Relaiile politico-economice Romnia-Frana

Cuprins
Introducere.........................................................................................................................3 Capitolul I...........................................................................................................................6 Les relations economiques entre la France et la Roumanie...........................................6 I.1. Istorique des relations franco-roumaines...................................................................6 I.2. Relaiile economice romno-franceze din perspectiva integrrii la Uniunea uropeana !1""#-1""$%...................................................................................................& 'teva elemente despre cooperarea industrial franco-romn (i perspectivele sale.............................................................................................................................1) I.*. 'adrul economic de desf(urare a relaiilor romno-franceze +n perioada 1""$2##6................................................................................................................................1& I.). ,erspectivele relaiilor economice dup 2##&.........................................................21 Capitolul II.......................................................................................................................24 Relaiile politice romano-franceze n perioada !!" # 2""6........................................24 II.1. Relaiile parlamentare ale Romniei cu -rana......................................................2) II.2. .izite oficiale interstatale romno-franceze..........................................................26 II.2.1. .izita ministrului /ircea 0eoan la ,aris1 $ fe2ruarie1 2##1.........................26 II.2.2. Ion Iliescu +n discuie oficial cu ,re(edintele 3enatului -rancez1 4 noiem2rie 2##1............................................................................................................................2& II.2.*. .izita de lucru a /inistrului de afaceri e5terne +n -rana1 & aprilie1 2##*.....2$ II.2.). ,re(edintele Ion Iliescu +n convor2iri oficiale cu omologul su francez 6acques '7irac1 2) noiem2rie 2##*...........................................................................2$ II.2.4. ,remierul 8drian 9stase1 +n vizit de lucru +n -rana1 *# aprilie 2##).........2" II.2.6. .izita la :ucure(ti a ;-nei 'laudie <aignere1 /inistru delegat pentru afaceri europene al Repu2licii franceze1 *# septem2rie 2##)...............................................*# II.2.&. .izita oficial +n Romnia a lui 6ean-,ierre Raffarin1 ,rimul ministru al Repu2licii franceze1 1&-1$ octom2rie 2##)...............................................................*# II.2.$. .izita oficial +n Romnia a lui ;ominique ;e .illepin1 /inistrul de Interne al Repu2licii -ranceze1 1# ianuarie 2##4...................................................................*1 II.2.". ,re(edintele =raian :sescu a avut o +ntrevedere cu (eful statului francez1 6acques '7irac1 2* fe2ruarie 2##4.............................................................................*2 II.2.1#. .izita la ,aris a ;lui. =raian :sescu1 ,resedintele Romniei....................** II.2.11. .izita +n Romnia a ;nei. 'at7erine '>?>9981 /inistru delegat pentru afaceri europene !2"-*# noiem2rie 2##6%..................................................................** II.2.12. .izita ,rimului /inistru francez la :ucuresti !1 fe2ruarie 2##&%...............*) II.*. 8titudinea -ranei fa de 85a-@as7ington-?ondra-:ucure(ti.............................*) II.). 3usinerea -ranei +n aderarea Romniei la Uniunea uropean...........................*& Capitolul III......................................................................................................................43 Cola$orarea n cadrul %r&anizaiilor Internaionale..................................................43 Capitolul I'......................................................................................................................(2 In)estiiile franceze n Rom*nia.....................................................................................(2 I.. 1. ,olitica investiional a Romniei +n perioada de tranziie.................................42 I..2. 'onstituirea cadrului Auridic romn favora2il atragerii de I3;-uri......................44

Relaiile politico-economice Romnia-Frana I..*. =ipuri de investiii.................................................................................................46 I..). 3ectoare de investiii........................................................................................4$ I..4. ,rincipalele investiii franceze +n Romnia..........................................................6# I..4.1. :anca Romn de ;ezvoltare........................................................................62 I..4.2. 'onstructorul de automo2ile ;acia-Renault.................................................6& I..4.*. Reeaua de 7BpermarCet-uri 'arrefour.........................................................&2 I..4.). 'ompania de telefonie mo2il >range..........................................................&4 I..4.4. ;istrigaz 3ud.................................................................................................&" I..).6. ?afarge...........................................................................................................$1 +an ,-)oianu. Lafar&e si-a recuperat in)estitia in cinci ani. din ,iarul Financiar. 4."/.2""(........................................................................................................02 I..4.&. /ic7ellin.......................................................................................................$2 I..4. 8titudinea investitorilor francezi fa de mediul de afaceri din Romnia............$* Concluzii...........................................................................................................................00 1i$lio&rafie.......................................................................................................................!3

Relaiile politico-economice Romnia-Frana

Introducere
=ema DRelaiile politico-economice Romnia--ranaE mi-a trezit un mare interes +n ela2orarea unei lucrri (tiinifice. 8ceast lucrare conine informaii cu privire la relaiile politico-economice dintre Romnia (i -rana +n perioada 1""#-2##6. Relaiile dintre francezi (i romni au un caracter special1 distinct1 puternic1 ele fiind 2azate pe +nrudirea lingvistic1 pe originea comun1 latin1 pe afiniti suflete(ti compati2ile1 pe triri (i sentimente gemene. ,rimul capitol al lucrrii reflect att istoricul ct (i evoluia relaiilor economice dintre cele dou ri. ;in perspectiva istoric1 politica lui 9apoleon al III-lea este profund modern1 de(i viaa s-a sc7im2at. ste onoarea (i datoria -ranei1 ca urmnd aspiraiile lui 9apoleon al III-lea de a aAuta Romnia +nc o dat s construiasc un stat modern. 'ooperarea franco-romn are la 2az relaii comerciale multiseculare. ,rimul acord comercial e5terior post2elic +nc7eiat de Romnia a fost cu -rana (i anume1 Aranjamentul ntre Romnia i Frana prin care se autorizeaz importul (i e5portul de mrfuri +ntre cele dou state. Romnia alturi de -rana face parte la unele dintre cele mai importante convenii internaionale de iniiere (i dezvoltare economic1 de meninere a pcii (i securitii +n conte5t mondial. Fn capitolul doi am a2ordat relaiile politice dintre Romnia (i -rana. Relaiile politice dintre cele dou state s-au desf(urat la cele mai +nalte niveluriG pre(edinial1 parlamentar (i ministerial Fnc din primele zile de dup Revoluia din 1"$"1 -rana a manifestat un viu (i constant interes fa de transformrile petrecute1 fa de evoluiile democratice din Romnia. Relaiile 2ilaterale dintre ,arlamentul Romniei (i ,arlamentul francez s-au dezvoltat (i +n planul aparatului forurilor legislative. Iar faptul c primul (ef de stat care a vizitat Romnia dup evenimentele din 1"$" a fost pre(edintele -ranHois /itterrand (i c dezvoltarea relaiilor celor dou ri a

Relaiile politico-economice Romnia-Frana reprezentat una din preocuprile permanente ale pre(edintelui 6acques '7irac constituie +nc o dovad c -rana este alturi de Romnia. Fn ceea ce prive(te Uniunea uropean1 -rana a fost +ntotdeauna (i rmne +n mod ferm partizana aderrii Romniei. 8dmiterea Romniei +n Uniunea uropean a fost un o2iectiv comun al Romniei (i -ranei. ,arteneriatul special dintre Romnia (i -rana consfinea angaAamentul -ranei de a susine1 la nivel 2ilateral (i multilateral1 demersurile de integrare ale Romniei +n 98=>1 cola2orarea in cadrul 8I-!8geniei Interguvernamentale a -rancofoniei% (i cooperarea +n >3' . =oate acestea pot fi urmrite +n capitolul trei. Fn capitolul patru este prezentat evoluia investiiilor franceze +n Romnia. Investiiile strine directe +n Romnia provin +n proporie de peste 6#I din ri ale Uniunii uropene. ?a sfr(itul anului trecut1 conform 8geniei Romne pentru Investiii 3trine !8RI3%1 -rana era unul dintre principalii investitori strini. Investiiile directe franceze sunt implementate +n sectoare foarte diverse (i vin1 pentru moment1 +n marea lor maAoritate1 din partea marilor grupuri1 cum ar fiG ;acia Renault1 :R; 0roupe 3ociete 0JnJrale1 >range1 ?afarge Romnia1 'arrefour1 .eolia 8lcatel1 ;anone1 8lstom =ransport1 etc. 8lte societi1 mai numeroase1 reprezentnd sume mai puin importante1 au investit +n Romnia1 deseori +n provincie1 +n activiti de producie de 2unuri (i servicii destinate e5portului pe pieele europene. ;inamismul firmelor franceze este vizi2il prin intermediul a numeroase investiii recente de tip greenfield. ;esc7iderea pieei franceze pentru produsele romne(ti constituie o caracteristic a comerului 2ilateral. Fn tratarea su2iectului prezentei lucrri am studiat (i citat autorii urmtaorelor mono&rafiiG 8ng7elac7e1 'onstantin1 Romnia 2004, Starea economic n an electoral ;:rezeanu1 ,.K 3imon1 I.1 ?. .1 9ovac1 Instituii financiare internaionale; ;enua1 Ioan1 Investiiile strine irecte i central euro!ene; ;o2rescu1 milian1 Inte"rare #conomic; ;umitrescu1 3terianK :al1 8na1 #conomie $on ial; -ezzeol1 0illes1 %icionarul &niunii euro!eneK 0eorgescu1 /aria 'adei romni la 3aint-'BrK 07ica1 ?uciana- 8le5andra1 #nciclo!e ia &niunii #uro!eneK 0uillaume1 6acques1 France ans l'&nion euro!eenne K <olmes1 ?eslie 1 (ostcomunismul; Ignat1 Ion1 Uniunea

Relaiile politico-economice Romnia-Frana economic (i /onetarK Ignat1 IonK ,ralea1 3piridon1 conomie mondialK .asile1 lena1 )ran*acii comerciale internaionale1 vol.IK ?afont1 '7arles-<enri1 +es !rocessus e la !rivati*ation en Roumanie et en ,oul"arie- &ne transactions confis.u/e 0; Relaiile #st12est 344513443 K3tancu1 Ion1 Investiii Investiiile Strine %irecteK 9ec7ita1 .asile1 Inte"rare #uro!eanK ,ascal1 :oniface1 irecte i finanarea lorK Lai1 ;umitru1 #valuarea i "estiunea investiiilor irecteK periodice2 8nuar Liarul -inanciar1 300 cele mai valoroase com!anii in Romnia1 2##6K3uplimentul la 'apital +umea n 20061 decem2rie 2##6KRevista lunar de (tiine politice1 editura Institutul de cercetri politice (i economice1 anul IM1 septem2rie 2##1K-r. ,errou5, +'#uro!e sans rava"es1 ,resse Universitaires de -rance1 ,aris1 1"4)K-r. ,errou51 +'#conomie u 771e siecle1 ,resse Universitaire de 0reno2le1 1"")KLiarul #venimetul 8ilei1 2*.11.2##4K+'inte"ration territorial1 ,resse Universitaire de -rance1 ,aris1 1"64K2) iulie1 2##1KLiarul A evrul1 2".#".2##6K9ar ianul, 'otidian naional de lupt +mpotriva corupiei1 *1 ianuarie 2##)K3ptmnal independent de analiz politic (i actualitate cultural1 #) martie -11 martie 2##4K Revista lunar de (tiine politice Sfera (oliticii,septem2rie 2##1KRaportul anual 2##6 din NNN.arisinvest.roK,ress Release1 2) aprilie 1"""KLiarul -inanciar1 1).#&.2##4Ksiteri2NNN.o2servatorul.comKNNN.mae.roKNNN.22c.comKNNN.am2afrance. roKorgKNNN.zf.roKNNN.gov.roKNNN.senat.roKNNN.paris.mae.roKNNN.capital.roKNNN.2r d.roKNNN.dacia.roKNNN.carrefour.comKNNN.orange.roKNNN.2usiness.roKNNN.ingfn.roK NNN.mic7elin.fr.

Relaiile politico-economice Romnia-Frana

Capitolul I Les relations economiques entre la France et la Roumanie

I. . Istorique des relations franco-roumaines
?es relations entre les -rancais et les Roumains ont un caractere particulier1 distinct et elles sont 2asees sur la parente linguistique1 lOorigine latine commune et des affinites spirituelles compati2les. 8pres la Revolution francaise de 1&$"1 le diplome et lOecrivain ,eBsonnel a propose et a soutenu la creation des filiales !reprezentante% francaises dans les ,rincipautes RoumainesG en 1&"4 la -rance ouvre un consulat general a :ucarest et en 1&"$ un consulat a Iasi. n 1$46 par le =raite de pai5 de ,aris !=ratatul de pace de la ,aris% suite a la 0uerre de 'rimee1 lOempereur 9apoleon III1 un grand ami des Roumains1 a soutenu lOelimination du protectorat russe sur les ,rincipautes1 la restitution de la partie de sud de la :asara2ie a /oldavie1 la revision des Reglements >rganiques et la convocation des 8ssem2lees deli2erantes !;ivanurile ad-7oc% pour consulter le desir des Roumains1 la li2re circulation sur le ;anu2e et la neutralite de la /er 9oire. n tant que pouvoir victorieu5 dans la !/arele Raz2oi% ,remiere 0uerre /ondiale !1"1"-1"2#%1 la -rance soutient le demem2rement de lO mpire austro-7ongrois et implicitement1 lOanne5ion de lO8rdeal a la Roumanie suite au =raite de =rianon. n septem2re 1")) le 0ouvernement roumain a reconnu le 0ouvernement provisoire du general '7arles de 0aulle1 les relations se developpant au niveau de legation1 et a partir de 1& decem2re 1"6*1 au niveau dOam2assade. ?a Roumanie a ete le premier paBs du 2loc comuniste qui a eta2li en mars 1""# des relations officielles avec la 'omunite uropeenne. ?es relations entre ces deu5 parties ont ete initiees a la fin des annees 1"6#1 en pleine periode dOouverture internationale du regime 'eausescu et elles se sont concretisees en accors commerciales 2ilaterau51 suspendues dans les annees 1"$# a cause de la transgression par la Roumanie des droits de lO7omme.1

?uciana-8le5andra 07ica, #nciclo!e ia &niunii #uro!ene1 ditura /eronia1 :ucure(ti1 2##61 p. 2&#.

Relaiile politico-economice Romnia-Frana ;ans les annees 1"&#1 sont signes des accords de cooperation economique sur les produits agro-alimentaires1 lOindustrie te5tile1 les produits industriels et le commerce avec c7ar2on et acier. ;ans cette periode quelques entreprises roumaines e5portatrices de produits agro-alimentaires concluent des arrangements te7niques qui ont de lOimpact sur lOeta2lissement des pri5 de quelques produits roumains. n meme temps1 ont lieu des negociations commmerciales entre les deu5 parties sur la 2ase des reglementations de 08==. =out de meme1 le plus important succesde ce decenie est la signature dOun accord 2ilateral dOinclusion de la Roumanie dans le 3Bsteme 0eneralise de ,references !30,% de la 'ommunaute uropeenne !1"&)%. /ais1 dans les derniers di5 ans1 les contacts entre les deu5 parties sOempirent malgre la conclusion de quelques accors commerciau5 et la creation des instituions de dialogue1 B compris politique.2 ,7ilippe tienne1 am2assadeur e5traordinaire de la -rance en Roumanie1 a affirme sur lOentree de la Roumanie dans lOUnion uropeenne et 98=>1 Pune provocation aussi grande apres decem2re 1"$" parce queOelle implique une transformation maAeure de la vie socialeE. ;e la perspective 7istorique1 la politique du 9apoleon III est profondement moderne1 meme si la vie a c7ange. P8uAourdO7ui la -rance veut construire avec la Roumanie une Union uropeenne elargie1 democratique1 puissante1 capa2le de luire !a straluci% vers lOest et le sud de ses frontieres pour aider a la sta2ilisation des regions tul2urees. ,our cela1 lO urope a 2esoin dOune Roumanie puissante. 'Oest lO7onneur et le devoir de la -rance1 tout en suivant les aspirations de 9apoleon III1 dOaider la Roumanie afin de remplir ce role et de construire un tat moderne. 'ela cOest lOancien et le nouveau enAeu des relations franco-roumaines dont la vitalite doit tellement a 9apoleon III.E*

I.2. Relaiile economice rom*no-franceze din perspecti)a inte&r-rii la 3niunea 4uropeana 5 !!"- !!06
9oiunea de PintegrareE provine din latinescul inte"ro, inte"rare1 respectiv te"ratio care +nseamn Pa pune la un locE1 a reuni mai multe pri +ntr-un tot sau +n vederea constituirii unui +ntreg1 a resta2ili1 a +ntregiK +n aceast situaie elementele constitutive devin pri integrante.
2 *

,ascal :oniface1o!-cit1 p.14. ?uc7ian ;eaconu1op.cit1 p.*.

