.07%09$. 2storia dintre "r"at i femeie nu implic nici un aspect religios fiind considerat ca un contract "enevol dintre dou pri. *e aceea nu se fcea nici o ceremonie religioas ci totul se reduce la nelegerea prilor, festivitatea de cstorie i mutarea miresei n casa mirelui.

Derularea evenimentelor
0$ ?ogodna. vea rolul de sta"ilire a viitoarei cstorii printr%un contract nc!eiat acum ntre tatl logodnicului #fratele mai mare$ i prinii fetei #eventual fratele mai mare dac acesta preluase conducerea casei$. ?a nceput acest contract era o nelegere ver"al dar cu timpul s%a trecut la o"iceiul redactrii lui. 2ontractul implica promisiunea din partea prinilor fetei care o vor da pe aceasta n cstoria "r"atului sta"ilit iar acesta prin prinii si pltea un pre de rscumprare pentru viitoarea soie n valoare de 60 de sicli. 2ontractul se pecetuia prin -urmntul prestat din am"ele pri c i vor respecta anga-amentul. 2!emarea lui *umne&eu ca martor avea mare importan # +alea!i =,09$. Patriar!ul Iaco" neavnd "ani pentru a%i cumpra logodnicele a muncit cte 7 ani
C6

pentru fiecare dintre ele #)acere =8, 0C%=7$. ;n aceast perioad de logodn cei doi locuiau fiecare la casa printeasc i purtau denumirea de mire i mireas. 2astitatea miresei era condiia clar a cstoriei ce urma. 1 constatare contrar i aducea pedeapsa capital G "ar dac cele spuse vor i adevrate i nu se va &si eciorie la at, atunci ata s ie adus la ua casei tatlui ei i locuitorii cetii ei s o ucid cu pietre i s o omoare, pentru c a cut lucru de ruine n "srael, des r%n%ndu#se n casa tatlui su. i aa s st%rpeasc rul din mijlocul tu4 #*euteronom ==,=0%=0$. ?ogodna putea fi rupt numai de ctre mire i acesta tre"uia s dea miresei un act care s desfac contractul nc!eiat. cest act se numea carte de desprire. ;n aceast perioad orice logodnic de&onorat de vreun alt "r"at devenea automat logodnica i viitoarea soie a celui care nu mai avea dreptul s divore&e vreodat de ea. 2ei 60 se sicli se plteau. 2storia avea loc dup un anumit interval de timp sta"ilit iniial. +irele nsoit de prietenii lui venea la casa miresei pentru a o lua la casa sa unde urma s ai" loc petrecerea ce tre"uia s dure&e o sptmn. #)acere =8,=7% =C$. +ireasa purta vlul de nunt i tre"uia "inecuvntat de prinii ei la prsirea casei. Statutul social al femeii )aptul c logodnica era cumprat de la prinii ei, crea o relaie de posesie ea fcnd parte dintre G"unurileH soului. 2omparativ cu alte popoare ale antic!itii unde se practica acelai o"iect al cumprrii, la evrei femeia nu era ntru totul supus "r"atului, cel puin aceasta nu avea drept de moarte i via asupra ei sau nu o putea vinde ca sclav.
C>

*ar "r"atul deinea o supremaie, doar el putnd declara divorul c!iar fr un motiv anume. )emeia nu avea cum s fie egala "r"atului sau din moment ce el singur avea putere deci&ional. (oia se numea stpna casei. (u" ascultarea ei se aflau sclavele casei i proprii copii. (oia putea primi partea de motenire de la prinii si. ?egea ocrotea femeia reclamnd supunerea i ascultarea copiilor fa de ea. 1noarea femeii tre"uia aprat iar dac alt "r"at o de&onora mpotriva voinei ei acesta tre"uia omort cu pietre. .irtuile femeii erau socotite ca nite fntni de "inefacere pentru cei care se pricepeau s i aleag o soie destoinic. G 5emeia virtuas este o cunun pentru *r*atul ei, iar emeia r cinste este ca un cariu n oasele lui..... 5emeile nelepte !idesc casa iar cele ne*une o dr%m cu m%na lor4 #Pilde 0=,9:09,0$. *umne&eu a dorit ca legtura matrimonial s nu fie rupt prin poligamie, dar cunoscnd sl"iciunile trupeti i nvrtoarea inimii de care se fceau vinovai oamenii *umne&eu a rnduit prin +oise ca "r"aii care vor s se despart de soiile lor s le dea carte de desprire ceea ce le apra n faa societii artnd c nu sunt femei destr"late ci divorate i se pot recstorii. *oar proorocii .ec!iului /estament au artat adesea c aceasta tre"uie s fie o situaie limitat G Cci eu ursc alun&area emei4, &ice *omnul *umne&eul lui Israel #+aca"ei =, 0>$. 1 fat nu putea s%i aleag vreodat viitorul so i nici nu era ntre"at de prinii ei dac vrea s se cstoreasc. cest aspect aparinea ntru totul prinilor,
C7

sau fratelui mai mare, care prelua prerogativele tatlui dac acesta murise. )emeia avea ndatorirea ngri-irii casei i a creterii copiilor, gospodria se afla pe mna ei dar nu avea voie s fac nici un vot #fgduin$ naintea lui *umne&eu, fr acceptul "r"atului su ,adic s promit sau c!iar s ofere ceva ca -ertf din "unurile casei. Ari-a animalelor casei i revenea i adesea tre"uia s mearg i la muncile cmpului. *ac stpnul casei murea, conducerea era preluat de fiul cel mai mare al acestuia, averea nu se mprea c!iar dac avea mai multe soii, fiecare cu copiii si. 2el mai mare dintre "iei devenea motenitorul tuturor "unurilor, cu o"ligaia unui comportament ec!ita"il ntre vduvele tatlui su, acordnd fiecreia condiiile continurii vieii5 alimente, m"rcminte, cldur, etc., ngri-indu%se de fraii sau surorile sale pn la vremea cstoriei fiecruia. )amilia tre"uia s rmn unit. 2unoscnd rtcirile firii omeneti, *umne&eu a trimis prin +oise prescripiile speciale pentru vduve. S vin levitul ... i strinul i or anul i vduva care se a l n slaurile tale i s mn%nce i s se sature ca s te *inecuvinte!e )omnul )umne!eul tu n toate lucrurile m%inilor tale pe care le vei ace tu4 0)euteronom AI,JK1 .

Copiii
2apacitatea de a procrea era socotit nu numai un dar al divinitii #omul se face prta la lucrarea creatoare a lui *umne&eu pentru a se perpetua neamul omenesc$, ci i o ndatorire, o mplinire a unui scop existenial rnduit de *umne&eu, fa de care omul tre"uie s se plece cu
CC

smerenie. 2ei care nu aveau copii erau socotii "lestemai, sau purttori de vreun pcat greu, nct cerul i%a nc!is milostivirea fa de familia lor, care se va stinge fr ca cineva s le poarte mai departe numele. ?a evrei metodele contraceptive folosite n antic!itate erau necunoscute. Pentru a re&olva o situaie critic, aceea de a nu avea urmai, exista o"iceiul #ca o soluie salvatoare$, ca soia s% i dea soului pe una din sclavele sale, pn cnd aceasta rmnea nsrcinat, iar copilul care se ntea era socotit copilul stpnei, cu toate drepturile aferente unei asemenea origini. >"ar La$ila v!%nd c nu a nscut lui "acov nici un iu a prins pi!m pe sora sa i a !is lui "acov' >)#mi copii, iar de nu voi muri4 . m%niindu#se ns "acov pe La$ila i#a !is' 7-u doare eu sunt )umne!eu care a st%rpit rodul p%ntecelui tu24 . tunci ,a!ila a &is ctre Iacov5 G"at roa*a mea ?il$a' intr la ea i ea va nate pe &enunc$ii mei i voi avea i eu copii printr#nsa H #)acere 70, 0%=$. *atorit faptului c "r"atul i putea lua i a doua soie, este uor de neles ce concuren se ntea adeseori ntre acestea, fiecare dorind s%i ofere mai muli copii soului, pentru a do"ndi astfel dragostea lui. I -poi a mai !mislit ,ia nc o dat i a nscut lui "acov al aselea iu. i a !is ,ia 5 dar minunat mi#a druit mie )umne!eu n timpul de acum! )e acum *r*atul meu va edea la mine c i#am nscut ase eciori. i a pus numele copilului Ma*ulon.4 #)acere 70,=0$. 1 femeie fr copii era marginali&at i desconsiderat de celelalte #I ,egi I, >%7$. .iitorul era sum"ru la "trnee, pentru c nu avea copii care s o a-ute. )emeile nteau stnd n genunc!i fiind a-utate de moae. Paternitatea i toate drepturile ce tre"uiau s
C8

decurg de aici nu se aplicau automat, ci era nevoie ca tatl s i ia n "rae copilul dup ce s%a nscut, ceea ce nseamn un gest de recunoatere c ntr%adevr acest copil i aparine, el l%a conceput i prin urmare poate fi considerat motenitor. Bxistau aprecieri diferite ntre naterea unui "iat sau a unei fete. 3ieii erau mai "ine apreciai dect fetele, pentru c purtau numele familiei mai departe i constituiau a-utoare de nde-de pentru mai tr&iu. Aenealogia avea importan doar pe linie masculin. )etele se pierdeau din acest punct de vedere, de aceea exista posi"ilitatea ca tatl s le poat vinde ca sclave. Primul nscut de sex "r"tesc i recunoscut de tatl su, primea dreptul ntiului nscut ntre fraii si. cesta tre"uia rscumprat cu 6 sicli de argint la 2ortul (fnt, n amintirea ntilor nscui ai evreilor pe care i%a cruat *umne&eu de la moarte pe cnd se aflau n ro"ia egiptean. *reptul de nti nscut i aducea privilegii ntre fraii si, acesta prelund prerogativele tatlui atunci cnd acesta murea, devenind astfel noul conductor al familiei. *reptul lui de motenire fa de fraii si era du"lu. ?u&a era considerat necurat 7 &ile cnd a nscut un "iat i 09 &ile cnd a nscut o fat. 4u putea pleca din cas 77 de &ile n ca&ul unui "iat, iar n ca&ul unei fete >> de &ile. Filele de necurie se nc!eiau cu o -ertf adus la cortul sfnt i apoi la templu i anume un miel adus ca !olocaust #ardere de tot$ i un pui de porum"el sau turturic ca -ertf pentru pcat #?evitic 0=, =%>$.

80

 ?a opt &ile de la natere "ieii tre"uiau tiai mpre-ur, prile- de "ucurie n familie pentru c tot atunci se ddea i numele. Perioada alptrii se ntindea pe doi, trei ani. )amiliile "ogate i puteau permite doic. 2opilul era crescut de mam. *ac era "iat, la vrsta de 6 ani tatl prelua responsa"ilitatea educrii acestuia. Jneori tatl l ncredina unui educator de profesie. Bducaia consta n deprinderea scrisului i a cititului, pentru a avea acces la aflarea poruncilor ?egii, cunoaterea unei matematici elementare i cunoaterea unei legislaiei mo&aice de origine divin. ;n "a&a acesteia, copiii nvau o"ligaia de a respect n primul rnd poruncile *ecalogului, dar i o mulime de alte porunci ce tre"uiau respectate n cadrul societii. *up exilul "a"ilonic au aprut colile pu"lice, n care copiii stteau pe -os pentru a%i asculta nvtorul. ,elaiile dintre prini i copii erau calde. (e comportau toi ca ntr%o mare familie. /atl se strduia s nu negli-e&e pe nici una dintre soii sau copiii acesteia. *ei alctuiau o mare familie, locuina era mprit, fiecare soie crescndu%i copiii ntr%o alt parte a casei. /atl era o"ligat s le mpart n mod ec!ita"il cele necesare vieii. 3ineneles, existau i preferine care nteau rivaliti #I ,egi I 9%6$. *ar, dincolo de aceste aspecte considerate G con licte interneH, fa de care "r"atul tre"uia s rmn deasupra, viaa familiei poligame continua ntr%un ec!ili"ru mai mult sau mai puin reali&at. ;n final, "r"atul era factorul de linitire a oricrei situaii, soiile i copiii lor depindeau de el, iar acestea se aflau
80

ntr%o situaie fr ieire din punct de vedere social5 ele nu aveau posi"ilitatea s solicite divor. 4umele acordate copiilor erau ntotdeauna pline de semnificaie5 ,a!ela ' +ielueaua, Aad ' noroc: er ' fericire: Isa!ar ' rsplat: 2ale" ' cine: "imeleM! ' tatl meu este rege: vraam ' tata al mulimii: vram ' tat al nlimilor: *avid ' cel iu"it. 2nd se dorea preci&area unei persoane se fcea referin la tatl acestuia. *e exemplu5 G< !imelec fiul lui !ituvH # I ,egi ==,8$. Influena roman a fcut ca la numele propriu s se adauge numele tatlui re&ultnd nume compuse5 3artolomeu' fiul lui /olomeu: 3artimeu ' fiul lui /imeu, sau s se indice oraul de provenien al cuiva5 +aria +agdalena #+agdala$, Iuda Iscarioteanu #2ariot$, (imon 2anaanitul.

(clavia
(clavia a fost un flagel al societii umane manifestat cu mare for n ntic!itate. Patriar!ul vraam avea slu-itori, iar acetia, dei uneori duc o via apropiat fa de stpn, sunt cu toii sclavi , dar o sclavie de tip oriental. Bvreii nii au a-uns sclavi n Bgipt la sfritul celor aproximativ 900 de ani de convieuire cu egiptenii. ceast experien i%a lsat amprenta n redactarea ?egii mo&aice i n contiina evreilor crend o vi&iune mult mai cald n privina sclavului, fa de o"iceiurile popoarelor ncon-urtoare. stfel, sclavul nu este un o"iect, o unealt a stpnului pe care acesta o poate
8=

strica, ci este o fiin uman, creat i ea dup c!ipul lui *umne&eu i de aceea le&area c!ipului acestuia se repercutea& n le&area c!ipului *umne&eiesc. (clavul nu este un animal ce poate fi omort dup placul stpnului i nici nu tre"uie traumati&at cu munci peste puterea lui. (clavul tre"uie respectat, scopul lui este de a%i a-uta stpnul, de a%i fi apropiat ca unul dintre casnicii si pentru a%l atrage la religia mo&aic #dac este strin$, cunoscndu%l astfel pe *umne&eul adevrat, sau pentru a%i ine inima trea& i credincioas, spernd n "inele vieii lui. ;n cadrul poporului evreu nu tre"uiau primii ca sclavi canaaneii, deoarece moralitatea lor foarte dec&ut constituind un real pericol. Bvreii erau o"ligai s nu ai" nici un fel de relaii cu acetia, nici de la stpn la sclav. (clavii evreilor se mpreau n dou categorii, ceea ce indica i condiii mai "une sau nu de trai5 sclavii provenii dintre strini i sclavii evrei. Sclavii strini % proveneau din pri&onierii de r&"oi, din ac!i&iionare de la popoare strine #ismaelii, madianii$, strini ae&ai n Dara (fnt care srceau apoi i erau nevoii s se vnd ca sclavi i sclavii nscui din prini care la rndul lor au fost tot sclavi. % cest numr de sclavi era totui mic deoarece evreilor, datorit ?egii, li se inter&icea s adune muli sclavi i s fac comer cu ei, iar munca fi&ic era considerat o ndatorire de onoare a fiecrui evreu. % Jn sclav costa aproximativ 70 de sicli de argint.
87

ceti sclavi tre"uiau circumcii, se "ucurau de odi!na &ilei a 7%a, luau parte la ospeele i sr"torile familiei. (clavii familiilor preoeti "eneficiau i de !rana primit la templu ca dar al preoilor. (clavii se puteau cstori numai cu nvoirea stpnului i puteau deveni att de apropiai fa de acesta, nct nu era exclus posi"ilitatea cstoriei cu fiica stpnului i motenirea ntregii averi. (clavii pricepui i apreciai de ctre stpnii lor, a-ungeau adesea s administre&e "unurile acestuia, c!iar dac erau de neam strin. (tpnul nu avea voie s l "at. *ac l vtma grav tre"uia s%l eli"ere&e, dac l "tea i murea mai tr&iu, stpnul era amendat, iar dac l omora, stpnul pltea cu viaa. *ac sclavii erau maltratai de un stpn ru, aveau li"ertatea de a fugi pentru a%i alege apoi un alt stpn. *ac o sclava era luata de soie de ctre stpnul su i apoi acesta dorea s divore&e, era o"ligat s o eli"ere&e fr rscumprare i nicidecum s o mai poat vinde. In general, sclavii de neam strin aveau o viata mai grea dect cei de neam evreu.

Sclavii evrei2 % n aceasta situaie a-ungeau cei nscui din concu"inai care rmneau nerecunoscui de tatl lor, dar cel mai des acest categorie era alctuit din cei care s%au vndut ei nii ca sclavi, ne mai avnd din ce s triasc #ani cu calamiti sau datorii neacoperite$. /oi conductorii de familie aveau li"ertatea de a%i
89

% %

vinde fiicele ca sclave. .duvele negli-ate si femeile divorate a-ungeau adesea s se vnd ca sclave. ceti sclavi intrai ntr%un nou statut al vieii lor, tre"uiau s fie primii numai pe o perioad de > ani, pentru c n al 7%lea an de sclavie stpnul era o"ligat s%l eli"ere&e i c!iar s%i ofere daruri la plecare. nul -u"iliar % al 60%lea %, aducea eli"erarea tuturor sclavilor evrei, c!iar dac nu%i mpliniser cei > ani de sclavie. (clavele evreice puteau deveni soiile fiului stpnului care le%a cumprat. (tatutul de concu"in se depea prin acela de logodnic i apoi soie, c!iar dac existau mai multe concu"ine sau soii. Ba avea drepturi egale cu celelalte, n privina ndatoririlor soului. 1rice negli-are a ei, putea duce oricnd la eli"erarea fr rscumprare. ;ngduina cu care erau tratai sclavii, apropierile sufleteti care se nteau, ncrederea stpnilor i devotamentul sclavilor, i fceau pe muli s nu%i doreasc eli"erarea din anul al 7%lea, ci s rmn n acest climat "un n care se aflau. ;n asemenea condiii, sclavul tre"uia s se pre&inte -udectorilor mpreun cu stpnul i s declare c nu vrea s mai prseasc nicidecum casa acestuia. *eclaraia era considerat ca un legmnt venic, iar sclavului i se gurea urec!ea ca semn al statutului su ales pe via.

Viata sociala
Bvreii erau persoane foarte ospitaliere. (alutul o"isnuit nu era doar o expresie de ntmpinare, ci coninea si o "inecuvantare #Pace tieY, *umne&eu sa fie cu tineY,
86

*umne&eu sa ai"a mila de tineY$. ?a intlnirea unei persoane importante, se faceau de la trei la sapte inc!inaciuni, in functie de importanta persoanei respective, iar rudele se im"ratisau si se sarutau pe o"ra&. 2ei care se smereau vor"eau la persoana a III%a, numindu%se Gro"H sau GservH al celuilalt. 2nd se apro"a ceva ntr%o conversatie se spunea G-sa ai vor*itH sau [ Tu ai !is! \, iar cand se de&apro"a ceva se spunea G(atanH # 'Contrar$. .i&itarea persoanelor importante era insotita de daruri, care insa nu se aduceau -udecatorilor sau martorilor. )emeile nu aveau voie s ntampine oaspetii. ?a evrei, ospitalitatea era acelasi lucru cu dragostea, iar uneori, la masa servea c!iar stapanul casei, care conducea pe o anumit distan oaspetele la plecare. (ar"atorile nationale erau insotite de o cina deose"ita.

Stiintele si artele la evrei

?a evrei, stiintele si artele au fost puse in cinstea religiei. Brau foarte de&voltate poe&ia si ar!itectura. 2unosteau scrisul, evoluand de la scrierea pictografic la cea cuneiforma, apoi la cea !ieroglifica, a-ungand pana la crearea unui alfa"et. In peninsula (inai exist inscriptii ale unor popoare semite, care utili&au 7= de semne fonetice. stfel, vraam folosea scrierea cuneiforma #acadiana$, la iesirea din 2anaan evreii foloseau scrierea paleo%e"raica, n care s%au i scris crile .ec!iului /estament, iar dup exilul "a"ilonic evreii au folosit aramaica. (crierea e"raic a fost m"untit prin adugarea vocalelor, la cteva secole dup 4aterea +ntuitorului, devenind n ca&ul textului .ec!iului /estament I te-tul masoreticH. .ec!iul /estament este scris n alfa"etul
8>

paleo%e"raic #familia !amito%semit$. Paleo%e"raica se folosea cel mai des de catre scriitori si mai ales la curtile regale. 2a instrumente de scris foloseau stilul, condeiul, trestia, cerneala, ta"lite de lut, papirusul, pergamentul. Istoria, geografia, filosofia, stiintele naturiste, matematica si astronomia erau si ele cunoscute in .ec!iul /estament. ?a aparitia regalitatii, s%a infiintat postul de cancelar, care nota informatii despre rege si viata poporului. 0eogra+ia) aveau notiuni despre pamant, cer, paradis: locali&au popoare si cetati. ,iloso+ia) era o filosofie legata de viata. Bvreii gandeau totul prin prisma religiei. *upa exil apar adevaratii filosofi, care cauta legatura intre religia iudaica si sistemele filosofice de atunci. Matematica) aveau cunostinte de la egipteni si canaanei. 1 aplicau in comert si in constructii. Medicina) cartile profetice amintesc de medici. Bgiptenii si "a"ilonienii fceau de-a operatii. )oloseau "alsamul, vinul, uleiul pentru tratarea rnilor. +ierea era socotita medicamentul intern Astronomia) era putin de&voltata pentru ca nu cumva sa se ia contact cu idolatria. Pastrau calendarul, astronomia fiind folosita in agricultura si in comert. oezia cunoaste o epoca de aur in timpul regilor *avid si (olomon. (e include in stilul oriental si este caracteri&ata prin paralelismul mem"relor, fiind de trei feluri5 % sinonimic, adica ideea din versul ntai se repeta in versul al doilea.
87

% antitetic, adica ideea din versul ntai era in antite&a cu ideea din versul al doilea. % sintetic, adica ideea din versul ntai era de&voltata n versul al doilea. Muzica) era legata de cultul divin, de&voltandu% se n acelasi timp cu poe&ia. 2a instrumente mu&icale folosite in .ec!iul /estament amintim5 c!itara, cimpoiul, !arfa, fluierul, tram"ita, cornul, tam"urina, discurile. In timpul lui *avid leviii formau coruri care cantau psalmi la /emplu. *upa exil, mu&ica la /emplu va fi reorgani&ata de Iuda +aca"eul. Arhitectura) despre ar!itectura avem foarte putine informatii. Ba se de&volta in timpul lui *avid si (olomon. u fost construite atunci apeducte, fantani, cisterne #camere &idite si acoperite, folosite pentru colectarea apei.

Calendarul
Bvreii au folosit cunostintele altor popoare pentru alcatuirea unui calendar. stfel, de la "a"ilonieni, au preluat anii lunari #fa&ele lunii$. *e la egipteni au preluat anul solar, care avea 769 de &ile, 0= luni de cte =8 sau 70 de &ile, care alternau neregulat. ?a doi%trei ani se intercala luna a treispre&ecea #al doilea dar$, pentru ca anul lunar s poata a-unge la anul solar. nul evreu incepea toamna, la 0 /iri #(ar"atoarea 2orturilor$, cand incepea numaratoarea anilor (a"atic si Uu"iliar. veau de asemenea patru anotimpuri cu doua ec!inoctii si doua solstitii. Filele incepeau seara #&iua liturgica$, iar dupa exil au impartit

8C

&iua in patru grupe de ore #ceasurile I, III, .I, IN$, a"ia mai tar&iu folosindu%se impartirea in 0= ore. 4oaptea era impartita in doua -umatati, sau doua veg!e, prima de la apusul soarelui pana la mie&ul noptii, iar a doua de la mie&ul noptii la cantarea cocosului. )oloseau saptamana de sapte &ile, care incepea duminica, n prima &i a saptamanii. Patru saptamani formau o luna. *upa exil toate lunile au primit nume5 6isan, Sivan, Tamu!, 6o, Tiri, C$islev, -dar. 4umararea anilor a inceput cu iesirea din Bgipt, apoi cu formarea statului Israel si mai apoi cu &idirea /emplului. *in secolul .III d.Hr., evreii folosesc I era mo!aicaH, care calculea&a timpul de la )acerea lumii #7.7>0 fiind anul naterii lui Hristos$.

Moartea si riturile +unerare

Pentru evrei, moartea repre&enta plata pcatului, o trecere in lumea de dincolo, unde se afla inaintasii. Intre "olile fi&ice care puteau cau&a moartea se numrau5 ciuma, parali&ia, de&interia, lepra, tu"erculo&a, ec&emele. 3olile psi!ice erau pedepse pentru mndria omului respectiv. 3olile demonice erau or"irea, amuirea, epilepsia. *up moarte sufletele a-ungeau in I@eolH, unde erau scoase de ctre *umne&eu la viata vesnica sau osanda. Bvreii inc!ideau oc!ii si gura mortului, il spalau, il ungeau si il infasurau in giulgiu. Inmormantarea avea loc in &iua mortii, iar pomana (!ainea durerii si !aharul mangaierii$, avea loc seara. Incinerarea repre&enta pentru evrei o frdelege, ceea ce a dus in cele din urma la sporirea pedepsei pentru aceasta fapta. Bvreii nu im"alsamau mortii. +ormintele se aflau la marginea oraselor, mortul fiind pus pe o "anca de piatra, dupa care
88

era inc!is. /imp de sapte &ile, la mormant veneau "ocitoarele. In -urul mortului se ase&au o"iecte cotidiene. Jsa mormantului era vopsita in al", pentru a arata necuratia locului. )amilia purta doliu si se practica ruperea vesmintelor si sederea in praf. Pentru rudele apropiate, doliul inea ntre 7 si 70 de &ile. r!iereul purta doliu doar in ca& de "lasfemie.

Institu6ii de dre!t si de stat

*umne&eu a rnduit la 2reatie legea morala naturala, omul avnd in sine ideea de "ine si de rau. Inainte de formarea oricrei societti existau de-a legi nescrise, dup care oamenii se conduceau. ?a organi&area societatii au aparut legile, nca nescrise la nceput, acestea toate formnd obiceiul pmntului. *reptul avea dou aspecte5 aspectul legilor traditionale, sau o"iceiul pamantului, si legea po&itiva, scris, sta"ilit de autoritatea statului. /oate legile si au i&vorul la *umne&eu, care a dat n mod special evreilor legile (ale prin +oise. 4ormele legii mo&aice formea& o"iectul institutiilor de drept. Prin legile de la *umne&eu se dorea pstrarea credinei monoteiste si pregtirea omenirii pentru venirea +ntuitorului. ?egile acestea sunt ptrunse de spiritul teocraiei, adic poporul recunoate drept conductor direct i suprem pe *umne&eu, care si exercit autoritatea prin profei i regi. )orma de conducere teocratic s%a manifestat prin +oise, Iosua i Uudectori pn la (amuel. 5egea lui Moise este de provenienta divin, unele precepte ns provin din legea naturala, altele din o"iceiul pmntului #(a"atul, cstoria$, si altele din legislatia altor popoare #?egea /alionului$.

000

?egea mo&aic cuprindea detalii pentru ca&uri particulare, acest aspect apartinnd lui +oise. +oise primete dreptul de a redacta si preci&a in detaliu norme -uridice. stfel, legislatia mo&aic este rod al revelatiei divine i al geniului lui +oise, apartine divinului n esent si umanului n forma. *e%a lungul timpului, se dovedete a fi incomplet in diferite pro"leme, ceea ce a fcut ca in /impul lui *avid, acesta s reglemente&e cultul, apoi B&dra face din nou acest lucru, fr ns a%l sc!im"a n esenta. /eocratia apare odata cu eli"erarea din ro"ia egipteana, pastrandu%se formele patriar!ale, ns completate. stfel, in cartea Iesirea, se dau norme legale referitoare la viata particulara si pu"lica, in *euteronom sunt repetate si intregite cu un aspect umanitar. ?egile sunt formulate la imperativ, iar umanitarismul este unic si specific legii mo&aice, ceea ce arata nca o data provenienta ei divina. semnrile cu alte legislatii sunt doar de forma, fondul fiind total diferit. 1"iceiul pamantului cuprindea legi din care unele au intrat in legea mo&aica. ceste o"iceiuri sunt anterioare lui +oise #concu"ina-ul, dreptul primului nascut$ si ele dovedesc ca sunt pstrate de la patriar!i in ciuda strii de ro"ie din Bgipt. In cartea ?evitic sunt date principiile vietii religioase si cele ale cultului divin, legi morale, disciplinare si comportamentale legate de legile *euteronomului, care au contri"uit la alctuirea +isnei si a /almudului. 4ormele care sta"ilesc raportul dintre statul teocratic si cetteni formea& dreptul intern, care se imparte in drept pu"lic #dreptul cetteanului$ si drept particular #dreptul individului$.
000

Dre!tul !ublic mozaic

*reptul pu"lic mo&aic se ocupa de formele de guvernare si administrare a statului. stfel, +oise rnduieste -udecatori peste grupuri de indivi&i, rnduieste 70 de "atrani pentru conducerea poporului, acestia din urma fiind repre&entantii poporului. 3atranii conduc poporul evreu multe secole. Bxistenta si functionalitatea lor se "a&a pe faptul ca erau priviti ca repre&entani ai familiei #se g!idau dup legea naturala si dup o"iceiul pmntului$. Prin intermediul adunrii "tranilor, se mentinea unitatea de neam si credinta. dunarea "tranilor prevedea existenta unui singur *umne&eu, 2ruia i se atri"uie o singura inc!inare. ?egea mo&aica considera pe rege ca lociitor al lui *umne&eu si ales al lui *umne&eu. +oise a dat legea de instituire a regalitatii pentru viitorii regi ai Israelului. In "a&a teocratiei, regatul lui Israel devine astfel regatul lui Ia!ve. 2and regele se urca pe tron, primea n mn ?egea, care tre"uia sa%i aminteasca permanent ca este unsul lui *umne&eu si ca este su"ordonat lui *umne&eu. ,egele era primul om al statului, si era indatorat sa respecte prescriptiile divine. In timpul exilului "a"ilonic, poporul evreu a fost condus de ctre "trani si principi. *up exil au condus principii, care nu au putut reinstaura teocratia. stfel, (imon +aca"eul isi asuma si functia ar!iereasca, iar Ioan Hircan I #076%009$, preia am"ele functii, domnia devenind ereditar.