&

Relaiile politico-economice Romnia-Frana Integrarea economic serve(te o serie de alte o2iective foarte importante cum ar fi cre(terea prosperitii entitilor integrate1 care este (i cel mai important1 sta2ilitatea politic zonal1 fiind ma5imizat cnd Parmele tac (i disensiunile se atenueazE.) 'oncluzionnd putem spune c PmecanismulE4 integrrii economice cuprindeG crearea unui spaiu economic comunK circulaia li2er a factorilor de producie atunci cnd e5ist o pia comunK consumarea resurselor +mpreun1 cu eficiena economic (i social ma5imK realizarea unor politici comune +n domeniul economic1 monetar1 financiar (i social. ,rocesul de integrare a rilor mem2re ale Uniunii uropene1 +ntre care (i -rana1 reprezint un e5emplu de integrare total prin care diferitele economi naionale urmresc s formeze o nou entitate economico-social mai vast1 ec7ili2rat1 su2stituind progresiv elementele componente.6 ,entru /arc7al1 unul din teoreticienii de referin +n teoria integrrii1 un astfel de proces este Pintegrare teritorial deoarece se refer la Pun fenomen care1 +ntr-un spaiu delimitat geografic1 este total +n ce prive(te toate elementele vieii economice1 sociale1 te7nice (i politiceE. ?a aceast definiie /arc7al mai adaug cel puin +nc dou GP fuziune progresiv a economiilor naionale pe toate planurile1 +n primul rnd economic (i apoi1 prin fora lucrurilor1 pe plan social (i +n final politicE (i Pintensificarea !consolidarea % solidaritii care domne(te sau tre2uie s domine +ntre diversele elemente ale unu ansam2luE&. Importana legturilor de solidaritate pentru e5istena unui spaiu integrat pare a fi luat +n considerare (i de -r. ,errou5. Referindu-se la integrarea vest-european1 ,errou5 consider integrarea drept procesul prin care se urmre(te P+nlocuirea ec7ili2relor naionale (i ec7ili2relor +ntre naiunile europene1 considerat mai favora2il (i socotit ca sta2il +n profitul suE.$ Fn studiul PIntJgration Jconomique. Qui intRgreS 8u 2enefice de qui sOopRre lOintJgrationSE".,errou5 dep(e(te cadrul european al analizei pentru a oferi1 +n concepia
) 4

.asile 9ec7ita1 Inte"rare #uro!ean1 ditura ;e(teptarea1:acau11""61 p.1#. milian ;o2rescu Inte"rare #conomic, ditura 8ll :ecC1 :ucure(ti1 2##11 p.*. 6 +'inte"ration territorial1 ,resse Universitaire de -rance1 ,aris1 1"641 p.&. & Ion Ignat1 D&niunea economic i $onetarE1 ditura 3Bnposion1 1"")1 Ia(i1p.1*. $ -r. ,errou5, +'#uro!e sans rava"es1 ,resse Universitaires de -rance1 ,aris1 1"4)1 p.)1". " -r. ,errou51 +'#conomie u 771e siecle1 ,resse Universitaire de 0reno2le11""11 p.$6.

Relaiile politico-economice Romnia-Frana sa1 o teorie general vala2il a integrrii regionale. l porne(te de la a2ordarea comparativ a integrrii unei naiuni (i a integrrii unor spaii economice diferite1 urmrind s demonstreze care sunt condiiile de integrare1 necesitatea adoptrii unei politici de integrare1 consecinele posi2ile (i s precizeze modul +n care tre2uie apreciate rezultatele o2inute. 'oncluzia la care aAunge ,errou5 este c pro2lema fundamental a integrrii unor spaii economice diferite (i mai ales1 inegal dezvoltate o constituie evitarea e5ercitrii de ctre una din pri a rolului de integrator +n 2eneficiul su (i +n dezavantaAul celorlalte pri!c7iar dac 2eneficiul respectiv coincide cu cel al ansam2lului%. Integrarea Romniei +n U a +nceput su2 o oarecare form +nc de la revoluia din 1"$". =ranziia la democraie1 li2ertatea de e5primare1 accesul la informaie1 (i garantarea proprietii sunt cteva din principalele valori ale Uniunii uropene. > alt form de integrare a Romniei +n U 1 care a +nceput de asemenea imediat dup revoluie1 a fost intrarea companiilor (i corporaiilor puternice pe plan mondial1 +n Romnia. 'ompanii precum 'oca-'ola1 3onB1 Renault1 /icrosoft1 uropean ;rinCs1 ;anone (i multe altele s-au TinstalatT +n Romnia. -iecare din ele +n momente diferite1 +ns acestea au aAutat la formarea unei Romnii moderne1 europene. ,e ansam2lul economiei naionale1 activitatea de comer e5terior1 +n primul rnd1 e5portul reprezint un element calitativ de apreciere a evoluiei activitii economice +n general. poca contemporan1 cu tendinele manifestate spre glo2alizare1 cu doctrinele (i politicile viznd instaurarea unei noi ordini economice (i politice internaionale1 este de departe epoca +n care diviziunea internaional a muncii (i specializarea +n producie au creat o astfel de polarizare la nivel mondial1 +nct nu numai o dezvoltare autar7ic1 dar c7iar (i o participare limitat la circuitul economic internaional sunt de neconceput pentru definirea strii de sntate a unei economii naionale.1# 3c7im2urile comerciale internaionale1 comerul e5terior cu 2unuri sau comerul invizi2il sunt factori determinani +n asigurarea dezvoltrii ec7ili2rate a economiei1 +n crearea de ,rodus Intern :rut (i venit naional1 +n definirea 2alanei de pli e5terne a oricrei ri.

1#

'onstantin 8ng7elac7e1 Romnia 2004, Starea economic n an electoral, ditura conomic1 2##)1 p. *#*.

"

Relaiile politico-economice Romnia-Frana Iar meandrele tranziiei economice romne(ti sunt sinonime pentru +ntreprinderile franceze1 care ar dori s sta2ileasc legturi comerciale sau s investeasc +n Romnia1 cu e5istena de incertitudine sau c7iar o2stacole pe plan Auridic1 monetar sau financiar. ;ac +n anii 1""2-1""* comerul 2ilateral franco-romn a +nregistrat cteva succese datorate +n special anumitor conAuncturi1 a2ia +n anul 1"") se constat o adevrat con(tientizare la nivelul +ntreprinderilor franceze a faptului c nu tre2uie s fie lipsite de interes fa de o ar care reprezint +n regiune a doua pia ca mrime dup ,olonia. Fncepnd cu decem2rie 1"$"1 -rana este activ +n comerul Romniei +n scopul de a recuceri terenul pierdut +n raport cu alte state occidentale. 8stfel1 -rana continu s ac7iziioneze din Romnia1 aflat +n plin proces de transformare1 produsele pe care partenerii romni n-au +ncetat s le vnd.11 ;ar volumul tranzaciilor este mult mai diminuatG importurile franceze au sczut de la 21$ miliarde franci la 11$ miliarde +n mai puin de doi ani. ,e de alt parte1 +ncepnd din 1""#1 +n afara aAutorului umanitar acordat1 -rana a vndut +n Romnia produse ce dep(esc valoarea e5porturilor romne(ti ctre -rana. Fn 1""2 aceast tendin s-a accentuat deose2it de puternic +n urma ac7iziionrii de ctre Romnia1 a dou avioane 8ir2us1 ceea ce a permis -ranei s +nregistreze un sold comercial record !U 11 4 miliarde franci%. Fn 1""*1 ca urmare a secetei din Romnia1 -rana a e5portat +n Romnia cereale +n valoare de $4# milioane franci !ec7ivalentul a )4#.### toane gru pentru panificaie%. ,aralel s-au +nregistrat cre(teri sensi2ile a ac7iziiilor romne(ti +n domeniul miAloacelor de transport1 produselor c7imice (i materiilor prime pentru industria te5til. 8ceste ac7iziii au permis -ranei s realizeze o cre(tere a e5cedentului1 de(i s-au +nregistrat o scdere glo2al a vnzrilor sale.12 Fn 1"")1 volumul e5porturilor franceze a sczut1 pentru al doilea an consecutiv1 cu 2614I !+n 1""* scderea fiind de 1) 4I%. Fmpreun cu 0ermania (i Italia1 -rana este a treia ar din Uniunea uropean care a 2eneficiat cel mai mult +n urma reorientrii maAore pe care a +nregistrat-o comerul e5terior romnesc +ncepnd din 1""#. Romnia a realizat )4I din importuri +n cadrul comerului cu rile din 'omunitatea uropean1 ca

11

3terian ;umitrescu1 8na :al1 o!-cit1 p. 42. NNN.commerceVe5terieur.gouv.fr

12

1#

Relaiile politico-economice Romnia-Frana urmare a acordului de asociere semnat +n mai 1""*. Fn 1"") cele trei ri vest-europene reprezentau $#I din sc7im2urile Romniei cu cei 12. Tabelul nr.1. Evoluia schimburilor dintre Frana i Romnia n perioada 1 !!"1 8nii 1"$$ 1"$" 1""# 1""1 1""2 1""* 1"") Importuri 21$21 21"&4 11")$ 11&"1 11)42 116#2 11$2$ 5porturi #1&#" #1$41 11*2* 11)&& *1#4# 2161* 11"2$ 212 3old -21111 -2112* -#162) -#1*1* U114"& U11#11 U11"2# U111## # $miliarde lei%1&

1""4W 211## :!rimele 33 luni 3ursaG Statistica vamal france*

Fn ceea ce prive(te poziia -ranei1 ponderea acesteia pe piaa romneasc reprezenta $1"I +n 1""1 (i era sensi2il inferioar celei deinute de vecinile sale1 +n special de 0ermania. 8stfel1 -rana a2sor2ea 411I din e5porturile romne(ti fa de 121&I +n cazul Italiei (i 141"I +n cel al 0ermaniei.1) ;up intrarea +n for a 3U8 pe piaa romneasc +n 1"") cu un total al sc7im2rilor de "6 de milioane de dolari !datorit +n special ac7iziionrii de ctre Romnia a trei avioane :oeing &*& (i acordrii clauzei naiunii celei mai favorizate% este rndul rilor asiatice cum este 'oreea de 3ud s intre +n scen. 3uccesele +nregistrate de aceste ri +n domeniul investiiilor s-au reflectat (i +n nivelul sc7im2urilor. Fn ta2elul nr. 2 sunt prezentate date privind sc7im2urile comerciale ale Romniei cu principalii si parteneri1 +n trimestrul I 1""4. Tabelul nr. ' (rincipalii parteneri comerciali ai Romniei n trimestrul )* 1
1*

1)

NNN.mae.ro I;i em

11

Relaiile politico-economice Romnia-Frana ?a e5port 0ermania Italia -rana =urcia /area :ritanie >landa gipt 3U8 0recia 3ingapore I din total 1&1" 141) 41* )1) *11 21& 21& 216 21) 21* ?a import 0ermania Italia Rusia -rana 3U8 gipt 8ustria /area :ritanie Ungaria =urcia I din total 1&11 1*1$ 121* 41* 412 *14 *11 *1# *1# 21$

3ursaG ,uletinul Serviciului !entru e<!ansiune #conomic in ca rul Am;asa ei Franei la ,ucureti, iulie1au"ust 34453tructura sc7im2urilor franco-romne difer +n mic msur !+n special la importuri% de cea +nregistrat de Romnia cu celelalte ri occidentale. 'a (i +n cazul 0ermaniei (i Italiei1 e5porturile romne(ti ctre -rana sunt constituite +n proporie de *4I din articole te5tile1 confecii1 tricotaAe1 2#I din mo2il (i 1#-12I din produse petroliere.14 Xrile occidentale !+n special -rana1 0ermania1 /area :ritanie (i 3U8% reprezint principala pia de desfacere pentru produsele romne(ti la confecii (i tricotaAe. 8ceste ri a2sor2 maAoritatea e5porturilor de produse din 2um2ac (i lnK +ntreprinderile romne(ti coopereaz cu societile occidentale din domeniul te5tilelor su2 forma Ptraficului de perfecionare pasivEK la fel se petrec lucrurile (i +n domeniul mo2ilei !e5emplul cunoscut fiind firma ICea%. Fn ceea ce prive(te e5porturile acestor ri1 industria de prelucrare a lemnului (i sectorul te5til reprezint domenii cu un potenial ridicat pentru vnzrile de utilaAe ctre Romnia1 datorit faptului c +n perioada 1"&41""# investiiile +n aceste sectoare au fost foarte sczute +n Romnia. ;esc7iderea pieei franceze pentru produsele romne(ti !U*4I1 +ncepnd din 1"$" cu o cre(tere +nsemnat +n ultimi doi ani% constituie o caracteristic a comerului 2ilateral.
14

6ean-,ierre -raugere1 #conomie euro!eenne1 a 2 a ediie revzut (i actualizat1 ditura ,resses de 3ciences ,oet ;alloz1 2##21 p.24.

12

Relaiile politico-economice Romnia-Frana > alt caracteristic recent o constituia cre(terea att a importurilor1 ct (i a e5porturilor de produse industriale !2unuri de consum1 ec7ipamente% +n raport cu produsele agricole (i energetice. 8ceasta conduce la sta2ilirea unui ec7ili2ru mai 2un +n structura sc7im2urilor dintre cele dou ri. Fn practic1 acest aspect se traduce prin cre(terea ponderii +n e5porturile franceze a produselor agro-alimentare cu un grad superior de prelucrare !conserve1 produse lactate1 droAdii%1 produse ce reprezint 4#I din vnzrile acestui sector ctre Romnia. ;e asemenea se +nregistreaz o cre(tere a vnzrilor ctre Romnia1 a produselor intermediare !articole de topitorie (i turntorie1 din mase plastice1 ceramic1 fi2re de sticl% (i prelucrate1 utilaAe (i instalaii pentru investiii +n special +n domeniul telecomunicaiilor (i electronicii1 2unuri de consum repartizate +n dou mari categoriiG te5tile (i produse o2inute din prelucrarea lemnului. 8ceste sc7im2ri denot structurarea +n Romnia a unei piee tot mai apropiate stilului occidental. ?a fel1 importurile din Romnia sunt formate +n proporie de 2Y* din produse prelucrate1 +n cadrul acestora ponderea principal o dein 2unurile de consum1 fapt datorat +n principal costurilor (i calitii recunoscute. 3ectorul autoturismelor este1 fr +ndoial1 cel mai dinamic1 att pe plan comercial ct (i +n ceea ce prive(te investiiile. Romnia e5port anual +n -rana *### de autoturisme 8ro1 iar +n -rana sunt ac7iziionate 4#I din numrul autoturismelor strine de pe piaa romneasc. 'onstructorii francezi de autoturisme consider Romnia ca o pia potenial1 important pentru produsele lor1 dat fiind faptul c +n Romnia e5ist 6) de autove7icule la 1### de locuitori fa de :ulgaria (i 4## +n -rana. ,aralel cu sc7im2urile tradiionale1 +n special +n domeniul produselor c7imice !vec7ea prezen recent reconfirmat a firmei R7Zne-,oulenc% (i +n siderurgie1 +ntreprinderile franceze sunt interesate +n gsirea de noi Pni(eE +n sectoarele unde concurena este ridicat1 dar e5ist posi2iliti de dezvoltare. mondial% este interesat +n amelioararea calitii vinurilor. ste cazul domeniului furaAelor !prezena firmei 0uBomarcO7% (i al viticulturii unde Romnia !locul $ pe plan