00=

*reptul pu"lic prevedea si drepturi de -udecat a celor ce contraveneau poruncilor divine. Pan la +oise, -udecata era fcut de capul familiei. +oise asea& pe "trani si pe -udectori ca s -udece poporul. *avid reorgani&ea& -udectorii, care dup (olomon isi pierd din autoritate, relundu%si rolul in timpul regelui Iosafat #C70% C98$. Iosafat organi&ea& +arele (inedriu, format din 70 de mem"rii. Jnii consider c (inedriul ar fi fost infiinat in 000 Hr., de ctre Ioan Hircan I. (inedriul era format din "atrani, carturari si fosti ar!ierei, desfurndu%si edinele &ilnic. *up anul 70, (inedriul isi muta resedinta din Ierusalim n /i"eriada.

rocedura de :udecata
(e -udeca in numele lui *umne&eu, iar !otararea era irevoca"il si definitiv. Uudecata se fcea &iua #exceptie fcand (a"atul si sr"torile$. (entintele se ddeau pe loc, oral, fiind necesara pre&enta martorilor, iar daca acetia lipseau, -udecata se fcea su" mrturia penitentului. 4u exista drept de apel la o alta instant. +artorii #minim doi$ marturiseau su" -uramant, iar sclavii si femeile nu puteau fi martori. (e aplicau pedepse #amen&i$, iar daca se !otra omorarea prin lapidare, sentinta se executa in afara orasului, martorii aruncand primii cu piatra. Uudecata se g!ida dup ?egea mo&aic n care era inclus legea /alionului, care era important pentru scopul ei si nu pentru consecine si care nu promova r&"unarea, ci dreptatea. Pedepsele erau in functie de gravitatea faptelor, iar strinii tre"uiau mai nti sa se circumcid pentru a putea "eneficia de -udecata e"raica.
007

Dre!tul !articular mozaic

?egea fcea deose"ire intre oamenii li"eri, sclavi si strini. 1amenii li"eri erau israelitii, care erau independenti in fata legii, su" autoritatea lor aflandu%se familia si sclavii ei. Bxista de asemenea dreptului intaiului nscut, prin care acesta primea parte du"la din mostenire si aveau autoritate paterna asupra fratilor. In ca&ul sclavilor, legea prevedea aspecte care reflecta umanitarismul ei. 2odul lui Hamura"i prevedea uciderea celui care adposteste un sclav fugit, dar legea mo&aic acorda li"ertatea unui sclav de a%si alege alt stpn. 4u se inter&icea convietuirea cu strinii, exceptie fcnd amonitii, moa"itii si cele apte popoare din 2anaan. (trinii aveau o"ligaia de a se supune legilor evreilor.

,orme de organizare si administrare Teocratia

/eocratia s%a cldit pe organi&area patriar!ala, fiind &idit prin legmantul de pe +untele (inai. ;n /eocratie, *umne&eu este (tapanitorul a"solut, Bl are toata puterea, teocratia avand la "a&a caracterul unic prin care Israel intra in legatura cu *umne&eu. ,aportul unic are ca scop implinirea planului de mantuire a lumii. Bvreii au cunoscut voia divina prin legi. ?egile au asigurat si organi&area, functionarea si guvernarea statului evreu, in care adevratul conductor, legiuitor si -udector este *umne&eu, 2are se manifesta prin lociitori. *umne&eu isi manifesta pre&enta i prin sorii sfinti #Jrim si /ummim$, de asemenea prin minuni si pedepse.
009

2onducatorii tre"uiau s pstre&e si s respecte legea divin, ei avnd de asemenea puterea legislativa. Puterea executiv o detineau "trnii si principii. )orma deplina a teocratiei apare pe timpul lui +oise, se continua in timpul lui Iosua, pan la (amuel. In timpul lui +oise, puterea legislativa, -udecatoreasca executiva si preoteasca #pn la preotia aaronit$ era detinut de ctre +oise, in timp ce administrarea tri"urilor era n mainile "atranilor iar preotii si ar!iereul pstrau ?egea. +oise era a-utat la -udecarea poporului de ctre Uudecatori, care erau si ei impartiti in Uudecatori superiori si Uudecatori inferiori. dunarea celor 70 de "trani ncetea& dup +oise. *up Iosua, conductorul nu a mai fost unic, pentru c semintiile nu mai aveau unitatea necesar, de aici c&ndu%se in idolatrie. Uudecatorii conduc acum doar o parte din popor, ntre anii 0=00%007= .Hr. 2onducerea -udectoreasc nu era ereditar, Uudectorii nepurtnd semne distincte. ,egele conducea poporul ca loctiitor al lui *umne&eu, fiind a-utat de slu-itorii de la curte si de Uudecatori. *up exil, se pierde forma unitar de conducere, aceasta a-ungnd acum in mainile Uudecatorilor si ale principilor.

ro+etismul
Profetismul este o institutie religioasa care s%a format i ea n timpul lui +oise, fiind fgduit de *umne&eu (Deuteronom 15, 18-22). (%a de&voltat in timpul lui (amuel #sec. NI Hr.$ i a durat pn la 4eemia #sec, I. Hr$, fiind rnduit pentru garantarea mplinirii poruncilor divine. Prin prooroci, *umne&eu amintea regilor
006

c sunt o"ligai sa respecte legmntul cu *umne&eu. *e asemenea, prin prooroci se manifesta si vointa lui *umne&eu in mod direct, starea religios%moral a poporului putnd influenta respectarea ?egamantului. Prin profeti, *umne&eu averti&a poporul pentru greselile sale. 2uvantul Ipro etH inseamna a vor"i in locul cuiva, a vedea dinainte. Profetii mustrau pe pctosi, amenintau cu pedepsele divine si asigurau poporul de mplinirea timpurilor mesianice. u existat i profeti fali, care erau interesai doar de propria persoan.

Conducerea si administratia de stat

?a "inecuvantarea lui Iaco" si la profetia lui .arlaam despre steaua din Iacov este amintit sceptrul, ca semn al puterii regale. (amuel instituie regalitatea, (aul fiind uns primul rege. *avid sta"ileste apoi ereditatea in ocuparea tronului, intre domnia fiului su, (olomon, si anul 6C7 i.Hr. perindndu%se la domnie =0 de regi. ,egatul de 4ord a pstrat regalitatea din 87= pna in 7== i.Hr, in acest timp perindndu%se la domnia 08 regi, ocuparea scaunului fcandu%se de cele mai multe ori prin u&urpare. 1rgani&area teocratica se prelungeste in timpul conducerii regale. ,egele conducea poporul in ascultarea ?egamantului, primind /ora #?egea lui +oise% Pentateu!ul$. ,egatul nu a primit numele regelui in functie, ci s%a numit Ire&atul lui "a$veH. ,egele era a-utat de "atrani si era supraveg!eat de profeti. Bl tre"uia sa fie ales din poporul lui Israel, ungerea in rege fiind facuta de catre profeti, in particular, sau de catre ar!irei in pu"lic. ,egele avea vesminte al"e sau purpurii, diadema, lancea #in loc de sceptru, coroana apare la *avid$, sceptru
00>

#toiag din lemn impodo"it cu aur$, "ratara de aur, tronul #sim"ol al ma-estatii regale, care era va&ut ca tron al lui Ia!ve, po&itionarea sa insemnand inaltimea 2elui ce st pe el$. 2el ce sedea de%a dreapta tronului regal avea parte de o cinstire deose"it. 2and era ase&at pe scaun, regele depunea -uramant pentru respectarea ?egii si ascultare a lui *umne&eu si urma apoi -uramantul "atranilor, de supunere si credinciosie. 1amenii din provincie l vedeau pe rege ca pe *umne&eu. 1norurile de care avea parte regele erau urmatoarele5 avea loc re&ervat la /emplu, locuia la Palat, avea trsur speciala, suita si garda regala formata din mercenari filisteni care p&eau Palatul si !aremul. J&urpatorul era omorat, garda regala executnd pedepsele cu moartea. Indatoririle regelui erau de a nu%si spori armata, de a nu face lux la curte si de a nu avea multe femei. ,egele era conductor suprem, avea dreptul de a declara r&"oi, dar nu ddea legi. ,egele *avid a mutat /emplul si a organi&at cultul.

Dre!tul mozaic
*umne&eu este i&vorul "inelui, adevarului si dreptatii. 1"iceiul pamantului arta drepturile particulare iar tot ce contravenea o"iceiului era socotit nedrept. *up iesirea din Bgipt, +oise a dat legi pentru cau&ele importante si repetate, ele fiind scrise in ordinea promulgrii. ?egile lui +oise sunt marcate de umanism si spirit de toleranta. Dreptul per onal (particular).

007

?egea lui +oise a venit cu prescriptii in ceea ce priveste persoanele particulare. *reptul personal sta in strans legatur cu dreptul pu"lic #comunitar$. In fata legii, evreii erau GfratiH, adica aveau aceleasi drepturi si indatoriri. ?egea fcea deose"ire intre categoriile sociale, intre cettenii li"eri, sclavi si straini. 1"iceiul pamantului oferea tatlui mai multe prerogative dect ?egea mo&aica, astfel ca dup ?egea mo&aica el nu mai putea dispune de viata familiei sale, nici de cea a sclavilor si. *aca existau conflicte care duceau la lovirea printelui sau in ca&ul in care fiica de&onora familia, atunci -udecata se fcea in mod pu"lic iar tatl nu avea dreptul sa se r&"une. ?egea inltura astfel a"u&urile de autoritate. Intaiul nascut avea privilegii in fata fratilor, mostenea o parte du"la de avere, dupa moartea tatalui inlocuia autoritatea acestuia si avea prerogativele sacerdotale ale familiei. ceste o"iceiuri veneau din o"iceiul pamantului. stfel, capul familiei putea sa dea dreptul intaiului nascut altui copil al su. ?egea urmarea limitarea srciei si stopa alctuirea marilor latifundii. ?egea prevedea de asemenea dreptul strinilor si calatorilor de a intra pe proprietatea cuiva pentru a se !rni. nul (a"atic era considerat anul saracilor, ei putand in acest an s culeaga roade de pe orice proprietate, la fel si strainii. ?egea cerea "landete si indurare fata de saraci si nu oprea contactul cu strainii, ei existand permanent printre evrei si putand c!iar sa aduc sacrificii la /emplu. ?a -udecat evreul si strainul se "ucurau de aceleasi privilegii. In ca&ul imprumutarii unui strain, evreul putea cere do"anda.
00C

Dreptul matrimonial.
1"iceiul pamantului avea legi si pentru casatorie, pe care +oise le colectionea&a si le adaptea&a. Prima conditie in vederea casatoriei era aceea ca tinerii sa fie de aceeasi credinta, daca un evreu voia sa se casatoreasca cu o straina, aceasta tre"uia sa treaca la ?egea mo&aica. 2asatoria cu femeia canaanita era inter&isa. 3ar"atii de alt neam care voiau sa se casatoreasca cu o evreica tre"uiau sa se circumcida. doua conditie era sa nu existe grade de rudenie cosangvine sau prin ncuscrire. 2asatoria dintre ascendenti si descendenti erau inter&ise. In privinta varstei nu existau prescriptii. /almudul prevedea pentru "aiat varsta de 0C ani si pentru fata minim 0= ani. )etele unui israelit care nu aveau frate, erau o"ligate sa se casatoreasca cu "ar"ati din aceeasi familie, sau din acelasi tri", pentru ca averea sa nu fie instrainata.

Casatoria de levirat
Bvreii intelegeau procreerea ca scop al vietii. ?ipsa copiilor presupunea neimplinirea destinului. Inaintea lui +oise exista un o"icei5 daca un evreu murea fara urmasi, urmatorul frate necasatorit tre"uia sa ia vaduva de sotie. Primul nascut era urmasul mortului, mostenind numele si averea GtataluiH. 1"iceiul se referea doar la fratii dupa tat. +oise reglementea&a acest o"icei, aducandu%l la rangul de ?ege. )ratele mortului putea refu&a sa se cstoreasca cu vduva. )emeia l desclta in pu"lic la un picior, il scuipa

008

in fata si i adresa anumite cuvinte de desconsiderare (!e ire ""#).

Indatoririle si dre!turile reci!roce ale sotilor

)aptul ca sotul isi rscumpra femeia implica o dependent a acesteia fat de el. In alte civili&atii, "ar"atii isi cumparau sotiile, ceea ce insemna ca aveau drept de moarte asupra lor. *up ?egea mo&aica, sotia nu este proprietatea "ar"atului ei, ea este dependenta de sot #pentru orice actiune avand nevoie de acordul lui$, i se adresa sotului cu GStapanul meuH iar sotia rscumprat avea mai putine drepturi decat cea nerascumparata. (otul !otara singur daca rmane monogam sau poligam. *ac rscumpra o sotie #60 de sicli$ putea deveni poligam, daca lua o femeie sclav n casatorie aceasta devenea sotie cu drepturi depline. (clava a-uns sotie nu putea fi vandut iar copiii sclavelor aveau statutul de ro"i. (otii erau o"ligati sa pastre&e fidelitatea con-ugala. Incalcarea fidelitatii #adulterul$ se pedepsea cu moartea, pedeapsa vala"ila pentru am"ii adulterini. dulterul repre&enta relatia unui "ar"at cu o femeie mritat, sau cu o logodnica, sau cu o vduv care atepta cstoria de levirat. 4u se referea la o femeie li"er de asemenea o"ligaii. In ca&ul "nuielii de infidelitate, "r"atul cerea femeii s dea un -uramant de curaire #&elotipie$. cest -urmnt se desfsura astfel5 % femeia venea la 2ort #/emplu$, unde aducea ca -ertfa o cantitate de faina de or&.
000

% preotul o punea sa stea fr voal si cu parul despletit, aa cum um"lau desfrnatele. % preotul umplea un vas cu apa din lavoarul preotilor, n care punea praf din curtea preotilor. % rostea un -uramant infricosator cu "lesteme. % la fiecare formula femeia raspundea G minH. % preotul scria "lestemele pe o !rtie, pe care o spala apoi cu apa din vas. % se ardea -ertfa pe altar. % femeia "ea apa din vas, iar apoi se astepta ca starea sanatatii ei s reflecte adevarul.

Divortul
*reptul la divort apartinea doar "ar"atului. ?a aparitia influentelor romane si grecesti au aparut si situatii de divort din partea femeii. Primul ca& cunoscut este acela al (alomeei, una din femeile lui Irod cel +are. l doilea ca& a fost Irodiada, soia lui )ilip, unul dintre fiii lui Irod cel +are, mama (alomeei care a cerut capul lui Ioan 3ote&torul. )emeia putea sa%si paraseasca "ar"atul. ?egea nu prevedea motive de divort. 1data cu practicarea divortului, "ar"atul putea invoca orice motiv. 2!iar si simpla cerere declarata devenea !otarare de divort. 2artea de divort se dadea femeii, ea putand dovedi astfel ca este o femeie li"era, ce se poate recasatori. *ivortul repre&enta o situatie rara in civili&atia israelit, el fiind v&ut ca o aciune malefica impotriva familiei.

ro!rietate" im!rumut" mostenire.

000

Bvreilor le%a fost promis de ctre *umne&eu /ara 2anaanului. ?egea lui +oise prevedea unele indatoriri pentru pstrarea ei. stfel, ei nu erau stpanitorii pmantului, ci doar se foloseau de el #u&ul fructual$, *umne&eu fiind stpanitorul a"solut. In nul (a"atic nu se lucra pamantul, ser"andu%se in acest an (a"atul *omnului. In nul Uu"ileu, fiecare evreu care%si vanduse pamantul il recpta fr rscumprare.

rinci!ii !entru Anul ;ubileu.

.inderea unei proprietati avea valoare oscilanta. nul Uu"ileu se numara de la anul intrarii in 2anaan. .an&area pamantului nu era de fapt o van&are propriu%&isa, ci mai degra" o arendare a lui. .n&atorul avea dreptul de a cumpra proprietatea instrinat, aducnd diferenta de "ani pna la nul Uu"ileu. *reptul de rscumparare se extindea asupra pmantului caselor din sate si targuri neincon-urate de &iduri, precum si la casele levitilor cu pmanturile aferente. )ceau exceptie casele din orase care se rscumprau doar in primul an de la v&are, ele nefiind retrocedate la Uu"ileu. Pmanturile consacrate lui *umne&eu nu se retrocedau. *ac cineva cumpra un teren si%l consacra lui *umne&eu, la Uu"ileu l primea inapoi. /oate aceste principii au condus la neformarea latifundiilor si la evitarea srciei multora. Im!rumutul. Bxistau prescriptii care fereau pe datornicul sarac de asuprirea creditorului. ?egea inter&icea do"nda la imprumut #doar pentru strini do"nda era vala"ila$, lipsa do"n&ii fiind considerata un act de caritate. In ca&ul in care imprumutul era mare se putea cere Gga-H sau ipoteca,
00=

dar creditorul nu putea sa%si aleaga o"iectul ipotecat si daca datornicul nu avea lucruri de prisos pentru ga- si tre"uia sa amanete&e lucruri de maxim folosint #rsnita, !aina de deasupra$, ?egea delega creditorul s le inapoie&e la apusul soarelui. In nul (a"atic nu se cerea inapoi imprumutul. *ac nu se napoiau "anii la termen, se vindeau casa si terenul si c!iar sotia, fiica si familia datornicului. ceste dispo&itii au existat in o"iceiul pamantului, iar +oise le%a colectionat si le%a reformulat. Mostenirea. *upa moartea tatalui, averea se impartea, primul nascut primind o parte du"la. *ac un "ar"at avea mai multe sotii, primul nascut din tatal era ntiul. cesta prelua prerogativele tatalui #ingri-ea de sotiile tatalui si de surorile nemaritate$. Iaco" tratea&a pe copiii concu"inelor ca pe toti ceilalti copii ai si. ?egea pmntului nu prevedea nimic strict pentru copiii concu"inelor. ?egea mo&aic acord drepturi egale pentru toti copiii unui tata. )etele nu mosteneau printii. Ble primeau doar o &estre la cstorie #c!iar si pmant in ca&ul in care se csatoreau cu un "r"at din aceeasi semintie$. In ca&ul lipsei "aietilor, fetele mosteneau egal averea. In ca&ul lipsei copiilor, averea se imprtea rudelor #fratii tatlui, unc!ii tatlui sau pe linie paterna, astfel nenstrinndu%se averea. .duvele nu mosteneau sotul #aspect ce ar fi dus la nefracionarea propriettii$. Ble se puteau vedea nevoite sa plece din casa sotului. Prin testament se putea lsa o parte de mostenire vduvelor. In timpul +aca"eilor, o parte din captura de r&"oi se acorda vduvelor. Profetii au certat

007

poporul pentru lipsa de respect pentru vduve.Jn copil adoptat avea drepturi egale de mostenire cu cei legitimi.

Abateri" delicte" !ede!se" instante de :udecata

*reptul penal se "a&a pe ?egea /alionului, care strpea rul prin descura-area tentativelor de a face ru si prin prentmpinarea svririi unor a"ateri.

acate im!otriva lui Dumnezeu.

Pentru evrei, o a"atere repre&enta o nedreptate mpotriva statului si a societatii, deci pcat impotriva lui *umne&eu. Pcatele impotriva lui *umne&eu repre&entau un pcat impotriva armoniei universale #Gs#a ntinat pmantulH$. Pentru evrei, cele mai mari pacate erau cele care ofensau pe *umne&eu, descrise in primele patru porunci ale *ecalogului5 idolatria era considerate crima de nalta trdare fata de conductorul suprem al poporului si se pedepsea cu moartea, c!iar si cnd era vor"a de o cetate intreag. (uperstitia, vra-itoria, necromantia, proorocia falsa, "lasfemia sau !ula impotriva lui *umne&eu se pedepseau cu moartea. Profanarea (a"atului repre&enta atingerea ma-estatii divine. 4esavarsirea circumci&iunii, refu&ul consumarii mielului pascal, mancarea partilor din -ertfa care erau pentru altar, consumarea mielului pascal cu necurati, consumarea sangelui, toate acestea erau de asemenea pedepsite cu moartea.

009

Abateri <m!otriva autorit6ii statale (regi" :udectori" loc6iitori ai lui Dumnezeu8.

acate im!otriva !arintilor. +altratarea, "lestemarea, neascultarea de parinti aduceau moartea, parintii fiind loctiitori ai lui *umne&eu in familie. Homosexualitatea si pederastia erau o profanare a naturii umane. Bvreii se fereau s pun la -ug dou animale diferite, sa semene o tarin cu doua feluri de seminte si s sc!im"e vesmintele ntre "r"at i femeie. dulterul era aspru pedepsit, mai usor pedepsit doar in ca&ul in care femeia era sclava. .iolarea castitatii se pedepsea aspru, o fecioara nelogodita si necinstit tre"uind sa fie luat de sotie fr a o alunga vreodat. *ac fecioara era logodita se aplica pedeapsa cu moartea pentru amndoi. *ac un viol se petrecea in cetate se pedepsea. 1 fecioara ce nu%si pstra castitatea era ucis cu pietre in faa uii casei. *ac o fecioar era acu&at de desfrnare si se dovedea contrariul, cel vinovat era pedepsit. ?egtura "r"atului cu femeia in timpul necuratiei se pedepsea cu moartea. Pentru le&iunile corporale intentionate se rsplatea la fel. 2levetirea, calomnia se pedepseau cu severitate, aplicndu%se pedeapsa ce tre"uia aplicata celui acu&at. Pentru crima se rsplatea cu moartea celui ce a svarsit%o, neexistnd posi"ilitatea impcrii. nimalele care cau&au moartea tre"uiau ucise. *ac animalul era periculos si stpnul nu avea gri-a de el, acesta era si el omort. *ac un animal omora un sclav, stpnul animalului tre"uia sa plteasca rscumprarea sclavului, adic 70 de sicli. Pentru uciderea fara voie existau cetti de a&il, unde ucigasul fara voie se putea refugia. ,&"unatorul sangelui
006

era ruda cea mai apropiata a celui omort, iar dac acesta refu&a s%i r&"une ruda, era de&onorat. 1"iceiul r&"unrii sngelui era mai vec!i dect ?egea lui +oise. *ac nu se cunostea ucigasul, cea mai apropiata cetate tre"uia s aduc un serviciu de expiere a crimei. Paricidul si sinuciderea nu erau prev&ute in ?ege. vortul nu este amintit deoarece creatia era rostul vietii. ?egea pedepsea a"u&ul de incredere, cel acu&at tre"uind sa plteasca despgu"ire. In ca&ul furtului, daca o"iectul era gsit complet si putea fi folosit, tre"uia data o despgu"ire du"l. *ac o"iectul nu se recupera, in ca&ul unei oi, se ddeau inapoi patru, iar in ca&ul unui "ou, se inapoiau cinci "oi, fapt care descura-a !otia. *aca cineva era surprins noaptea la furat, stpanul putea s%l omoare. *ac era in &ori, cel care fura era prins si -udecat. ?egea prevedea pedeapsa cu moartea, pedeapsa corporala si amenda ca pedepse pentru furt. Pedeapsa cu moartea se aplica pentru crima voluntara #ra&"unatorul sangelui$, rapire de persoane in scopul sclaviei, "lasfemie, profanarea (a"atului, vra-itoria, magia, necromantia, prostitutia unei fiice de preot, pacatul impotriva parintilor, a"u&ul in relatiile sexuale #adulterul, incestul, sodomia, "estialitatea$. In ca&ul pedepsei cu moartea din partea societatii, se aplica pedeapsa cu moartea prin lapidare, primul care arunca tre"uind sa fie martorul]martorii. Pedeapsa se termina cu expunerea celui ucis spre apro"iul pu"lic. 2!iar si cei expusi erau inmormantati la cderea serii. 2rucificarea se practica la persi, greci si romani. Prima mentiune a unei crucificari se face de ctre Iosif )laviu, care spune ca s%ar fi petrecut in timpul lui ntio!
00>

I. Bpifanes. 2rucificarea nu era aplicata in ca&ul cettenilor romani. Fdro"irea fluierelor picioarelor insemna tierea oricrui spri-in. .ina era scrisa pe o t"lit deasupra capului. (e o"iuia ca victimei sa i se dea o "utura ametitoare. rderea de viu se aplica doar in ca&ul fiicei de preot prostituate si in ca&ul csatoriei unui "r"at cu mama si cu fiica acestei. Pedeapsa corporala se manifesta prin "iciuirea "ar"atului care a acu&at pe nedrept, sau a fiului neascultator si era facuta prin 90 de lovituri in pu"lic. men&ile nu se plateau statului sau comunitatii. (e aduceau sume de "ani preotilor pentru ac!itarea unor servicii religioase. menda se ddea ca o compensatie pentru persoana le&ata. 3r"atul ce%si defima sotia tre"uia s plateasca tatlui acesteia. *ac animalele distrugeau o !olda, despgu"irea se fcea la valoarea celei mai "une recolte. Pentru evrei nu exista pedeapsa cu inc!isoarea. Pna la exil nc!isoarea se folosea pentru asteptarea -udectii. *up exilul "a"ilonic nc!isoarea apare i la evrei.

Instante de :udecata
In timpul patriar!ilor, tatl avea puterea -udectoreasc asupra familiei. (eful tri"ului avea prerogative -udectoresti. +oise isi exercita aceasta functie in desert. par Uudecatori peste 0000, 600, 000, 60, 00 oameni, alesi dintre "tranii poporului. Iosua 4avi urmea&a ca Uudecator dup +oise. In timpul lui (amuel fiii lui nu fceau dreptate incura-and mita si prtinirea, ceea ce a dus
007

la intemeierea regalittii. (olomon cere intelepciune de la *umne&eu pentru a -udeca poporul. 2artile .ec!iului /estament arata ca -udecata regelui aprea si in situatii neinsemnate. Uudectori se aflau in fiecare cetate #7 n ceti mari, 7 n mici$. Bi functionea&a continuu, -udecand la portile cettii. *ac -udecata implica o pedeapsa, -udectorii o impuneau. Pedeapsa capitala se aplica pe loc de ctre martori. Uudectorii tre"uiau s nu plece urec!ea la &vonuri si "arfe, nu tre"uiau s primeasc daruri #mit$, nu erau desemnati oficial. Brau promovati din rndul poporului ca -udectori cei mai onesti si mai intelepti. u aprut i Uudectori de cariera instituiti de rege, din timpul regelui Iosafat. ?a Ierusalim se face un tri"unal din preoti, leviti si conducatori ai familiilor Israelite. /ri"unalul era pre&idat de +arele Preot n pro"lemele religioase, sau seful 2asei ,egale in pro"leme politico% administrative. Uudecatorii oficiali nu excludeau pe "tranii de la portile cetatii.

Marele Sinedriu
(e numea si (an!edrin. Bra un tri"unal ecclesiastic politic suprem. ,a"inii spuneau ca acesta si%ar fi avut originea in vremea lui +oise, prin adunarea celor 70 de "atrani. Inc nu exista o atestare a realittii intemeierii lui in aceea perioada. fost organi&at cu siguran n perioada persan #67C%777 i.Hr.$. Bvreii si%au alctuit o autoritate proprie, care oferea anumite facilitati si garantii pentru c lipsea regalitatea.

00C

cest (inedriu era format din sefii de familii, preoti si laici, care apartineau aristocratiei. In perioada greac #=0=%0>9$ acest organism era amintit su" numele de A!erasia #de la g!erontos% "atran$. (tpanirea greaca le%a lasat evreilor o mare li"ertate de organi&are, cu conditia recunoasterii autoritatii, astfel ca +arele Preot si sinedriu detineau atri"utii deose"it de importante. 2nd s%a produs miscarea de independenta a +aca"eilor, acestia au vrut sa ia toata forta religioasa si politica, deci +arele (inedriu a fost restrans in activitate. re o noua perioada de inflorire su" stpanirea romana. Irod cel mare a avut o atitudine conflictuala cu +arele (inedriu, la nceputul domniei sale omornd 96 din cei 70 de mem"ri ai (inedriului. 2ei care i% au inlocuit pe cei ce murisera, erau fideli lui Irod. In timpul lui r!elau, puterea (inedriului se intindea doar in Iudeea si (amaria iar in timpul procuratorilor romani, el isi racapata importanta, aparand in vremea +antuitorului ca cea mai inalta curte de -ustitie a natiunii. Inca mai este numit dunarea 3atranilor. *upa anul 70, (inedriul s%a desfiintat, la Ia"ne reconstituindu%se un tri"unal iudaic cu o autoritate limitata. Bra compus din 70 de mem"ri, ar!iereul fiind preedinte. 4u se tie care era modalitatea de recrutare a mem"rilor, dar acest organism avea caracter aristocratic, compus din repre&entanti de frunte ai preotimii #saduc!ei$ si invatatori de lege #farisei$. Bxista pro"a"il o consultanta a celorlalti mem"rii care se retrasesera. Jn mem"ru nou era numit pe viata si era primit prin punerea mainilor din partea celorlalti mem"ri. Iosif )laviu ii imparte pe mem"ri (inedriului in ar!ierei, carturari si "atrani. r!iereii aveau primul rang si in aceasta categorie intra ar!iereul in functie,
008

ar!iereii pensionati, mem"rii ai familiilor acestora, sau sefi ai principalelor familii sacerdotale. 3atranii puteau fi atat preoti cat si laici si erau promovati din familii de rang inferior, c!iar si dintre farisei. (inedriul isi putea exercita autoritatea si asupra diasporei. (e ocupa de pro"lemele de ordin spiritual si religios: nu era un tri"unal de apel la care sa a-unga ca&urile nesolutionate in tri"unalele locale. (e ocupa numai cu pro"lemele grave #idolatrie, profeti mincinosi, a"ateri ale +arelui Preot$. vea si o trupa de soldati care executau pedepsele si aveau gri-a de "una randuiala. Bra supus insa procuratorului roman. *aca pronunta o pedeapsa cu moartea, aceasta tre"uia apro"ata de procurator. )unctiona in orice &i in afara de &ilele de sar"atori, dar doar &iua. +em"rii se ase&au in semicerc, presedintele statea in mi-loc, avand langa el doi vicepresedinti. Jnul dintre acesti doi vicepresedinti putea sa%l inlocuiasca pe presedinte in ca&ul lipsei acestuia. ?a marginea semicercului statea cate un grefier care scria tot ce se discuta. cu&atul venea intr%o atitudine umila in fata semicercului. (inedriul se intalnea in vecinatatea /emplului. Jn proces avea loc fie in urma unui denunt al unei persoane pre-udiciate, fie in urma unei veti care anuna o pro"lema mai ampla. Uudecatorii stateau pe scaun sau pe pern iar la pronuntarea sentintei se ridicau in picioare. cu&atul putea sa se apere sau sa ai" c!iar un repre&entant, nu c!iar un avocat, ci mai degra" un martor. /re"uia sa existe cel putin doi martori ai acu&arii, cu atat mai mult in ca&ul pedepsei capitale. +arturiile erau verificate de -udecatori, iar minciuna era pedepsita dur. )emeile si sclavii nu puteau depune marturie. In situatii mai
0=0

putin importante, sentinta se pronunta si se executa in aceeasi &i. In rest, se cerea ca -udecata, pronuntarea sentintei si executarea sa se faca in &ile diferite. /impul de -udecata era de o"icei dimineata. *aca nu se putea sta"ili adevarul, se recurgea la prestarea de -uramant. 1 alta modalitate era tragerea la sorti.

C=5T=5 M9'AIC
Cultul divin inainte de Moise
2uvantul IcultH vine de la termenul latin Icollo, %ere' a lucra pamantul, a ingri-i, a cinsti, a onora, el fiind actiunea de cinstire a lui *umne&eu, cultivarea sentimentului de cinstire a divinitatii, ideea de divinitate fiind sdita in inima omului. Primii oamenii isi manifestau cultul prin supunerea fata de poruncile divine. 2ultul divin este format din forma interna si forma externa #exprimat dupa cadere$. Prin actele externe se dovedeste adorarea fiintei supreme. 2ain si "el aduc -ertfe dar *umne&eu astepta si o anga-are interna a sufletului omului. Partea externa #formala$ este desavarsita de forma interna #sentimentul religios interior$. 1amenii au fost dintotdeauna religiosi dar au avut o forma externa diferita. Jrmasii lui 2ain au trecut la idolatrie si sacrificii umane, *umne&eu fiind confundat cu creatia si trecandu%se astfel de la monoteism la politeism. vraam este ales pentru pastrarea religiei si cultului divin adevarat si pentru pregatirea omenirii pentru venirea +antuitorului. In timpul patriar!ilor cultul avea forme simple, sacrificii si invocari ale numelui divin. In
0=0

locul teofaniilor se ridicau altare din piatra necioplita si pamant pe care se savarseau -ertfele. Partea pentru *umne&eu se mistuia prin foc, omul consumand cele ramase ca semn al comuniuniii cu divinitatea. (e practica si inaltarea unor stalpi comemorativi pe care se turnau materiale lic!ide pentru -ertfa #untdelemn, vin$, ceea ce se numeste li"atiune. Prin -ertfe se manifesta credinta si se pastra legatura cu *umne&eu. In Bgipt evreii pastrea&a riturile din timpul patriar!ilor, -ertfind animale considerate sacre de egipteni. Bi respecta circumciderea iar consumarea animalelor sugrumate si a sangelui erau inter&ise. .itelul de aur era dorinta unei repre&entari idolatre a divinitatii.

Cultul divin mozaic

Poporul evreu tre"uia sa ai" un cult "ine de&voltat. (tatul teocratic avea legi referitoare la viata religioasa. +oise organi&ea& si perfectionea& cultul divin mo&aic pentru a a-unge la misiunea du"l a lui Israel, pstrarea credintei in unicul *umne&eu si pregatirea omenirii pentru venirea +antuitorului. +oise infiintea&a noi institutii religioase. )ormele externe tre"uiau sa fie manifestri ale sentimentelor interne. +anifestarea extern tre"uia s fie o actiune sim"olic a sufletului. /oate actele cultice erau marcate de o insemntate sim"olica. (emnificatia sim"olica difer de la un popor la altul datorita conceptiei religioase. Bvreii se deose"eau de alte popoare pentru ca *umne&eu a fcut cu ei un legmnt special, prin care se resta"ilea legtura omului cu *umne&eu, rupt prin pacat. *umne&eu a rnduit un ritual mo&aic, a ales un loc special pentru practicarea lui si un personal de cult, preotii aaroniti.
0==

*aca *umne&eu le%a rnduit, nseamn c tre"uiau respectate indicatiile pentru a a-unge la comuniunea cu *umne&eu. 2ultul arata ca omul intra in legatura cu *umne&eu dup stergerea pacatului #prin -ertfe$. Uertfele mo&aice au urmarit sa constienti&e&e existenta pacatului si necesitatea stergerii lui. /otusi nu au reusit s aduca cu adevarat iertarea pacatelor. Institutiile religioase vec!i% testamentare au anticipat si sim"oli&at institutiile nou% testamentare. (acrificiile ?egii .ec!i au doua insemnatati5 % sim"olica% se refera la actul -ertfei in sine. 1mul este constient de pacatele sale si de vinovatia lui, el aducnd o alt viat ca dar divinittii in locul su. Uertfa il inlocuieste pe om si il repre&inta in acelasi timp. % tipica% specifica poporului Israel, care nu se refer doar la actiuni de cult ci si la celelalte institutii rnduite de *umne&eu. Porneste de la cea sim"olica, "a&andu%se pe aceasta. ctiunile, institutiile si faptele .ec!iului /estament sunt oglinda celor instituite de +antuitorul in 4oul /estament. 2ultul mo&aic are un caracter tipic, ntruc!ipat de persoana +antuitorului, prin faptele si nvtturile ?ui. Uertfele .ec!iului /estament s% au concreti&at in -ertfa de pe Aolgota. In cultul ?egii .ec!i s%a aflat tainic cultul ?egii 4oi. *atorita caracterului tipic, cultul mo&aic se diferentia& de cultele pgane #externe, formale, importanta sim"olica$.

Ra!ortului cultului divin cu cultele !g%ne

Bxista deose"iri radicale intre cultul divin si cultele pagane din punct de vedere al conceptiei divine #doctrina este a"solut diferita$. 2ultul mo&aic s%a instalat
0=7

datorita unei descoperiri supranaturale #*umne&eu a dorit cultul, recomandndu%l$. 2ultele pagane se "a&ea&a pe revelatia naturala, care este incomplet si interpretativ, omul putnd forma teologii pornind de la premise gresite. Jnele practici seamna datorita faptului ca am"ele forme au pornit de la revelatia primordiala, cea a protoprintilor dam si Bva. Pcatul are o influenta decisiv in interpretarea gresit a revelatiei. +oise a pstrat manifestari cultice care erau compati"ile cu cinstirea adevratului *umne&eu, respingand pe cele care erau in contradictie. semnrile formale #locasuri, personal de cult$ nu sunt identice si nu se suprapun cu cele de fond.

5ocasuri de cult
1mul a simtit dintotdeauna nevoia sa%si manifeste sentimentele religioase intr%un anumit spatiu, din aceasta cau&a re&ultnd locasurile de cult ca spatiu de locuire a divinitatii. ?ocasul de cult era privit ca centrul atentiei divinitatii respective, aici divinitatea fiind receptiv la solicitri. ?ocasul de cult are aceeasi vec!ime cu cultul. ?a inceput nu existau edificii, ci doar anumite locuri in natura #spatii cultice$. Primele manifestari de cult se fac pe inaltimi #dealuri, munti$ si in locuri linistite, acestea fiind sta"ilite acolo unde se petrecuser teofaniile. 1rice spatiu cultic avea un altar, acesta fiind locul de aducere a ofrandei pentru divinitate. 2el mai vec!i loc de altar este (ic!emul ,acolo unde vraam a primit promisiunea ca va primi 2anaanul. lte altare de -ertfa au mai fost la 3eel #ridicat de catre vraam$, la ste-arul +amvri #He"ron$, la 3eer @ee"a etc.
0=9

Primul locas de inc!inare apare dupa iesirea din Bgipt. 2ortul (fant repre&enta un loc de intimitate, unde nu se aduceau -ertfe. Bl era amplasat in afara ta"erei (!$%!&$ """!!!, '-11). +oise construieste 2ortul +arturiei #dedicat cultului divin pu"lic$, el numindu%se si Mican 0locuinta )omnului1, Micda 0sanctuarul s ant1 sau .a*out 0casa lui )umne!eu1. (ortul Marturiei avea o forma dreptung!iulara, era lung de 70 de coi #aprox. 06 metri$, o latime de 00 coti si o inaltime de 00 coti, era demonta"il si avea pereti pe trei laturi, din scandura de salcm poleita cu aur si doua rnduri de verigi de aur si drugi ori&ontali de fixare. Interiorul era format din doua incperi, (fnta la Bst #incperea mai mare$ si (fanta (fintelor #ultima incpere$. ?a rsrit 2ortul nu avea perete ci doar perdele si cinci stalpi auriti cu capiteluri si postamente de arama aurita. Incaperile se separau prin patru stalpi de salcam aurit de care atarna cate o perdea din in #com"inatii de purpura si "roderii cu !eruvimi$. coperisul era acoperit cu patru straturi de covoare care aveau carlige pentru a putea fi atasate. (traturile acoperisului erau diferite ca compo&itie5 0% in si purpura. =% Postav din par de capra. 7% Piei rosii de "er"ec. 9% Piele de animal marin. 2ortul era incon-urat de o curte de 000L60m, delimitata de >0 de stalpi din salcam cu capitel aurit si postamente de arama cu carlige cu verigi de argint de care se prindea o frang!ie pe care se puneau perdele de in. 2ortul nu era in mi-locul curtii, ci mai aproape de peretele vestic. Intrarea in curte se facea dinspre rasarit.
0=6

Altarul #!olocaustelor$ avea o lungime de > coti, o latime de > coti si o inaltime de 7 coti. Bra porta"il, din lemn de salcam im"racat cu arama. vea forma unei cutii umplute cu pamant. ?a colturi era fixat n sus cte un col de aram ca un corn de rinocer. /reapta care%l incon-ura era pana la -umatatea inaltimii lui. ltarul se afla in fata intrarii in (fanta si avea ca accesorii galeti pentru cenusa, lopeti si furculite, vase pentru sange, toate confectionate din arama. Marea )e arama era un lavoar de arama care pastra apa necesara spalarii preotilor pe maini si pe picioare inaintea -ertfei si se afla intre ltar si (fanta.

9biectele din S+anta.

>. Altarul tam%ierii era construit din aur si avea o lungime de 0 cot, o latime de 0 cot si o inaltime de = coti. Bra preva&ut cu verigi de aur pentru transport. (e afla in mi-locul (fintei, iar pe el se ardeau seara si dimineata mirodenii ca -ertf nesngeroas #tamaie, aromate, sare, rasina$. ?. Masa !unerii inainte era construita din lemn de salcam aurit, avea forma dreptung!iulara #?%= coti, l% 0 cot, !% 0,6 coti$, iar pe margine avea un ornament ca o coroana aurit. (e afla lnga peretele nordic al (fintei iar sam"ata se puneau pe aceasta masa 0= pini nedospite repre&entnd cele 0= semintii, painile vec!i fiind intotdeauna consumate de preoti. @. Candelabrul cu ( brate (Menorah8 era confectionat din lemn de salcam im"racat in aur iar in fiecare "rat se punea o cadela ce ardea permanent. Piciorul candela"rului se impodo"ea cu flori, glo"uri si migdale. (e afla pe partea de sud a camerei.
0=>

9biectele din S+anta S+intelor >. Chivotul 5egii se mai numea si (icriul ?egii
sau rca +rturiei. In el se pstrau /a"lele ?egii #=$. vea forma unei cutii de lemn de salcm #?% =,6 coti, l% 0,6 coti, !% 0,6 coti$. Bra placat cu aur si avea inele laterale pentru a putea fi purtat in calatorii. 2apacul era din aur si deasupra lui erau doi !eruvimi cu aripile intinse in mod protector. 2apacul se mai numea si Itronul mpcriiH #ndurrii$, pentru ca deasupra lui tronea&a Ia!ve. /ransportarea 2!ivotului era responsa"ilitatea levitilor. ?a opriri poporul se ase&a impre-urul su. Bvreii au deplasat 2!ivotul fara sa mute 2ortul, pe vremea Uudecatorilor. Bl repre&enta o"iectul sacru al evreilor si semnul pre&entei divine. fost pierdut in "ataliei cu filistenii si a fost ase&at de catre acestia in templul &eului *agon. Bste adus napoi la Ierusalim de ctre *avid. )iecare tri" avea steagul propriu si se ase&a intr%o anumita po&itie fata de 2ort. In 2!ivot se pastra InastrapaH #vasul de aur cu mana$ si toiagul lui aron care odrslise. *up ce a fost ase&at n /emplu, in el a fost pus si Pentateu!ul lui +oise.

Simbolismul Cortului S+ant.

2ortul (fant era considerat casa *omnului. Bl prefigurea& Imprtia lui *umne&eu, fiind totodat si prototipul 3isericii crestine. Inc!inarea intr%un singur loc su"linia&a monoteismul poporului evreu, care a dus la consolidarea constiintei unitatii de neam. ?a marile sr"tori evreii erau o"ligati s aduc la 2ort prinoase. 2onstruirea cortului a durat o -umtate de an. ?a intrarea in 2anaan a fost ase&at la A!ilgal #la 4. de Ieri!on$. ici
0=7

(amuel -udeca poporul, aici (aul a fost uns rege, iar (amuel a pronunat respingerea lui (aul. 2ortul exista in timpul regilor *avid, (olomon, iar dup construirea /emplului este ase&at In (fanta (fintelor. In anul 6C> este distrus impreun cu /emplul.

Tem!lul lui Solomon

*avid a dorit sa dea importanta religioasa Ierusalimului prin aducerea aici a 2ortului (fant. poi el a vrut sa construiasca aici o casa lui *umne&eu, dar proorocul 4atan il averti&ea& ca nu este el persoana potrivita s ridice /emplul. *avid face planurile /emplului, aduna materialele, cumpara tarina in care avea sa fie construit /emplul #a lui ravna ie"useul$ iar fiul su, (olomon, incepe construirea /emplului. ?emnul a fost adus din )enicia, piatra a fost luat din carierele vecine Ierusalimului iar mna de lucru a fost asigurata de localnici si de mesteri fenicieni. /emplul a fost construit dup modelul 2ortului (fant, i forma dreptung!iulara. Bra format din trei incperi, vesti"ulul #Jlam$, (fnta #Heical$ si (fnta (fintelor #*e"ir$. In mi-loc se afla o usa din lemn de maslin ornamentata care avea o latime de 9 coti. Bxista o perdea care era trasa tot timpul si nu permitea sa fie va&ut inauntrul (fintei (fintelor. coperisul era plat si facut din grin&i de cedru, din scandura si dim marmura. Inaltimea lui diferea, vesti"ulul si (fanta avand 70 de coti inaltime iar (fanta (fintelor avea =0 de coti inaltime. +ai exista o incaperee in care se pastra te&aurul /emplului. In fata intrarii erau doua coloane de "ron&, inalte de 8m, preva&ute
0=C

cu capiteluri din "ron&. Pe trei laturi /emplul era incon-urat de o cladire eta-ata, care era loc de depo&itare si loc de intalnire a (inedriului /emplul era incon-urat de doua curti5 % curtea interioara, a preotilor, mai inalta, incon-urata de un &id si de grin&i, pardosita cu piatra slefuita, avand porti ferecate in arama. % curtea poporului, mai -oasa, incon-urata cu &id si preva&uta cu porti. ici existau apartamente pentru preotii care slu-eau cu saptamana. /emplul era dispus n terase, pe muntele (ion, pe colina +oria. Bl a repre&entat apogeul culturii si religiei iudaice. In locul pe care odat se inalta /emplul asta&i dainuie mosc!eea lui 1mar. 1"iectele 2ortului (fant au fost preluate si de catre /emplu. In (fanta (fintelor erau doi !eruvimi din salcam aurit, inalti de aproximativ 6m, cu aripile intinse. In (fanta se aflau ltaru /amaierii, din lmn de cedru, +asa puerii inainte si 00 candela"re. In 2urtea interioara se afla +area de rama, mai mare decat cea de la 2ort si ase&ata pe spinarea a 0= tauri. Intretinerea /emplului era responsa"ilitatea regelui. In 687 i.Hr. /emplul este -efuit de 4a"ucodonosor, capturile fiind duse in 3a"ilon, cu aceasta oca&ie pier&ndu%se urma 2!ivotului ?egii. In 6C6 i.Hr. /emplul este distrus din temelie.

Tem!lul lui 'orobabel

In 67C i.Hr. 2Erus da voie evreilor sa se intoarca in Ierusalim si sa reconstruiasca /emplul. Primii evrei reintorsi din ro"ia "a"ilonica au construit un altar pe locul
0=8

celui vec!i, si au dega-at terenul de drmturi. (amarinenii si de&interesul evreilor au dus la intreruperea lucrarilor. In 6=0 i.Hr. lucrarile la /emplu se reiau su" principele Foro"a"el si ar!iereul Iosua si su" ndemnurile proorocilor Fa!aria si g!eu. In 606 are loc sfintirea /emplului. *imensiunile /emplului au fost sta"ilite de catre 2Erus ($*)ra #!, +). Peretii sunt construiti dintr%o alternanta de grin&i, piatra si lemn. 2ladirile laterale au fost reconstruite, dar /emplul nu mai avea maretia celui dintai. ?ipseau 2!ivotul ?egii, norul slavei dumne&eesti, focul sfant, uleiul sfant, sortii Jrim si /ummim si 2ortul (fant. In locul 2!ivotului se afla o piatra pe care ar!iereul ardea tamaie #Oom Qipur$. In (fanta se aflau +asa punerii inainte, ltarul tamaierii si un candela"ru, iar in curte erau amplasate altarul !olocaustelor si lavoarul. Bxistau doua curti, una interioara si alta exterioara, cea din urma avand &iduri foarte inalte. 2u timpul /emplul incepe sa primeasca odoare #donatii$. In anul 0>8 i.Hr. este -efuit de ntio! I. Bpifaes, care ia ltarul /amaierii #aur$, +asa punerii inainte, candela"rul, podeaua si tot te&aurul. In 0>7 acelasi ntio! I. Bpifanes inter&ice cultul, punand in /emplu statuia lui Feus. In 0>9, Iuda +aca"eulrecucereste ierusalimul, reconditionand /emplul si instituind sar"atoarea de curatire a /emplului. In anul >7 i.Hr. Ierusalimul este cucerit de romani, Pompei respectand cultul dar pastrand pentru sine /e&aurul. In anul 6> 2rasus, imperatorul (iriei ia te&aurul, care consta i poleiala de aur din interiorul /emplului, aproximativ C000 de talanti. In 77 Hr., Irod cel +are, rege
070

al Palestinei, incepe reconstruirea /emplului, dar a"ia in aul >9 d.Hr. /emplul este complet restaurat. Iosif )laviu descrie /emplul destul de amanuntit in lucrarile sale5 acesta era construit in terase, &idurile interioare fiind adevarate "astioane. Intrarea se facea prin coridoare: &idurile erau placate cu marmura al"a. Privit de pe +untele +aslinilor, /emplul stralucea, parand un munte de &apada. Pe lungimea curtilor se desfasurau pridvoare din marmura al"a, cu coloane de 0= m inaltime. Pardoseala pridvoarelor era din pietre colorate, iar acoperisul era din lemn de cedru. Pridvorul din partea de est era Pridvorul lui (olomon, aici facandu%se sc!im"uri de "ani si negustorie cu animale mici. 2urtea interioara era formata din curtea "ar"atilor la .est si curtea femeilor la Bst, despartite printr% un &id.mai sus de aceasta curte se afla curtea preotilor, acestea doua fiind despartite printr%un grila-. ltarul (acrificiilor avea lungimea si latimea de 06m si inaltimea de 7m, la sud de acesta se aflMa lavoarul, nu mai era porta"il. ?a 4ord .est Irod construieste )ortareata ntonia, care functiona ca punct de o"servatie. In anul 70 intreaga constructie este distrusa. 1"iectele interioare au fost purtate pe calea triumfului lui /itus la ,oma. Imparatul drian construieste mai tar&iu aici un /emplu pentru Feus 2apitolin, in (fanta (fintelor tronand o statuie ecvestra a imparatului. In anul 7>7 Iulian postatul dorea sa reconstruiasca /emplul dar in pre&ent pe locul fostului /emplu se afla +osc!eea lui 1mar, a doua ca importanta dupa +ecca.

070

Sanctuare iudaice in a+ara Ierusalimului

In secolul .i .Hr. un grup de evrei sunt primiti mercenari in armata persana, si sunt pusi s str-uiasc pe Insula Blefantina, la ssuan. ici se pare c a existat o comunitate care vor"ea aramaica si avea o religie sincretista. Bxista de asemenea aici un /emplu in care il cinsteau pe Ia!ve #cca. 6=6 i.Hr.$. in 900 /emplul este distrus de egipteni la instigarea preotilor &eului 2!num, iar cand persii au fost invinsi de trupele lui lexandru +acedon, evreii mercenari au fost dispersati. In secolul II i.Hr. se reamena-ea&a un templu egiptean la ?eontopolEs. 1nias o"tine de la ptolemeu .i dreptul de a converti templul egiptean intr%unul evreiesc. cesta avea totusi dimensiuni reduse. *ainuie pana in 77 d.Hr cad este distrus de romani. Iosif )laviu si /almudul contesta validitatea sacrificiilor facute aici. Jn alt /emplu a fost construit pe +untele Aari&im, aproape de (ic!em, de catre samarineni, in -urul anului 77= i.Hr. 2onstruirea acestui /emplu s%a datorat lui +anase, fratele ar!iereului din Ierusalim, care se casatorise cu fiica guvernatorului (amariei, (am"alat. /emplul este construit cu apro"area lui lexandru cel +are, dar in 0>7 ntio! I. Bpifanes profanea&a /emplul dedicandu%l lui Feus, iar in 0=8 Ioan Hircan il distruge.

Sinagoga
(inagoga are o origine o"scura, ma-oritatea considernd ca a aprut la plecarea evreilor in exil. 2!iar in acele timpuri evreii se adunau in case pentru rugciune, citeau din cartile sfinte si ascultau de invtturile mai
07=

marilor. stfel, ei se adunau in &i de (a"at pentru un cult latreutic. 2ei din Aalileea se adunau in (inagogi, care nu au aparut spontan, ci progresiv, si au avut ca principale actiuni constienti&area unitatii sanctuarului iudaic si importanta studierii ?egii.

ersonalul de cult
In timpul patriar!ilor nu exista preotie, capul familiei indeplinind functia de sacrificator. Primii nascuti erau afierositi *omnului si tre"uiau rscumprati, iar importanta lor se conturea& la intrarea n 2anaan. Pana la instituirea preoiei mo&aice, capii de familie aveau datoria de a c!ema numele divin, de a da "inecuvntri si de a savarsi circumciderea si -ung!ierea mielului pascal. In popor se pstra ideea ca primul nascut este mi-locitorul ctre *umne&eu. legerea levitilor a fost contestat, aprand rsculati #Aore, *atan si viron$. +oise instituie preotia mo&aica pentru semintia lui ?evi, care avea ca scop pstrarea unittii de sfintenie si de credint, pentru confirmarea vointei divine a lui *umne&eu facandu%se minunea odraslirii toiagului lui aron. (e pare ca levitii nu s%au inc!inat vitelului de aur. Preotul era o persoana sfant, destinata cultului sacrificial, mi-locitor intre *umne&eu si popor. ?evitii se imprteau in aroniti #cei din familia lui aron$, din care se alegea ar!iereul, si nearoniti, leviti su"ordonati preotilor.

077

Preotia .ec!iului /estament avea trei trepte5 ar!iereul, care putea sa intre in (fanta (fintelor o data pe an, preotii, care aveau voie doar in (fanta si in curte, si levitii, care aveau voie doar in curtea 2ortului.

5evitii
Brau randuiti la slu-ire printr%un act de sfintire #cu Iapa curatieiH din lavoar$. poi urma spalarea vesmintelor si raderea parului de pe intregul corp. 3atranii isi puneau apoi mainile peste ei si aruncau toate pactele poporului asupra lor. ?evitii isi puneau apoi mainile pe doi tauri tineri, lucru care sim"oli&a trecerea pacatelor. 2ei doi tauri erau apoi adusi ca -ertfa, unul ca ardere de tot iar celalalt ca -ertfa pentru pcat. ,itualul a continuat sa se perpetue&e, fiind svarsit de catre ar!iereu. (arcinile levitilor erau urmtoarele5 % fceau lucrrile pregtitoare cultului #curtenie si cele necesare$. % erau mi-locitori intre preot si popor. % se ocupau cu demontarea, transportarea si montarea 2ortului. % transportau 2!ivotul ?egii. % p&eau 2ortul (fnt. % pregteau painile punerii inainte. % cumprau su"stantele vegetale pentru mir. % adunau darile ctre /emplu. % administrau provi&iile /emplului. % a-utau la -ung!ierea si -upuirea animalelor de -ertfa. % insoteau pe preoti la inspectarea leprosilor.