1*

Relaiile politico-economice Romnia-Frana C*te)a elemente despre cooperarea industrial- franco-rom*n- 7i perspecti)ele sale. Unul din elementele eseniale +n relaiile romno-franceze se considera a fi investiiile franceze +n Romnia. 8ceste investiii +n Romnia se ridic la 12# de milioane de dolari +n noiem2rie 1""4 fa de &6 de milioane de dolari +n 1""*. 'oreea de 3ud !cu ;aeNoo +n automo2ile%1 0ermania (i Italia dep(ind-o din pcate. Fn primul rnd de(i industria romn se afla +n mutaie1 totu(i1 timp de douzeci de ani1 o evoluie pozitiv se distinge +n dou direcii maAoreG Industria romn se integreaz +n mod progresiv (i +n ritmul su +ntr-un concert comercial european (i mondial Industria francez cre(te prezena sa te7nologic +n Romnia. Integrarea Romniei +n conte5tul comercial european se distinge prin accelerarea modernizrii infrastructurii de comunicare. :anca /ondial a acordat +n ianuarie 1""6 un +mprumut de 12# de milioane de dolari pentru modernizarea cilor ferate romne !linii1 infrastructur (i vagoane%. :anca uropean de Investiii a acordat +n decem2rie 1""4 un +mprumut de )) de milioane de dolari !programul ,7are finannd 1& milioane de dolari% pentru repararea digurilor portului din 'onstana. ,roiectul tre2uia s fie terminat +n decem2rie 1""&. Fn noiem2rie-decem2rie 1""41 su2 finanarea : R;1 Romtelecom a lansat1 prin cererea de ofert1 ec7ipamentul pentru 3;< pentru reelele centrale (i regionale din :ucure(ti1 care ar tre2ui s fie finalizate +n 1""$. ,rin finanarea ,7are care a +nceput din octom2rie-noiem2rie 1""41 podul rutier 0iurgiu-Rousse de la frontiera romno-2ulgar a fost renovat. 3ituaia energiei romne tre2uia s se amelioreze1 +n ciuda crizei conAuncturale prin care ara trecea +n fiecare iarn (i care avea drept rezultat diverse decalaAe +n principalele sectoare industriale1 cum ar fi cele din fe2ruarie 1""6. ?a sfr(itul anului 1""4 s-a demarat finanarea unui proiect de modernizare a sectorului energiei electrice *6*1" milioane de dolari1 de ctre : R; - 1#*16 milioane de dolari1 :anca /ondial 11# milioane de dolari1 programul ,7are-*11 milioane de dolari (i Renel !Regia 8utonom de lectricitate% - 124 milioane de dolari. 8ici se include (i rea2ilitarea

1)

Relaiile politico-economice Romnia-Frana centralelor termice1 furnizare de ec7ipamente de control al mediului1 ec7ipamente de msur1 de facturare (i de reacoperire1 meninere a centralelor.16 'onform declaraiei ;irectorului 0eneral al Renel1 Romnia conectat la :ulgaria (i 3er2ia tre2uia s fie conectat la reeaua electric U',= a Uniunii uropene +n cursul anului 1""61 ceea ce prea c constituie un termen destul de scurt. =ensiunea liniei 3i2iu8rad-3zerged va fi dus la )## Cv. Reactorul numrul 1 al 'entralei 9ucleare de la 'ernavod tre2uia s fie pus +n funciune +n cursul primului semestru al anului 1""6 (i centrala tre2uia s fie conectat la reeaua naional +n vara aceluia(i an. ,rogramul de privatizare +n mas pe care autoritile romne l-au lansat +n octom2rie 1""4 a cuprins *"## de +ntreprinderi din care )#I din capital a fost desc7is investitorilor strini. ,roducia industrial romn a crescut cu ")I1 ceea ce constituie un rezultat e5cepional din mai multe puncte de vedereG Rata de cre(tere industrial a pus Romnia +ntr-o lumin 2un (i anume cea de cre(tere rapid +n uropa 'entralK 8 e5cedat rata de cre(tere a ,I: !61"I% ceea ce e5plic o dat prin cea mai 2un performan +n agricultura (i prin modernizarea rapid a aparatului productiv !surs de importuri de ec7ipament (i de dezec7ili2ru comercial%.1& 'ooperarea industrial franco-romn se refer la numeroase sectoare (i care s-a intensificat +n mod considera2il timp de doi aniG 8ceast cooperare te7nologic a +nceput +n domeniul siderurgiei. /ai multe +ntreprinderi romne1 +n special 3ide5 0alai1 s-au restructurat cu aAutorul spriAinului acordat de -rana prin acordarea de ec7ipamente de ctre furnizorii francezi. Fn mecanica grea (i electromagnetica specializat1 dup investiiile realizate +n 1""1 prin ,7ocJenne de /etallurgie 4*1&I +n societatea mi5t .ilmar !ec7ipament petroc7imic%1 grupul 0ec-8lts7om 41I pentru fa2ricarea de
16

8drian 9stase !coordonator%1 Romnia i viitorul #uro!ei1 ditura /onitorul >ficial1 :ucure(ti1 2##11 p. 4&.
1&

8drian 9stase1 o!-cit.1 p.4".

14

Relaiile politico-economice Romnia-Frana material feroviar !locomotive ;iesel-electrice (i automotoare diesel%. Fn septem2rie 1""41 0ec-8lst7om a creat o societate mi5t cu un capital de 1# milioane de dolari !41I pentru 0ec-8lst7om% pentru rea2ilitarea ec7ipamentelor electrice de centrale termice. Fn materiale de construcie1 ?es 'iments -ranHais au creat +n 1""1 cu Romcim1 7olding cimentier romn1 societate mi5t Rofracim1 din care dein "4I din capital. 'onstrucia aeronautic se refer la grupul francez-german urpocopter (i societatea de stat Fntreprinderea 8eronautic !I8R% care a +nfiinat +n septem2rie 1""4 o societate mi5t la :ra(ov1 miAlocind 1## de milioane de dolari pentru investiii1 pentru repararea elicopterelor ,uma (i 8louette (i producerea de $# de elicpotere cureil-*44 +n Romnia.1$ '7imia de 2az1 e5portatoare1 +n curs de renovare1 constituie un partener potenial (i a crui ec7ipament este +ntotdeuna actualizat. Fn 1""61 R7Zne,oulenc e5ecuta +n Romnia un program de decontaminizare a solurilor poluate. Fn industria automo2ilelor1 reprezentanii societii ;acia de la ,ite(ti au purtat discuii cu ,eogeot pentru constituirea unei societi mi5te. ,roiectul actual are +n vedere asam2larea de 1#### de ma(ini de tip ,eugeot *#6 pe an. 3ocomo-3oco7i2 (i 0;- au creat +n decem2rie 1""4 cu Rompetrol (i =eleplast o societate mi5t ,olitu2 la :istria-9sud pentru producia de evi de polietilen destinate distri2uiei de gaz metan (i de ap1 (i producia de ca2luri electrice. Fn sectorul de 2unri de consum1 s-a putut semnala un proiect al 3ucrJrie de 'or2eil pentru investiii de $# de milioane franci +n patru ani pentru ac7iziionarea a 41I de capital al unei rafonsrii romne(ti. Fn micul aparataA electromagnetic1 =irom dispune de trei societi mi5te cu lectro 8parataA la :ucure(ti1 =rgu /ure( (i lectrica >radea. =ipografia 'orlet s-a sta2ilit la :ucure(ti.

1$

;umitru Lai 1 #valuarea i "estiunea investiiilor irecte1 ditura 3edcom ?i2ris1 Ia(i1 2##*1 p.*2&.

16

Relaiile politico-economice Romnia-Frana 'ooperarea +n materia de normalizare (i certificare au urmat +n mod activ +n 1""6 +ntre ?O8fnor (i IR3. 8ceast aciune include atitudinea de calitate +n +ntreprinderile romne(ti !cu credite oferite de /inisterul -rancez al 8facerilor 5terne%. 3ocietatea 0ame InginJrie1 filial de la 'ogema (i 3091 au +nfiinat pentru partea sa la sfr(itul anului 1""4 la :ucure(ti o societate mi5t specializat +n meninerea industrial.1"

I.3. Cadrul economic de desf-7urare a relaiilor rom*no-franceze n perioada !!0-2""6

3c7im2urile comerciale ale Romniei cu -rana se deruleaz pe 2aza T8cordului european instituind o asociere +ntre Romnia1 pe de o parte1 (i 'omunitile uropene (i statele mem2re ale acestora1 pe de alt parteT1 semnat la 1 fe2ruarie 1""*. 8lte acorduri importante pe 2aza crora se deruleaz sc7im2urile 2ilaterale suntG 8cordul privind evitarea du2lei impuneri pe venit (i avere1 semnat la 2&.#".1"&)1 intrat in vigoare la 2&.#".1"&4 8cord privind promovarea (i proteAarea reciproc a investiiilor1 semnat la 21.#*.1""41 intrat +n vigoare la 2#.#6.1""6. +inamica schimburilor comerciale !+n milioane uro%
8nul 8otal 49port Import :old 1""$ 1*#612 )"111 $1411 - *2)1# 1""" 114* )"& 646 -14" 2### 16)&14 &$11" $6416 -$*1& 2##1 211$12 1#241" 1#"21* -661) 2##2 2*2#1$ 11141" 12#)1" -$"1# 2##* 26$61$ 11)41# 14)11$ -*"61$ 2##) *)&)16 16#$1) 1$6612 -24&1* 2##4 *$421# 16461* 21"416 -4*"1* 2##6 24"41# 11241& 1)6"1* -*)*16

1"

;umitru Lai 1 o!-cit.1 p.*2$.

1&

Relaiile politico-economice Romnia-Frana ;up o perioad de dezvoltare economic +n decursul unui deceniu1 pn +n 1"""1 an de u(oar rela5are economic1 volumul de sc7im2uri romno-franceze a cunoscut o mare cre(tere +n cursul primelor " luni ale anului 2###1 +n raport cu aceea(i perioad a anului 1"""1 oglindind +m2untirea situaiei economice +n Romnia.2# Fncepnd cu anul 2###1 se poate vor2i despre o +nviorare a e5porturilor1 ca urmare a singurei msuri fiscale pozitive luate de /ugur Isrescu1 respectiv reducerea la 4I a impozitului pe profitul realizat din activitatea de e5port. =re2uie s se su2linieze c aceast activitate a rmas pe un fga( neconcludent. ;e fapt conform prevederilor ?egii 'odului -iscal1 aceast facilitate va disprea +n perioada urmtoare. ;eficitul 2alanei de pli de comer e5terior prea mare1 de 61*$41 mld. dolari 3U81 este cauzat de nivelul redus al e5porturilor comparativ cu cel al importurilor1 +nc masive pentru potenialul actual al economiei romne(ti.21 ;in datele puse la dispoziia Institutului 9aional de 3tatistic de ctre 'entrul Romn de 'omer 5terior din /inisterul Industriei (i Resurselor1 se constat c (i +n cursul anului 2##* s-a +nregistrat o cre(tere a activitii de comer e5terior. ,rincipalii parteneri comerciali1 cu care s-au derulat cea mai mare parte a e5porturilor +n perioada anului 2##*1 au fost Italia1 0ermania1 -rana1 =urcia1 /area :ritanie1 3U81 Ungaria1 >landa1 8ustria (i 0recia. ;eteriorarea condiiilor pe piaa e5tern !scderea cererii1 meninerea unor preuri de monopol ridicate la materiile prime de 2az1 concomitent cu scderea1 viznd dumping-ul1 a preurilor pentru produsele finite rezultate din acestea1 practicat1 +n principal1 de acelea(i ri ce dein o poziie semnificativ1 dac nu determinant1 la livrrile respectivelor materii prime1 reorientarea1 din considerente att economice1 ct (i politice1 a partenerilor e5terni spre alte surse de provizionare etc. !a condus la scderea e5portului1 ceea ce a devenit o cauz suplimentar1 alturi de lipsa unor politici economice de macrosta2ilizare adecvate1 a scderii nivelului produciei1 mergnd pn la oprirea efectiv a acesteia1 c7iar dac respectivele societi comerciale de producie

2# 21

NNN.mae.ro 8nuarul 3tatistic al Romniei din NNN.insse.ro.

1$

Relaiile politico-economice Romnia-Frana dispun de condiii adapta2ile1 manageriale1 organizatorice (i financiare1 pentru desf(urarea unei activiti pozitive (i continue.22 3c7im2urile comerciale romno-franceze au fost +n 2##) cu 2"1* la sut mai mari dect +n 2##*1 cifrndu-se la *14 miliarde euro1 potrivit misiunii economice de pe lng am2asada -ranei la :ucure(ti. Importurile romne(ti din -rana au crescut cu 21 la sut !fiind de 11**# miliarde lei%1 +n timp ce e5porturile de produse romne(ti ctre -rana a crescut cu )#14 la sut !+nregistrnd o valoare de 114#$ miliarde lei%. ?a sfr(itul anului 2##)1 erau +nregistrate +n Romnia *.)&2 societi comerciale cu participare francez de capital1 cu un total su2scris de 112)* miliarde euro1 -rana ocupnd locul 2 +n clasamentul investitorilor strini1 cu o pondere de 12164 la sut. 2* Fn 2##41 tendina +nregistrat +n perioada 2### [ 2##)1 a fost confirmat. 3c7im2urile comerciale 2ilaterale au atins volumul de *1$ miliarde de euro !din care1 e5porturile 1.6461* milioane de euro (i importurile 2.1"416 milioane de euro%.2) -rana a ocupat +n 2##4 a patra poziie +n comerul e5terior al Romniei1 dup Italia1 0ermania (i =urcia. ?a *# noiem2rie 2##61 -rana a ocupat locul trei +n clasamentul partenerilor comerciali ai Romniei1 per total sc7im2uri comerciale !)1&&14 milioane de euro%1 pe locul patru la e5port !1&"*1)6 milioane de euro% (i pe locul patru la import !2*$)1#) milioane de euro%1 soldul fiind de 4"#14$ milioane de euro. 3tructura e5porturilor romne(ti +n -rana1 pe grupe de mrfuri1 cumulnd un total de "#I din total e5porturi1 este compus dinG materii (i articole te5tile !2$1$ I%K ma(ini1 aparate (i ec7ipamente electrice !2)14 I%K mo2il !1*1$I%K ve7icule (i ec7ipamente de transport !1#1*I%K +nclminte !411 I%K metale comune (i articole din metal !)1$ I%K produse plastice !)1# I%. 3tructura importurilor romne(ti provenind din -rana este constituit din grupele urmtoareG ma(ini1 ec7ipamente (i aparate electrice !2$1" I%K ve7icule !1"1# I%K produse c7imice !1)1) I%K confecii (i produse te5tile !121# I%K metale comune (i articole metalice !61" I%K materiale plastice !614 I%.
22

Raportul anual 2##*1 din NNN.arisinvest.ro. NNN.commerceVe5terieur.gouv.fr. 0a2i /oroianu1 Investiiile france*e1 +n 'otidianul online de 2usiness1 @all-3treet1 iunie 2##4.