079

% executau cantari vocale si instrumentale la /emplu. *avid imparte sarcinile tuturor levitilor. stfel, din cei 7C.000 de leviti, =9.000 erau a-utoare pentru preoti, >.000 erau scriitori si -udecatori, 9.000 erau pa&itori si portari iar 9.000 alcatuiau corul si orc!estra /emplului, fiind impartiti in =9 de cete, fiecare ceata slu-ind cate o saptamana in continuu. *ene+icii2 Brau scutiti de serviciul militar si de plata impo&itelor. Purtau !aina de vison #tesatura de "um"ac$. (ursa lor de venit provenea din &eciuieli #din produse ale pamantului, fructe si animale$. ?evitii dadeau &eciuiala preotilor si participau la mesele date de cei ce aduceau -ertfe.

reotii.
2onstituiau a doua treapta a sacerdotiului si erau alesi dintre fiii lui aron, din casa lui aron. *eci prima conditie era una genealogica, si anume aceea de a face parte di casa lui aron. Primii preoti au fost 4ada", "iud, Blea&ar si Itamar. *intre acestia, 4ada" si "iud au fost pedepsiti de *umne&eu cu moartea su"ita pentru ca au adus foc strain in 2ortul (fant.Jneori au a-uns preoti si dintre levitii nearoniti si dintre evreii din alte tri"uri. doua conditie era integritatea corporala, cei ce nu slu-eau avand dreptul la "eneficiile preotilor. trei conditie era tinuta morala, fiind inter&isa casatoria cu femeia straina, cu vaduva sau cu desfranata. )amilia preotului tre"uia sa fie model, iar a"aterile se pedepseau cu asprime. Preotilor le era inter&is atingerea de cadavre, sfasierea vesmintelor la inmormantare, ranile pentru tristete
076

si consumul "auturilor alcoolice in timpul slu-irii..arsta minima pentru preotie se pare ca ar fi fost de =6 de ani. ,itualul de sfintire pe care l%a savarsit +oise pentru aron si pentru fii acestuia a fost urmatorul5 mai intai s%a savarsit spalarea corpului, apoi au fost im"racati in vesmintele preotesti si miruiti pe cap si pe frunte. (e aducea apoi un sacrificiu, un taur tanar si doi "er"eci plus adaosuri de mancare. aron si fiii lui au pus mana pe taur si pe primul "er"ec, care au fost apoi aduse ca ardere de tot ca semn al predarii lor lui *umne&eu. poi cu sangele celui de%al doilea "er"ec se ungea urec!ea dreapta, degetul mare de la mana dreapta si degetul mare de la piciorul drept. Jrma apoi stropirea vesmintelor cu sange, care amintea de stropirea sangelui in Bgipt. cest ceremonial era repetat timp de sapte &ile. In &iua a opta se aduceau ca -ertfa un vitel pentru pacat si un "er"ec ca ardere de tot Btapele de sfintire ale preoilor erau incrcate de sim"olism5 % splarea minilor si picioarelor sim"oli&a splarea de pcate. % im"rcarea cu vesmintele liturgice sim"oli&a investirea cu demnitatea preoteasc. % ungerea cu mir sim"oli&a imprtsirea !arului. % ungerea unor prti ale corpului sim"oli&a de&voltarea si sfintirea organelor. Preotii erau considerati intermediari intre evreii de rand si *umne&eu. Bi aveau intreita slu-ire5 0. In interiorul /emplului aduceau &ilnic, dimineata si seara -ertfe de tamaie pe Uertfelicul de aur, alimentau cu ulei candela"rele cu (fanta si sc!im"au painile punerii inainte, consumandu%le pe cele vec!i.
07>

=. In curtea /emplului intretineau focul neintrerupt pe altar, curatau altarul de cenusa, dimineata si seara aduceau sacrificiu cate un miel, rosteau "inecuvantarea &ilnica asupra poporului, aduceau sacrificii sangeroase #pu"lice si particulare$, varsau sangele victimei la "a&a altarului si ungeau coarnele -ertfelnicului cu sange. 7. In mi-locul poporului isi manifestau functia invatatoreasca, anutau sar"atorile care urmau, cercetau leprosii, apreciau animalele de -ertfa, eli"erau pe na&irei, cercetau daca poporul respecta purificarile rituale si se ocupau de &elotipie. In timpul slu-irii la cort preotii purtau5 % camasa al"a de in croita dintr%o "ucata, care a-ungea pana la gle&ne. % pantaloni scurti din in, pna la genunc!i. % "ru din in, semul demnitii si puterii preotesti. % mitra su" forma unui tur"an, pe care u o scoteau niciodata, acest lucru fiind semn de doliu. Preotii slu-eau desculti. l"ul sim"oli&a slava si cinstea demnitatii preotesti si demnitatea morala si sfintenia slu-itorilor. Pentru intretinerea familiei, preotii primeau o parte din carnurile -ertfelor. In ca&ul -ertfelor pentru pacat si culpa se ardea toata carnea, in ca&ul -ertfelor de pace se ardea doar pieptul si soldul drept iar in ca&ul !olocaustelor, doar pielea animalului. *in sacrificiile nesangeroase, preotii primeau cantitati sim"olice iar din ofrandele pamantului le reveneau toate primitiile #parga$. Pe langa toate acestea mai primeau & eciuieli, fructe #din al patrulea an de la sadire$, carnea intailor nascuti ai animalelor curate, primii nascuti ai animalelor necurate erau rascumparate la preoti, mai
077

primeau o parte din lana oilor tunse, pretul de rascumparare al intailor nascuti de parte "ar"ateasca, o parte din prada de ra&"oi #0L600$ si danii de "unavoie. (lu-itorii locasului sfant erau scutiti de impo&ite si serviciu militar si puteau avea si alte meserii, dar nu din cele necurate.

Arhiereul
r!iereul detinea functia pna la moarte, iar atunci cnd era plecat, loctiitorul sau era al doilea preot. Procuratorii romani au impus ar!ieria pe "ani, astfel ca ar!ieria se dadea pe un singur an. In timpul +antuitorului tocmai se sc!im"ase ar!iereul, 2aiafa luandu%i locul lui na. /almudul arata ca na ar fi pastorit ca ar!iereu intre >%06 d.Hr si ca ar fi avut o autoritate mare iar 2aiafa iar fi urmat si ar fi domnit 00 ani. aron a fost primul ar!iereu. I%a urmat Blea&ar si Itamar. (fintirea ar!iereului era identica cu cea a preotilor #ungerea cu mir pe cap$. r!iereului ii era inter&is sa%si tunda parul, sa%si rupa vesmintele, sa se atinga de cadavre si era o"ligat sa se casatoreasca cu o fecioara. In timpul (ar"atorii Impacarii ar!iereul intra in (fanta (fitelor si aducea sacrificiu pentru pacatele sale si ale poporului. 2onsultarea voii divine in momentele de cumpana ale poporului se facea prin efod si prin sortii sfinti. *e asemenea, ar!iereul putea slu-i &ilnic ca preot. r!iereul avea urmatoarele atri"utiuni5 verifica oficierea corecta a cultului, pastra /e&aurul /emplului, pre&ida sedintele (inedriului, ungea si instala regele si repre&enta fundamentul teocratiei si moralitatii.

07C

Meilul se purta peste camasa de in, era un vesmnt tesut pe de%a intregul si avea taieturi pentru cap si mini. Bra lung putin peste genunc!i si avea la poale nur cu clopoei de aur ce sim"oli&au poruncile dumne&eesti, mere din in rasucit si metanii. vea culoare al"astra, care arata ca purtatorul este slu-itor ceresc si repre&enta integritatea spirituala a sfintilor slu-itori. $+odul era vesmant sacerdotal din in, purtat de diferite persona-e #(amuel si *avid$. Bra vesmant propriu ar!iereului si se purta peste sti!ar si meil. vea tesaturi din fir de aur si lana amestecata cu in si avea doua prti #fa% spate$, care se prindeau cu o agrafa de aur pe umeri, unde se mai aflau si doua pietre de onix cu numele a cate sase semintii gravate pe ele. (e strngea printr%un "ru si era sim"olul slu-irii ar!iereti pentru popor. Co4enul (!ectoralul8 avea o forma ptrat cu latura de o palm, avea un lant de aur cu care se agta de gat si un lant cu care se incingea mi-locul. Bra impodo"it cu 0= pietre scumpe, cate trei pe patru randuri, si avand gravate pe ele numele semintiilor si sim"oli&a demnitatea -udecatoreasca. vea forma uui saculet in care se tineau sortii sfinti. =rim si Tummim" cei doi sorti, sunt o"iecte putin cunoscute, care se pare ca aveau forma unor pietre mici #&aruri$ sau "astonase. Mitra avea o placuta de aur pe care scria I S antul lui "a$veH si sim"oli&a sfintenia cugetarii si lucrarii ar!ieresti. .esmintele se pstrau intr%o camera din /emplu.

078

Actiuni de cult
Actiuni )e cult obi nuite ,ert-ele
1mul si%a exprimat dintotdeauna dependenta fata de *umne&eu. stfel, -ertfele erau actiuni sfinte prin care omul se arata supus divinitatii. 2uvantul -ertfa, sacrificiu provine din latinescul IsacrificiumH, care insemna a face ceva sfant. 2ain si "el sut primii care aduc -ertfa. poi (et este primul care invoca numele divin intr%o rugaciune. *in aprecierea -ertfelor celor doi, ale lui 2ain si "el, reiese ca *umne&eu priveste doar la -ertfele aduse din toata inima. Pacatul insa se manifesta in 2ain, care aduce -ertfa din o"ligatie. Uertfa este o intentie de su"stituire a omului, care tre"uie sa plateasca pentru pacatul sau ca sa nu fie pedepsit cu moartea. Jnele civili&atii au a-uns c!iar la sacrificii umane, considerand ca nu exista alta posi"ilitate de su"stituire. Uertfele sunt actiui cultice pornite din credinta in *umne&eu si urmresc oferirea omului spre *umne&eu ca act de recunotin sau smerenie, prin su"stituirea lui su" diferite forme #animale, produse etc.$. stfel, -ertfa exprima druirea omului su" aspectul trupului si al sufletului. Uertfa are doua caractere5 unul sim"olic #su"stituirea omului cu -ertfa$ si unul prefigurativ #toate -ertfele .ec!iului /estament prefigurea& -ertfa +antuitorului n intenia de a o"ine iertarea total i mpcarea cu *umne&eu$. *eci, toate -ertfele .ec!iului /estament au fost prefigurri ale -erfei +antuitorului.
090

In ?egea +o&aica -ertfele au fost actiuni o"isnuite cu caracter latreutic #de adorare$, imperativ #de cerere$, eu!aristic #de multumire$ si expiator #de curatire$. (copul -ertfelor era de a curati sufletul omului, adica purtatorul vietii. 1"iectivul -ertfei era de a sterge pacatele iar su"iectul era curtirea pcatelor din inima omului. Uertfele din antic!itate difera de -ertfele mo&aice, aceasta fiind o diferenta de fond. In cultele pagane nu exista ideea de pacat, care impiedica sufletul sa se ridice la divinitate. *e aceea, -ertfele .ec!iului /estament nu sunt o copie a celor pagane si nici o de&voltare a cultului egiptean, asa cum sustin unii. )ormalismul actului cultic tre"uia ndeprtat, pentru ca el se practica doar in pgnism. *ragostea fata de *umne&eu si actul de druire fata de divinitate sunt caracteristice -ertfelor .ec!iului /estament. Insa a%ti pune viata pentru prieteni (!oan "#, 1+) este cel mai nalt grad de -ertfa, de aceea -ertfa +ntuitorului este Uertfa (uprema.

&u.aciunea
Bste mentionata in .ec!iul /estament in urma -ertfelor #Bnos, fiul lui (et$. Bste ntlnit la patriar!i, care c!emau numele divin. Bra unita cu -ertfa si este o parte indestructi"ila a religiei. ,ostirea solemna a rugaciunii se facea i locuri speciale, pu"lice sau particulare. 2!iar termenul de sinagoga inseamna adunare, rugaciune. Psalmii .ec!iului /estament nu sunt altceva decat rugaciuni de laude, de cerere sau de multumire. ,ugaciuile solemne de la sar"atori aveau randuiala speciala, levitii cantand psalmi. ,ugaciuile priveau atat pe cei vii cat si pe cei morti, si, dupa cum se spune la !! Macabei "!!, //
090

rugaciunea putea a-uta pe cei plecati. Ba repre&enta vor"irea mintii cu *umne&eu, iar evreii rosteau rugaciuni de trei ori pe &i, dimineata #ceasul III$, la pran& #ceasul .I$ si seara #ceasul IN$. In timpul rostirii rugaciunilor, evreii stteau in genunc!i sau in picioare cu capul plecat, sau cu tot corpul la pmnt. In ca&ul rugciunilor particulare, evreii se rugau pe acoperiurile caselor sau pe locuri nalte. In perioada de dupa exil rolul rugaciunii creste, evreii purtand la ei tot timpul "ucati de papirus pe care erau scrise anumite rugciuni #totafot'"i-uterie$. ,a"inii le numeau ItefilimH sau filacterie. )oloseau de asemenea si un vesmant special, talit, o "ucata de pan&a dreapta cu ciucuri la colturi, care se purta la rugaciunea de seara de catre un mem"ru important al (inedriului. 2redinciosii simpli puteau folosi talitul doar la rugciunea de dimineata.

Actiuni )e cult e0traor)inare

ctiunile de cult extraordinare se impart si ele in5 % actiuni de cult care s%au savarsit o singura data in viata #circumciderea, sacrificiul de pe +untele (inai, sacrificiul consacrarii primilor preoti si leviti$. % actiuni de cult care se savarsesc rar #sacrificiul legamantului, sacrificiul mielului pascal, -ertfa impacarii, -ertfa curatirii celui lepros, -ertfa na&ireului, -uramantul de &elotipie si sacrificiul vacii rosii$. Circumciderea este un act de cult extraordinar, instituit de *umne&eu ca semn al legamantului cu vraam. 4erspectarea circumci&iunii aducea cu sine pedeapsa cu moartea. 2ircumci&iunea se facea i &iua a .III%a, cand se punea si numele. Bra practicata in antic!itate la mai multe
09=

popoare #egipteni, fenicieni$, dar in nici un ca& la scara nationala. Pentru evrei, circumci&iunea repre&eta semnul credintei monoteiste, infranarea sen&ualitatii prin extirparea unei parti din trup. 2ei din alte neamuri care voiau sa se alature comunitatii evreilor tre"uiau sa se circumcida. 2ei care se circumcideau erau numiti pro!elitii dreptatii iar cei care respectau doar anumite precepte ale ?egii se numeau pro!elitii portii. cestia nu consumau sange, animale sugrumate si mortaciuni. Sacri+iciul 5egamantului era facut in amintirea primirii ?egii si a faptului ca +oise a adus -ertfa la poalele +untelui (inai. (angele era considerat sediul vietii, iar varsarea lui repre&enta implicarea sufletului. Prin aceasta -ertfa s%a facut intrarea in teocratie. Sacri+iciul vacii rosii se facea i ca&ul starii de necuratie, cand cineva se atingea de cadavre, de leprosi, sau in ca&ul impreunarilor sexuale. Petru curatire se folosea cenusa de la sacrificiul vacii rosii. ,itualul sacrificiului era urmatorul5 % se alegea o vaca rosie tanara, nein-ugata si fara defecte. % aceasta era -ertfita la marginea orasului de un preot. % preotul arunca in foc cedru, isop, fire de lana rosie, dup ce stropea mai intai cu sange de sapte ori inspre /emplu. % preotul era considerat necurat intreaga &i. % cenusa era adunata si depo&itata in afara ta"erei. *e la +oise si pana in anul 70 d.Hr. se considera ca s%au sacrificat noua vaci rosii. In 4oul /estament, la
097

$1rei !", 1+ se aminteste de cenusa curatitoare. 2uloarea rosie sim"oli&a viata nestricacioasa, cedrul sim"oli&a dura"ilitatea vitii curate, isopul purificarea omului iar lana rosie sim"oli&a viata care "iruie moartea. (acrificiul vacii rosii preinc!ipuie -ertfa de pe Aolgota, prin care sangele +antuitorului a purificat sufletele de pcate.

;$RT,$5$
9riginea :ert+elor
1mul a simtit dintotdeaua nevoia sa relatione&e cu divinitatea prin oferirea unor "unuri personale. Uertfele se "a&ea&a pe ideea adorarii lui *umne&eu, iar aducerea -ertfelor dovedea cinta omului pentru greselile facute. Uertfele nu au fost impuse din exterior, ci au venit din interiorul sufletului uman. Brau folosite ca modalitate de impcare cu *umne&eu, iar sacrificiul animalelor arata ca omul se su"stituie cu animalele -ertfite. Pana la cderea in pcat omul isi manifesta dependenta fata de *umne&eu prin ascultarea voii divine. Prin +oise s%au dat legi care au reglementat modul de aducere al -ertfelor. Uertfele s%au &idit pe o credina monoteista si ele tre"uiau aduse de o persoana consacrata, intr%un loc special.

7m!r6irea :ert+elor
Uertfa nesngeroas era considerat un dar oferit lui *umne&eu. In ca&ul arderii, existau att -ertfe sngeroase cat si -ertfe nesngeroase, exceptie fcnd

099

lic!idele, care erau folosite intr%o alta forma de -ertfa, li*atiunea. (acrificiu era considerat orice dar inc!inat lui *umne&eu si era folosit doar la -ertfele de impacare. *arul leganat era -ertfa i care se aduceau doar parti ale animalului sacrificat, care se leganau in fata altarului. nimalele -ertfite tre"uiau sa nu fie mai mici de opt &ile si nici mai mari de trei ani. Bvreii aveau un numar de 77 de defecte corporale petru animale, dintre care 60 erau comune si omului. ,espectarea integritatii animalului repre&enta respectarea integritatii divine. 2a -ertfe nesangeroase puteau fi aduse5 spice de grau, untdelemn de masline ver&i, snopi de or&, vin rosu, paini de grau nedospite si tamaie #sim"ol al rugaciunii$ si sare #sim"ol al sfinteniei$. Uertfele pot fi impartite in5 % o"ligatorii5 -ertfele &ilnice la locaul de cult sau n &i de sr"toare si -ertfele extraordinare pentru viata credinciosilor. % facultative5 sacrificiile particulare. *upa scop, -ertfele pot fi impartite in5 % arderi de tot #!olocauste$. % -ertfe de iertare a greselilor #pentru pcat sau pentru culp$. % -ertfe de pace #lauda, multumire, cerere$. *up persoana creia i se cuvine -ertfa, -ertfele se mpart in5 % totale #!olocaust$. % pariale.

Aolocaustul
096

Bste cea mai vec!e modalitate de a relationa cu *umne&eu. /ermenul vine de la Ia inalta, a ridicaH. Brau -ertfite numai animale de sex "ar"atesc. Uertfa se pregatea in etape5 -upuirea pielii, taierea carii, spalarea organelor si arderea totala #in afara pielii$. Holocaustul se aducea &ilnic la /emplu, si consta in cate doi miei, dimineata si seara. In (a"at -ertfa era du"la, la fel ca in &ilele de sr"atoare si la inceputul lunii. (e practicau si !olocauste particulare, la curtirea lau&ei, la vindecarea leprosului si la curtirea na&ireilor. (copul sau era manifestarea adorarii lui *umne&eu, credinciosul maifestandu%si dorinta de druire totala.

;ert+a !entru !acat

fost instituita pe vremea lui +oise, prin ea dorindu%se curirea de pcat a celui ce o aducea. (e sacrificau animale de am"ele sexe si materiale nesangeroase, care nu se amestecau pe altar cu -ertfa sangeroasa. 2u sangele -ertfei se ungeau parti ale locasului sfant si coarnele -ertfelnicului. Uertfa pentru pacat era fie pu"lica #sfintirea preotilor si levitilor si a locasului sfant, sar"atori anuale$, fie particulara. (e puneau mainile pe capul animalului ca semn al transmiterii pacatului. In urma sacrificiului vasele tre"uiau purificate, cele de lut spargandu%se iar cele metalice spalandu%se, la fel si !ainele. nimalul sim"oli&a pe stapanul care a pacatuit. ceasta -ertfa preinc!ipuia -ertfa +antuitorului, si era numita Isfintenie mareH.

;ert+ele !entru cul!a

09>

Uertfele pentru culpa aveau o denumire care insemna GvinaH. 4u erau pu"lice, ci strict particulare, aducandu%se in ca&ul in care se producea o violare a proprietatii si a drepturilor divine si umane5 % cand cineva lua din "unurile consacrate lui *umne&eu. % incalcarea unora din poruncile divine. % cand se savarsea -urmnt strm" sau nu se tinea o promisiune. % desfranare cu sclava sau logodnica aproapelui. % la vindecarea leprosului, in a opta &i de la curatire. % un na&ireu ce se necurea prin atingerea de un cadavru. 2a ritual, era asemntoare cu sacrificiul pentru pcat, ins pe altar se ardea doar grsimea si rrunc!ii animalului, restul consumndu%se de ctre preoi n act de comuniune spiritual cu *umne&eu. 2u sngele se stropea in -urul altarului. +omentul culminant era satisfactia pe care omul o aducea pentru culpa morala. Di-erente intre 2ert-a pentru pacat i 2ert-a pentru culpa. % -ertfa pentru culp se "a&a pe satisfactie, cea pentru pcat cerea expierea pcatului. % -ertfa pentru culp era strict particular. % la -ertfa pentru culp se sacrificau doar "er"eci. % -ertfele pentru culpa se aduceau in ca&ul le&rii dreptului divin sau al aproapelui, iar cele pentru pcat se aduceau pentru orice frdelege. % pcatul este implinirea rului iar delictul este prsirea "inelui.
097

;ert+ele !entru !ace

cestea se numeau I-ertfe de impacareH si se folosea termenul IsalemH. Prin ele se exprima lauda, cererea si multumirea omului fata de *umne&eu. ?egea mo&aica mentionea&a trei feluri de sacrificii de acest fel5 % de lauda si multumire. % votive #cand se facea o fagaduinta$. % voluntare. veau acelasi ritual, se aduceau ca -ertfa animale mici si mari, paine, faina de grau framantata cu untdelemn. 4u avea o randuiala separata, iar o parte din -ertfa nu tre"uia arsa ci era data ca prinos *omnului #pieptul, pulpa dreapta si soldul$, revenind preotilor slu-itori. In ca&ul pieptului, acesta era ase&at in "ratele celui care aducea -ertfa si era dus in fata usilor locasului sfant ca semn al darului adus in fata lui *umne&eu. *eose"it de importante erau -ertfele de lauda. Partile din -ertfa care reveneau slu-itorilor considerate in aceasta &i ca idee centrala, sacrificatorul tre"uind sa fie curat sufleteste si trupeste si sa caute sa%si intareasca comuniunea cu *umne&eu prin sacrificiul adus, aceasta insemnand starea teocratica. 1spatul specific acestei -ertfe constituia garantia starii teocratice. Ideea centrala era ca omul se apropie de *umne&eu si ramane in comuniune cu el prin ospatul sacrificial. 1amenii participau la acest ospat in calitate de invitati. ceste -ertfe au avut si un sens tipic, prefigurand sacrificiul eu!aristic prin care cretinul se imprtete cu trupul si sangele +antuitorului Hristos.

09C

Ritualul sacri+iciului
cesta avea cinci momente5 0. 1mul care dorea sa -ertfeasca un animal il alegea din turma proprie, respectand anumite criterii. *upa aceea, venea cu el la usa locasului sfant pentru a%l -ertfi. =. Jrma punerea mainilor acestui om pe capul animalului pentru a reliefa intentia lui de a%si transmite pacatele pentru a do"andi iertare. cest lucru varia in functie de scopul -ertfei. Inlocuirea omului cu animalul sim"oli&a pedeapsa pe care omul era constient ca o merita, dar care trece asupra unui "un de%al sau. ,ostea o scurta marturisire a pacatelor. In ca&ul sacrificiului de pace punerea mainilor sim"oli&a faptul ca victima era darul pentru *umne&eu iar omul isi inc!ina viata lui *umne&eu. cest moment al -ertfei se intalneste si in alte culte si civili&atii, dar este doar o asemanare formala, pentru ca in credinta monoteista este caracteristic sentimentul religios. 7. Jrma sacrificarea animalului i partea de nord a altarului, act care era facut de catre omul respectiv. In ca&ul -ertfelor pu"lice, -ung!ierea era facuta de ctre preot care, cu timpul, va rmane unicul sacrificator al comunitatii. +omentul principal era scurgerea sangelui, predarea vietii lui *umne&eu pentru iertarea pacatelor. vea acum loc satisfacerea su"stitutiva. 9. (e aduna sange intr%un vas, se stropea -ertfelnicul, in functie de scopul -ertfelor aceasta sim"oli&and stergerea pacatelor care existau de la sacrificator la animal. 6. (e ardea carnea animalului sacrificat. (e -upuia, se taia, se spalau maruntaiele si se puneau pe -ertfelnic.
098

)ocul era pregatit de catre un preot si, dupa -ertfa, victima se ardea total sau partial. ?a arderile partiale se ardea intotdeauna grasimea. Pe langa grasime, se adaugau rarunc!ii si coada. rderile se faceau numai de catre preot, iar in ca&ul -ertfelor particulare pentru pacat, restul carnii era arsa in afara ta"erei, iar la -ertfa pentru pace reveneau preotului pentru ospatul sacrificial. )ocul altarului era considerat sfant, iar altarul era considerat masa lui *umne&eu. *arurile erau considerate sfintenie mare pentru ca apartineau lui *umne&eu. In actul arderii se produceau si momente de adorare a lui *umne&eu. ?a toate -ertfele sangeroase se aduceau si materiale nesangeroase. Bra nelipsita sarea #legamantul cu *umne&eu$ si tamaia, sim"ol al rugaciunii. 1spetele sacrificiale se pregateau uneori de catre sacrificatori.

;ert+ele nesangeroase
cestea ocupau un loc important in manifestarile religioase ale oamenilor. (acrificiile nesangeroase sunt foarte vec!i, iar intre elementele nesangeroase tre"uie mentionate painea si vinul. (e mai puteau aduce graune din spice, faina de gru, pine nedospita, frmnttura cu untdelemn, tmie etc. Prinosul de paine era intotdeauna nedospit pentru ca painea dospit era sim"ol al coruptiei. Bxista si o exceptie de la aceasta regula, la 2inci&ecime aducndu%se dou paini dospite, asemenea si la -ertfa de mpacare. *e o"icei, -ertfele nesangeroase erau adaosuri la -ertfele sangeroase. 2ele douspre&ece paini ale feei, ae&ate pe masa din (fanta, erau facute din faina de gru. Pe langa tamaierile &ilnice se adaugau si cele din sar"atori, ele sim"oli&and rugaciunea celor ce aduceau
060

-ertfa nesangeroasa. ?a cele sapte candele ale +enora!ului se punea untdelemn curat #spiritul divinitatii$, lumina celor sapte candele sim"oli&and cele sapte daruri ale *u!ului (fant. Uertfele nesangeroase au fost prefigurari ale (fintei Bu!aristii.

Simbolistica si caracterul ti!ic al :ert+elor

Uertfele s%au nascut din sentimentul launtric al omului de a preamri, a cere si a multumi lui *umne&eu. 1mul avea sentimentul dependentei fata de divinitate. /oate -ertfele au avut si valoare sim"olica, indiferent de religie. (im"olistica a fost diferita insa intotdeauna intre monoteism si politeism, monoteismul exprimand clar orientarea spre transcendent, spre dorirea omului de a se inalta catre cer. In monoteism, -ertfele au su"liniat ideea purificarii. In politeism, vi&iunea religioas a a-uns c!iar la sacrificii umane, inter&ise in religia monoteista. In credinta monoteista, -erfele aduse aveau un puternic caracter sim"olic, -ertfa su"stituindu%se omului. Pn la +oise, ritualul i materia -ertfei erau la latitudinea fiecruia. Prin ritualurile mo&aice s%a statornicit cea mai "una cale de svarsire a unui ritual eficient. Bvreul a inteles c darul su l su"stituie sim"olic inaintea lui *umne&eu. )ormalismul n practicarea -ertfelor a fost mereu com"atut de prooroci. /oate aceste -ertfe din .ec!iul /estament au adus doar curatirea trupeasca a omului, ele fiind incarcate si de o eficienta sim"olica, cu sentimentul de ascultare a legii divine. 1mul se impartasea de dreptatea legii si mostenea o anumit sfintenie de la *umne&eu.

060

Uertfa )iului lui *umne&eu a fost prefigurata de -ertfele .ec!iului /estament. 2aracterul sim"olic al -ertfelor se intalneste la -ertfele pagane, cat si la cele ale .ec!iului /estament, dar -ertfele mo&aice au un specific aparte, un caracter tipic, si anume faptul ca -ertfele .ec!iului /estament au preinc!ipuit si sunt tipuri ale -ertfei unice adusa de +antuitorul Hristos pentru mantuirea lumii. cest sens tipic se "a&ea&a pe credinta si nde-dea in mntuirea sufletelor de pacate. /oate -ertfele .ec!iului /estament n%au adus pe om in Imparatia 2erurilor, ci numai in comunitatea teocratica. *e aceea, au avut o valoare relativ, pentru c nu puteau terge pcatul stramosesc, lucru reali&a"il doar prin -ertfa +antuitorului. cest lucru a fost semnalat c!iar de profetii .ec!iului /estament. Innoirea s%a produs si imperfectiunea -ertfelor a fost inlocuita de -ertfa +antuitorului, care este continuu actual prin repetarea ei in 3iserica. Prin moartea +antuitorului toate -ertfele vec!i au ncetat, iar prin ruperea catapetesmei s%a aratat inlocuirea ?egii vec!i cu una nou.