2*
2)

1"

Relaiile politico-economice Romnia-Frana ;ac +ntr-o prim faz societile franceze au preferat cumprarea de societi scoase la privatizare1 tendina actual este de a investi +n greenfield. ,rincipalele firme franceze prezente +n Romnia sunt 8ccor1 8lcatel1 8lstom1 :ouBgues1 :ricostore1 'ora1 ;anone1 @ater (i .inci. ,entru -rana1 Romnia este un partener de luat +n consideraie din ce +n ce mai mult1 dup cum o indic vnzrile +n cre(tere1 investiiile directe noi !0;-1 3aint-0o2ain% (i lansarea comercial ?>0891 precum (i vizitele la nivel +nalt1 dar (i ,rimul 3eminar Inter-0uvernamental -ranco-Romn din 1$ octom2rie 2##)1 centrat +n special pe infrastructura transporturilor (i sc7im2urile economice.24 ;ezvoltarea economiei romne(ti favorizeaz cre(terea e5porturilor francezeG Reluarea e5porturilor franceze ctre Romnia se datoreaz cre(terii economice care s-a ameliorat +n Romnia +nc de la +nceputul anului 2###. 8ceast cre(tere a volumului e5porturilor survine +n urma unei scderi de "I in 1""". ;up desc7iderea economic a Romniei ctre sc7im2urile e5terne1 cota de pia a -ranei a oscilat +ntre 4 (i &I. 5porturile franceze se 2azeaz +n special pe ec7ipamente1 ceea ce reprezint apro5imativ o treime din total. In ultimii ani1 aceasta pondere semnificativa1 in crestere dupa 2###1 indica o rete7nologizare progresiv. 8stfel1 implantarea societilor -rance-=elecom !/o2ilRom% (i 8lcatel +n Romnia au antrenat i+n ultimii ani e5porturi importante +n materie de telecomunicaii. 3ectorul te5tile - +m2rcminte reprezenta la +nceputul anilor 2### aproape un sfert din totalul e5porturilorK fiind compus in special de materii prime destinate transformrii lor cu mana de lucru romaneasca1 pentru a fi re-e5portate in -ranta. ,rodusele fa2ricate reprezint "4I din acest total. 3u2 presiunea factorilor de decizie1 in special a marilor centrale de ac7iziii dar (i din intenia industria(ilor francezi de a folosi mana de lucru romaneasca pentru componente1 sectorul te5tile-+m2rcminte1 sectorul +nclminte1 sectorul lemn sau industria mecanica reprezint industrii pentru mana de lucru unde raportul calitate-pre al acesteia permite +nc economiei romne(ti s-(i afirme competitivitatea.
24

urocopter1 0az de -rance1 <JrvJ1 <Bparlo-

'arrefour1 ?afarge1 /ic7elin1 >range1 Renault1 3erve1 3oconac1 3ociJtJ 0JnJrale1 .eolia

0a2i /oroianu1 o!-cit-

2#

Relaiile politico-economice Romnia-Frana 5portul de automo2ile +nregistreaz o cre(tere considera2il1 reflectnd o implicare net pe piaa romaneasc1 constructorul francez Renault fiind leader de pia +n privina automo2ilelor noi importate. 'oncernul Renault este de asemenea (i productor pe piaa romneasc1 +n septem2rie 2##) fiind lansat primul model de automo2ile fa2ricate +n Romnia de un constructor francezG modelul ?>0891 To ma(in occidental la pre romnescT dup cum o denume(te +nsu(i productorul26. 3c7im2urile romano-franceze au cunoscut in ultimii ani o cre(tere continu1 reflectnd in primul rnd desc7iderea tot mai mare a Romniei ctre Uniunea uropeana. Intrarea in vigoare a acordului de asociere dintre Romnia (i Uniunea uropean1 +nc din 1""4 si angaAamentul negocierilor de aderare de la +nceputul lui 2###1 au contri2uit la meninerea unei dezvoltri dinamice a sc7im2urilor cu principalele tari ale Uniunii uropene si in special cu Italia1 primul partener comercial al Romniei1 cu 0ermania1 dar si cu -rana1 cu o cota de pia de 6I. 8ceast evoluie +ncuraAatoare1 care +ntre(te perspectivele lrgirii Uniunii uropene ctre o tara care are un potenial de a doua piaa +n uropa 'entral (i >riental1 cu o populaie de 22 milioane de locuitori1 nu tre2uie totu(i sa masc7eze anumite dificulti structurale datorate +ntrzierii procesului de restructurare1 care ar tre2ui intr-un viitor apropiat1 sa accelereze importurile de ec7ipamente1 odat terminate aceste reforme. 're(terea +n valoare a sc7im2urilor franco-romane se e5plica in mare parte printr-o specializare a minii de lucru romne(ti1 mai ales +n domeniul industriei (i informaticii si printr-o pia larga de desfacere.

I.4. ;erspecti)ele relaiilor economice dup- 2""/

,entru 2##61 a fost o curs foarte 2un. conomia mondial a crescut cu cea mai mare vitez din ultimii *# de ani. ;ar deAa 1 intrnd +n 2##&1 pa(ii s-au mai mic(orat (i drumul de urmat pare a fi mult mai greu. =otu(i +n 2##& nu se prevede c7iar o pr2u(ire. conomia mondial ar tre2ui s continue s creasc +ntr-un ritm care1 de(i nu a(a de susinut ca cel din ultimii civa ani1 totu(i1 s-l dep(easc pe cel din anii 1""#.;ar

26

NNN.22c.com

21

Relaiile politico-economice Romnia-Frana riscurile vor fi mai mari1 iar pe unele piee importante vor fi lupte pentru a menine controlul2&. 're(terea economic a -ranei va +ncetini +n prima Aumtate a lui 2##& din cauza scderii cerererii e5terne1 conform previziunilor 2iroului francez de statistic !Insee%. -ranta1 cea de-a treia economie ca marime din uropa1 va cre(te cu #14I +n fiecare din primele dou trimestre1 dupa ce s-a estimat o cre(tere de #1"I +n cel de-al patrulea trimestru al lui 2##61 au afirmat cei de la Insee. Fn timp ce e5porturile din -rana este posi2il s ai2 de suferit1 reducerile de preuri (i reducerea ratei (omaAului ar putea spriAini c7etuielile consumatorilor2$. D8( compara economia Romniei cu ma(in +n plin demaraA1 +n plin proces de accelerareE afirm 6ose--ernandez 8nsola1 reprezentantul regional al -ondului /onetar Romnia. ;ac insta2ilitatea din ar va continua1 se va o2serva o scdere a flu5ului de investiii. Fn privina deficitului1 estimrile -ondului sunt de 12 I din ,I: pentru acest an1 iar pentru cre(terea economica a fost avansat 614 I. 't prive(te cealalt vulnera2ilitate a economiei1 inflaia1 aceasta tre2uie +ndreptat spre indicatorul '>R 2 !o2inut prin scderea din indicele general al preurilor1 a preurilor administrate (i a celor volatile%1 care se menine la un nivel care ar putea +ngriAora anali(tii. T ste mai corect sa Audecm procesul de dezinflaie prin prisma acestui indicator1 '>R 2T1afirm 8nsola. -ondul /onetar Internaional estimeaz (i revizuiri ale plafonului 2ugetar (i recomand armonizarea politicilor monetare (i fiscale. T'7estiunea tre2uie rezolvata intre reprezentanii Romniei si cei ai U 1 dar nici o msura protecionist nu e 2un pe termen lung1 mai ales dac asociem cre(terea economic cu competiiaT1 a mai afirmat reprezentantul -/I2". PRelaiile dintre Romnia (i -rana vor intra +ntr-o nou logicG cea a parteneriatelor europene. 0uvernul Romniei consider c -rana este un partener european foarte apropiat rii noastreE1 a declarat ,urttorul de 'uvnt al 0uvernului. 0uvernul de la :ucure(ti consider c parteneriatul special dintre Romnia (i -rana poate constitui un instrument important pentru consolidarea proiectului european.
2& 2$

Ro2in :eN1 #mer"en i e*voltare1 +n 3uplimentul la 'apital +umea n 20061 decem2rie 2##6, !-30NNN.zf.ro 2" ,. :rezeanu1 I. 3imon1 ?. . 9ovac1 Instituii financiare internaionale1 ditura conomic1 :ucure(ti 1 2##41 p.16#.

22

Relaiile politico-economice Romnia-Frana Fn conte5tul vizitei +n Romnia a primului-ministru ;ominique de .illepin a fost semnat un 8cord interguvernamental privind re+ntoarcerea +n ara de origine a minorilor aflai +n dificultate pe teritoriul francez precum (i lupta +mpotriva reelelor de e5ploatare (i a criminalitii organizate. 0uvernul Romniei consider c1 +n perioada urmtoare1 companii din cele dou state vor putea dezvolta parteneriate industriale (i economice +n domenii precum industria aeronautic1 transporturi1 industria materialelor de construcii1 construcia automo2ilelor1 agricultur*#.

*#

NNN.gov.ro

2*

Relaiile politico-economice Romnia-Frana

Capitolul II Relaiile politice romano-franceze n perioada !!" # 2""6

II. . Relaiile parlamentare ale Rom*niei cu Frana
Fnc din primele zile de dup Revoluia din 1"$"1 -rana a manifestat un viu (i constant interes fa de transformrile petrecute1 fa de evoluiile democratice din Romnia. ,arlamentarii francezi s-au implicat +n aciuni umanitare de aAutorare a poporului romn1 precum (i +n aciuni de +nfrire a unor localiti franceze cu localiti din Romnia. ste de notat faptul c prima personalitate politic strin care a vizitat Romnia dup revoluie a fost domnul ?aurent -a2ius1 pre(edintele 8dunrii 9aionale franceze !ianuarie 1""#%1 iar primul (ef de stat din un discurs +n faa ,arlamentului Romniei. 9umero(i reprezentani ai forului legislativ francez au inut s cunoasc la faa locului progresele realizate +n ara noastr pe calea democratizrii structurilor statului1 a edificrii statului de drept (i a aplicrii reformei economice1 unii vizitnd c7iar de mai multe ori ara noastr. 3enatorul 6ean ,euc71 pre(edinte1 la vremea respectiv1 al 0rupului de prietenie -rana-Romnia din 3enatul francez1 a vizitat Romnia +n fruntea unor delegaii ale 0rupului parlamentar de prietenie !11-1) mrtie 1""1 (i )-1# iulie 1""1%1 iar +n perioada 21-2$ ianuarie 1""2 +n fruntea unei delegaii a 'onsiliului general din departamentul 8veBron1 al crui pre(edinte era. uropa occidental a fost domnul -ranHois /itterand1 ,re(edintele Repu2lici -ranceze !aprilie 1""1%1 care a rostit1 cu acel prileA1 (i

2)

Relaiile politico-economice Romnia-Frana \i 0rupurile de prietenie Romnia[-ana din 'amera ;eputailor (i -rana [ Romnia de la 8dunarea 9aional francez au avut o activitate susinut. 8u fost realizate vizite oficiale +n martie 1""1 +n Romnia !vizita oficial +n Romnia a domnului -ranHois /itterand1 ,re(edintele Repu2licii -rancezeK discurs +n faa ,arlamentului Romniei%K octom2rie 1""*1 +n -ranaK septem2rie 1""41 +n RomniaK octom2rie 1""$1 +n -rana. 'u acest prileA au fost analizate posi2ilitile de cola2orare +ntr-o serie de domenii. Fn octom2rie 1""* o delegaie senatorial1 condus de domnul >liviu 07erman1 ,re(edintele 3enatului1 a efectuat o vizit oficial +n -rana. 'u aceast ocazie1 a fost evideniat interesul manifestat de ,arlamentul Romniei petru realizarea unui cadru legislativ modern1 pentru armonizarea legislaiei romne cu prevederile internaionale +n domeniile respective1 +n special dup semnarea acordului de asociere a Romniei la Uniunea uropei. Fn cadrul vizitei din august 1""4 domnul <enri Revol1 pre(edintele 0rupului de prietenie -rana-Romnia din 3enatul francez1 a participat la cea de-a M.I-a 2ienal a lim2ii franceze de la :ucure(ti. 'u aceast ocazie1 a fost primit de ctre domnul >liviu 07erman1 ,re(edintele 3enatului (i s-a +ntlnit cu domnul Radu .asile (i cu ali mem2ri ai 0rupului de prietenie Romnia--rana din 3enatul Romniei. > delegaie a 0rupului parlamentar de prietenie Romnia [ -rana din 'amera ;eputailor1 condus de domnul deputat 0a2riel Xepelea1 pre(edintele 0rupului1 a efectuat o vizit oficial +n -rana1 la invitaia 0rupului parlamentar de prietenie omolog din 8dunarea 9aional +n octom2rie 1""$.*1 =otodat1 'omisia pentru redactarea 'onstituiei Romniei a primit un spriAin su2stanial din partea 'onsiliului 'onstituional francez (i a pre(edintelui acestuia1 domnul Ro2ert :adinter. ,arlamentarii francezi au susinut activ demersurile Romniei +n cadrul 8dunrii parlamentare a 'onsiliului depline +n 'onsiliul uropei1 +n vederea admiterii ei ca meme2ru cu drepturi uropei !ca domnii 6ean ,ierre -ourrJ1 deputat socialist1 uropean (i do2ndirea calitii de mem2ru cu drepturi depline la 'onsiliul

*1

NNN.senat.ro.

24

Relaiile politico-economice Romnia-Frana conductorul delegaiei franceze la 8,' mem2ru al delegaiei franceze la 8,' %. 'u spriAinul parlamentarilor francezi1 ,arlamentul Romniei a devenit mem2ru al 8dunrii ,arlamentare a -rancofoniei. Fn primvara anului 2### ,re(edintele 'amerei ;eputailor l-a primit pe domnul 6ean-,ierre '7evRnement1 ministrul francez al 8facerilor Interne. 'u acest prileA a fost a2ordat su2iectul scoaterii Romniei de pe lista rilor ai cror ceteni au nevoie de viz pentru intrarea +n spaiul statelor mem2re ale Uniunii uropene*2. Relaiile 2ilaterale dintre ,arlamentul Romniei (i ,arlamentul francez s-au dezvoltat (i +n planul aparatului forurilor legislative. 8stfel1 la +nceputul anului 2###1 ca urmare a corespondenei purtate la nivelul pre(edinilor 'amerei ;eputailor romne (i 8dunrii 9aionale franceze1 a fost iniiat un program de cooperare de trei ani +n planul serviciilor parlamentare. ,rogramul a fost demarat cu un prim sc7im2 +n lunile martie 2### la :ucure(ti (i mai 2### la ,aris (i continuat +n luna mai 2##1 la :ucure(ti. 'onform acestui program1 'amera ;eputailor a fost spriAinit pentru promovarea proiectului de 3tatut al funcionarului parlamentar. ,rogramul va continua cu sc7im2uri de e5perien +n domeniile informaticii1 comunicrii1 mass-mediei1 economico-financiar. +n 1""1 sau 6ean-,iere /asseret1 senator1

II.2. 'izite oficiale interstatale rom*no-franceze

II.2. . 'izita ministrului <ircea =eoan- la ;aris. 0 fe$ruarie. 2"" ?a $ fe2ruarie 2##11 domnul /ircea 0eoan1 ministrul afacerilor e5terne1 a efectuat o vizit la ,aris1 unde s-a +ntlnit cu omologul su francez1 domnul <u2ert .edrine. Fn programul vizitei s-au desf(urat +ntlniri (i discutii cu domnul -ranHois <uNart1 secretar de stat pentru comer e5terior +n cadrul /inisterului conomiei1 -inanelor (i Industriei1 cu domnul /anuel 0omez1 pre(edintele 'amerei de 'omer franco-romne1 cu oameni de afaceri !din partea firmelor ?afarge1 Renault1 .ivendi1 'arrefour1 Renault-8griculture1 3aint 0o2ain1 Usinor1 ;anone1 :ouBgues1 8lstom1 =otal

*2

NNN.senat.ro1 fe2ruarie 2##).

26

Relaiile politico-economice Romnia-Frana lf -ina1 urocopter1 /agneti-/arelli1 :anque ?azars etc.%1 cu +nali funcionari din administraia central francez (i mem2ri ai diasporei romne. ?a nivel parlamentar1 domnul /ircea 0eoan1 ministrul afacerilor e5terne1 a avut +ntrevederi cu doamna '7ristine ?azerges1 vicepre(edint a 8dunrii 9aionale (i cu domnul /ic7el .oisin1 deputat1 pre(edintele ;elegaiei parlamentare franceze la >3' . ;e asemenea1 la ,alatul ?u5em2ourg1 s-a +ntlnit cu domnul Mavier de .illepin1 pre(edintele 'omisiei de politic e5tern (i aprare a 3enatului. ?a +nc7eierea vizitei1 (eful diplomaiei romne a susinut1 la Institutul -rancez pentru Relaii Internaionale !I-RI%1 o conferin cu tema D3fidrile >3' la +nceput de mileniuE**.

II.2.2. Ion Iliescu n discuie oficial- cu ;re7edintele :enatului Francez. ( noiem$rie 2"" -rana reprezint unul dintre partenerii de afaceri importani ai Romniei avnd +n vedere numrul mare de societi franceze prezente deAa +n Romnia1 a afirmat pre(edintele Ion Iliescu1 +n data de 4 noiem2rie1 dup +ntlnirea de la ,alatul 'otroceni cu ,re(edintele 3enatului Repu2licii -ranceze1 '7ristian ,oncelet1 aflat +n vizit la :ucure(ti. Fn cadrul +ntrevederii au fost discutate aspecte legate de climatul economic din Romnia1 de necesitatea relansrii economice1 precum (i de asigurarea unui climat Auridic (i fiscal sta2il T+n vederea accelarrii procesului de atragere a unui numar ct mai mare de investitori strini +n RomniaT. ;e asemenea1 pre(edintele Iliescu a vor2it despre spriAinul acordat Romniei de -rana de-a lungul timpului1 precum (i despre relaiile culturale tradiionale e5istente +ntre cele doua ri*).

** *)

NNN.mae.ro1 06.02.2001. NNN.am2afrance.org.

2&

Relaiile politico-economice Romnia-Frana II.2.3. 'izita de lucru a <inistrului de afaceri e9terne n Frana. / aprilie. 2""3 /inistrul 8facerilor 5terne1 /ircea 0eoan1 a efectuat pe & aprilie 2##*1 o vizit de lucru la ,aris1 +n cadrul creia s-a +ntlnit cu (eful diplomaiei franceze1 ;ominique de .illepin1 a avut convor2iri cu /aurice 0ourdault /ontagne1 consilierul diplomatic al pre(edintelui 6acques '7irac (i cu 9oelle ?enoir1 ministru delegat pentru afaceri europene. ;iscuiile au a2ordat teme politice (i economice din domeniul relaiilor 2ilaterale precum (i aspecte legate de integrarea european a Romniei1 cu accent pe folosirea e5pertizei franceze pentru accelerarea reformelor necesare aderrii la Uniunea uropean. -rana a susinut constant (i prin aciuni concrete dorina Romniei de integrare +n Uniunea uropean1 spriAinul acordat pentru o2inerea datei de 2##& ca moment al admiterii +n U fiind cea mai recent dovad +n acest sens. 'ei doi mini(tri de e5terne au discutat (i pro2leme actuale internaionale cum sunt criza iraCian1 procesul de pace din >rientul /iAlociu1 situaia din :alcanii occidentali1 e5tinderea U 1 viitorul uropei.*4

II.2.4. ;re7edintele Ion Iliescu n con)or$iri oficiale cu omolo&ul s-u francez >acques C?irac. 24 noiem$rie 2""3 ,re(edintele -ranei1 6acques '7irac1 l-a primit +n data de 2) noiem2rie 2##*1 cu onoruri militare1 la ,alatul lBsJe1 pe pre(edintele Romniei1 Ion Iliescu1 +n ultima zi a vizitei oficiale a (efului statului romn +n -rana. .izita pre(edintelui Romniei +n -rana survine dup o perioad mai tensionat +n relaiile romno-franceze1 cauzat +n principal de diferenele de vedere privitoare la situaia din IraC. Romnia s-a situat +n acest conflict de partea coaliiei internaionale conduse de 3U81 aciune apreciat de pre(edintele francez drept pro-american. 'ei doi (efi de stat s-au mai +ntlnit +ns +n acest an1 la 8tena1 cu prileAul semnrii =ratatelor de aderare a zece noi ri la Uniunea pre(edinia semestrial a U .
*4

uropean1 +n perioada +n care 0recia a e5ercitat

NNN.mae.ro1 09.04.2003.

2$

Relaiile politico-economice Romnia-Frana Fn ciuda acestor diferene de opinie1 6acques '7irac manifest o real disponi2ilitate fa de Romnia (i se implic personal +n dezvoltarea relaiei cu Romnia1 percepnd Romnia1 prin cultur1 mentalitate (i lim21 ca pe Tsora mai micT a -ranei. ;e reamintit este faptul c pre(edintele francez s-a dovedit cel mai important avocat al integrrii Romniei +n 98=>1 poziie afirmat +n special la 3ummitul 8lianei de la /adrid1 +n 1""&1 fiind totodat un promotor al e5tinderii U 1 proces care s cuprind (i Romnia1 considernd c numai o contrapondere la unipolaritatea lumii de astzi.*6 II.2.(. ;remierul @drian A-stase. n )izit- de lucru n Frana. 3" aprilie 2""4 ,remierul 8drian 9stase1 +n data de *# aprilie 2##)1 a plecat la ,aris pentru o vizit de lucru de dou zile1 la invitaia omologului su francez1 6ean-,ierre Raffarin. 'u aceast ocazie1 (eful e5ecutivului de la :ucure(ti a fost primit de ctre pre(edintele Repu2licii -ranceze1 6acques '7irac1 (i a avut consultri cu primul-ministru francez 6ean-,ierre Raffarin. ;ialogul 2ilateral privind procesul de aderare a Romniei la Uniunea uropean1 a avut ca o2iectiv prezentarea stadiului actual de pregtire a Romniei (i e5plorarea de noi posi2iliti de cooperare1 a5ate cu prioritate pe domeniile +n care ritmul reformelor tre2uie accelerat1 precum administraia pu2lic (i Austiia. Fn cadrul acestor +ntlniri au fost discutate aspecte ale cooperrii dintre cele dou ri pe teme economice1 sociale1 culturale (i vor fi e5aminate ci de fructificare a oportunitilor oferite de mediul de afaceri romnesc pentru amplificarea flu5ului de investiii franceze +n Romnia. 'omplementar domeniului politic1 vizita a inclus (i o important component economic. 8stfel1 premierul 8drian 9stase a participat la ceremonia de semnare a contractului dintre partea romn (i compania T8IR:U3 IndustriesT1 precum (i la +ntlniri cu reprezentani de frunte ai industriei franceze (i europene. *& urop unit poate reprezenta o

*6 *&

/ircea /arian1 ziarul A evrul nr.)1&21 26.11.2##*. NNN.senat.ro 1 1.#4.2##).

2"

Relaiile politico-economice Romnia-Frana II.2.6. 'izita la 1ucure7ti a +-nei Claudie Bai&nere. <inistru dele&at pentru afaceri europene al Repu$licii franceze. 3" septem$rie 2""4 'laudie <aigner1 ministru delegat pentru afaceri europene1 a efectuat o vizit de lucru +n Romnia1 +n data de *# septem2rie 2##). 8ceast vizit1 desf(urat +n faza final a negocierilor de aderare a Romniei la Uniunea european1 a su2liniat din nou spriAinul -ranei pentru aceast aderare1 care evoc dezvoltarea parteneriatului 2ilateral pentru integrare european a Romniei. ;oamna <aignere a fost primit de ctre ,rimul /inistru1 8drian 9stase1 ct (i de ctre /inistrul 8facerilor 5terne1. /ircea 0eoan. a a avut o +ntrevedere cu omologul su 8le5andru -arca(1 /inistrul Integrrii europene1 +n cadrul unei reuniuni de lucru care a fost ulterior lrgit (i la nivel de 3ecretari de 3tat pentru Integrarea uropean din cadrul diferitelor ministere romne. Iar la Institutul 9aional de 8dministraie1 'laudie <aigner a inaugurat +mpreun cu /inistrul delegat romn al administraiei pu2lice1 07eorg7e macu1 un nou program de +nfrire instituional franco-romn finanat prin programul ,<8R +n domeniul reformei administraiei pu2lice1 activitate urmat de un discurs +n faa funcionarilor (i studenilor romni francofoni specializai +n pro2leme europene pe tema ]Un nou parteneriat franco-roman pentru Uniunea uropean de mine^.

II.2./. 'izita oficial- n Rom*nia a lui >ean-;ierre Raffarin. ;rimul ministru al Repu$licii franceze. /- 0 octom$rie 2""4 ,rimul ministru francez1 6ean-,ierre Raffarin1 a efectuat +n zilele de 1& (i 1$ octom2rie o vizit oficial la :ucure(ti1 care a avut ca prim o2iectiv reafirmarea spriAinului -ranei pentru procesul de aderare a Romniei la Uniunea uropean. ;l. Raffarin a fost +nsoit de ali (ase mem2ri ai guvernului francez !0illes de Ro2ien1 ministrul ec7ipamentului1 al transporturilor1 al amenaArii teritoriului1 al turismului (i al mriiK -ranHois ?oos1 ministru delegat pentru comerul e5terior K ;l. 6ean-ranHois 'opJ1 ministru delegat pentru afaceri interne K ;l. Mavier ;arcos1 ministru delegat pentru cooperare1 dezvoltare (i pentru francofonie K ric @oert71 secretar de stat pentru reforma statuluiK -rJdJric de 3aint-3ernin1 secretar de 3tat pentru amenaAarea

*#

Relaiile politico-economice Romnia-Frana teritoriului%1 ct (i de mai muli parlamentari !dintre care ;l. senator <enri Revol1 copre(edintele -orumului franco-romn al personalitilor%1 mai muli oameni de afaceri (i cadre universitare. 'u ocazia acestei vizite1 primul ministru a co-prezidat +mpreun cu omologul su romn1 8drian 9stase1 primul 3eminar interguvernamental franco-romn1 ale crui lucrri au reunit reprezentanii guvernului francez (i omologii lor romni +n cadrul a dou seciuni consacrate pe de o parte organizrii 3tatului !reforma administraiei pu2lice (i a Austiiei1 cooperarea descentralizat...%1 (i pe de alt parte dezvoltrii sc7im2urilor economice ct (i infrastructurii. ,rimul ministru a avut o +ntrevedere 2ilateral cu omologul su romn1 (i a fost primit +n audien de ctre pre(edintele Ion Iliescu1 care l-a decorat1 cu aceast ocazie1 cu /area 'ruce a ordinului naional 3teaua Romniei.

II.2.0. 'izita oficial- n Rom*nia a lui +ominique +e 'illepin. <inistrul de Interne al Repu$licii Franceze. " ianuarie 2""( ;omnul ;ominique ;e .illepin1 ministrul de Interne1 al securitii interne (i al li2ertilor locale al Repu2licii -ranceze1 a efectuat pe ianuarie 2##41 o vizit oficial +n Romnia1 la invitaia omologului su romn1 domnul .asile :laga. 8ceast vizit a avut ca o2iective aprofundarea cooperrii operaionale (i instituionale +ntre -rana (i Romnia +n domeniul securitii interne1 precum (i contri2uia -ranei la reforma administraiei pu2lice romne1 +n perspectiva aderrii Romniei la Uniunea uropean. 'u aceast ocazie1 domnii mini(tri ;e .illepin (i :laga au efectuat o vizit comun la punctul de contact creat de poliia romn (i francez la sediul comandamentului regional al poliiei de frontier romn de la >radea1 apoi la postul de frontier romn de la :or(1 +nainte de a avea la :ucure(ti o serie de consultri la sfr(itul crora au susinut o conferint de pres comun1 la /inisterul 8dministraiei (i Internelor. /inistru ;e .illepin a fost de asemenea primit1 +n audien1 de ctre pre(edintele Romniei1 domnul =raian :sescu1 (i de primul ministru al Romniei1 domnul 'lin

*1

Relaiile politico-economice Romnia-Frana ,opescu- =riceanu. ;in delegaia care a +nsoit pe domnul ministru ;e .illepin au fcut parte G /ic7el 0audin1 director general al poliiei naionaleK generalul 0uB ,araBre1 director general al 6andarmeriei naionale (i 3tJp7ane -ratacci1 director pentru li2ertile pu2lice (i afaceri Auridice +n /inisterul francez de Interne. *$

II.2.!. ;re7edintele 8raian 1-sescu a a)ut o ntre)edere cu 7eful statului francez. >acques C?irac. 23 fe$ruarie 2""( ,re(edintele Romniei1 =raian :sescu1 aflat la :ru5elles pentru a participa la reuniunea la vrf a 8lianei 9ord-8tlantice1 a avut1 +n data de 2* fe2ruarie1 o +ntrevedere cu omologul su francez1 6acques '7irac. 'u acest prileA1 pre(edintele '7irac a reafirmat spriAinul -ranei pentru integrarea Romniei +n Uniunea uropean !U %1 apreciind totodat importana respectrii de ctre Romnia a angaAamentelor asumate +n procesul de integrare. Fn acest conte5t1 pre(edintele :sescu a su2liniat 7otrrea actualului 0uvern de a realiza +n totalitate o2ligaiile asumate. Fn acela(i timp1 (eful statului romn a susinut c1 +n momentul de fa1 actuala putere de la :ucure(ti este con(tient de faptul c integrarea Romniei +n Uniunea uropean este mai degra2 o pro2lem de politic intern1 +ntruct standardele de compati2ilitate economic (i social cu U se ating prin eforturile depuse +n interiorul rii. ,re(edintele '7irac (i-a manifestat interesul pentru Reuniunea la nivel +nalt a -rancofoniei ce va avea loc la :ucure(ti +n anul 2##6. \eful statului francez a susinut c :ucure(tiul a fost (i este inima francofoniei (i c a apreciat +ntotdeauna faptul c Romnia este una dintre rile europene unde franceza se vor2este des (i fluent. ?a rndul su1 pre(edintele =raian :sescu a spus c partea romn va numi un reprezentant special care se va ocupa de organizarea acestei reuniuni.

*$

<oraiu ,epine1 2i*ita lui %omini.ue e 2ille!in n Romnia1 din NNN2.dN-Norld.de1 1".1#.2##).

*2

Relaiile politico-economice Romnia-Frana II.2. ". 'izita la ;aris a +lui. 8raian 1-sescu. ;resedintele Rom*niei Fn zilele de 21 si 22 noiem2rie 2##41 ;l. 8raian 1-sescu. ,resedintele Rom*niei. a efectuat o vizita oficiala la ,aris1 +nsoit de ;na /onica /acovei1 /inistrul 6ustitiei si de ;omnii /i7ai Rzvan Ungureanu1 /inistrul 8facerilor /inistrul 8dministraiei (i Internelor. >2iectivul principal al +ntlnirii oficiale 2ilaterale1 o2inerea unei susineri necondiionate a Romniei pentru aderarea la U +n 2##&1 a fost atins doar parial. 'a si 0ermania1 -rana nu a dat un termen pentru ratificarea =ratatului de aderare a Romniei si :ulgariei1 argumentnd cu dez2aterile interne privind viitorul si e5tinderea U . .otul asupra documentului ar fost amnat astfel pana dup Raportul de monitorizare care a fost prezentat de 'omisia uropeana in aprilie anul urmtor si care a decis momentul aderrii*". '7iar dac +ntre :asescu (i '7irac a fost o c7imie personal1 dup cum relatau martorii oculari ai +ntlnirii de la lBsee1 politica nu evoluase +n parametri emoionali. Iar ideea pre(edintelui 6acques '7irac de a trasa o a5 de cooperare ,aris-:ucure(ti poate fi interpretat ca un proiect serios1 dar (i ca o ironie la adresa cele2rei a5e @as7ington?ondra-:ucure(ti)#. 5terne si .asile :laga1

II.2.

. 'izita n Rom*nia a +nei. Cat?erine C%L%AA@. <inistru dele&at pentru afaceri europene 52!-3" noiem$rie 2""66
'u o luna +nainte de aderarea Romniei la Uniunea europeana1 ;oamna 'at7erine

'>?>9981 /inistru ;elegat pentru 8faceri europene1 a efectuat o vizita la :ucuresti +n zilele de miercuri 2" si Aoi *# noiem2rie 2##61 la invitatia ;nei 8nca :>80IU1 /inistrul Integrarii europene. ;oamna /inistru ;elegat a fost +nsoit (i de ;oamna 0eneviRve 'olot1 ;eputat de ssonne (i .ice-,resedinta a grupului de prietenie -rana-Romnia. ;upa ce au avut +ntrevederi comune1 Aoi dimineata1 ;na 'olonna si ;na :oagiu au participat la desc7iderea unei conferinte pe tema ] 8 comunica +n uropa ^ organizata de catre -undatia It7aCa si /inisterul Integrarii europene. 8ceasta manifestare a avut ca

*" )#

'ornel 'odi, ,sescu n vi*it la (aris1 din NNN.7otneNs.ro1 26.11.2##4. Ioan ?upea1 = vi*it cu o;iective atinse !arial1 +n ziarul #venimetul 8ilei, nr.)$*21 2*.11.2##41 p.*.