Alte ac6iuni cu caracter religios

3rimitiile. Brau primele roade din seceris, din vita de vie, maslini si pomi din al patrulea an de la sadire, o parte din lana oilor, aluatul dospit si mierea. ducerea lor la locasul sfant exprima recunoasterea omului pentru darurile lui *umne&eu facut oamenilor prin intermediul pamantului. 2antitatea nu era preva&uta dar tre"uia sa fie de "una calitate. (e aduceau la templu si erau consumate de catre preoti, impreuna cu sclavii si strainii. 2onstituia sursa de existenta a preotilor si levitilor si exprima un act de
06=

supunere a credinciosului fata de *umne&eu. Jn alt venit al acestora era impo&itul platit pentru locasul sfant. 1rice om trecut de =0 de ani dadea lui *umne&eu ca rascumparare o -umatate de siclu. cest impo&it nu tinea cont de statutul social. (uma era platita si de evreii din diaspora. 4a.a)uintele olemne 2onstau fie in anga-area de "unavoie a unui credincios de a aduce -ertfa inaintea lui *umne&eu, fie din respectarea unor fagaduinte de a se a"tine de la placeri. ceasta era expresia supunerii fata de *umne&eu si avea ca scop intarirea vietii religioase monoteiste. Puteau fi facute in sens po&itiv sau negativ. .otul na&ireului consta in a nu "ea vin sau sic!era, sa%si rada parul de pe tot corpul si sa nu se atinga de cadavre. cestea se mai puteau face si de catre pariti pentru copiii lor, iar ele durau 70 de &ile. cest vot exprima intentia de a trai in sfintenie si prefigurea&a votul mona!al crestin. 2onsumul alcoolului era va&ut ca placere, contrara sfinteniei. Bste specific legii mo&aice. 5inecu1atarea. ciunea prin care, n numele *omnului, se mprteau unei persoane "inefacerile divine. Patriar!ii si% au "inecuvatat intotdeauna copiii, prin aceasta transmitand fagaduinta lui *umne&eu despre venirea lui +esia. 2ea mai importanta era cea de la !olocaustul de dimineata. 1 importanta deose"ita avea si "inecuvantarea tatalui catre primul nascut. 1pusul ei era "lestemul, care era deose"it de infricosator. 1 forma aspra a "lestemului era anatema, prin care persoana sau o"iectul erau distruse. 1mul care se atingea de persoana sau o"iectul anatemi&ate era pedepsit.
067

Bvreii au practicat si excomuicarea din sinagoga impotriva celor ce se a"ateau de la disciplina comuitatii. Bxcomunicarea era de trei&eci de &ile si mai era una mai mare pentru cei care !uleau pe *umne&eu, aceasta rostindu%se si impotriva celor care nu se indreptau. ,uramantul. Bra permis de lege, acesta implicand invocarea numelui divin si era orstit in vederea aflarii adevarului in ca&ul furturilor. (e depunea i fata altei persoane si a -udecatorilor, care tre"uiau sa confirme sinceritatea cuvintelor rostite prin cuvintele5 I minY minYH sau I/u ai &isYH. ?egea mo&aica iter&isese -uramantul fals. ,ostul -uramantului era de a inlatura nedreptatea. Jneori era insotit de "lesteme. .ec!imea lui este foarte mare #cel ce -ura punea mana pe coapsa celui caruia se -ura$. (e ridica mna dreapt n timpul -uramantului. Bvreii au inceput sa practice -uramantul fara a mai rosti numele divin, recurgand la aspecte din cretia lui *umne&eu. cest aspect a fost com"atut de +antuitorul la Matei ""!!!. Bl insa nu a respins -uramantul adevarat.

uri+icatii levitice
ctiunea cu caracter religios prin care se do"ndea curatirea sufletului si trupului se numea purificatie levitica. ceste purificatii erau necesare cand omul a-ungea intr%o stare spirituala deca&uta, o intinare a vietii sufletesti sau trupesti. Brau provocate de atingerile de cadavrul vreunui om, de im"olnavirea de lepra sau de relatiile sexuale
069

extracon-ugale i n afara concu"inelor. 1mul nu mai putea astfel sa ramana in comunitatea religioasa, nu mai participa la cultul divin si era c!iar scos din societate. (%au dat de aceea legi purificatoare pentru a se solutiona aceasta pro"lema. Purificatiile au un caracter tipic, prefigurand "aia "ote&ului crestin. ?egea mo&aica prevedea ca cel ce se va atinge de un cadavru omenesc sa fie considerat necurat timp de 7 &ile. 2uratirea se facea de catre un "ar"at curat care nu era o"ligatoriu sa fie preot. Bl lua apa de i&vor la care adauga cenusa de la sacrificiul vacii rosii si cu isop stropea pe cel necurat in &iua a treia si in &iua a saptea. 2and cineva se atingea de cadavrul unui animal, necuratia tinea doar o singura &i. In ca&ul leprei, excluderea din comunitate se !otara de catre preot. Bl declara daca respectivul nu este contaminat cu lepra sau dimpotriva, tre"uie sa paraseasca comunitatea. ?eprosii tre"uiau sa um"le cu capetele descoperite, cu !ainele rupte la piept si, in ca&ul in care cineva se apropia de ei, erau o"ligati sa strige I/ameYH #necuratY$. *aca lepra era vindecata, el reveea in comunitate, iar preotul ii facea curatirea, care consta intr%o -ertfa cu lemn de cedru #dura"ilitate$, isop #curatenie$, si lana rosie #viata deplina$. Bra stropit de 7 ori. Btapa curatirii dura 7 &ile dupa care se aduceau doi "er"eci fara metea!na, o oaie si o efa de grau ca -ertfa pentru curatire. (e facea acum sfintirea leprosului. In poporul iudeu se acorda mare atentie leprei caselor. Preotii cercetau casele respective si !otarau inc!iderea lor timp de 7 &ile, timp in care se ra&uiau peretii si se retencuiau, iar daca "oala revenea, casa era daramata. +ai exista lepra vesmintelor de
066

in, lana sau piele. cestea erau inc!ise de catre preoti timp de 7 &ile dupa care se spalau sau se distrugeau. In ca&ul necuratiei lau&ei, aceasta dura 7 &ile pentru femeia care nastea un "aiat si 09 &ile pentru cea care nastea o fata. *upa aceasta perioada, femeia isi spala corpul, vesmintele si o"iectele pe care le atinsese, care deveneau curate numai pentru cei ai casei. )emeia lau&a nu tre"uia sa paraseasca casa timp de 77 de &ile pentru femeia care nastea un "aiat si >> de &ile pentru cea care nastea o fata. poi, venea la locasul sfant si aducea ca -ertfa de necuratie un miel de un an ca ardere de tot si un pui de porum"el ca -ertfa pentru pacat. )emeia care era la ciclul menstrual era considerata ca necurata timp de sapte &ile, timp n care ea necurea toate o"iectele sau fiintele de care se atingea, acestea fiind socotite necurate o &i. poi venea la /emplu si fcea aceleasi -ertfe. *ac se im"olnavea si in aceasta perioada avea ciclu menstrual, era considerata necurata pe tot timpul "olii.

Cultul zilnic
2ultul divin este alctuit din manifestri interne si externe ale credintei omului, prin care%si exprima sentimentele de adorare si supunere fa de *umne&eu. Primii care si%au exteriori&at sentimentele au fost 2ain si "el, iar Bnos a fost primul care a invocat numele divin. In vremea patriar!ilor, cultul era simplu, la el adaugandu%se actul circumciderii. ?a scoaterea din Bgipt, evreilor li s%a dat ?egea prin +oise si au fost instituite noi institutii religioase care caracteri&au monoteismul si aveau o
06>

misiune du"la5 pastrarea credintei in unicul *umne&eu si pregatirea omenirii pentru venirea +antuitorului. 2ultul &ilnic exprima manifestarea neintrerupta a sentimentului de adorare a lui *umne&eu si consta din aducerea de -ertfe dimineata si seara. cestea erau !olocaustele &ilnice, cate un miel de un an seara si dimineata, la care se adaugau adaosuri nesangeroase. )ocul ardea continuu pe -ertfelnic. Uertfa &ilnica expia pacatele poporului savarsite &iua si noaptea. (e exprima sentimentul ca *umne&eu este stapanitorul poporului Israel. ?a -ertfire, preotul intra n (fanta si tamaia, curata si completa candelele +enora!ului. *upa -ertfa, preotul rostea o "inecuvantare asupra poporului. (%au instituit si sar"atori, &ile festive inc!inate adorarii deose"ite a lui *umne&eu. Ble erau legate de ciclul sa"atic, si erau urmatoarele5 (a"atul, nul (a"atic, nul Uu"ileu si sar"atorile din cursul anului calendaristic #prima si ultima &i de Pasti, 2inci&ecimea, Fiua /ram"itei, Fiua Impacarii, (ar"atoarea 2orturilor si sfarsitul anului$. *oua sar"atori durau sapte &ile5 Pastile si (ar"atoarea 2orturilor. In sar"atori si in (a"at !olocaustul &ilnic se du"la. In (a"at se sc!im"au si painile punerii inainte, iar in sinagoga se citeau pericope din profeti si se explicau de catre ra"ini. )iecare sar"atoare avea un cult special, care consta in marirea -ertfelor sangeroase cu adaosuri nesangeroase. 2ele mai multe -ertfe se aduceau la (ar"atoarea 2orturilor. ?a unele din ele se aduceau prinoase speciale5 un snop de or& a treia &i de Pasti sau doua paini din noua recolta la 2inci&ecime.

067

Srbtorile Sabatul
2ea mai des intalnita sar"atoare era (a"atul #' a se odi$ni$. ?a evrei &iua incepe de seara precedenta pana in &iua respectiva, seara. (a"atul s%a instituit in amintirea &ilei de odi!na a lui *umne&eu. In timpul patriar!ilor nu a fost respectat din cau&a vietii nomade, la fel in Bgipt. patra porunca din *ecalog amintea de cinstirea (a"atului, care se facea su" doua aspecte5 % po&itiv, prin du"larea sacrificiului &ilnic, sc!im"area painilor punerii inainte, ospete, cantari. % negativ, prin incetarea oricarui lucru din partea oamenilor li"eri, a sclavilor si c!iar a animalelor. (e inter&icea c!iar aprinderea focului, comertul, transportul etc. *up exilul "a"ilonic, de (a"at israelitii nu aveau voie sa fac mai mult de =000 de pasi #calea (am"etei$. /oate aspectele, po&itive si negative, urmareau sa su"linie&e importanta (a"atului. Brau permise5 aducerea -ertfelor, taierea impre-ur, participarea la ceremoiile /emplului. *in timpul +aca"eilor, evreii aveau voie sa poarte arme in (a"at. +antuitorul le reprosea&a ca mintea lor ingusta oprea savarsirea faptelor "une in &i de (a"at. (a"atul a ramas semn vesnic al legamantului lui *umne&eu cu Israel. Bl voia sa aduca odi!na oamenilor si pamantului, dar sim"oli&a totodata starea de odi!na si fericire a omului in ,ai.

Anul Sabatic
2uvatul ISa*at$H are si intelesul de an. *in sapte n sapte ani evreii ser"au nul (a"atic, ce urma s aduca
06C

odi!na pmantului, care nu era lucrat in anul respectiv. 2eea ce rodea de la sine revenea oamenilor nevoiasi, strainilor si sclavilor. nul (a"atic incepea la I /iri #luna a saptea a anului$ si cinstea pe *umne&eu, adevaratul prprietar al pamantului. *atoriile erau amanate, iar saracilor le erau c!iar iertate, de aceea nul (a"atic mai era numit si nul Iertarii sau nul *omnului. nul (a"atic a inceput sa fie sar"atorit in al NI.%lea an de la ocuparea /arii (finte. *up exilul "a"ilonian a fost negli-at. Bvreii puteau in aceasta perioada s &ideasca case, s repare drumuri etc.

Anul ;ubileu
*upa ?egea mo&aica, se pr&nuia n al cinci&ecilea an dup apte ani (a"atici. Incepea la 06 /iri i se pr&nuia prin nelucrarea pmntului, retrocedarea pamanturilor confiscate sau cumparate, eli"erarea sclavilor cu intreaga familiei. In nul Uu"iliar erau a-utati saracii, strainii, nu se lua do"anda dar nu se cereau nici imprumuturi. Produsele pamantului erau !rana pentru nevoiasi, straini si animale. *umne&eu ii asigura pe evrei ca le va da recolte "ogate intotdeauna inaintea nului (a"atic sau nului Uu"ileu. ,ecastigarea dreptului asupra pamantului instrainat si eli"erarea sclavilor puneau in lumina egalitatea tuturor oamenilor in fata lui *umne&eu. 2ele trei sar"atori sa"atice au o deose"ita importanta moral%sociala. +unca este o indatorire sfanta a omului, dar ea nu tre"uie sa%l cuprinda pe om in detrimentul lui *umne&eu. Pentru evrei odi!na nu insemna inactivitate, ci era preva&uta o activitate spirituala dedicata lui *umne&eu. (entimentul de umanitate este reliefat in mod deose"it. /oti
068

evreii au dreptul la proprietate, cei saraci se "ucura la fel ca si proprietarii de roadele pamantului. (olidaritatea si dragostea frateasca erau ocrotite si cultivate. In acelasi timp, prin nelucrarea pamantului se exprima spiritul de conservare a naturii pe care oamenii tre"uiau sa o ocroteasca. (ar"atorile mo&aice erau si prilede mare "ucurie pentru oameni.

Srbtorile anuale
Intre sar"atorile anuale, cele mai importante sunt Pastile, 2inci&ecimea si (ar"atoarea 2orturilor. cestea erau legate de evenimente din istoria poporului evreu5 Pastile #exodul din Bgipt$, 2inci&ecimea #primirea ?egii pe +untele (inai$, (ar"atoarea 2orturilor #vietuirea timp de 90 de ani in corturi$. (ar"atorile acestea aveau o relatie si cu muncile agricole5 Pastele #inceputul secerisului$, 2inci&ecimea #inc!eierea secerisului$ si 2orturile #inceperea culesului$.

astile
(e pr&nuiau la 09 4isan, perioada de primavara, ca sim"ol al renasterii la o viata noua. /ermenul se traduce prin Ia treceH #ingerul *omnului care i%a pedepsit pe uii si i%a crutat pe altii$. /rimite si la eli"erarea din ro"ia egipteana. /ocmai de aceea Pastile ca si (ar"atoarea 2orturilor se ser"a timp de 7 &ile. u existat trei modalitati de pra&nuire5 >. De la iesirea din $gi!t !ana la intrarea in Tara S+anta capul familiei alegea un miel de un an fara metea!na la 00 4isan, iar in seara &ilei de 09 4isan il
0>0

-ung!ia. 2u sangele erau unse usile si usiorii casei. +ielul se frigea cu toate maruntaiele, nu era fiert si nu i se &dro"eau oasele. (e consuma cu a&ima si ier"uri amare, im"racati si incinsi, gata de drum. 4u se lasa nimic pe a doua &i, iar ceea ce ramanea era ars. *i mielul pascal nu aveau voie sa consume cei necurati sau cei netaiati impre-ur. 4erespectarea acestor prescriptii se pedepsea cu moartea prin lapidare. *aca cineva nu putea sa respecte aceasta randuiala, era o"ligat sa ser"e&e Pastile la 09 ale luii urmatoare. *oar prima si ultima &i de Pati se ser"au cu incetarea lucrului si adunare. (e manca doar a&ima. Painea nedospita amitea de aluatul cu care au fugit evreii. *ospitura era considerata un sim"ol al pervertirii, al coruptiei. ?. De la intrarea in Tara S+anta la robia babilonica. ?a Pasti se sacrificau doar miei. 2are se -ung!iau la ?ocasul (fant. Uung!ierea se facea i curtea /emplului de catre fiecare cap de familie. (angele se varsa la picioarele altarului, se renuntase la ungerea usilor si a usiorilor casei. Bvreii veneau din toata tara pentru aceasta sar"atoare la Ierusalim, aducand cu ei corturi. 2onsumarea mielului pascal avea acelasi ceremonial. @. In !erioada de du! robia babilonic influenta ra"inilor a de&voltat ritualul pra&nuirii Pastilor. In seara de 09 4isan mem"ri familiei isi spalau mainile si picioarele, capul familiei "inecuvanta mancarurile. (e consumau patru pa!are de vin negru. (e "inecuvanta primul pa!ar, tatal se spala pe maini si "inecuvata ier"urile amare. 2apul familiei istorisea tuturor iesirea din Bgipt. (e umplea al doilea pa!ar si se citeau Psalmii 007%009, care faceau parte din Imnul +are. *upa consumarea pa!arului
0>0

II tatal se spala din nou pe maini si "inecuvata mielul. (e consuma al treilea pa!ar, dupa care se citeau Psalmii 006% 00C si circula al I.%lea pa!ar de vin. cest ceremonial s%a impus dupa exilul "a"ilonic si nu are fundament scripturistic. Uertfa mielului pascal are un inteles tipic, preinc!ipuind pe +ielul lui *umne&eu, -ertfit pentru iertarea pacatelor intregii omeniri. Pastile cuprindeau doua momente5 % -ertfa de curatire % ospul pascal care are un inteles tipic, prefigurand (fanta Bu!aristie. In aceasta idee, iudeii nu aveau voie sa lase ceva din mielul pascal sau sa%i &dro"easca oasele. Intre acest ritual si 2ina cea de taina exista anumite puncte asemanatoare. +ielul Pascal are aspect du"lu5 -ertfa pentru stergerea pacatelor si -ertfa de pace.

Cincizecimea
Bste cea de%a doua sar"atoare anuala care se pra&nuieste dupa trecerea celor 7 saptamani, in &iua a 60%a la > (ivan #Iesire 79, ==$. In Fiua 2inci&ecimii se aduceau = vitei, un -unc si 7 miei de un an fara metea!na ca !olocaust, la care se adauga sacrificiul nesangeros corespun&ator. (e mai aduceau doua paini dospite din =L00 efa de grau din recolta noua ca primitie lui *umne&eu si odata cu ele un tap ca -ertfa pentru pacat, un -unc, doi "er"eci si sapte miei ca !olocaust.
0>=

?a sar"atoarea 2inci&ecimii, israelitii, pe langa -ertfele impuse de ?ege mai audceau si sacrificii de pace voluntare, de drept multumire inaintea lui *umne&eu care%i "inecuvantase cu recolte "ogate. In (inagogi, sar"atoarea 2inci&ecimii este pra&nuita cu citirea celor 00 porunci si a cartii ,ut. *upa parerea ra"inilor, incepand cu secolul II d.Hr. 2inci&ecimii i s%a atri"uit si o insemnare istorica, ea fiind instituita in amintirea darii legislatiei sinaitice dupa trecerea a 60 de &ile de la Pasti. 2inci&ecimea iudaica a prefigurat 2inci&ecimea crestina, &iua pogorarii *u!ului (fant, cand s%a dat omenirii ?egea cea nou, scris n inima, nu pe ta"lele de piatra.

Corturile
2ea de%a treia sar"atoare anuala se pra&nuia, ca si Pastile, timp de sapte &ile, incepand cu &iua de 06 /isri si pana la == /isri. Ba se pra&nuieste in amintirea sederii evreilor in corturi pe timpul peregrinarii celor 90 de ani prin pustie, cand *umne&eu le%a purtat de gri-a. (er"area ei se mai face si in semn de multumire lui *umne&eu pentru druirea unei ri, dar i pentru strangerea recoltelor de toamna. Israelitii sar"atoreau in corturi construite pe acoperisul caselor, in curti sau pe stra&i, in amintirea celor 90 de ani din pustie, solemnitatea lor fiind marcata de aducerea mai multor -ertfe. *e asemenea, in semn de "ucurie, israelitilor li se porunceste sa ia ramuri de copaci frun&osi, de finic, de palmieri si de salcie. (e considera ca o sar"atoare mai putin religioasa si mai mult populara care inc!eia sirul pra&nicelor din cursul anului.
0>7

2eremonia sar"atorii includea si mergerea preotului in fiecare dimineata la lacul (iloam, ca sa ia apa intr%un vas de aur. pa amestecata cu vin o varsa la poalele altarului -ertfelor in sunetul mu&icii instrumentale si al cantecelor, in amintirea momentului cand +oise a scos apa din stanca. ceasta apa vie sim"oli&ea&a apa vie a mantuirii pe care o va aduce +esia. /eologii rationalisti considera ca pra&nuirea 2orturilor nu este de origine mo&aica, intrucat ea a fost imprumutata de la canaanei care, pe timpul toamnei, aveau o astfel de sar"atoare legata de inceputul anului. 3ucuria strangerii recoltei este o sar"atoare generala, care nu este specifica canaaneilor, iar la poporul evreu ea are un continut cu totul specific din punct de vedere religios.

Alte sarbatori
Anul nou religios incepea cu luna 4issan sau viv, iar pra&nuirea lui se incadrea&a in randuiala inceputului de luna si consta din -ertfirea unui tap pentru pacat, = vitei, un "er"ec si sapte miei plus adaosul nesangeros si turnare corespun&atoare ca !olocauste. nul nou civil incepea cu luna a .II%a, /isri, si se anunta prin sunet de tram"ite. Prima &i a anului civil este pra&nuita prin repaus sa"atic, adunare sfanta si suplimentarea -ertfelor pentru arderea de tot si curatirea pacatelor. nul nou civil poarta numele de Icapul rosuH sau I&iua -udecatiiH pentru ca acum se decide soarta fiecarui evreu pentru anul care incepe. Bvreii mai numesc Ian nouH si alte &ile5 prima &i a lunii 4issan cu care incepe numaratoarea anilor de domnie, prima &i a lunii Blul cand
0>9

se face &eciuirea si &iua a N.%a a lunii (vat numita anul nou al pomilor. 'iua <m!crii se pra&nuieste in fiecare an la 00 /isri, ca &i a iertarii, sau &iua mare a impcarii. In aceasta &i legea prevedea repaus sa"atic, adunare sfanta si aducerea -ertfelor. )ata de celelalte sar"atori, in aceasta &i se posteste din seara &ilei a noua pana in dimineata &ilei a &ecea, de aceea era socotita cea mai mare &i de odi!na pentru smerirea sufletelor. In &iua impacarii se iarta toate pacatele comise in cursul unui an si aceasta iertare se o"tine mai ales prin -ertfele aduse de ar!iereu. Pentru indeplinirea ritualului, ar!iereul priveg!ea toata noaptea de 8 spre 00 /isri si dimineata se spala pe corp si apoi im"raca vesmintele sfinte ca sa curateasca locasul sfant, -ertfelnicul, preotii si toata o"stea. +otivul instituirii divine al sar"atorii se pare ca sta in relatie cu pedepsirea lui 4ada" si "iud, fiii lui aron, care au adus foc strain in loca sul sfant netinand seama de porunca divina ca numai ar!iereul, odata pe an avea voie sa intre in (fanta (fintelor ca sa impace tot poporul cu *umne&eu. Jn alt motiv al instituirii il ofera traditia iudaica ce leaga &iua speciala de la 00 /isri de iertarea poporului de pacatul idolatriei savarsit in timp ce +oise primea ta"lele ?egii pe muntele (inai ,itualul din &iua impacarii este indeplinit doar de ar!iereu, care in dimineata pra&nicului aducea ca -ertfa pentru pacat un vitel si doi tapi, precum si un "er"ec ca ardere de tot. r!iereul lua -uncul pe capul caruia rostea pacatele sale si cale formatiei sale si il in-ung!ia, adunand
0>6

sangele intr%un vas. /amaia apoi in (fanta (fintelor tronul indurarii, apoi iesea si lua vasul cu sange si intra a doua oara in (fanta (fintelor stropind cu el o data catre tronul indurarii si de sapte ori inaintea lui. poi -ertfea tapul ca -ertfa pentru pacatele poporului si cu sangele lui intra a treia oara in (fanta (fintelor, facand acelasi lucru ca si cu sangele vitelului. (tropirea cu sangele celor doua victime sim"oli&ea&a stergerea pacatelor ar!iereului, preotilor si poporului. Bra curatat apoi locasul sfant, ar!iereul luand din sangele celor doua victime si ungand coarnele altarului tamaierii si stropind de sapte ori inaintea lui. cest ritual era repetat la altarul -ertfelor, iar sangele ce ramanea era varsat la picioarele -ertfelnicului. Partea principala a ritualului se inc!eia cu citirea unor rugaciuni. ,itualul din &iua impacarii are pe langa sim"olismul actiunilor cultice si o insemnatate tipica, prefigurand -ertfa unica si desavarsita a +antuitorului Hristos pe care o aduce spre iertarea pacatelor si spre impacarea intregii creaturi cu *umne&eu.

Sarbatorile !ostmozaice
Sarbatoarea urim a fost instituita in amintirea salvarii poporului iudeu in exil de la nimicirea decretata de man, ministrul regelui rtaxerxes al persilor. Bste cea mai vesela sar"atoare a evreilor, sar"atorindu%se in &ilele de
0>>

09 si 06 dar. In prima &i de purim se citeste in sinagoga textul cartii Bstera, se fac ospete, se ofera daruri prietenilor si saracilor, se consuma "autura multa etc. AanuBBa sau Ireinnoirea TempluluiH ^sar"atoarea luminilor_, a fost instituita de Iuda +aca"eul in anul 0>6 i.Hr., n amintirea curatirii si sfintirii /emplului, dupa profanarea de catre regele sirian ntio! I. Bpifanes. (ar"atoarea incepe la =6 Qiselev si durea&a opt &ile in care se aduc la templu !olocauste si -ertfe de pace. ;n sinagogi se citesc rugaciuni speciale, se aprind lumanari in fiecare &i, acest lucru fiind insotit de cantece si veselie.

0ru!ari si !artide religioase

+oise a vrut ca prin ?ege sa transmita sentimentul unitatii nationale, insa cele 0= semintii s%au despartit in anul 877 i.Hr., iar dupa exilul "a"ilonian separarea a fost si mai mult evidentiata. 4ari eii. (ursele ce vor"esc de ei sunt foarte numeroase5 Iosif )laviu, /almudul si cel mai "ine 4oul /estament. cestia au aparut dupa secolul I. i.Hr. scrierile .ec!iului /estament neamintind nimic de ei. Brau numiti IperusimH in e"raica, aceasta insemnand Ia separa, a distingeH. Bi s%au numit asa pentru ca intentia lor era sa se indeparte&e de lucrurile necurate. Persoana si faptele persoanei in conceptia iudaica sunt una si aceeasi, de aceea fariseii se indepartau de toti cei socotiti pacatosi. Prima atestare a lor este din vremea stapanirii siriene, in vremea lui ntio! I. Bpifanes #076 i.Hr$. In 070 acesta -efuieste /emplul, i ia te&aurul si inter&ice aproape toate practicile religioase iudaice, din acest motiv i&"ucnind rscoala
0>7

+aca"eilor. cestia au gasit spri-in intr%un partid format pentru a re&ista elenismului, partidul !asidinilor #al oamenilor piosi$, radacina fariseilor. *up victoria maca"eilor, fariseii rman alturi de ei pan in 006 cand +aca"eii vor sa pastre&e si functia ar!iereasca #Ioan Hircan, lexandru, risto"ul$. 2and la conducere a-unge lexandra, sotia lui lexandru Ianeul, ea a fcut pace cu fariseii, i%a favori&at, iar cei doi fii ai ei au a-uns rege si ar!iereu. )ariseii au trecut la persecutii impotriva celor ce erau de partea lui lexandru Ianeul. 2and au aprut nentelegeri la scaunul de domnie, fariseii l%au detronat pe Ioan Hircan II si l%au pus pe risto"ul. Pompei i supune pe evrei iar fariseii a-ung in um"ra pana la Irod cel +are #77 i.Hr.$, cand acesta a inceput sa i persecute iar ei au ramas in opo&itie. stfel ei a-ung un fel de martiri ai poporului, fcndu%i in cele din urma iu"iti de catre acesta. 7nv6tur. dmiteau traditia orala ce interpreta si completa ?egea. (u" influenta lor, se considera ca e mai periculos sa calci prescriptiile invatatilor decat prescriptiile ?egii. 2redeau in nemurirea sufletului, in invierea mortilor si in li"erul ar"itru, spre deose"ire de saduc!ei. titudinea lor era diferita in privinta stapanirii straine. Jnii credeau ca e o pedeapsa de la *umne&eu si ca tre"uie acceptata, altii ca e o lovitura data teocratiei si spri-ineau orice revolta. Brau preocupatii sa fie liderii spiritual%religiosi ai poporului, orice tendin prooroceasca ce nu era in spiritul lor tre"uind eliminata. (e crede ca informatiile privitoare la Ioan 3ote&atorul care au a-uns la urec!ile lui Irod ntipa s%au datorat uneltirilor fariseilor. +antuitorul a avut la inceput o
0>C

atitudine prudenta fata de ei, cautand sa%i lumine&e cu invataturile (ale. ?e da si explicatii convingatoare, dar si prin puterea !arica, prin savarsirea de minuni inaintea lor. )ariseii considerau ca acest prooroc din 4a&aret !uleste impotriva lui *umne&eu cand spune ca iarta pacatele, ca nu posteste, ca intra in casele celor pacatosi, ca nu respecta (a"atul. +antuitorul incearca sa le explice ca principiul divin se afla in panul spiritual al omului, nu in cel material. *e mai multe ori fariseii au incercat sa%? prinda pe +antuitorul in cuvant, i%au cerut semn din cer, dar intelepciunea divina a ramas intotdeauna deasupra lor. +antuitorul ii sfatuieste pe ucenici sa se fereasca de aluatul rau al fariseilor si rosteste un cutremurator inc!i&itoriu impotriva fariseilor si carturarilor, in care ii acu&a5 ca inc!id drumul spre Imparatia 2erurilor, ca sunt preocupati sa ai"a multi pro&eliti pe care ii invata apoi lucrarea pier&aniei, ca au o selectie a -uramintelor ce tre"uie sau nu tre"uie facute, ca dau &eciuiala si din ce nu a preva&ut +oise, dar nu pretuiesc dreptatea si mila, ca sunt preocupati de aspectele exterioare vi&avi de intinaciune dar pretuiesc mai putin intinaciunea sufletului, ca pe dinauntru sunt morminte putre&ite, ca cinstesc pe proorocii omorati de parintii lor, socotindu%se mai "uni decat aceia, desi ei persecuta pe Proorocul cel +are. )ariseii ii incita si pe saduc!ei impotriva +antuitorului. 4u toti fariseii au avut aceeasi orientare in privinta +antuitorului #Aamaliel, Pavel, Iosif din rimateea, 4icodim si altii$. In cadrul primei comunitati crestine de la Ierusalim s%au aflat si foarte multi farisei care au creat o situatie iudai&anta, reparata prin (inodul postolic din anul 60. evlavia fariseilor si interpretarea
0>8

orala a ?egii a condus la alcatuirea a >60 de prescriptii talmudice ce au inc!is viata iudeilor intr%o servitudine greu suporta"ila. ceasta pre&entare a fariseilor din 4oul /estament a facut ca in &ilele noastre, termenul de fariseu sa insemne fals, ipocrit, !a"otnic. (arturarii sau Invatatorii de ?ege proveneau dintre farisei ocupandu%se in special cu studierea ?egii si cu transmiterea traditiei stramosesti. %a)uc6eii ne sunt amintiti de catre aceleasi surse, numele lor fiind pus in legatura cu ar!iereul (adoc, contemporan cu (olomon. *escendentii lui (adoc ar fi pastrat functia de ar!iereu pana la ntio! I. Bpifanes. cesta era un artificiu, ei aparand mult mai tar&iu in istorie, fiind formati doar din ar!iereu si marii preoti. 4%a existat o identitate intre preotia iudaica si gruparea saduc!eilor, ceea ce a permis ca multi preoti sa devina crestini la inceputurile 3isericii. Isi fac cunoscuta pre&enta in vremea +aca"eilor, cand sunt de partea acestora in conflictul lor cu fariseii. In timpul lui Irod s%au acomodat destul de "ine, pentr ei contand sa ai"a pace si liniste. ?a distrugerea /emplului, saduc!eii au disparut si ei. ?a aparitia +antuitorului, saduc!eii au facut front comun cu fariseii impotriva cestuia. 4u acceptau decat (criptura, /raditia neavand pentru ei nici o valoare. 4u credeau in ingeri, in sufletul nemuritor, in posi"ilitatea invierii. ,espingeau si providenta divina si necesitatea !arului divin, considerand ca lumea functionea&a prin sine dupa 2reatie. (puneau ca *umne&eu il lasa pe om li"er, c!iar ca (%a de&interesat de poporul (au, deci nu tre"uie asteptat nimic de la Bl sau de
070

la +esia. +orala no avea valoare pentru ei pentru ca nu credeau in viata viitoare. u a-uns sa nu ai"a nici un ideal religios, -ertfele neputand sa sc!im"e ceea ce te asteapta dup moarte. Brau egoisti, lacomi, cru&i, nepotriviti cu statutul lor religios, straduindu%se sa com"ata in orice fel 3iserica din Ierusalim. %amaritenii. In 7== i.Hr. Israel a fost desfiintat de inva&ia asirienilor, evreii fiind deportati in siria. (argon a adus pe teritoriul pe care locuiau evreii cinci tri"uri din tinuturile 1rientului. In 706 a coloni&at aici ara"i, iar in secolul urmator au fost aduse aici familii din 3a"ilon, Blam si Persia. ici s%au mai ase&at si alti straini, dar au existat si evrei care nu au fost deportati, acestia amestecandu%se cu strainii, iar religia lor devenind un mare sincretism. *in .ec!iul /estament acceptau doar Pentateu!ul, credeau intr%un *umne&eu unic, +oise era un mare prooroc, credeau in ingeri "uni si rai, in -udecata de dupa moarte, in rai si iad si in inviere. /ineau (a"atul si sar"atorile prescrise de ?ege, practicau circumciderea si admiteau a II%a casatorie, respingandu%o pe a III%a si acceptand cu greu divortul. 2and evreii s%au intors din exil, samaritenii si%au oferit a-utorul, dar au fost refu&ati pentru ca evreii ii desconsiderau mai mult decat pe pagani, astfel aparand ura dintre iudei si samariteni. In vremea +antuitorului, sa se numeasca cineva samaritean era o mare in-urie. (amaritenii incercau sa se ra&"une pe evrei. /almudul spune ca este acelasi lucru sa primeasca cineva mancare de la un samaritean cu a manca porc. (acrificiile samaritenilor nu erau primite niciodata la /emplu.

070

+antuitorul nu manifesta tendinte separatiste, ci trece prin (amaria adeseori, ramane aici, mananca cu samaritenii, le vesteste Bvang!elia Imparatiei, savarseste minuni. Para"ola (amariteanului milostiv este expresia sentimentelor frumoase purtate de +antuitorul acestor oameni. ?a intemeierea 3isericii, ea s%a de&voltat foarte usor in (amaria. sta&i, din samariteni n%a mai ramas decat o mica comunitate in orasul 4a"lus si in (ic!em. !ro)ienii, partid de nuanta politica legat de dinastia lui Irod cel +are. Pomeniti de trei ori in 4oul /estament, ei s%au asociat cu fariseii la ispitirea +antuitorului in privinta da-diei 2e&arului. (e crede ca ei erau evrei care vedeau in dinastia lui Irod o conducere "inemeritata asupra poporului, iar in stapanirea straina protectia "inevenita dinastiei irodiene. Brau simpati&anti ai culturii romane si elenistice, mai multpolitici decat religiosi, au fost printre altele implicati in spionarea si prinderea (fantului Ioan 3ote&atorul. $leni tii erau evrei ce locuiau in diaspora, in provinciile apropiate #(iria, Bgipt$ sau in sia +ica, Arecia, Italia. +anifestau influente din filosofia greaca, acestea manifestandu%se in lim"a, cultura si o"iceiuri. 2ei mai multi si%au uitat lim"a, vor"ind numai greaca, care a devenit si lim"a de cult. Bvreii insa nu s%au de&nationali&at, facand calatorii la marile sar"atori, aducand ofrande si platindu%si &eciuielile. I S+%nta Scri!tur > Des!re S+%nta Scri!tur

07=

(fnta (criptur este o colecie de cri considerate sfinte i canonice de ctre 3iseric, deoarece ele sunt scrise su" inspiraia *u!ului (fnt. vnd n vedere timpul n care au fost scrise crile, (fnta (criptur se mparte n5 0. #ec6iul Te tament Kalctuit din 78 cri canonice scrise nainte de Hristos. 5 =. 2atalogul crilor canonice ale .ec!iului /estament5 5acerea sau Eene!a, 7oul Te tament Kalctuit din =7 cri scrise dup Hristos. "eirea sau E=odul, ,eviticul, 6umerele, )euteronomul, "osua 6avi, Nudectori, Lut, A#I Le&i #sau A#J Samuel i A# J Le&i$, A#J /aralipomena #sau A#J Cronici$, E!dra, 6eemia, Estera, "ov, /salmii, /rover*ele lui Solomon, Ecclesiastul, C%ntarea C%ntrilor, "saia, "eremia, /l%n&erile lui "eremia, "e!ec$iel, )aniel, 9sea, -mos, Mi$eia, "oil, -vdia, "ona, 6aum, -vacum, So onie, Ma$aria i Malea$i. ceste cri sunt sfinte att prin ori&inea lor, ct i prin cuprinsul lor. *up origine, crile sunt sfinte pentru c ele nu sunt produsul minii omeneti, ci sunt scrise de ctre autori inspirai de *u!ul (fnt. *up cuprins, crile sunt sfinte deoarece expun5 evenimente istorice care fac parte din iconomia mntuirii neamului omenesc: adevruri religioase, descoperite de *umne&eu oamenilor, cu privire la scopul supranatural destinat lor i la raportul omului fa de *umne&eu:
077

ndemnuri practice necesare oamenilor pentru a%i conforma viaa, astfel nct s%i ating menirea: 2aracterul special al acestor cri a fost contienti&at c!iar de autorii lor. stfel, +oise numete cartea sa 7Cartea ,e&ii4 0)t HA, JO1, la fel i Iosua 4avi #Ios =9, =>$. Profetul *aniel numete (criptura 7Crile4 prin excelen #*n 8, =$, iar n vremea +aca"eilor ele se vor numi 7Crile S inte4 0A Mac AJ, K1. +ntuitorul Hristos numete .ec!iul /estament 7,e&ea4 #In 00, 79$, iar (f. p. Pavel 7S intele Scripturi4 0Lom A, J1. Pe alocuri, gsim i numirea simpl de 7Scriptur4. (finii Prini dau acestor cri diferite numiri K 7Scriptur S %nt4, 7Scriptur )umne!eiasc4, 7Scriptur "nspirat4, 7/a&ini cereti4 Ktoate artnd c ei erau deplin contieni de caracterul divin al (fintei (cripturi. *in timpul (f. Ioan Aur de ur #sec. I.$ este adoptat numirea PQ RSTUSQ PQ QVSQ%7Crile S inte4, apoi pe scurt PQ RSTUSQ. ceast numire a trecut n lim"a latin cu corespondentul ?i*lia, #ae, generali&ndu%se, ulterior, n aceast form la toate popoarele cretine. >.? 7m!r6irea cr6ilor S+intei Scri!turi 2ea mai general i mai cunoscut mprire a (fintei (cripturi o aflm la /ertulian, care mparte crile sfinte n5 .ec!iul /estament i 4oul /estament. ;n (eptuaginta, .ec!iul /estament este denumit prin termenul WSQXYZ[ #' dispo!iie de pe urm, le&m%nt, testament$, folosit de alexandrini pentru a reda e"raicul *erit #'le&m%nt, nvoial, pact$. /ermenul *erit a fost utili&at de evrei spre a desemna, iniial, ?egmntul
079

propriu%&is nc!eiat de *umne&eu cu poporul ales, pentru ca, ulterior, s fie aplicat nu doar Pentateu!ului, ci tuturor crilor sfinte ale .ec!iului /estament. ;ns WSQXYZ[, derivnd de la ver"ul WSQP\X[]S #'a da ultima dispo!iie, a dispune$, nu red cu acuratee aliana, le&m%ntul exprimat prin *erit, ci are mai mult un sens testamentar. c!ila, (imma! i /!eodotion au tradus e"raicul *erit prin ^_`XYZ[, derivat de la ver"ul ^_`X\P[]S #:a ace pact, a ace le&m%nt$, termen mai potrivit, dar care nu s%a consacrat. Itala traduce gr. WSQXYZ[ prin lat. testamentum. /ertulian era de prere c, termenul -uridic instrumentum#:act doveditor, document$ este cel mai potrivit, deoarece crile (fintei (cripturi conin dove&i ale existenei lui *umne&eu. 2u aplicaie la (fnta (criptur, termenul testament are, pe lng sensul o"inuit de voina, ultim dispo&iie a celui ce moare, i sensul de pact, nvoial, legmnt ntre cei vii. 2au&a pentru care legmntul lui *umne&eu cu oamenii se numete testament o arat (f. Isidor Pelusiotul5 IPactul, adic fgduina, (criptura l numete testament pentru fermitatea lui inviola"il, cci pactele se stric adesea, nu se stric ns testamentele legaleH. +ntuitorul Hristos i autorii 4oului /estament numesc (criptura .ec!iului /estament, de multe ori, cu denumirea I?egeH: 4oul /estament numindu%se I?egea 4ouH, n opo&iie cu .ec!iul /estament KI?egea .ec!eH.

076

2rile (fintei (cripturi au mai fost mprite, att la evrei, ct i la cretini, fie n funcie de cuprinsul lor, fie n scop liturgic, practic i tiinific. Bvreii mpreau, n sec. II .Hr., crile .ec!iului /estament n + cla e8 0. ?egea lui +oise #Tora$, adic Pentateu!ul: =. Profeii5 anteriori #ne*iim rionim$5 "osua 6avi, Nudectori, A#J Samuel, A#J Le&iD posteriori #ne*iim ana$orim$5 crile profetice propriu%&ise: 7. (crieri #C$etu*im1, adic restul crilor canonice ale .ec!iului /estament: Jlterior, C%ntarea C%ntrilor, Lut, /l%n&erile, Ecclesiastul i Estera au format o colecie separat #Me&$ilot'volume$, dat fiind c aceste cri erau lecturate la anumite sr"tori5 2ntarea 2ntrilor la Pati, ,ut la 2inci&ecime, Plngerile la comemorarea drmrii Ierusalimului, Bcclesiastul la sr"toarea 2orturilor, Bstera la sr"toarea Purim. 4u se tie ce anume i%a determinat pe evrei s mpart astfel crile .ec!iului /estament. Prerile sunt diverse5 unii consider c gradul de inspiraie pre&ent n cele trei grupe ar fi cau&a mpririi, alii spun c ordinea cronologic a scrierilor sau a primirii lor n canon ar fi fost luat n calcul, sau asemnarea cuprinsului. Pe lng aceast mprire n 7 clase, evreii au reali&at i o mprire a textul "i"lic n scop liturgic. +oise poruncise ca n fiecare an, la sr"toarea 2orturilor, s se citeasc ?egea n fa poporului #*t. 70, 00$. Jlterior,
07>

apare o"iceiul de a se citi n &ilele de sa"at anumite pri din ?ege. ;n acest sens, evreii din Palestina mpriser textul Pentateu!ului astfel nct, n decurs de 7 ani s fie citit n ntregime, n timp ce n 3a"ilon, ?egea tre"uia citit, integral, n &ilele de sa"at ale unui singur an. 1"iceiul sinagogilor din 3a"ilon a fost preluat, treptat, de ctre toate sinagogile i pstrat pn ast&i. *e aceea, ?egea a fost mprit n aI parae #de la ver"ul para:a mpri$, dup numrul sm"etelor dintr%un an. 2u timpul, pe lng parae, au nceput s fie citite n adunrile liturgice i pri din Profei, care au fost i ei mprii n Ba $a tare # atar:a demite$, ce se citeau la sfritul serviciului divin. ;n vremea +ntuitorului era n u& citirea att din ?ege, ct i din Profei, iar din sec. III d.Hr., evreii au mprit i (crierile n 7 capitole. *e la cretini, iudeii au adoptat mprirea actual n capitole i versete a testului "i"lic. )uncie de cuprinsul lor, cretinii au mprit crile sfinte ale .ec!iului /estament n / cla e5 0. cri legislative5 /entateu$ul =. cri istorice5 "osua 6avi, Nudectori, Lut, A#I Le&i, A# J /aralipomena, E!dra, 6eemia, EsteraD 7. cri didactico%poetice5 "ov, /salmii, /rover*ele lui Solomon, C%ntarea C%ntrilor, Ecclesiastul, /l%n&erileD 9. cri profetice5 AO criD st&i, a fost adoptat mprirea n + cla e5 0. cri istorice =. cri didactico%poetice 7. cri profetice

077

ceast mprire n 7 clase include Pentateu!ul n categoria crilor istorice. 2retinii au preluat de la iudei o"iceiul de a citi, atunci cnd se adunau pentru svrirea cultului, anumite pri din (fnta (criptur, aprnd, astfel, i la ei necesitatea de a mpri textul sacru pentru u& liturgic. *ove&i n acest sens avem la (f. Iustin +artirul, )ragmentul +uratori, /ertulian, )er. ugustin .a. (f. Ioan Hrisostom spune c, n ,srit, se citea ntr%un an ntreaga (criptur a 4oului /estament. ;n sec. . d.Hr., diaconul Butalie din lexandria, mparte textul )aptelor i pe cel al Bpistolelor n 67 leciuni, pentru fiecare duminic i sr"toare a anului. ceasta este prima mprire despre care se tie cu certitudine, dar, desigur, i nainte de Butalie tre"uie s se fi fcut o astfel de mprire asupra textului Bvang!eliilor, n aa fel nct s poat fi citite n ntregime ntr%un singur an. 2u siguran, citiri se fceau i din .ec!iul /estament, pn ast&i avem citirea Paremiilor. ;mprirea (fintei (cripturi n capitole i n versete a fost fcut pentru u& particular i tiinific. ;n sec. NIII, cardinalul @tefan ?angton mparte textul "i"lic n capitole, iar n sec. N.I, editorul ,o"ert @tefan introduce n textul .ulgatei mprirea n versete. >.@ Studiul Introducerii <n S+%nta Scri!tur (tudierea textului (fintei (cripturi necesit o parte introductiv, avnd scopul de a art i a apra caracterul divin al (cripturii cu toate consecinele ce decurg de aici.

07C

cest (tudiu introductiv este menit s mprteasc cunotinele necesare pentru a do"ndi nelegerea sensului adevrat al (fintei (cripturi. (tudiului "i"lic cu scop introductiv i corespunde disciplina teologic numit "sa&o&ie #gr. bS^cVbS`'a introduce$. 7ece itatea acestui studiu este dat de c!iar natura special a (fintei (cripturi. ;nvturile teologice i filo&ofice cuprinse n (fnta (criptur sunt su"lime, dar ele au fost scrise ntr%un timp foarte ndeprtat, lim"a original a scrierilor este moart, mpre-urrile istorice, politice i sociale n care au trit scriitorii i primii cititori s%au sc!im"at, toate acestea genernd dificultatea unei nelegerii corecte doar n "a&a citirii textului. 2unoaterea temeinic a sensului adevrat al textelor "i"lice constituie un i&vor nesecat de nlare sufleteasc, de ncura-are i de mngiere sufleteasc. 1 tlcuire eronat i o nelegere greit a (cripturii pot deveni piatr de poticnire i pot genera nvturi eretice, aducnd ruina sufleteasc. %copul unui studiu introductiv adecvat tre"uie s rspund necesitii care l%a generat i i%a favori&at de&voltarea. (copul studiului "i"lic este de a face posi"il nelegerea corect a (fintei (cripturi, iar pentru asta este necesar s nelegem, n primul rnd, caracterul divin al (cripturii, acela de carte sfnt, i, apoi, s re&olvm toate acele pro"leme care se pun n legtur cu ea5 autenticitatea, integritatea i adevrul ei. (tudiul "i"lic are dou scopuri5 a$ nelegerea adecvat a (fintei (cripturi:
078

"$

aprarea autoritii divine a (fintei (cripturi: Meto)a corespun&toare studiului "i"lic este una istoric. )aptul inspiraiei este un fapt istoric, autenticitatea, adic scrierea crilor de ctre oameni este fapt al revelaiei, pstrarea textului "i"lic este fapt istoric, persoanele i evenimentele tratate sunt i ele istorice, deci ntreg studiul "i"lic este un studiu eminamente istoric. 1rice eveniment istoric tre"uie dovedit pe cale istoric, cu argumente istorice, argumente externe, care sunt singurele doveditoare n materie istoric. ;n acest sens, argumentele istorice au fost anali&ate, criticate, iar n msura n care i%au dovedit fora au fost adoptate.

>.C Izvoarele 4i literatura Introducerii <n Vechiul Testament (pre a putea afla adevratul sens al unei scrieri, este necesar s se efectue&e cercetri, s se reali&e&e transpunerea interpretului n mediul respectiv, s se cunoasc mpre-urrile interne #mentalitate, cultur, concepie, stare sufleteasc etc.$ i e=terne #timpul i locul scrierii, starea social a persoanelor etc.$ ale autorului i ale primilor cititori. stfel, apare necesitatea unor studii auxiliare5 5ilolo&ia sacr sau cunoaterea lim"ilor originale n care au fost scrise crile (cripturii este foarte important, deoarece, adesea, tre"uie s se recurg la textul original pentru a se resta"ili sensul adevrat al exprimrilor. "storia contemporan, "i"lic i profan, aduce o "un cunoatere a mpre-urrilor istorice n care s%au petrecut evenimentele relatate.
0C0

-r$eolo&ia, profan i sacr, furni&ea& date despre starea de cultur general i starea de civili&aie a timpului n care s%au petrecut evenimentele. Eeo&ra ia /alestinei i &eo&ra ia rilor nvecinate. Crile s inte ofer informaii deose"it de importante pentru re&olvarea diferitelor pro"leme, aducnd mrturii autentice despre originea, istoria, scopul i calitatea scrierilor sfinte, indicnd adesea direct sensul anumitor locuri ale (cripturii #ex5 textele profetice din .ec!iul /estament au fost nelese corect, a"ia n urma derulrii evenimentelor din 4oul /estament$. ?iserica are autoritatea i misiunea de a se pronuna atunci cnd se discut anumite sensuri exprimate de textul "i"lic. 9perele S inilor /rini i ale scriitorilor *isericeti se constituie n i&voare deose"it de importante pentru Introducerea n studiul "i"lic, deoarece n scrierile lor gsim adesea o interpretare direct a textelor sau mrturii importante despre autoritatea, calitatea i istoria crilor sfinte. 9perele isa&o&ice, antice i moderne, care tratea& pro"leme n legtur cu autoritatea i interpretarea (fintei (cripturi. ;n timpurile mai vec!i, nu a fost resimit nevoia studierii unor elemente introductive pentru cunoaterea sensului adevrat al (cripturii, deoarece cititorii erau aproape, su" aspect istoric i cultural, de vremea n care au fost scrise aceste cri. 4evoia unor reguli de interpretare apare ulterior, n sec. II d.Hr. +eliton de (ardes scrie prima carte K7C$eia4 dcuprin&nd reguli de interpretare a expresiilor tropice. 4evoia de a apra autoritatea divin a crilor sfinte devine stringent datorit pre&enei i
0C0

activitii ereticilor, determinnd apariia regulilor de interpretare. ?a aproape toi (finii Prini ntlnim, mai mult sau mai puin, a"ordarea pro"lemei isagogice. ;n sec. II, (f. /eofil al ntio!iei pune pro"lema vec!imii (cripturii .ec!iului /estament: n sec. III, (f. Irineu apr autoritatea divin a (cripturii mpotriva ereticilor, iar 2lement lexandrinul vor"ete n lucrrile sale despre autoritatea (cripturii, el fiind iniiatorul interpretrii alegorice. /ertulian este i el preocupat de pro"leme isagogice. 1rigen, printele exege&ei "i"lice, exeget de interpretare alegoric, a fost un cercettor neo"osit al textului sacru. ceast activitate de studiere i interpretare a fost continuat de foarte muli Prini i scriitori "isericeti5 (f. tanasie cel +are, (f. Ioan Hrisostom, (f. Bfrem (irul, )er. Ieronim, )er. ugustin .a. *in sec. NI., pro"lemele isagogice ncep s fie tratate separat, a-ungndu%se la folosirea anumitor metode5 istorico#critic, istorico#literar#critic, m"riate de diferite coli. ceste metode au desc!is calea raionalismului "i"lic, ceea ce a provocat n anumite coli negarea evenimentelor "i"lice relatate i deformarea adevrurilor revelate.

II Canonul cr6ilor Vechiului Testament

?.> /o6iunea de 9canon: *in punct de vedere etimologic, unii autori sunt de prere c termenul 7canon4 deriv de la grecescul 7ZQ`e`4, iar alii de la e"raicul 7cane4. (ensul propriu al termenului este acela de msurtoare sau * 0trestie1
0C=

folosit de ar!iteci pentru msurarea lungimii. ;n sens tropic, 7canon4 nseamn ndreptar sau re&ul. (f. p. Pavel folosete termenul cu sensul de Iregul moralH5 7i toi cei ce vor um*la dup )reptarul acesta...4 0Ea O, AO1. Prin canon se nelege ast&i catalogul crilor declarate de 3iseric drept cri de ndreptare cretineasc i inspirate, c!iar aceste cri numindu%se cri canonice. 2rile canonice sunt cuprinse n (fnta (criptur i n ele exist rnduieli i norme de vieuire cretin indispensa"ile pentru viaa moral necesar mntuirii credincioilor. ceste cri sunt de origine dumne&eiasc i sunt scrise su" inspiraia *u!ului (fnt, de aceea, canonic ec!ivalea& i cu sensul de inspirat. (fnta 3iseric este cea care are autoritatea de a !otr dac o carte este sau nu inspirat, doar ea avnd sarcina de a veg!ea asupra pstrrii nealterate a nvturii cretine. *e%a lungul veacurilor, (fnta 3iseric i%a ndeplinit aceast misiune, fie n sens po&itiv #decretnd o carte drept canonic$, fie n sens negativ #exclu&nd o carte: ex. crile apocrife$. 2aracterul canonic al unei cri este sta"ilit de (fnta 3iseric pe "a&a (fintei /radiii. adar, exist un criteriu mai ndeprtat al canonului, (fnta /radiie i un criteriu mai apropiat, autoritatea (fintei 3isericii. 3a&at pe (fnta /radiie, 3iserica 1rtodox recunoate drept canonice 78 cri ale .ec!iului /estament,

0C7

cri asupra crora, n decursul veacurilor, nu a existat nici o ndoial cu privire la originea lor divin. +ntuitorul Hristos a citat adesea din (criptura .ec!iului /estament #In 6, 78: ?c =9, 99: +t =0, 9= etc.$, atri"uindu%i origine divin i autoritate divin. adar, ;nsui +ntuitorul a artat caracterul inspirat i normativ al (cripturii .ec!iului /estament. ?.? 9riginea canonului iudaic 2anonul iudaic s%a format treptat, datorit preoimii care pstra la /emplu crile socotite ca fiind inspirate de *umne&eu. ;nceputul coleciei crilor sfinte a fost fcut cu Pentateu!ul, +oise ncredinndu%i scrierea 7preoilor, iii lui ,evi, cei ce purtau c$ivotul le&m%ntului )omnului4 spre a o ae&a 7alturi de c$ivotul le&m%ntului )omnului ca s ie ea acolo spre mrturie4 0)t. HA, K, JO1 . Jrmaul lui +oise, Iosua 4avi, a scris i el cele petrecute n vremea sa, cartea fiind pstrat tot prin intermediul preoilor #Ios =9, =>$. @i (amuel a scris = cri pe care le%a pus naintea *omnului #0 (am 00, =6$. Proorocul Ieremia s%a ngri-it s% i fie scrise cuvntrile #Ir 7>, 9$, iar Isaia i numete scrierile 7Cartea lui "a$ve4. ;n timpul profetului *aniel exista de-a o colecie de cri profetice #*n 8, =$, apoi s%au format colecii de psalmi #= Par =8, 70$ i de prover"e #Prov =6, 0$. ;n prologul crii lui Isus, fiul lui (ira!, carte scris pe la anul =00 .Hr., se spune c la acea vreme exista ntreaga colecie de cri sfinte. 2riteriile n "a&a crora au fost selectate aceste cri nu sunt cunoscute cu exactitate, dar ele au existat cu
0C9

certitudine, preoii exclu&nd din canon crile de cuprins i de caracter profan. (e consider c, n vremea +ntuitorului, canonul iudaic era de-a nc!eiat. 2el mai pro"a"il, nc!eierea acestuia a avut loc n perioada de reorgani&are politic i religioas care a urmat ntoarcerii din exilul "a"ilonic, preotul B&dra fiind cel care se presupune c a svrit%o. +rturiile istorice care pledea& pentru aceast prere sunt urmtoarele5 a$ (criptura mrturisete c reorgani&area politic i religioas a poporului, dup ntoarcerea din 3a"ilon, este fcut de B&dra i 4eemia. ;ns, reorgani&area cultului fr gri-a te&aurului religios al crilor sfinte, nici nu se poate nc!ipui. "$ = +aca"ei conine o mrturie clar asupra faptului c 4eemia a nfiinat o "i"liotec n care a adunat toate crile regilor #pro"a"il, profeii anteriori$, ale profeilor #profeii posteriori$, ale lui *avid #ag!iografele$, ct i epistolele regilor peri despre daruri #pro"a"il, crile lui B&dra i 4eemia$. /extul n cau& este urmtorul5 7...acesta 06eemia1, ntemeind o *i*liotec, a adunat n ea crile privitoare la re&i i pro ei i cele privitoare la )avid, precum i scrisori re&ale cu privire la s intele prinoase4 0J, AH1. c$ *e la Iosif )laviu #7C%000 d.Hr.$ aflm c evreii din vremea sa venerau == cri sfinte, pe care el le mparte n 7 categorii5 6 cri ale lui +oise, 07 cri ale profeilor #ele cuprind evenimente petrecute de la moartea lui +oise i pn la domnia lui rtaxerxes$, 9 cri ce cuprind laude pentru *umne&eu i reguli morale pentru oameni. (criitorul iudeu mai spune c, dup timpul lui rtaxerxes, au mai fost
0C6

scrise cri, dar ele nu au aceeai valoare cu cele scrise pn atunci, deoarece succesiunea profetic a fost ntrerupt. d$ /almudul afirm cu claritate c, n timpul lui B&dra i 4eemia, canonul .ec!iului /estament a fost nc!eiat. e$ 2artea apocrif a lui B&dra #9 B&dra 09, 0C$ spune c *umne&eu i%a descoperit lui B&dra toate crile .ec!iului /estament, =9 la numr. f$ ;n sec. I d.Hr., unii ra"ini puneau la ndoial caracterul inspirat al unor cri #2ntarea 2ntrilor, Ie&ec!iel, Bcclesiastul$ i propuneau excluderea lor din canon, ceea ce nseamn c ele se gseau de-a n canon. 2ele == cri venerate de evrei erau, aa cum le tim ast&i, de fapt 78 cri, asta pentru c evreii uneau5 cartea Lut cu cartea Nudectori, A#J Samuel ntr%o singur carte, A#J Le&i ntr%o singur carte, A#J /aralipomena ntr%o singur carte, E!dra i 6eemia ntr%o singur carte, /l%n&erile lui "eremia cu Cartea lui "eremia, AJ /ro ei mici ntr%o singur carte. Bvreii au, de fapt, pn ast&i, 78 cri n canon, aceleai cri pe care le avem i noi. (pre deose"ire de iudei i ortodoci, romano%catolicii au n canon 96 cri, inclu&nd n rndul crilor canonice5 ?aru$, To*it, "udita, A#J Maca*ei, fnelepciunea lui Solomon, fnelepciunea lui "sus, iul lui Sira$, adaosurile la cartea lui )aniel, C%ntarea celor trei tineri, "storia Su!anei i "storia nimicirii lui ?el i a *alaurului, precum i unele adaosuri la cartea Esterei. ;n 3iserica romano%catolic aceste cri i fragmente de cri se numesc 7deuterocanonice4. 3iserica 1rtodox le consider necanonice, dar folositoare pentru