**

Relaiile politico-economice Romnia-Frana o2iectiv +nc7eierea formarii ] europene ^ a personalului din administratia romna si a Aurnalistilor romni1 si familiarizarea lor cu procedurile si metodele comunitare)1.

II.2. 2. .izita ,rimului /inistru francez la :ucuresti !1 fe2ruarie 2##&% ,rimul /inistru al -rantei1 ;l. ;ominique de .illepin1 a efectuat la data de 1 fe2ruarie 2##&1 o vizita oficiala +n Romnia1 fiind +nsotit de ;na 'at7erine 'olonna1 /inistru delegat pentru afaceri europene si de mai multi parlamentariG ;l. <enri Revol1 3enator de 'Zte-dO>r1 presedintele grupului de prietenie cu Romnia +n 3enat1 de ;l. 6ean--ranHois ,ic7eral1 3enator de :ouc7es-du-R7Zne1 si de ;l. 0erminal ,eiro1 ;eputat de ;ordogne. ,rimul /inistru a avut +ntrevederi cu ,resedintele Romniei1 ;l. =raian :asescu1 si cu ,rimul /inistru1 ;l. 'alin ,opescu-=riceanu.

II.3. @titudinea Franei fa- de @9a-Cas?in&ton-Londra-1ucure7ti

poca +n care ,arisul spriAinea necondiionat :ucure(tiul +n demersurile de aderare la Uniunea uropean pare s fi trecut. T8derarea la U nu e ca (i cum ai intra +ntr-un supermarCet. 9u faci comer cu uropa1 pentru a face politic numai +n cadrul 98=>.T1 afirma ministrul francez de 5terne1 aflat la :ucure(ti +n luna martie1 2##41 (i ele arat destul de 2ine reticena cu care a primit ,arisul una din noile direcii ale politicii e5terne romneG T85a @as7ington-?ondra-:ucure(tiT. TRomnia tre2uie sa ai2 +n primul rnd un refle5 europeanT1 a adugat /ic7el :arnier. TFn Uniunea uropean se face comer1 e adevrat1 dar (i politic. \i facem lucrurile astea +mpreun1 +ntre noi1 europenii.T ;up cum mrturisea un oficial francez1 invocarea T85eiT a surprins ,arisulG T-rana a fost +ntotdeauna avocatul Romniei +n faa instanelor europene1 c7iar +n momentele +n care acest lucru nu era u(or. 'teodat ai +ns impresia c :ucure(tiul nu rspunde cu aceea(i moned1 c e5ist ne+nelegeriT. 5emplele de Tne+nelegereT nu lipsesc +n ultimii aniG de la 'urtea ,enal Internaional la T3crisoarea celor 1#T (i
)1

NNN.am2afrance-ro.org.

*)

Relaiile politico-economice Romnia-Frana spriAinul desc7is oferit 3U8 +n IraC1 +n momentul +n care +n uropa dez2aterile erau foarte aprinse1 (i +nc7eind cu T85aT proclamat de pre(edintele =raian :sescu +n primul su discurs dup c(tigarea alegerilor. ,ro2lematica T85eiT ine de c7estiunile de securitate ale Romniei - consider1 pe de alt parte1 :ucure(tiul1 deoarece1 +n materie de securitate1 @as7ingtonul (i ?ondra sunt capitalele la a cror u( tre2uie s 2ai.)2 ;e altfel1 ministrul romn de 5terne e u(or e5asperat de tevatura fcut +n Aurul acestei pro2leme. T u am mai puin +ncredere +n retoric (i mult mai mult +ncredere +n gesturile reale de amicalitateT - spune /i7ai Ungureanu1 care consider c Te5presia pre(edintelui :sescu nu tre2uie privit +ntr-un sens e5clusivistT. T;ar - consider un diplomat occidental - +n politic1 retorica e foarte importantT. Fn plus1 +n alte capitale europene1 aceast gra2 a :ucure(tiului de a vor2i despre apropierea de @as7ington (i ?ondra nu e +neleas la fel. T;ac ne gndim la securitate1 Romnia are deAa um2rela 98=>1 spunea un diplomat european. 9u +neleg de ce are nevoie de garanii suplimentare. Romnia e ara 98=>1 dar nu e +nc mem2r a Uniunii uropene...T. > fraz care suna ca un avertisment. Fn ceea ce prive(te Uniunea uropean1 procesul nu e +nc +nc7eiat. T?e-am spus autoritilor romne ca miza european e dificil1 poate c7iar mai dificil dect cred eleT1 afirm (eful diplomaiei franceze. Un alt diplomat francez +ntre(te spusele lui /ic7el :arnierG TRomnii tre2uie sa fie ateni1 deoarece nu li se vor mai face cadouri. \tim c mai sunt pro2leme (i cteodat avem impresia c +ncearc s ni se ascund unele dintre ele. 9u credem ca e soluia cea 2unT. 3oluia cea 2un ar fi1 +n opinia oficialilor europeni1 c :ucure(tiul s se concentreze +n primul rnd pe aderarea la Uniunea uropean (i cnd apar dificulti. T?ucrurile se sc7im21 declar un diplomat european. 8derarea celor 1# ri +n mai 2##) a lsat s se vad c unele dintre ele au +nc pro2leme la care nu ne a(teptam. 9u vrem s le adugm pe cele ale Romniei (i :ulgariei (i nu vom ezita s aplicm clauzele de salvgardare1 dac e nevoie.T Fn plus1 +n diplomaia francez e5ist mai de mult temerea c Romnia s nu devin un Tcal troianT al 3U8 +n cadrul U 1 dup cum se e5prim la :ucure(ti1 'at7erine ?aluminaire1 parlamentar european. 8ltfel spus1 -rana nu vrea ca Romnia s fac surprizele pe care le-a fcut ,olonia. .izita lui /ic7el
)2

Ioan ?upea1 o!-cit.1 p.*.

*4

Relaiile politico-economice Romnia-Frana :arnier arat importana pe care ,arisul o acord relaiei cu :ucure(tiul. Fntr-o lun (i Aumtate de la instalarea noii administraii1 doi din mini(trii cei mai importani ai <e5agonului au fost deAa +n Romnia !prima vizit a fost cea a lui ;ominique de .illepin1 fost ministru de 5terne1 actual deintor al portofoliului Internelor%. /ic7el :arnier a participat (i la o (edin a guvernului romn (i a fost plcut impresionatG T ste una din puinele ri din uropa unde nu ai nevoie de traductor ca s te faci +neles +ntr-un 'onsiliu de /ini(triT1 mrturisea1 cu mndrie francofon1 ministrul francez de 5terne. Relaiile 2ilaterale franco-romne vor fi marcate de mai multe vizite. \eful guvernului romn va merge la ,aris +n iunie1 pre(edintele =raian :sescu va merge (i el1 +n septem2rie1 urmnd ca pre(edintele francez1 6acques '7irac1 s vin (i el +n Romnia anul viitor1 +naintea +ntlnirii la vrf a (efilor de stat (i de guvern din >rganizaia Internaional a -rancofoniei. 'ei doi pre(edini s-au +ntlnit de altfel la :ru5elles (i1 dup cum mrturisea un apropiat al lui 6acques '7irac. T,rietenia romnofrancez e vec7e (i solidT1 +ntrea /ic7el :arnier1 dar - avertiza el +n aceea(i fraz Tasta nu e suficient. 9ostalgia nu e o manier 2un de a face o politic a5at ctre viitorT.)* 8flat +n Romnia1 doamna 9_elle ?enoir1 ministru delegat pentru afaceri europene1 a declarat c nu +nelege motivele care au +mpins Romnia s +nc7eie +n gra2 un astfel de acord fr s fi a(teptat decizia Uniunii uropene1 cnd +ns(i pre(edinia danez propusese tuturor rilor candidate1 deci (i Romniei1 asocierea la consultaiile comunitare de la +nceputul lunii septem2rie 2##)1 +n vederea susinerii unei poziii comune. Fn prezent1 americanii fac demersuri pentru a strni interesul rilor candidate +n vederea +nc7eierii de acorduri 2ilaterale de ne-e5trdare1 punndu-i pe cetenii americani la adapost fa de 'urtea ,enal Internaional. ste regreta2il pentru -rana c Romnia a fost singura ar candidat care a dat curs acestei solicitri. 3emnarea acestui acord de ctre Romnia a constituit1 din punctul de vedere al -ranei1 o pro2lem cu privire la datoria de solidaritate comunitar. 8ceast solidaritate nu tre2uia s se e5ercite +n sens unic1 +n momentul +n care Romnia avea nevoie de uropa (i c1 +n astfel de cazuri1 -rana a fost +ntotdeauna avocatul Romniei

)*

?ucia 9iculescu1 Anali*e !olitice i economice1 +n 3ptmnal independent de analiz poltic (i actualitate cultural1 8nul MI. !&$2%1 #) martie -11 martie 2##4.

*6

Relaiile politico-economice Romnia-Frana pe lng partenerii ei1 dar (i cnd aceast situaie. Fntre2at fiind despre ipoteza +n care U s-ar opune unui acord cu 3tatele Unite pentru 'urtea ,enal Internaional1 ce ar tre2ui sa fac1 dup opinia sa1 autoritile de la :ucure(ti d-na 9oelle ?enoir a spus c Romnia este un stat suveran care +(i asum responsa2ilitile. 8ceast situaie ar fi putut fi evitat dac Romnia ar fi Aucat acest Aoc participnd la cutarea unei poziii europene comune fa de solicitrile americane. -rana susinea candidaturile Romniei (i :ulgariei1 care aparin aceluia(i proces de lrgire ca (i ceilali candidai1 c7iar dac acest calendar nu a fost tocmai acela(i. 'onsiliul european de la 3evilla a recunoscut1 de altfel1 c aceste dou ri au realizat progrese considera2ile pe calea aderrii lor1 c7iar dac mai erau pro2leme importante de rezolvat. -rana a diminuat eforturile +n favoarea candidaturii romne (i 2ulgare dup 'open7aga1 (i Romnia putea conta pe angaAamentul pe care (i l-a luat -rana. 8stfel1 'onsiliul european din decem2rie 2##4 a tre2uit s reprezinte ocazia actualizrii foilor de parcurs ale rilor candidate care se aflau +nc +n procesul de negociere (i adoptrii +n favoarea lor a unei strategii de pre-aderare1 revizuit (i +ntrit. 8ceste noi angaAamente ar fi putut s fie +nsoite (i de o cre(tere a aAutorului financiar de pre-aderare (i1 dac ritmul actual al negocierilor este meninut1 de un calendar mai e5act pentru procesul de aderare. 3olicitrile romne (i 2ulgare +n vederea unor date ferme prevzute pentru +nc7eierea negocierilor (i pentru aderare vor tre2ui e5aminate din aceast perspectiv1 +n funcie de raporturile asupra progreselor pe care 'omisia tre2uia s le prezinte +n octom2rie 2##4 pentru fiecare dintre rile candidate. uropa are nevoie de Romnia1 cum era cazul +n

II.4. :usinerea Franei n aderarea Rom*niei la 3niunea 4uropeanFn perioada de 2*-2) iulie 2##1 ?ionel 6ospin face o vizit +n Romnia. 8ceast vizit se +nscria +n cadrul deplasrilor pe care ,rim /inistrul francez (i-a propus s le fac +n rile de est candidate la aderarea la Uniunea uropean. 8stfel a fost 'e7ia1 noiem2rie 1""$1 ,olonia1 iulie 1""" (i +n ungaria1 mai 2###. .izita prim ministrului francez +n Romnia a fost ocazia pentru ?ionel 6ospin de a reafirma +n mai multe momente susinerea -ranei +n integrarea Romniei la Uniunea uropean. l a e5primat punctul de vedere al francezilor prin care cred c Romnia are vocaia de a se integra +n Uniunea european. EFn realizarea acestui o2iectiv legitim1 *&

Relaiile politico-economice Romnia-Frana -rana devine un aliat al RomnieiE. PFmpreun noi vom putea promova valorile comune fa de care -rana este profund ata(atG democraia1 drepturile omului (i prosperitatea economic care sunt indispensa2ile progresului socialE. ?rgirea Uniunii uropene reprezint o necesitate istoric1 dup cum afirma ?ionel 6ospin1 ministrul de e5terne al -ranei. P ste de asemenea un deficit pentru noi. Un deficit foarte apropiat1 deoarece1 +nc de la finele anului 2##21 Uniunea riopean va fi +n msur de a primi primele ri candidate care vor fi gata de a aderaE. )) 8(teptnd finele anului 2##21 sarcina este mare (i comple5 att pentru rile candidate1 care tind de adopta aquis-ul comunitar1 ct (i pentru statele mem2re care tre2uie s le primeasc +ntr-o uniune 2ine format. Iat de ce =ratatul de la 9isa a adoptat o reform +n vederea constituirii instituiilor Uniunii +ntr-o form mult mai democratic (i mult mai eficace. 8stfel -rana vine s aplice procedura sa de ratificare a acestui tratat. ?ionel 6ospin afirm c -rana a luat +n considerare toate miAloacele de a propune candidatura Romniei la Uniunea uropean1 +n mai multe reprizeG astfel la +ntrunirea 'onsiliului uropean din decem2rie 1""&1 -rana a optat +n favoarea Romniei +n vederea includerii ei +n lista rilor candidate1 apoi decizia de angaAare +n negocierile de aderare1 dup care susinerea din cadrul 'onsiuliului de la <elsinCi din decem2rie 1""". Fn timpul pre(ediniei sale1 -rana a accelerat lucrrile 'onsiliului +n vederea renunrii la viza o2ligatorie pentru cetenii romni pentru perioadele scurte de seAur. 'eea ce presupune c Romnia tre2uia s-(i intensifice controlul la graniele cu celelalte state care nu sunt mem2re U (i s lupte +mpotriva imigraiei clandestine )4. Fn sfr(it1 la propunerea pre(edintelui francez1 apoi a 'onsiliului de la 9isa1 numrul de locuri ale Romniei +n viitoarele instituii au fost precizateG ea va 2eneficia de treizeci (i trei de locuri +n ,arlamentul uropean (i paisprezece voturi +n 'onsiliu. 3usinerea -ranei a fost +n egal msur operaional1 pentru a pregti Romnia +n aderarea la Uniunea uropean. 0uvernul francez a acordat o atenie deose2it acordurilor instituionale din cadrul programului ,7are1 pentru care -rana este primul partener. -rana particip deAa la douzeci (i dou acorduri dintre acestea. )6 ,rim
))

6acques 0uillaume 1 France ans l'&nion euro!eenne1 ditura :elin1 2##*1 p.)4.

)4

>ana 8le5andra =udor1 Suveranitate i "uvernare n rile &# i n Romnia, +n revista lunar de (tiine politice Sfera (oliticii, 8nul IM1 9r."4-"61 septem2rie 2##11 p.2$. )6 6acques 0uillaume1 o!-cit.1 p.)&.