0C>

viaa religioas, ns nu i pentru a dovedi adevruri dogmatice. Pe lng canonul lui B&dra, numit palestinian, s%a presupus c ar mai fi existat i un canon al evreilor din lexandria, numit alexandrin, ultimul cuprin&nd i crile scrise dup timpul lui B&dra i pn n timpul +ntuitorului, adic5 3aru!, /o"it, Iudita, 0%= +aca"ei, ;nelepciunea lui (olomon, ;nelepciunea lui Isus, fiul lui (ira!. +rturie pentru acest canon este (eptuaginta. Bxistena unui du"lu canon a fost susinut mai ales de 3iserica romano%catolic, se pare c n scopul fundamentrii nvturii despre extensiunea canonului .ec!iului /estament. 2um toi criticii "i"lici sunt de acord c +ntuitorul i autorii noutestamentari citea& dup recen&ia alexandrin, romano%catolicii spun c acest fapt este o apro"are implicit a recen&iei alexandrine n toat extensiunea ei. /otui, nu exist nici un temei istoric solid pentru presupunerea unui du"lu canon la iudei. Jnitatea religioas deose"it existent la poporul "i"lic nu permite presupunerea c iudeii din lexandria ar fi avut un alt te&aur sacru al (cripturii, dect cei din Palestina. Bxistena unei colecii de cri n lexandria nu denot cu necesitate c toate acestea erau considerate canonice. Bvreii din diaspora vor"eau doar lim"a greac i nu cunoteau lim"a str"un, motiv din care au inut s ai" la un loc toate crile, i pe cele canonice i pe cele necanonice, dar folositoare pentru viaa religioas, ns ae&area lor n aceeai colecie nu indic n mod necesar i coordonare n autoritate.
0C7

adar, crile necanonice existente n colecia alexandrin erau folosite de evrei datorit mpre-urrilor n care se aflau, originea lor fiind atri"uit curentului elenist nscut n lexandria. Bvreii din diaspora aveau tendina de a pune n acord religia iudaic cu postulatele filo&ofiei profane, ceea ce a dat natere unui amestec religios filo&ofic. ?.@ Canonul Vechiului Testament <n *iserica cre4tin *at fiind c I(cripturaH citat de +ntuitorul Hristos i de autorii noutestamentari a tre"uit negreit s cuprind cele 78 cri sfinte aflate n posesia sinagogii, 3iserica a acceptat fr re&erve canonul preluat din sinagoga iudaic. 4umrul crilor inspirate din (criptura .ec!iului /estament nu este indicat, cu preci&ie, nicieri, nici de +ntuitorul, nici de (f. postoli. Primele veacuri cretine repre&int o perioad de cristali&are a canonului n 3iserica cretin, nici un (inod ecumenic nu se ntrunise ca s !otrasc numrul crilor inspirate, motiv din care unii (f. Prini au folosit n scrierile lor i cri ce nu fac parte din cele 78. )olosind unele sau altele din crile necanonice, (f. Prini nu s%au declarat ns, prin simpla lor utili&are, n favoarea canonicitii lor, ci doar au ales din acestea ceea ce au considerat "un i folositor. +uli autori i cercettori "i"lici nu exclud nici ast&i caracterul inspirat al crilor necanonice, ele avnd o anumit autoritate conferit de faptul c sunt considerate "une i &iditoare de suflet.

0CC

;n sec. I., pro"lema canonului .ec!iului /estament se re&olv definitiv, preci&ndu%se, totodat, raportul dintre crile canonice i cele necanonice. Sinodul din ,aodiceea, anul HOG, !otrte prin can. aK ca n 3iseric, la cult, s nu se foloseasc dect crile canonice, iar n can. OG pre&int numrul i lista crilor canonice, identice cu cele actuale. ;n anul 7>7, (f. tanasie cel +are n 7Epistola estiv HK4 menionea& cele 78 cri i preci&ea& raportul valoric existent ntre crile necanonice #anag!inoscomena '"une de citit$ i cele canonice, artnd importan practic i autoritatea fiecrei categorii i sta"ilind principiile prin care se deose"esc. 7Constituiile -postolice4, compuse din diferite i&voare pe la sfritul sec. I. sau nceputul sec. ., expun, n partea a III%a, C6 canoane apostolice, considerate ca fiind decretate de (f. postoli, i recunoscute de (inodul /rullan #>8=$. ;n can. Ba se gsete catalogul crilor .ec!iului /estament. ?.C Istoria canonului Vechiului Testament <n tim!urile noastre 3iserica 1rtodox pstrea& punctul de vedere tradiional, considernd canonice cele 78 cri recunoscute, fr controverse, de cei mai de seam repre&entani ai nvturii +ntuitorului Hristos. ?a apariia protestantismului, 3iserica 1rtodox a tre"uit s%i defineasc i ea, din nou, canonul. cest lucru a fost reali&at prin civa patriar!i ecumenici. ;n Mrturisirile de credin pu"licate de +itrofan 2ritopolos i 2!iril ?ucaris, n sec. N.II, sunt enumerate,
0C8

drept canonice i autentice, == cri, iar despre crile necanonice #anag!inoscomena$ se afirm c nu tre"uie respinse deoarece conin precepte morale i sunt demne de laud. 2ele 78 cri canonice pe care le avem ast&i erau, la vremea aceea, comprimate n == cri. 2!iril ?ucaris spunea c, n conformitate cu cele !otrte la (inodul din ?aodiceea, crile anag!inoscomena nu tre"uiesc socotite apocrife. #``$ 3iserica 1rtodox ,omna respect tradiia rsritean i pstrea& crile anag!inoscomena n (fnta (criptur, considerndu%le 7 olositoare i !iditoare de su let4, deoarece 7sunt pline de nelepciune du$ovniceasc i de aceea ?iserica le olosete, pe unele din ele, c$iar la s intele sluj*e4. ;n 3iserica romano%catolic, canonul .ec!iului /estament a fost fixat de ctre )er. ugustin. *ei nu au lipsit anumite discuii n "a&a crilor necanonice, autoritatea )er. ugustin a fost mereu invocat spre a com"ate orice opinie radical. ,omano%catolicii numesc cele 78 cri considerate canonice de ortodoci, protocanonice i pe cele anag!inoscomena, deuterocanonice. ;n 3iserica Protestant, crile necanonice au fost pstrate de marii reformatori i ae&ate ntr%un apendice #epilog$. ?a confesiunile protestante, actualmente, oficial, cele 78 cri ale canonului se numesc cri canonice, cele necanonice se numesc apocrife, iar apocrifele noastre se numesc pseudoepigrafe. ceasta se petrece datorit faptului c li"ertatea contiinei, spun ei, este cea care permite
080

fiecruia s se pronune asupra canonicitii unei cri, iar aceast li"ertate le spune lor c acele cri nu sunt inspirate. ;n 3iserica nglican, crile anag!inoscomena sunt declarate ca avnd o valoare instructiv%moral, dar nefolositoare pentru demonstrarea dogmelor. ;n (ocietatea 3ritanic 3i"lic, fondat la ?ondra n 0C09, s%a reuit ca, prin insistenele pres"iterilor, dup lungi dispute, crile anag!inoscomena s fie scoase din ediiile 3i"liei. 3isericile vec!i5 armean, copt, etiopian etc. au pstrat n canon i crile anag!inoscomena. ?.D Caracterul ins!irat al S+intei Scri!turi (fnta (criptur este sfnt i canonic, adic normativ i infaili"il pentru credin i moral, datorit inspiraiei divine care st la "a&a alctuirii ei. (fnta (criptur este de origine divin, deci unic i extraordinar, ea fiind 7Cuv%ntul lui )umne!eu4. )aptul inspiraiei este un fapt supranatural i poate fi cunoscut personal doar prin descoperire dumne&eiasc. I&voarele ,evelaiei divine sunt (fnta (criptur i (fnta /radiie. ;nvtura de credin a 3isericii cu privire la caracterul inspirat al (cripturii este "a&at pe ,evelaia divin. *ove&i pentru caracterul inspirat al .ec!iului /estament avem att n .ec!iul /estament, ct i n 4oul /estament #mult mai explicite$, precum i n tradiia iudaic i n cea cretin. stfel5 a$ 4umeroase texte scripturistice din .ec!iul /estament menionea& aciunea divin asupra autorilor sfini, acetia mrturisind c au scris din im"old i clu&ire divin. *in
080

aceste mrturisiri reiese, cu eviden, c autorii respectivi sunt doar trimiii speciali ai lui *umne&eu, 7&ura Sa4 ctre oameni, cele rostite de ei nu provin din cugetare proprie, ci exprim mesa-ul divin transmis lor spre a%l face cunoscut oamenilor. 4u se poate o"iecta c, autorii sfini ?%ar fi luat pe *umne&eu ca autor al spuselor lor, dintr%un interes propriu, cci este tiut c misiunea profetic nu a fost niciodat uoar sau renta"il, profeii sfrind, adesea, ru, datorit oamenilor care nu i%au neles. ctivitatea profetic expunea la privaiuni, umiline, suferine i prigoane, motiv din care unii profei c!iar au ncercat s scape de misiune #ex. Iona, Ieremia$. 4ici o"iecia conform creia dovedirea caracterului inspirat al (fintei (cripturi prin nsi (fnta (criptur ar fi sofism, nu este fondat. sta pentru c (fnta (criptur are o du"l autoritate5 divin i uman. Prin autoritatea ei uman se poate dovedi autoritatea ei divin fr a comite sofism. utoritatea uman este incontesta"il, autorii inspirai sunt persona-e istorice, demne de cre&are, autentice. cetia au afirmat despre ei c sunt Itrimiii lui *umne&euH i c Iprin ei vor"ete *umne&euH, afirmaie pe care o ntreau cu minuni i profeii, a cror svrire nu era n puterea lor, ci n puterea lui *umne&eu. adar, cele scrise n (criptur tre"uie s le credem pentru deplina ei autoritate uman, deci i faptul c autorii ei vor"esc din inspiraie divin. "$ 4oul /estament mrturisete i el caracterul inspirat al .ec!iului /estament. ;nsui +ntuitorul Hristos afirm nu doar caracterul profetic ci i pe cel inspirat, spunnd c prin (criptura .ec!iului /estament a vor"it *umne&eu sau *u!ul *omnului. (finii Bvang!eliti atest faptul c
08=

profeiile ./ au fost inspirate de *umne&eu, iar (f. p. Pavel afirm, n termeni fr ec!ivoc, caracterul inspirat al ntregii (cripturi5 7Toat Scriptura este insu lat de )umne!eu...4 0J Tim H, AO1 c$ /radiia iudaic mrturisete i ea caracterul inspirat al .ec!iului /estament, scriitorii iudei din sec. I d.Hr. #Iosif )laviu, )ilon din lexandria$, scrierile ra"inilor i /almudul oferind dove&i clare n acest sens. d$ /radiia cretin afirm caracterul inspirat al .ec!iului /estament, fapt remarcat nc din sec. I d.Hr. Prinii "isericeti din aceast perioad folosesc anumite formule pentru a introduce citrile "i"lice5 7Scris este4, 7Scriptura !ice4, 7)omnul !ice4, 7Spiritul pro etic !ice4. ;n cele mai multe ca&uri, nici nu mai amintesc autorul omenesc sau titlul crii, dovad c ei nu se "a&au pe autoritatea uman a (cripturii, ci pe autoritatea divin, conferit de caracterul ei inspirat. Jlterior, ali (fini Prini spun c (criptura este 7"lustraie divin4 #*ionisie reopagitul$, 7Manuscrisul lui )umne!eu4 #)er. ugustin$, 7Scrisoarea pe care )umne!eu a trimis#o pturilor sale4 #(f. Arigorie cel +are$, 7C$itara la care c%nt )umne!eu4 #(f. Iustin$. /oate aceste epitete arat, cu eviden, credina lor categoric n caracterul inspirat al (fintei (cripturi. ?.E /o6iunea de 9in pira;ie: (fnta (criptur este re&ultatul cola"orrii a dou cau&e5 *umne&eu i omul. utorul principal al (cripturii este *umne&eu, iar omul este autorul secundar #cau&a secundara sau instrumental$.

087

,ucrarea prin care )umne!eu a activat pe autor la scrierea crilor s inte se numete inspiraie. )a&ele inspiraiei5 a. ndemnul prin care *umne&eu i determin pe oameni la mplinirea voinei (ale: ". mprtirea sau descoperirea lucrurilor care tre"uie comunicate: c. asistena divin sau ferirea de greeli pn la atingerea scopului: ceste trei fa&e sunt eseniale, n afar lor, (criptura nu poate fi numit I2uvntul lui *umne&euH. ;ndemnul este de la *umne&eu i el face ca (criptura s fie de origine divin, comunicarea determin caracterul inspirat al cuprinsului, iar asistena continu face ca scrierea autorului ales s redea fidel i infaili"il ceea ce *umne&eu vrea. stfel, inspiraia divin este in luena )u$ului S %nt asupra autorului uman, care cuprinde n sine ndemnul de a scrie, sprijinirea i erirea de &reeli i comunicarea unor revelaii po!itive n timpul scrierii. adar, *umne&eu este autorul principal, iar omul este autorul secundar, instrumentul care transpune pe nelesul semenilor ceea ce vrea *umne&eu. *e aceea, crile sfinte au o du"l autoritate5 divin K"a&at pe inspiraieK i uman Kautorii sfini sunt demni de cre&are. Inspiraia "i"lic este posi"il att din partea lui *umne&eu, ct i din partea omului. Ba este nu doar posi"il, ci i a"solut necesar, cci repre&int singura modalitate de a comunica adevrurile religioase i morale alterate prin cdere, adevruri la cunotina crora omul c&ut se afl n imposi"ilitate de a a-unge pe cale natural, dar care i sunt indispensa"ile pentru mntuire.
089

(e poate vor"i despre o inspiraie po&itiv #*umne&eu descoper po&itiv adevrurile$ i o inspiraie negativ #aciunea inspiratoare a lui *umne&eu se mrginete la asistena continu a autorului, n cursul scrierii, cu scopul de a%l feri de greeal$. *arul inspiraiei nu a fost oferit de *umne&eu oamenilor pentru interes personal, ci pentru a lucra conform voinei divine. *arul inspiraiei nici nu presupune sfinenia anterioar n omul ales, nici nu i aduce sfinenia. 2ineva poate fi sfnt fr a avea darul inspiraiei, dup cum poate avea darul inspiraiei i s fie pctos. Inspiraia nu are un caracter permanent, ci durea& pn ce scopul divin este atins. Persoana inspirat nu tre"uie s fie neaprat contient de darul inspiraiei. 2ineva poate fi inspirat c!iar i atunci cnd crede c lucrea& dup cau&e sau oca&ii n aparen naturale. ?.( $-tensiunea ins!ira6iei Inspiraia divin nu suprim, ci nal individualitatea autorului sacru, care conlucrea& li"er i contient cu !arul *u!ului (fnt. ;n secolele trecute, ncepnd cu apariia protestantismului, s%au fcut dou greeli n ceea ce privete extensiunea inspiraiei5 . s%a susinut in pira;ia 1erbal conform creia aciunea divin asupra autorului sfnt merge att de departe, nct *umne&eu i dictea& cuvnt cu cuvnt tot ceea ce scrie: ceast po&iie a fost adoptat de tanaimii care au alctuit /almudul, dar i de marii reformatori5 ?ut!er,

086

2alvin, Faingli, precum i de mai muli autori apuseni vec!i i noi. +ai recent, este avansat o alt teorie5 textele scripturistice sunt de origine divin deoarece eman de la o persoan care, prin darul inspiraiei, a fost ridicat la ordinea supranatural. *in aceast teorie re&ult c textul inspirat este doar textul autograf, iar apografele i traducerile i pierd caracterul inspirat. (usintorii inspiraiei ver"ale nu pot explica ns diferenele stilistice i fra&eologice existente ntre diferii autori, nici variantele aprute n reproducerea acelorai cuvinte ale +ntuitorului, cci, conform teoriei lor, *u!ul (fnt nu ar putea s%i inspire n dou sau mai multe feluri pe autorii sfini asupra acelorai idei. +ai mult, din anali&a citatelor .ec!iului /estament redate n 4oul /estament, re&ult ca autorii noutestamentari nu citea& dup textul e"raic, ci dup cel grecesc, sau c!iar din memorie. 3. s%a susinut o in pira;ie local, produs doar asupra locurilor ce vi&ea& aspecte doctrinare, dogmatice i de credin: ;n realitate, inspiraia nu poate fi redus doar la locurile dogmatice, cci tot ceea ce se spune n (criptur este n strns legtur cu aceste locuri. 4u se poate face o delimitare ntre textele cu coninut dogmatic i cele cu coninut profan, tot ceea ce pare istoric i profan fiind, de fapt, clarificarea, lmurirea sau exemplificarea adevrurilor religioase. (f. p. Pavel spune5 7Toat Scriptura este insu lat de )umne!eu...4 0JTim H, AO1, iar 3iserica
08>

mrturisete c toate scrierile canonice sunt integral inspirate. (fnta (criptur este 2artea n care *umne&eu a inspirat totul, lsnd ag!iografului li"ertatea de a%i manifesta stilul literar i specificul gndirii sale. devrul (fintei (cripturi reiese din c!iar caracterul ei inspirat, ea este cuvntul lui *umne&eu, deci n ea nu este greeal, cci *umne&eu nici nu neal, nici nu se las nelat. Infaili"ilitatea (fintei (cripturi este consecina logic a caracterului ei inspirat. /re"uie preci&at c5 a. devrul este cuprins n ntregime doar n textul autograf, deoarece doar el a fost scris su" supraveg!erea imediat a *u!ului (fnt. pografele i traducerile cuprind adevrul numai n msura n care nu se ndeprtea& de textul autograf. ". 2aracterul divin al (fintei (cripturi nu implic cu necesitate ca aceasta s spun totdeauna adevrul a"solut, fiind suficient i adevrul relativ, ea tre"uia scris de oameni i pentru oameni, iar coninutul ei tre"uia s fie inteligi"il pentru acetia. c. 2aracterul (fintei (cripturi nu cere ca scrierile ei s spun totdeauna adevrul o"iectiv, fiind suficient consemnarea c o anumit persoan a spus sau a svrit un anumit lucru. *ac autorul sfnt apro" cuvintele reproduse nseamn c ele sunt un adevr a"solut, dac nu, nseamn c ele sunt false, iar dac nici nu le apro", nici nu le de&apro", adevrul cuvintelor reproduse rmne n seama i&vorului citat, (criptura rmnnd veridic doar n relatarea lor #adevrul istoric$ ceea ce este suficient pentru mntuirea oamenilor.

087

III Istoria te-tului biblic

@.> Integritatea te-tului biblic ;ntre"area care se pune este5 te=tul *i*lic s#a pstrat inte&ral2 ;n ca&ul unui rspuns negativ, autoritatea lui este periclitat. /extul "i"lic are o vec!ime de cteva mii de ani, timp n care el a fost citit, studiat, transcris, multiplicat, tradus n diferite lim"i, apoi c!iar tiprit. ;n cursul veacurilor el a fost pentru unii o"iect de veneraie, pentru alii de critic, a fost tlmcit i rstlmcit. /oate acestea s%au soldat cu consecine asupra textului nsui. Pentru credincioi, autoritatea divin a (fintei (cripturi este incontesta"il, dar n aceast carte sfnt tre"uie fcut distincie ntre elementul esenial divin 0do&matic1 i elementul ormal omenesc 0ver*al1. .or"im, deci, despre o du"l integritate5 a. material sau do&matic: ". ormal, critic sau ver*al: Pstrarea integritii dogmatice nu implic cu necesitate i pstrarea integritii ver"ale. devrul dogmatic poate fi exprimat, fr modificare intrinsec, n mai multe forme. Integritatea dogmatic este esenial, deoarece ea este cuprins n scopul (cripturii, care este acela de a comunica oamenilor adevruri supranaturale. supra integritii dogmatice sau materiale ne putem documenta pe cale istoric, iar acest demers se reali&ea& prin5 a. compararea recen&iilor textului original: ". compararea textelor traducerilor vec!i cu cele ale traducerilor actuale:

08C

c.

compararea citatelor folosite de (finii Prini n scrierile lor cu textul de a&i: ,e&ultatul acestei triple verificri este acela c, dei ntre diferitele recen&ii exist deose"iri sau variante, acestea sunt deose"iri pur formale, care nu ating cu nimic integritatea dogmatic. ;n conclu&ie, integritatea dogmatic s%a pstrat, ns cea ver"al nu a fost cu putin s se pstre&e, fie din cau&a mpre-urrilor istorice, fie datorit imperfeciunii umane. ?ipsa de atenie, erorile de v& sau au& ale copitilor, evoluia literar a lim"ii #e"raic sau greac$, intenia de a nlocui, pentru o aparent claritate, cuvintele, sc!im"rile intenionate etc. sunt tot attea cau&e care au condus la apariia deose"irilor ver"ale de text. 2ritica textului este c!emat s aleag dintre variantele existente pe cele mai pro"a"il autentice, deci pe cele mai apropiate de autografele scriitorilor inspirai. /extul .ec!iului /estament are o du"l recen&ie5 e"raic i greac, am"ele socotite autentice. *in punct de vedere critic religios, am"ele texte au autoritate. /extul grecesc i revendic autoritatea pe temeiuri critice i pe faptul c s%a aflat n u& permanent n 3iseric. Bl a fost utili&at de autorii noutestamentari i de scriitorii "isericeti.

@.? 5imba original a cr6ilor Vechiului Testament 2rile canonice ale .ec!iului /estament au fost scrise n e"raica "i"lic, excepie cteva fragmente scrise n aramaic #Ieremia 00, 00: *aniel =, 9%7, =C: B&dra 9, 7%>, 0C: 7, 00%=C$.

088

B"raica vec!e #"i"lic$ este lim"a vor"it de vraam i descendenii si pn la exilul "a"ilonic. vraam a venit, la c!emarea *omnului, din cetatea Jr, din 2aldeea, n 2anaan, iar aici a gsit o populaie de origine semitic #tri"uri descendente din (em$. ?im"a semitic era lim"a comun tuturor locuitorilor din 2anaan, c!iar dac acetia fceau parte din tri"uri diferite. Pentateu!ul este cea dinti carte scris n lim"a e"raic i, pn la scrierea sa, aceast lim" a atins un anumit grad de de&voltare, pentru ca ulterior, s nu mai cunoasc o evoluie nsemnat, ntre lim"a Pentateu!ului i lim"a documentelor din timpul lui (olomon #sec. N .Hr. K moment de nflorire a literaturii e"raice$ existnd foarte mici deose"iri. ;ncepnd cu exilul "a"ilonic, e"raica vec!e ncetea& a mai fi n u&, deoarece evreii au adoptat n exil lim"a aramaic. ramaica este o lim" tot de origine semitic, cea mai apropiat de lim"a e"raic dintre toate dialectele semitice, ea fiind vor"it pe o larg suprafa a siei +ici i c!iar spre &ona "a&inului /igrului i Bufratului. ?im"a aramaic s%a vor"it n toate provinciile de la vest de Bufrat, fiind vor"it inclusiv de aramei #sirienii antici$. ceasta era lim"a vor"it n mod curent de poporul iudeu n timpul +ntuitorului. 2aracteristic lim"ii aramaice este Iscrierea ptratH, care s%a format din scrierea fenician, cu care au fost scrise i autografele .ec!iului /estament. ?a traducerea (eptuagintei a fost folosit originalul cu scriere fenician. @.@ Istoria 4i autoritatea critic a te-tului ebraic
=00

utografele crilor sfinte s%au pierdut, ast&i existnd doar copii ce reproduc diferite recen&ii de text, provenite de la diferii autori. ,ecen&iile nu sun uniform ntre ele, datorit variaiilor de text, variaii produse de cau&ele amintite. ;n "a&a anali&ei documentelor vec!i, codicilor manuscris, critica textului ncearc resta"ilirea textului original, prin alegerea celei mai pro"a"il autentic variant. .ec!imea unui codice este indicat de semnele critice paleografice. Bxist colecii i liste de codici manuscrii e"raici, cca. 06%0>.000 codici aflai n diferite "i"lioteci ale lumii, unele c!iar particulare, deci critica textului are un "ogat material pentru anali&. *ei exist i unele fragmente mai vec!i, aceti codici sunt, n ma-oritatea lor, de dat recent, cei mai vec!i datnd din sec. IN d.Hr. ceast situaie este re&ultatul faptului c textul e"raic a rmas mult timp exclusiv n posesia iudeilor, iar ei o"inuiau s ard sau s ngroape exemplarele deteriorate, spre a le feri de profanare. /otui, cercetrile critice asupra sc!im"rilor textului i a celor introduse n recen&ii se pot face. ;n perioada post exilic, iudeii au fcut eforturi de conservare a textului sacru i de mpiedicare a coruperii lui. 2rturarii sunt cei care au operat astfel de corecturi, /almudul pre&entnd c!iar paii fcui n direcia resta"ilirii textului original. /re"uie menionat c lim"a e"raic a avut anumite particulariti. stfel, iniial sunetele vocale nu se notau grafic, ci doar consoanele. Jlterior, vocalele se notau cu a-utorul unor semne, numite Ia-uttoare de citireH, care, pe de o parte, se puteau uor sc!im"a, iar pe de alt parte,
=00

pentru acelai sunet sau sunete asemntoare exista un singur semn. )er. Ieronim spune c, n timpul su #sec. I.$, vocali&area se fcea dup voia cititorului sau dup regiune. 4otarea de ast&i a semnelor vocale i a accentelor este opera masoreilor, acest proces nc!eindu%se n sec. .III d.Hr., iar n privina modului de pronunare i de determinare grafic a vocalelor nu a existat, iniial, o conformitate ntre iudei. ;n 3a"ilon vocalele se ae&au deasupra consoanelor, iar n Palestina ele se ae&au su" consoane. /reptat, sistemul intraliniar a fost acceptat, renunndu%se la cele su"liniar i supraliniar. +ultiplele o"servri i reguli referitoare la textul sacru au fost adunate ntr%o colecie numit Masora. *in punct de vedere al etimologiei acestui cuvnt, unii l deduc de la 7sar4:a le&a, iar alii de la 7masar4:a preda, predanie, tradiie. +asora este o lucrare sau o colecie de o"servaii critice textuale, derivate de la diferii autori, din diferite timpuri, cu privire la vocali&area textului e"raic iar fixarea ei n scris este atri"uit colii iudaice din /i"eriada. ?a resta"ilirea critic a textului au contri"uit i punctatorii, ei fiind cei care revi&uiau i ndreptau orice copie a textului, spre a fi conform cu originalul, i ae&au vocalele i accentele #acest lucru l fceau, uneori, i masoreii$. adar, crturarii au fixat textul consonantic, masoreii au determinat accentele i vocali&area, punctatorii au pstrat i sinteti&at lucrrile crturarilor i ale masoreilor.
=0=

*up timpul masoreilor, diferii autori, iudei i cretini, s%au ocupat de critica textual. (o)icii au manu cri e la cr;ile #ec6iului Te tament a. Codicii s ini sau sina&o&ali 2onin textul Pentateu!ului sau al prilor i crilor care se citeau la cult. Bi se pstrea& su" form de suluri din pergament, scrierea fiind calometric, fr vocale i accente. *. Codicii particulari (unt scrii pe pergament sau !rtie, scrierea este calometric sau n sti!uri #ca&ul crilor profetice$, iar semnele vocale sunt pre&ente. /entateu$ul samarinean 2uprinde o recen&ie a Pentateu!ului cu scriere vec!e fenician i are o valoare deose"it n critica textului e"raic. Bl se afl n u& la samarineni pn ast&i i repre&int o dovad a faptului c integritatea de fond a (fintei (cripturi a fost pstrat. (amarinenii s%au nscut din amestecul evreilor rmai n Israel dup deportarea din 7== .Hr., cu colonitii adui aici de asirieni. ,eligia samarinenilor a fost sincretist, cuprin&nd elemente din mo&aism, dar i elemente din cultele idolatre ale colonitilor. *in crile .ec!iului /estament, samarinenii au pstrat doar Pentateu!ul. Pentateu!ul samarinean a fost cunoscut din vec!ime, iar importana lui a fost recunoscut c!iar de 1rigen #sec. III$ i )er. Ieronim. Jlterior, Pentateu!ul samarinean s%a pierdut, el fiind regsit de peregrinul

=07

cretin, Petru della .alle, n anul 0>0>, ntr%o sinagog din *amasc i adus n Buropa. supra originii Pentateu!ului samarinean exist mai multe ipote&e5 (e susine c el ar data din vremea scindrii regatului davidic #sc!isma lui Iero"oam Ksec. N .Hr$. 2ele 00 tri"uri care au alctuit regatul lui Israel, cu capitala n (amaria, aveau nevoie de un cult mo&aic i de cri religioase, importana c&nd asupra /orei. (e mai spune i c samarinenii ar fi do"ndit Pentateu!ul lor de la un preot eli"erat din captivitate de regele asirian sar!adon i trimis n ar. lii sunt de prere c el ar data din timpul sc!ismei lui +anase #sec. . .Hr.$, cnd evreii ntori din captivitatea "a"ilonic au refu&at oferta samarinenilor de a contri"ui la re&idirea templului din Ierusalim. Prima ipote& este cea care se "ucur de o mai mare autoritate, dei sec. N .Hr. pare, totui, prea devreme pentru alctuirea acestei cri de cult, existent de-a n Ierusalim. @.C Traduceri vechi ale Vechiului Testament /raducerile vec!i sunt deose"it de importante pentru critica textual i pentru dovedirea integritii dogmatice a textului sfnt, dat fiind c ele au fost fcute dup o recen&ie a textului original deose"it de recen&ia masoretic pe care o avem ast&i. /raduceri greceti , %eptua.inta

=09

2ea mai vec!e i mai nsemnat traducere a crilor .ec!iului /estament poart numele de (eptuaginta. ceast traducere pre&int att o importana critic, ct i una dogmatic, textul "i"lic fiind apro"at n aceast variant de 3iseric i folosit nc din epoca cretinismului primar. (eptuaginta este o traducere n lim"a greac, dup un original cu caractere feniciene, ce a fost fcut n lexandria n sec. III%II .Hr. Bxist o epistol antic, epistola lui /seudo# -ristea, n care se relatea& c n vremea regelui egiptean, Ptolemeu )iladelful #=C9%=97 .Hr$, a fost dispus traducerea ?egii iudeilor n lim"a greac, spre a fi pstrat n 3i"lioteca regal din lexandria. ;n continuare, se spune ca aceast traducere a fost fcut n 7= &ile, de 7= "r"ai nelepi adui din Ierusalim #cte > din fiecare seminie$, dup un exemplar al ?egi dat de marele ar!iereu din Ierusalim. *ac n antic!itate, epistola a fost considerat autentic, ast&i este dovedit faptul c ea este o plsmuire lipsit de autenticitate. 2u toate c epistola menionat nu este autentic, nu toate faptele pe care le relatea& sunt contestate. stfel, se poate afirma, cu certitudine, c traducerea s%a fcut n sec. III%II .Hr., n lexandria. Ba este cunoscut filo&ofului elenist risto"ul, lui )ilon, Iosif )laviu, Buse"iu, Bpifaniu .a. )aptul c aceast traducere este numit n mod constant -le=andrin de ctre tradiie, denot c locul traducerii a fost lexandria, iar denumirea de Septua&inta 0:cei FG *tr%ni1, indic un numr mare de traductori, dei numrul 70 are doar valoare sim"olic.

=06

/raducerea a fost fcut treptat, s%a nceput cu /ora i, n decurs de aproximativ 0 secol, s%a a-uns la ultima carte a .ec!iului /estament #;nelepciunea lui Isus (ira!$. Ba a fost fcut pentru folosul liturgic ale evreilor din lexandria. Iudeii din diaspora cunoteau doar lim"a greac, motiv din care aveau nevoie de un exemplar al crilor sfinte n aceast lim". +area autoritate a (eptuagintei, recunoscut ca fiind inspirat i la Ierusalim, este datorat credinei n originea ei miraculoas. /reptat, i este atri"uit c!iar caracter divin, pe "a&a unor legende n legtur cu traducerea ei. ;n acest sens, )ilon din lexandria spune c *umne&eu a acionat n mod direct asupra traductorilor, deoarece ei au lucrat n mod separat, dar, cnd i%au pre&entat traducerile, acestea consonau ver"al. *up cderea Ierusalimului #70 d.Hr.$, iudeii, v&nd c (eptuaginta a fost adoptat de cretini i datorit resentimentelor pe care le nutreau fa de tot ce era strin Palestinei, au renunat s mai foloseasc traducerea alexandrin, i c!iar au considerat c textul sacru a fost profanat prin traducerea lui n lim"a greac. (%a a-uns pn acolo nct a fost rnduit o &i anual de post #C /e"et$ pentru pomenirea profanrii textului sfnt. ;n cretinism, autoritatea (eptuagintei a fost crescnd, ea a-ungnd n u& general i exclusiv. )er. ugustin i ,ufin c!iar s%au suprat pe )er. Ieronim care a fcut traducerea .ulgatei dup un original e"raic. )er. ugustin era nelmurit cu privire la ce anume nu gsete "un Ieronim n textul alexandrin, din moment ce +ntuitorul i (f. postoli l%au folosit. *e altfel, cu

=0>

excepia traducerii siriene %Pesc!itto, toate traducerile vec!i au fost fcute dup textul (eptuagintei. *at fiind c (eptuaginta se "ucura de o att de mare apreciere n rndul cretinilor, acetia negli-au diferenele existente ntre aceasta i textul e"raic, considerndu%le opera unor iudei falsificatori, n timp ce iudeii acu&au folosirea textului alexandrin, pe care l socoteau o traducere greit. ;n primele veacuri cretine, (eptuaginta a fost intens multiplicat, aciune ce s%a soldat cu apariia diferenelor de text ntre recen&ii. Ble au fost urmarea negli-enei celor care au copiat, a dorinei de a nlocui unele expresii e"raice etc. *eose"irile evidente ntre (eptuaginta i textul e"raic, de&acordul cu traduceri aprute ulterior, precum i acu&aia adus cretinilor c au falsificat textul sfnt au impus, cu necesitate, ndreptarea greelilor aprute n textul ei. 1pera de corectare a textului (eptuagintei a fost fcut de 1rigen #sec. III$, conductorul colii cate!etice din lexandria. Bl a adunat toate traducerile existente la acea dat i a compus o oper monumental ce poart numele de E=apla. E=apla este o lucrare n ase coloane #de aici i numirea de E=apla$ reproducnd textul "i"lic n ase coloane paralele5 Coloana A' textul e"raic cu caractere e"raice: Coloana J' textul e"raic cu litere greceti: Coloana H' textul traducerii lui c!illa: Coloana I' textul traducerii lui (imma!: Coloana a' textul (eptuagintei: Coloana O' textul traducerii lui /eodotion:
=07

1rigen a fcut o munc impresionant, avnd intenia de a arta autoritatea (eptuagintei, adic a dovedi c textul ei nu a fost falsificat, precum i a evidenia -usteea unor corecturi n textul a-uns pn la el. ;n coloana (eptuagintei, 1rigen face o"servaiile critice, prin ae&area de semne critice folosite n vremea sa. 1pera re&ultat avea dimensiuni foarte mari #60 volume$ i a fost ae&at n "i"lioteca (f. Pamfil din 2e&areea, fiind distrus, aa cum se crede, n incendiul provocat cu oca&ia cuceririi oraului de ctre ma!omedani, n anul >7C. *in cau&a dimensiunilor sale, Bxapla nu a fost, pro"a"il, niciodat copiat n ntregime. 2oloana (eptuagintei cu semnele critice a fost copiat, din iniiativa lui Buse"iu i Pamfil, i apoi s%a rspndit n 3iseric, fiind cunoscut su" numele de recen!ia e=aplar. )ragmente din ea au a-uns pn la noi, pstrndu%se n unii codici mai vec!i. /extul exaplar al (eptuagintei a cunoscut, la rndul su, multiple transcrieri, aprnd, cu timpul, diferite variante. ,evi&uirea textului (eptuagintei este i ast&i o preocupare a anumitor cercettori. /re"uie spus c, textul (eptuagintei este socotit ca avnd deplin autoritate dogmatic, totui, cel mai apropiat de textul original e"raic este cel masoretic. colo unde textul (eptuagintei concord cu textul samarinean i, eventual, cu alte traduceri mai vec!i, se prefer (eptuaginta textului masoretic. 2ele mai vec!i manuscrise care ne%au pstrat textul (eptuagintei sunt5

=0C

Codicele Catican, scris pe la -umtatea sec. I., n lexandria, este cel mai mare codice manuscris al .ec!iului /estament. Bl red o recen&ie a (eptuagintei fcut mai nainte de timpul lui 1rigen i cunoscut su" numele de recen&ia vulgar anteorigenian. Codicele -le=andrin, tot din sec. I., druit de 2!iril ?ucaris, n 0>=C, regelui engle& 2arol I, se pstrea& la +u&eul 4aional din ?ondra. Codicele Sinaitic, tot din sec. I., a fost descoperit de 2. /isc!endorf la +nstirea (f. Bcaterina din +untele (inai, n 0C69, i se afl n pre&ent la ?ondra. Codicele E rem drescriptus, din sec. ., cuprinde fragmente din .ec!iul /estament i se afl actualmente la Paris. *ei au respins (eptuaginta, evreii aveau nevoie de traduceri n lim"a greac, pentru cei aflai n diaspora. *in acest motiv, au fost fcute mai multe ncercri de traducere a .ec!iului /estament n lim"a greac, traduceri care, potrivit dorinei iudeilor, s fie mai conforme cu textul e"raic. a. Tra)ucerea lui Ac6illa /raducerea lui c!illa este, din punct de vedere critic, cea mai nsemnat. c!illa a fost un pgn ncretinat, originar din Pont. ;mpratul drian #sec. II$ i ncredinea& sarcina de a supraveg!ea lucrrile de reconstrucie a Ierusalimului. ici nva e"raica, iar ulterior a-unge n conflict cu 3iserica i este excomunicat. *in r&"unare, el trece la iudaism. c!illa reali&ea& o traducere a .ec!iului /estament dus pn la servilism, pe care iudeii, din

=08

tendin polemic fa de cretinism, o adopt n locul (eptuagintei. /raducerea sa este oarecum apreciat de 1rigen, )er. Ieronim, Bpifaniu .a., iar critica modern constat c c!illa este cel mai "un martor n materie de lexicografie i etimologie. *ac din punct de vedere literar traducerea lui c!illa e fr valoare, din punct de vedere al criticii textului sacru ea este un mi-loc excelent pentru cunoaterea textului e"raic din sec. II d.Hr., precum i o dovad istoric pentru pstrarea integritii textului original, artnd indirect i valoarea critic a textului masoretic. *in aceast traducere ni s%au pstrat doar cteva fragmente la scriitorii vec!i. b. Tra)ucerea lui %imma6 (imma! a trit n a doua -umtate a sec. II d.Hr., n timpul mpratului +arc ureliu. *up Bpifaniu, (imma! a fost un samarinean care a trecut la iudaism, iar dup Buse"iu i )er. Ieronim, a fost e"ionit. (imma! este un foarte "un cunosctor al lim"ilor e"raic i greac, el face o traducere elegant, su" aspectul lim"ii, ce l arat mereu preocupat de cutarea i redarea sensului, aa nct pe alocuri a-unge la parafra&are. 4umele proprii e"raice le transcrie literar n grecete. Bvit antropomorfismele. lturi de (eptuaginta i .ulgata, traducerea lui (imma! este socotit ast&i ca fiind cea mai "un dup un original e"raic. /raducerea s%a pstrat numai n fragmente. Tra)ucerea lui Teo)otion
=00

c.

*atele despre /eodotion sunt puine i contradictorii, astfel, unii spun c era originar din Pont, (f. Irineu spune c din Bfes, alii c era marcionit, iar dup Ieronim era e"ionit, cert fiind doar faptul c i%a fcut traducerea prin anii 0C0%0C7 d.Hr., n timpul mpratului 2ommodus. /raductorul ine calea de mi-loc ntre servilismul lui c!illa i traducerea li"er a lui (imma!, aa nct, ast&i, opera sa este socotit mai mult o revi&uire a (eptuagintei, dect o traducere propriu%&is. /raducerea lui /eodotion este prima traducere n a crei componen sunt incluse i crile anag!inoscomena. Ba este traducerea favorit a lui 1rigen, ceea ce lipsea (eptuagintei el prefernd s ia de la /eodotion. 3iserica a nlocuit cartea lui *aniel din traducerea (eptuagintei #care coninea multe greeli$ cu cea a lui /eodotion. (e tie c au mai fost fcute i alte traduceri ale .ec!iului /estament n lim"a greac, prin vremea lui 1rigen, dar fr a se cunoate cu exactitate autorii lor. *. Targumele sau !ara+razele aramaice /argumele sunt traduceri li"ere care s%au nscut dintr%o necesitate practic5 n ro"ia "a"ilonic evreii au nceput s uite lim"a e"raic i s adopte, n vor"irea curent, lim"a aramaic. cest proces de nlocuire a lim"ii materne cu lim"a aramaic, declanat n 3a"ilon, s%a dovedit a fi ndelungat dar ireversi"il, a-ungndu%se ca n vremea +ntuitorului ntreg poporul iudeu s vor"easc aramaica.
=00

2um n adunrile cultice aveau loc citiri din textul sacru scris n lim"a e"raic, asculttorii erau n situaia de a nu mai nelege cele citite. *e aici nevoia stringent de a traduce textul sfnt n lim"a aramaic. 4oile apariii, numite targume, nu sunt traduceri propriu%&ise, ci parafra&ri ale textului e"raic n aramaic. Bxpunerile au fost mai nti orale, a"ia dup aceea fiind fixate n scris. 2ele mai vec!i targume datea& din sec. I d.Hr. i sunt mult mai puin "ogate dect originalul, adesea m"rcnd caracter de $alaga #expunere cu caracter -uridic n legtur cu legea$, $a&ad #expunere tiinific$ sau midra #expunere cu caracter religios i moral%instructiv$ i fiind, pe alocuri, adevrate comentarii. 2ele mai importante targume sunt5 a. Tar.umul <n=elo *atea& din sec. I%II d.Hr., a fost compus n Palestina, dar adoptat de coala ra"inic din 3a"ilon, care i% a dat forma actual. 2uprinde Pentateu!ul i, spre deose"ire de celelalte urmrete destul de strict textul, putnd fi considerat, ntr%o oarecare msur, c!iar o traducere. /argumul 1nc!elos are masor proprie, ceea ce denot c el s%a "ucurat de o mare autoritate. /almudul spune c traductorul ar fi fost discipolul lui Aamaliel. +ai nou, se crede c 1nc!elos ar fi aceeai persoan cu c!illa. b. Tar.umul lui !onatan ben U*iel cest targum i%a primit forma definitiv n sec. .. 2uprinde profeii anteriori i posteriori, i este mai puin riguros n urmrirea textului "i"lic dect targumul lui 1nMelos. /almudul "a"ilonian spune c autorul ar fi fost
=0=

discipol al lui Hilel. *in cuprins nu lipsesc i unele fa"ule ra"inice. c. Tar.umul 3 eu)o-!onatan sau !eru>alimi ! cest targum cuprinde Pentateu!ul i are un caracter preponderent !agadic. ;ntlnim numeroase fa"ule ra"inice i multe greeli. ?im"a este impregnat de neologisme greceti, latineti i persane. utorul face amintire de 2onstantinopol, de turci i de longo"ar&i. ). Tar.umul !eru>alimi !! 2uprinde fragmente din Pentateu!, iar su" aspect lingvistic este asemntor cu Ierualimi I. (e pare c datea& din sec. .III. /argumele, cu excepia targumului 1nMelos, nu au valoare su" aspectul criticii textului original. /otui, ele contri"uie ntr%o oarecare msur la dovedirea pstrrii integritii dogmatice a textului "i"lic i dau informaii asupra modului n care se fcea exege&a iudaic. C. Traduceri latine ,spndirea cretinismului la popoarele latine a adus necesitatea traducerii (fintei (cripturi n lim"a latin. a. !tala 2nd anume a fost fcut prima traducere n latin, nu se tie cu exactitate, dar n sec. II d.Hr. exista, cu certitudine, o astfel de traducere. 4umirea de Itala dat acestei traduceri vec!i de )er. ugustin, a rmas comun pn ast&i. 2ei mai muli autori consider c locul traducerii a fost frica proconsular, nu Italia, deoarece n Italia se vor"ea destul de mult lim"a greac #n sec. I i II greaca a fost lim"a "isericeasc$, deci nu se impunea cu necesitate o traducere latin pentru adunrile cultice.
=07

;n sec. III existau de-a mai multe variante, dar )er. ugustin menionea& Itala ca fiind o traducere fcut cu mai mult pricepere. ;n fapt, Itala era o colecie de texte traduse de diferii autori, iar lim"a era latina vulgar vor"it n sec. I%II. b. #ul.ata /reptat, apar mai multe variante de text, motiv din care, n anul 7C=, papa *amasus i ncredinea& )er. Ieronim sarcina de a face o nou traducere. Ieronim traduce, mai nti, (f. Bvang!elii, apoi celelalte cri ale 4oului /estament, i a"ia apoi trece la crile .ec!iului /estament, folosind Bxapla lui 1rigen i g!idndu%se dup (eptuaginta. *ei criticat de contemporanii si, )er. ugustin i ,ufin, )er. Ieronim se apleac cu deose"ire asupra textului e"raic. Ieronim a nceput traducerea .ec!iului /estament n anul 780 i o va termina 06 ani mai tr&iu. ?ucrarea este nceput n Italia i continuat n 3etleem. +ai nti, el a tradus Psaltirea. 2rile necanonice le%a preluat dintr%o vec!e traducere latin, excepie cartea Iuditei, care este tradus dup un original e"raic. /raductorul lucrea& extrem de repede5 traduce cartea /o"it ntr%o singur &i, cartea Iuditei ntr%o noapte, iar cele trei cri ale lui (olomon n trei &ile. 1pera re&ultat a primit numele de .ulgata, datorit faptului c a fost scris n latina vulgar. ;n sec. .III, .ulgata era n u& general i exclusiv, n pus. 2ritica textual actual consider .ulgata ca fiind o traducere n general fidel i exact. *esigur, nu lipsesc nici greelile, datorate fie vite&ei de traducere, fie caracteristicilor textului e"raic folosit. 2a i celelalte cri
=09

de larg circulaie, .ulgata a cunoscut numeroase multiplicri, iar prin desele copieri au re&ultat mai multe variante. ;n sec. .III are loc prima aciune de curire a textului .ulgatei, iar revi&uirea a fost normativ pn n sec. NIII, cnd se constituie corporaii de nvai i apar c!iar ordine mona!ale care se ocupau cu corectoria "i"lic. 2ele mai nsemnate corectorii au fost cele ale "enedictinilor, franciscanilor, cea a Jniversitii (or"ona, a .aticanului .a. Pn la noi au a-uns peste C.000 manuscrise ale .ulgatei, cele mai vec!i datnd din sec. .I. D. Traduceri siriene ?im"a sirian este o ramur a tulpinii semito% aramaice, aramaica oriental fiind lim"a vor"it de sirieni. ;n (iria, credina cretin a ptruns nc din epoca apostolic. Prima traducere sirian este Pesc!itto #pesc$itto:simplu, vul&ar, comun1, denumirea fiind, de fapt, aplicat n sec. .III. *ata exact a acestei traduceri nu se poate preci&a, cert este c ea era n u& general n (iria secolului II #este folosit de scriitorii vec!i sirieni, faates i (f. Bfrem (irul, iar +eliton de (ardes pare s o fi cunoscut i el$. /raducerea se pare c a fost fcut n Bdesa, centru de cultur cretin n acel timp, iar stilurile diferite ale crilor conduc la conclu&ia c au existat mai muli traductori, pro"a"il iudeo%cretini. ?a "a&a traducerii a stat un text e"raic, diferit de cel pe care l avem a&i, dar n esen identic cu cel masoretic. Pesc!itto este o traducere fidel, dar nu servil, cuprinde att crile canonice ct i pe cele necanonice, iar traducerea .ec!iului /estament a premers traducerii
=06

4oului /estament, fapt dovedit de pasa-ele din .ec!iul /estament ce sunt reproduse n 4oul /estament, dup Pesc!itto. 2el mai vec!i codice care pstrea& Pesc!itto este codicele m"ro&ian, datnd din sec. .I, i aflat n pre&ent la +ilano. ;n sec. .I, episcopul iaco"it )iloxen din +a""urg solicit o nou traducere a (fintei (cripturi, dup (eptuaginta, deoarece Pesc!itto era ntre"uinat de sirienii ortodoci. 1pera re&ultat este cunoscut su" numele de traducerea ilo=enian i este foarte valoroas pentru studiul i reconstituirea textului exaplar origenian, deoarece traducerea .ec!iului /estament a fost fcut dup recen&ia exaplar. $. Traduceri co!te sau egi!tene ?im"a copt este lim"a format din vec!ea egiptean, care este repre&entat prin scrierea demotic. 2opii prsesc aceast scriere i trec la alfa"etul grecesc, datorit faptului c ea se nvec!ise fiind u&itat vreme de mai multe secole de vec!ii egipteni. ?im"a copt cunoate cinci dialecte #sa!idic sau te"an, "o!airic sau memfitic, faiumic, memfitic propriu%&is, acmimic$, care s%au aflat n u& concomitent, dar care, treptat, au fost nlocuite cu lim"a ara", ca urmare a inva&iei ma!omedanilor. ?im"a copt se pstrea& i ast&i, ns doar ca lim"a n 3iserica 2opt. ;n aceast lim" au fost fcute mai multe traduceri ale .ec!iului i 4oului /estament, cele mai nsemnate fiind n dialectele sa!idic i "o!airic, ns nici un codice nu ne%a pstrat aceste traduceri n ntregime. /impul n care au fost fcute nu poate fi determinat cu preci&ie, presupunndu%se doar c nceputul ar fi cndva
=0>

n a doua -umtate a sec. II, sau, mai tr&iu, n prima -umtate a sec. III. *atorit faptului c ma-oritatea clugrilor din Bgipt nu cunoteau dect lim"a copt, este de presupus c, n sec. III, exista o traducere a (fintei (cripturi n aceast lim" i c ea era n u& general acolo unde se vor"ea aceast lim". ,. Traducerea armean 3iserica armean a folosit, iniial, lim"a sirian n cult. Prima traducere a (fintei (cripturi n lim"a armean a fost fcut n sec. ., de ctre patriar!ul Isaac, a-utat de +esro", inventatorul alfa"etului aramean. /raducerea a fost fcut dup Pesc!itto, cci armenii nu aveau nici oameni "uni cunosctori de lim" greac, nici codici greceti. "ia dup sinodul din Bfes #970$, patriar!ul Isaac primete un exemplar al textului grecesc i doi nvcei din lexandria, cu a-utorul crora va fi fcut o nou traducere, de aceast dat dup textul exaplar al (eptuagintei. 0. Traducerea georgian ;ncretinarea georgienilor s%a fcut prin intermediul vecinilor armeni, n sec. I., tot atunci ei primind i (criptura. 1 tradiie armean spune c +esro" este cel care a introdus alfa"etul armean i la georgieni, tot el ar fi tradus n georgian (f. (criptur. 2el mai pro"a"il, prima traducere a fost fcut n sec. .%.I, dup un text grecesc. A. Traducerea gotic Bpiscopul got Jlfila #700%7C0$ este traductorul (fintei (cripturi n lim"a gotic, anterior el alctuind alfa"etul gotic din litere greceti i latine. (f. Ioan Hrisostom a cunoscut 3i"lia lui Jlfila.
=07

Jlfila a fost cretin, iar mai apoi a trecut la arianism. 4u se poate preci&a dac traducerea (cripturii a fcut%o nainte sau dup m"riarea credinei ariene, ns fragmentele pstrate nu indic nici o influen arian. /raducerea a avut la "a& textul (eptuagintei i ea este o traducere fidel. I. Traducerea etio!ian ;n Btiopia, vestirea cretinismului s%a fcut de ctre tinerii no"ili )rumeniu i Bdesiu, n sec. I.. )rumeniu a fost !irotonit episcop de ctre (f. tanasie cel +are, iar dup tradiia etiopienilor, el este primul traductor al (f. (cripturi n lim"a etiopian, deci traducerea s%ar fi fcut nc din sec. I.. /otui, modul diferit al traducerii crilor indic existena mai multor traductori, ceea ce nseamn c ea s%a fcut treptat, fiind terminat, cu certitudine, pn sec. .I. .ec!iul /estament din 3i"lia etiopian a fost tradus dup recen&ia alexandrin. 2ei mai vec!i codici n care se pstrea& traducerea etiopian datea& din sec. NIII. ;. Traduceri <n limba rom%n 2el mai vec!i text "i"lic din .ec!iul /estament este 7/saltirea c$eian4, datnd din sec. N.. o traducere destul de ngri-it. ;n anul 0677, apare 7/saltirea lui Coresi4, iar n 06C= meterul @er"an, fiul lui 2oresi, tiprete 7/alia de la 9rtie4. Palia cuprindea primele dou cri din Pentateu!, dar n prefa se spune c s%ar fi tradus toate cele 6 cri ale lui +oise. /ermenul palie este o prescurtare a numirii greceti pentru .ec!iului /estament. /raducerea a avut la "a& originale e"raice, greceti i sr"eti. ;n textul /aliei

=0C

apar, pe alocuri, c!iar mag!iarisme caracteristice romnilor din /ransilvania. ;n anul 0>>0 apare, su" patrona-ul mitropolitului (imion @tefan, 7/saltirea de la ?l&rad4, tradus dup un original e"raic. ?a Jniev n Polonia, apare, n 0>77, 7/saltirea n versuri4 a mitropolitului *osoftei. Principala lucrare de traducere a .ec!iului /estament n lim"a romn este 7?i*lia lui er*an4, anul 0>CC fiind, de fapt, anul n care, pentru prima dat, a fost tiprit n lim"a romna ntreaga (fnta (criptur. /raducerea a fost fcut dup (eptuaginta i repre&int primul document sigur de lim" romn literar, sta"ilit pe nelesul tuturor romnilor. ?i*lia de la ?laj 0AFKa1 este o traducere dup (eptuaginta, ea a fost nceput de episcopul unit Petru Pavel ron, continuat de (amuel +icu 2lain i revi&uit de Ioan 3o", episcopul )graului. 2uprinde att crile canonice i necanonice, ct i unele cri apocrife. Bpiscopul )ilotei tiprete ?i*lia de la ?u!u, n cinci volume, anul 0C69. ;n anul 0C6C este tiprit ?i*lia lui a&una tradus dup (eptuaginta. ?a 3udapesta, su" patrona-ul (ocietii 3i"lice 3ritanice, apare n 0C77, ntreaga (criptur n lim"a romn, fr crile necanonice. ;n anul 0809 este tiprit ntreaga ?i*lie, n ediia (fntului (inod. numite cri din .ec!iul /estament #ndeose"i cele poetice$ au un text greoi. u fost folosite textele romneti existente "a&ate pe (eptuaginta.

=08

;n 087>, din ndemnul i purtarea de gri- a Patriar!ului +iron 2ristea, apare o nou traducere a (cripturii, reali&at de preoii .asile ,adu i Aala Aalaction. /raductorii au folosit textul (eptuagintei. ;n 087C, aceiai traductori fac o traducere a .ec!iului /estament, dup un original e"raic. ;n 0899 apare ?i*lia, adic )umne!eiasca Scriptur, tradus de Patriar!ul 4icodim. /extul este alctuit pe "a&a (eptuagintei, cu a-utorul traducerilor slave, france&e etc. ;n 08>C se tiprete o nou ediie a (fintei (cripturi n romnete, ?i*lia sau S %nta Scriptur, su" patrona-ul Patriar!ului Uustinian: n 087= Ko nou ediie la Mica ?i*lie. ;n 08C= se tiprete o nou ediie a (fintei (cripturi, su" patrona-ul Patriar!ului Iustin.

==0