*$

Relaiile politico-economice Romnia-Frana ministrul francez apreciaz foarte mult determinarea autoritilor romne de a accelera pregtirea lor pentru aderare1 prin crearea /inisterului de Integrare uropean1 +ncredinat <ildegard ,uNac1 prin nominalizarea pentru fiecare minister a unui secretar de stat1 +nsrcinat cu pro2leme europene1 (i prin dorina de a desc7ide la sfr(itul pre(ediniei 2elgiene1 un mare numr de capitole de negocieri1 fa de cele paisprezece desc7ise deAa. Fn acela(i timp el este con(tient c drumul va fi lung (i c va fi nevoie de timp pentru a trece peste greutile +ntlnite +n cale integrrii. > 2un pregtire presupune (i crearea unei convergene +ntre economiile europene. -rana este de acord de a aAuta (i +n acest domeniu. 8utoritile romne au adoptat o strategie care +ncepuse deAa a produce efecte. ;atorit unei cre(teri susinute (i rea2ilitrii mai multor ec7ili2re macro-economice1 negocierile cu -ondul /onetar Internaional (i cu :anca /ondial s-au accelerat +n mod progresiv.)& Fn raport cu Uniunea uropean1 -rana a fost +ntotdeauna (i rmne +n mod ferm partizana aderrii Romniei. 8dmiterea Romniei +n Uniunea uropean este un o2iectiv comun al Romniei (i -ranei1 afirma am2asadorul -ranei la :ucure(ti1 ,7ilippe tienne care la summit-ul de la 'open7aga a susinut politic acest o2iectiv. Iar fostul ministrul francez de 5terne <u2ert .edrine a propus1 la un moment dat1 ca din valul e5tinderii U +n 2##) sa fac parte nu 1# state1 cte erau +n prezent1 ci 121 adic s fie incluse (i Romnia (i :ulgaria. ,7ilippe tienne su2linia faptul c acest val al e5tinderii U nu cuprindea $ ri central-europene - 'ipru (i /alta care fac parte separat ca ri mediteraneene -1 ci 1# ri1 adic includea Romnia (i :ulgaria. ;eci era vor2a de acela(i val al e5tinderii. 5ista doar o diferen de calendar. -rana a susinut ferm ideea datei o2iective comune pentru aderarea Romniei la U +n 2##&.ERomnia va 2eneficia de o asisten special din partea -ranei +n vederea +ndeplinirii acestui o2iectiv. .a +ntri strategia de preaderare (i va spriAini +n mod special reformele 8dministraiei1 6ustiiei1 ,oliiei (i a securizrii frontierei. -rana va susine te7nic +nc7iderea capitolelor de negocieri +ntre Romnia (i U .E)$

)&

?ionel 6ospin1 %iscours sur >+a Roumanie et la France ans l'#uro!e /lar"ie>, NNN.arc7ives.premierministre.gouv.frYAospin1 2).#&.2##1. )$ Interviu cu ,7ilippe tienne1 +n Liar naional independent A evrul1 9r.*$$11 1).12.2##2.

*"

Relaiile politico-economice Romnia-Frana Reconfirmarea spriAinului oferit de -rana +n aderarea Romniei la Uniunea european sunt declaraiile 9oelle ?enoir1 ministrul francez al afacerilor europene. T-rana dore(te s fie partenerul integrrii Romniei +n U 1 de aceea Romnia se poate spriAini deplin pe -rana +n eforturile de pregtire pentru aderareT1 a declarat1 9_elle ?enoir1 +ntr-o conferin organizat de Institutul uropean din Romnia. /inistru a su2liniat c anul 2##) a fost decisiv pentru Romnia1 iar -rana dorea ca negocierile de aderare s fie finalizate +n acel an1 astfel +nct Romnia s se fi putut altura familiei europene +n 2##&.)" Fn ceea ce prive(te eforturile europene de integrare (i pentru a rspunde nelini(tii romnilor1 9oelle ?enoir a artat c toi mem2rii Uniunii uropene au fcut1 la un moment dat1 eforturi pentru a trece la economia de pia funcional. TRomnia1 de(i se afla +n ianuarie `"# la marginea prpastiei 7aosului economic1 +nregistreaza azi o cre(tere economic susinut (i s-a integrat deAa +n proporie de dou treimi +n pia europeanT1 a menionat 9_elle ?enoir. Fn opinia sa1 autoritile de la :ucure(ti mai tre2uie s ia msuri +n domeniul agriculturii1 mediului +nconAurator1 unde normele sunt foarte stricte +n uropa1 dar (i pentru sta2ilitate politic (i administraie local. =otodat1 ?enoir a adugat c -rana ofer e5pertiz te7nic1 administrativ (i Auridic Romniei1 dar investiiile nu vor veni dect dac investitorii gsesc garanii pentru securitatea lor Auridic. TRomnia este spriAinit (i +n lupta +mpotriva prostituiei (i a traficului de fiine umane1 dar aceste msuri tre2uie +nsoite de reforma administraiei pu2lice (i de lupta +mpotriva corupieiT1 a mai spus ?enoir. Fn privina unor temeri ale europenilor1 reflectate de unele sondaAe de opinie1 +n privina riscurilor e5tinderii europene1 doamna ?enoir a fost de prere c se vor2e(te despre TdelocalizareaT firmelor (i posi2ilitatea pierderii locurilor de munc1 +n special +n 0ermania (i -rana1 unde e5ist pro2lema (omaAului. Fn ceea ce prive(te iniiativa parlamentarilor europeni 8rie >ostlander (i mma 9ic7olson de a se +ntrerupe negocierile de aderare cu Romnia din cauza neregulilor semnalate +n adopiile internaionale1 ?enoir a spus c Tfiecare are li2ertatea de e5primareT. T9u sunt de actualitate1 ne aflm +ntr-o logic a aderrii Romniei +n 2##&1
)"

>ana 8le5andra =udor1 o!-cit.1 p.2".

)#

Relaiile politico-economice Romnia-Frana dup cum a inut s precizeze 'onsiliul uropean. 9u cred c aceste declaraii pot afecta acest proces1 a(a cum a fost el conceput de statele mem2reT1 a precizat ministrul francez.4# ,re(edintele francez 6acques '7irac a reconfirmat1 +n data de 2" aprilie 2##)1 susinerea -ranei fa de Romnia (i :ulgaria +n procesul de aderare la Uniunea uropean1 accentund c 2##& este anul +n care cele dou state vor deveni mem2re ale U . TUniunea uropean este +n continuare foarte 7otrt s respecte termenul pe care la fi5at pentru aderarea Romniei (i :ulgariei1 adic anul 2##&. ;eci1 confirm ca aceasta este (i poziia -ranei1 care dore(te ca Romnia (i :ulgaria s devin mem2re ale Uniunii uropene +n 2##&1 a(a cum este prevzutT1 a declarat 6acques '7irac1 +n cadrul unei conferine de pres1 difuzat +n direct de postul de televiziune '99. ,re(edintele francez a aprat primul val al e5tinderii Uniunii organizaia s devin o putere economic maAor pe plan mondial. Fn discursul su1 '7irac a descris viziunea francez asupra Tnoii uropeT1 accentund necesitatea aAungerii la un acord clar (i sigur asupra adoptrii =ratatului constituional al U 1 pn la finalul pre(ediniei irlandeze a 'onsiliului uropean1 adic luna iunie 2##). Fn acest sens1 pre(edintele francez a spus c organizaia tre2uie s aAung la o +nelegere +n ce prive(te noua 'onstituie a U 1 astfel +nct aceasta s fie adoptat1 +ntr-o form ct mai apropiat te5tului prezentat de 'onvenia care a +ntocmit proiectul (i al crei pre(edinte este .alerB 0iscard d` staing1 fostul pre(edinte al -ranei. T,rin integrarea rilor care au avut cel mai mult de suferit ca urmare a divizrilor din trecut1 Uniunea face un pas giganticT1 a declarat '7irac1 la +nceputul conferinei de pres care s-a desf(urat la ,alatul lBsJe1 re(edina prezidenial1 unde au loc1 de o2icei1 evenimentele care vizeaz pro2leme la nivel comunitar. T'u cei )4# milioane de locuitori pe care U +i va avea dup e5tindere1 Uniunea va deveni o putere economic de prim clas1 unde dezvoltarea (i investiiile vor crea o nou dinamic +n zona de ocupare a forei de muncT1 a e5plicat pre(edintele francez. uropene +n faa scepticilor1 declarnd c aceast lrgire se constituie +ntr-un Tpas giganticT1 care va aAuta

4#

mil 9eac(u1 9ar ianul, +n 'otidian naional de lupt +mpotriva corupiei1 *1.#1.2##).

)1

Relaiile politico-economice Romnia-Frana >2iectivul vizat de pre(edintele francez a fost acela de a evidenia aspectele pozitive ale e5tinderii Uniunii uropene1 cu cele zece state din centrul (i estul uropei1 dintre care opt sunt ri +n care a e5istat un regim comunist. ,opulaia francez se teme de acest important eveniment1 despre care se crede c ar diminua influena -ranei la nivel comunitar1 comenteaz cotidianul T?e -igaroT. Fn viziunea opiniei pu2lice franceze1 e5tinderea reprezint un pas care necesit c7eltuieli masive (i +n urma cruia se va +ngreuna procesul decizional la nivel +nalt. <ervJ :olot1 am2asadorul -ranei la :ucure(ti1 cu ocazia semnrii =ratatului de aderare a Romniei la Uniunea uropean a adresat felicitri guvernului (i poporului romn (i le-a urat 2un venit +n familia european. l a declarat c prin semnarea =ratatului de aderare1 Romnia +(i regse(te locul su natural +n snul uropei. -rana care a susinut +ntotdeauna Romnia +n procesul aderrii sale1 se 2ucur de aceast etap important. ste +nceputul unei noi perioade care va necesita eforturi constante +n vederea adaptrii Romniei la standardele europene (i pentru a asigura o intrare efectiv (i reu(it +n Uniune1 la data de 1 ianuarie 2##&. Reprezentantul francez a asigurat Romnia de fidelitatea -ranei (i de dorina sa de a-i rmne alturi pentru a o +ncuraAa +n eforturile viitoare (i de a o aAuta1 +n toate modurile posi2ile1 pentru +ndeplinirea sarcinilor care o a(teapt.41 /ic7el :arnier1 /inistrul 8facerilor 5terne al Repu2licii -ranceze +n data de 24 fe2ruarie1 2##4 declar c odat cu aderarea Romniei la Uniunea uropean relaia dintre -rana (i Romnia va fi (i mai puternic1 pentru c se pleac deAa de la o relaie foarte solid +n toate domeniile1 politic1 economic (i cultural. ;ata de 24 aprilie 2##4 a marcat +ncununarea unui demers susinut al Romniei (i al poporului su1 demers +n care -rana a stat dintotdeauna alturi1 pentru a +ncuraAa1 a +nsoi (i a aAuta Romnia atunci cnd aceasta a dorit-o. Iar acest lucru s-a +ntmplat +ncepnd cu anul 1""&1 cnd Romniei i-a fost recunoscut statutul de ar candidat la aderarea +n Uniunea uropean1 pn la 'onsiliul european din luna decem2rie anul trecut cnd negocierile de aderare au fost +n mod oficial +nc7eiate. ,re(edintele Romniei1 =raian :sescu1 a salutat +n data de $ mai 2##4 Trelaiile e5celenteT cu -rana1 estimnd1 +ntr-un interviu acordat ageniei -rance ,resse1 c Tnu a
41

/esaAul .3.;l. <ervJ :>?>= cu ocazia semnrii tratatului de aderare a Romniei la Uniunea uropean1 NNN.am2afrance-ro.org1 24-#)-2##4.

)2

Relaiile politico-economice Romnia-Frana e5istat nici un moment de criz sau de tensiuneT +ntre cele dou state +n ultimele luni. T-rana este unul dintre cei mai importani susintoriT +n eforturile Romniei de aderare la Uniunea uropean !U %1 a declarat pre(edintele :sescu. 42 8derarea la Uniunea uropean a fost o +ncununare dar (i un punct de plecareG Romnia1 +n uropa1 prin poziia sa la frontier oriental a Uniunii1 prin vecintatea cu :alcanii are mult de adus Uniunii uropene pentru ca aceasta s dezvolte o politic e5tern (i de securitate activ1 vector al sta2ilitii regionale1 de securitate pentru toi concetenii1 de democraie (i de prosperitate. ,entru acest proiect1 -rana (i Romnia pot s se 2azeze pe o cooperare 2ilateral remarca2il

Capitolul III Cola$orarea n cadrul %r&anizaiilor Internaionale

-rana a fost +ntotdeauna (i continu s rmn un prieten constant al Romniei1 un partener privilegiat1 +n special +n aderarea Romniei la 98=> (i Uniunea uropean. =otodat -rana a avut un rol deose2it de important +n susinerea Romniei +n cadrul >rganizaiilor precum >3' !>rganizaia pentru 3ecuritate (i 'ooperare +n uropa% (i 8I- !8genia Interguvernamental a -rancofoniei%4*. fortul 98=> (i U este direcionat spre un scop comun1 doar modalitile de aciune difer. ,rocesele de lrgire ale 98=> (i U 1 de(i diferite1 sunt complementare (i corespund complementaritii la nivel procesual dintre cre(terea prosperitii (i asigurarea sta2ilitii (i securitii pe continent. ,arteneriatul special dintre Romnia (i -rana consfinea angaAamentul -ranei de a susine1 la nivel 2ilateral (i multilateral1 demersurile de integrare ale Romniei +n 98=> (i Uniunea uropean4). 8derarea Romniei la A@8% reprezint modalitatea optim de asigurare a securitii naionale1 precum (i o consacrare a continuitii (i profunzimii eforturilor naionale +n aceasta direcie.

42 4*

NNN.stiri.rol.ro1 " mai 2##4. NNN.mae.ro. 4) /aria 0eorgescu1 ?a ei romni la Saint1?@r, ditura /ilitar1 :ucure(ti1 2##21 pag.$).

)*

Relaiile politico-economice Romnia-Frana Reforma 8lianei 8tlantice a constituit1 +mpreun cu lrgirea 98=> (i +ntrirea ,arteneriatului pentru ,ace1 o miz maAor a +ntlnirii la nivel +nalt de la /adrid. ste vor2a de adaptarea 98=> la noul conte5t strategic de dup rz2oiul rece. \i este vor2a1 de asemenea1 pentru -rana1 de a afirma +n cadrul 8lianei o verita2il identitate european de aprare (i de securitate1 la care Romnia are vocaia de a-(i ocupa locul meritat. -rana +(i Auca rolul su +n acest proces care a permis deAa progrese importante (i care tre2uia s conduc la prima mare reform a 98=> de la crearea sa1 +n 1")". 44 ;iscuiile continuau asupra pro2lemei europenizrii comandamentelor regionale. -rana +mpreun cu mai muli parteneri ai si europeni1 considera c o reglementare satisfctoare e necesar pentru a da +ntreaga semnificaie reformei angaAate. ra deci +n funcie de rezultatele negocierii +n curs1 care tre2uiau sa determine locul su +n 8lian. Romnia a fost pregtita s rspund a(teptrilor 8lianei (i s contri2uie +n mod direct la diminuarea riscurilor la adresa securitii regionale (i su2regionale1 prin asumarea o2iectivelor 98=> definite +n 9oul 'oncept 3trategic. Integrarea Romniei +n structurile euro - atlantice constituie un o2iectiv fundamental al politicii e5terne (i interne romne(ti. ,rocesul de aderare la 98=> reprezint un demers complementar procesului de integrare +n Uniunea putere de susinere reciproc.46 3priAinul pentru Romnia a fost dovedit (i pe parcursul summit-ului de la /adrid din 1""&1unde -rana a susinut invitarea rii noastre.-rana (i-a e5primat +n continuare spriAinul pentru urmtorul summit din noiem2rie 2##2 de la ,raga. 8ceast poziie a fost reconfirmat de ministrul francez al aprrii 8lain Ric7ard cu ocazia vizitei la :ucure(ti din 2) ianuarie 2##2. /inistrul francez al aprrii a apreciat eforturile Romniei pentru a +ndeplini o2iectivele de interoperativitate cu 98=> (i a asigurat Romnia de +ntreaga susinere a -ranei pentru integrarea +n structurile europene (i euroatlantice. /inistrul 8lain Ric7ard a declarat c Romnia este un partener necesar uropean1 Romnia apreciind criteriile de integrare +n cele dou instituii ca fiind convergente (i cu

44

8drian 9stase1 =r"ani*aii internaionale1 Universitatea D.ala7iaE1 =rgovi(te1 2###1 p. 6). 8ndrei ,opescuK Ion 6inga1 D=r"ani*aii euro!ene i euro atlanticeE1 ditura ?umina ?e51 :ucure(ti1

46

2##11 p.4

))

Relaiile politico-economice Romnia-Frana alianei (i a su2liniat angaAamentul politic colectiv al naiunii romne pentru aderarea la 98=>1 ceea ce demonstreaz c Romnia va fi un aliat fidel4&. /utaiile eseniale +nregistrate de relaiile internaionale confer o nou relevan procesului de lrgire al 98=>. Fn conte5tul dezvoltrilor1 continuarea proceselor de lrgire la nivel european (i euro-atlantic constituia o necesitate. ?rgirea 98=> +nsemna o alian revitalizat1 care poate servi ca 2aza pentru un nou parteneriat +n faa noilor riscuri (i ameninri. Romnia a fost angaAat ireversi2il +n procesul de integrare european (i euro-atlantic1 fiind 7otrt s continue (i s aprofundeze procesul de reform politico-militar1 indiferent de decizia care ar fi fost luat la 3ummitul 98=> de la ,raga +n 2##2.4$ Romnia dorea s contri2uie +n mod su2stanial la atingerea acestui o2iectiv (i +(i asuma nu doar postura de consumator de securitate1 ci (i responsa2ilitile unui contri2uitor direct la sta2ilitatea regional (i su2regional. Fn acest sens1 oferta militar a Romniei includea fore puse la dispoziia 98=> pentru operaiuni +n spriAinul pcii cu participarea statelor ,arteneriatului pentru ,ace. Fn perspectiva aderrii la 98=>1 Romnia a acordat o atenie prioritar operaionalizrii pac7etului de fore care a fost pus la dispoziie pentru misiuni +n spriAinul pcii !,3>% (i de aprare colectiv. ,ac7etul de fore pentru misiuni de tip ,3> a fost +m2untit1 iar pentru aprarea colectiv au fost identificate forele participante1 urmnd ca nivelul lor s creasc progresiv pn +n 2##* la nivelul unei 2rigzi4". 'ola2orarea romno-francez +n plan militar a fost reglementat prin P8ranAamentul administrativ +ntre /inisterul 8prrii 9aionale al Romniei (i /inisterul 8prrii al Repu2licii -ranceze cu privire la instituirea unei cooperri +ntre ministerele aprrii romn (i francezE1 semnat la 2) mai 1""11 la ,aris1 de mini(trii aprrii din cele dou ri. ?a 2) octom2rie 1""$ a fost semnat la :ucure(ti de mini(trii aprrii P8cordul +ntre 0uvernul Romniei (i 0uvernul Repu2licii -ranceze privind cooperarea +n domeniul aprriiE6#.

4& 4$

/aria 0eorgescu1 op.cit. p.$4. 8drian 9stase1 o!-cit-1 p. 66. 4" Ioan /ircea ,a(cu1 Securitatea #uro!ean A A!ortul Romniei1 din NNN.mie.ro1 p.*. 6# /aria 0eorgescu,o!-cit.1 p.$2.

)4

Relaiile politico-economice Romnia-Frana D'onceptul 3trategicE adoptat la @as7ington la 2) aprilie 1"""1 la capitolul B$isiuni fun amentale e securitateCD3 prevedea noi msuri pentru managementul crizelor (i prevenirea conflictelor1 astfelG B!entru m;untirea securitii i sta;ilitii n *ona euroatlantic, mana"ementul cri*elor nseamn a fi "ata, e la ca* la ca*, !rin consens, n conformitate cu Articolul 6 al )ratatului e la EasFin"ton, !entru a contri;ui efectiv la !revenirea conflictelor i an"ajarea activ n mana"ementul cri*elor, inclusiv n o!eraii e rs!uns la cri*eC D2. 8cela(i ?once!t Strate"ic reafirm necesitatea Bca!acitilor militare com!lete, ca mijloace e ;a* !entru a;ilitatea Alianei e a contri;ui la !revenirea conflictelor i mana"ementul cri*elor !rin o!eraii e ti! non1 Art-5 e rs!uns la cri*eCDG. 8liaii au fost de acord c pregtirea 98=> pentru astfel de operaii spriAin o2iectivele de +ntrire (i e5tindere a sta2ilitii1 implicnd c7iar (i participarea partenerilor. 8cest lucru face posi2il promovarea total a parteneriatului1 cooperrii (i dialogului1 precum (i a legturilor 98=> cu alte organizaii cu rol +n prevenirea conflictelor (i managementul crizelor. ,rimele consultri oficiale cu 98=>1 +n octom2rie 2##*1 privind oferta de fore pe 2aza dezvoltrii ,ropunerilor de -ore ale Romniei marc7eaz de2utul implicrii efective a rii noastre +n procesul de planificare al 8lianei. Romnia +(i asuma cu acest prileA o contri2uie detaliat (i dezvoltat pn +n 2#126). ?a 1 martie 2##) ,re(edintele Romniei Ion Iliescu promulga ?egea nr. 22Y2##) de aderare a Romniei la =ratatul 8tlanticului de 9ord. ?a aceea(i dat1 3ecretarul 0eneral al 98=> transmite scrisoarea oficial1 +n numele statelor parte la =ratatul 8tlanticului de 9ord1 coninnd invitaia de aderare a Romniei la =ratat. ?a sfr(itul lunii martie1 pe 2" martie la @as7ington1 s-a finalizat procedura de aderare prin depunerea instrumentului de aderare la depozitarul =ratatului1 care este 0uvernul 3U81 moment +n care Romnia devine mem2ru cu drepturi depline al 8lianei. Fn prezent1 att 8liana1 ct (i +ntreaga comunitate internaional trece printr-o perioada de reconceptualizare a principiilor (i miAloacelor de aciune +n promovarea
61

)Fe Alliances's HeI Strate"ic ?once!t1 adoptat de (efii de stat (i de guvern la @as7ington1 la 2) aprilie 1"""1 capitolul BFun amental Securit@ )asJsC62 )Fe Alliances's HeI Strate"ic ?once!t1 ,ress Release 98'-3!""%641 2) 8prilie 1"""1 paragraful 1#. 6* I;i em1 paragraful 2". 6) NNN.mapn.ro.

)6

Relaiile politico-economice Romnia-Frana sta2ilitii (i securitii1 incluznd o reevaluare a riscurilor (i provocrilor +n plan glo2al. Romnia a acionat +n spriAinul luptei +mpotriva terorismului ca un aliat de facto al 98=>1 demonstrnd c dispune de capacitatea1 voina politica (i credi2ilitatea acional necesare integrrii depline +n 8lian64. %r&anizaia pentru :ecuritate 7i Cooperare n 4uropa 1 +n formula de acum a fost creat +n 1"")1 la summit-ul de la :udapesta1 pe structurile 'onferinei pentru 3ecuritate (i 'ooperare +n uropa. 'arta de la ,aris pentru o 9ou urop1 semnat pe 21 noiem2rie 1""#1 recunoscnd sfr(itul Rz2oiului rece (i +nceputul unei noi perioade +n istoria relaiilor internaionale. Xrile semnatare ale 'artei recunosc necesitatea demarrii unui proces de instituionalizare a '3' prin intermediul unui mecanism de consultri politice (i crearea unor instituii permanente. /omentul marc7eaz astfel +nc7eierea unei etape +ncepute prin P procesul de la <elsinCiE1 +n 1"&41 la care au fost parte toate statele europene1 cu e5cepia 8l2aniei1 plus 3tatele Unite (i 'anada. ,unctul (apte al ;eclaraiei finale de la <elsinCi fcea referire +n mod e5pres la angaAamentul rilor participante la proces de a respecta Pdrepturile omului (i li2ertile fundamentale1 inclusiv li2ertatea de gndire (i a credineiE.66 Fn prezent >rganizaia pentru 3ecuritate (i 'ooperare +n uropa (i-a sta2ilit ca principale prioritiG consolidarea valorilor comune ale statelor mem2re (i spriAinirea construirii unor societi democratice 2azate pe statul de dreptK prevenirea conflictelor localeK resta2ilirea sta2ilitii (i instaurarea pcii +n zonele unde au loc rz2oaieK (i dep(irea (i evitarea crerii de noi divizri politice1 economice sau sociale prin promovarea unui sistem de securitate 2azat pe cooperare. >rganizaia s- a adaptat din mers1 +n funcie de situaiile aprute pe parcurs6&. >3' reprezint un mecanism credi2il pentru promovarea dialogului1 solidaritii1 parteneriatului (i cooperrii1 folosind instrumente de prevenire a conflictelor1 gestionare a crizelor (i reconstrucie post-conflict6$. Fn timpul pre(ediniei romne a >3' !2##1%1 -rana a oferit spriAinul su pentru ca autoritile romne s-(i +ndeplineasc cu succes sarcinile asumate.
64

Ioan /ircea ,ascu1 o!-cit.1 p.4. 8ndrei ,opescuK Ion 6inga1 o!-cit.1 p.1#. 6& 8na ;inescu1 Romnia i osarul =S?#1 Revista lunar de (tiine politice1 Sfera (oliticii1 ditura Institutul de cercetri politice (i economice1 anul IM1 septem2rie 2##11 pag.1&. 6$ I;i em.
66

)&

Relaiile politico-economice Romnia-Frana >2iectivul participrii active a Romniei la >3' este de a contri2ui la +m2untirea securitii politice1 economice (i de mediu pentru cetenii rilor >3' 1 pe 2aza respectrii drepturilor omului si asigurrii securitii1 prosperitii (i Austiiei sociale. >3' dispune de e5periena1 mecanisme si instrumente specifice pentru edificarea instituiilor democratice1 promovarea multietnicitii1 o2servarea alegerilor1 gestionarea zonelor sensi2ile de securitate1 supraveg7erea revenirii refugiailor. 3ecolul MMI a consacrat formula Dsecuritate europeana egal structuri de securitate interconectateE. ?a preluarea pre(ediniei1 Romnia (i-a propus ca o2iective principaleG +ntrirea rolului >3' ca forum de dialog politic (i de cooperareK +ntrirea capacitilor operaional ale organizaiei1 proteAarea (i promovarea drepturilor omului1 +ntrirea instituiilor democratice (i a statului de drept (i consolidarea reformei economice +n rile aflate +n tranziie. Fn mod special1 Romnia pledeaz pentru accentuarea diferitelor dimensiuni ale securitii [ politico-militar1 economic (i uman1 prin crearea de grupuri de analiz (i de aciune pe teren care s se concentreze pe pro2lemele specifice. Fn cadrul a2ordrii securitii prin cooperare1 Romnia1 deinnd +n 2##1 pre(edinia >3' a depus eforturi su2staniale pentru folosirea potenialului >3' +n reglementarea tensiunilor (i conflictelor1 prin implicarea +n aciunile >3' +n :osnia-

<erzegovina1 8l2ania1 R.-.Iugoslavia1 -bR>/ etc. > serie de reprezentani romni au fost sau sunt mem2ri ai misiunilor >3' sau au participat ca supraveg7etori la alegeri. Romnia consider deciziile 3ummit-ului >3' de la Istan2ul !1"""% un document de referin pentru dezvoltarea (i adaptarea organizaiei la noile realiti politico[militare de pe continent. Fn acest sens1 ara noastr s-a implicat +n negocierile privind adaptarea =ratatului '- 1 controlul armelor mici (i armamentelor u(oare1 precum (i +n cele privind +m2untirea (i dezvoltarea ;ocumentului de la .iena. =otodat1 Romnia a adus o contri2uie esenial la implicarea organizaiei +n lupta +mpotriva terorismului1 ct (i la +m2unatirea capacitilor de rspuns ale rilor >3' la noile riscuri la adresa securitii internaionale. Responsa2ilitatea asigurrii pre(ediniei +n e5erciiu a >3' a oferit Romniei o oportunitate deose2ita de afirmare ca partener credi2il1 o (ans de a contri2ui la formarea

)$

Relaiile politico-economice Romnia-Frana (i consolidarea unei comuniti de state prospere (i pa(nice1 2azata pe respectul valorilor democratice comune6". Fn cadrul @&eniei Inter&u)ernamentale a Francofoniei !8I-%1 cola2orarea franco-romn este e5celent1 Romnia reu(ind1 cu spriAinul -ranei1 s Aoace un rol activ. -rana (i Romnia au avut dintotdeauna relaii privilegiate1 consolidate de dimensiunea francofon puternic a poporului romn. .or2ind de legturile e5istente +ntre cele dou ri1 marele diplomat romn1 9icolae =itulescu1 fondatorul ?igii 9aiunilor1 afirmaG T 'nd este vor2a de Romnia (i de -rana1 a greu s separi sentimentele de raiuneT&#. =ermenul de T-rancofonieT a fost utilizat1 intr-o prim accepiune1 la sfr(itul secolului al MIM-lea1 pentru a desemna spaiile geografice unde lim2a francez era folosit +n mod curent. Fn anii 1"4#-1"&#1 s-a avansat ideea unei comuniti francofone1 fapt care a condus la crearea primelor organizaii (i instituii francofone. ?a 2# martie 1"&#1 s-a +nfiinat 8genia de 'ooperare 'ultural (i =e7nic !8''=%1 cu sediul la ,aris1 unica organizaie interguvernamental (i principalul operator al /i(crii -rancofone. Fncepnd de la aceast dat1 ziua de 2# martie marc7eaz TLiua Internaional a -rancofonieiT. Romnia a intrat +n -rancofonia instituional +n noiem2rie 1""11 cu statut de To2servatorT1 la cea de-a I.-a 'onferin a (efilor de stat (i de guvern ai rilor avnd +n comun utilizarea lim2ii franceze1 de la ,aris !'7aillot%. Fn decem2rie 1""11 Romnia a do2ndit statutul de To2servatorT si in cadrul 8geniei de 'ooperare 'ulturala si =e7nica. Fn octom2rie 1""*1 la cea de-a .-a 'onferin a (efilor de stat (i de guvern ai rilor avnd franceza +n comun !/auritius%1 Romnia a fost primit cu statut de mem2ru cu drepturi depline1 fiind aleas printre cele 11 ri constituind 'omitetul de Reflecie1 comitet care a avut ca principal scop ela2orarea unei reforme instituionale a -rancofoniei. Fn decem2rie 1""*1 la 'onferina ministerial de la :amaCo1 Romnia a devenit mem2ru cu drepturi depline (i +n cadrul 8''=1 moment de la care este direct implicat +n activitatea (i programele organismelor -rancofoniei instituionale.&1

6" &#

8na ;inescu1 o!-cit-1 pag.1". NNN.paris.mae.ro. &1 NNN.europe.gouv.fr

)"

Relaiile politico-economice Romnia-Frana Fncepnd din 1""*1 Romnia a participat la toate 'onferinele /inisteriale la nivelul mini(trilor 8facerilor e5terne1 precum (i la o serie de 'onferine /inisteriale specializateG cultura1 mediu +nconAurtor1 pro2leme ale copilului1 educaie1 tineret (i sport1 Austiie1 autostrzile informaiei etc. Fn 1"")1 Romnia a aderat la 'onvenia privind 8genia de 'ooperare 'ultural (i =e7nic !titulatura actual este T8genia Interguvernamental a -rancofoniei - 8I-%1 prin ?egea nr. 11$ din " decem2rie 1""). Fn acela(i an a fost creat1 la :ucure(ti1 'onsiliul 9aional 'onsultativ al -rancofoniei1 al crui pre(edinte este ministrul 8facerilor e5terne. ;in decem2rie 1"")1 :ucure(tiul gzduie(te sediul :iroului Regional pentru uropa 'entrala si de st !: '>% al 8geniei Universitare a -rancofoniei !8U-% - operatorul specializat al -rancofoniei pe pro2leme de +nvmnt superior (i cercetare. Fncepnd din 2##*1 +n cadrul : '> funcioneaz o anten a 8I-.&2 Fn 1""$1 la a dousprezecea sesiune a 'onferinei /inisteriale de la :ucure(ti1 s-a adoptat denumirea de T>rganizaie Internaional a -rancofonieiT. >rganizarea la :ucure(ti a celui de-al MI-lea 3ommet al -rancofoniei +n toamna lui 2##61 an multiplu aniversar pentru >I- a fost o oportunitate deose2it pentru noi1 Romnia fiind primul stat din uropa 'entral (i de st care a fost ales s gzduiasc lucrrile Reuniunii. Fn acela(i timp1 acest eveniment este unic prin amploarea (i comple5itatea sa1 organizarea 3ommet-ului asigurnd o vizi2ilitate fr precedent pentru ar. Romnia are statut de seciune asociat +n cadrul 8dunrii Internaionale a ,arlamentarilor de ?im2a -ranceza - 8dunarea 'onsultativa a -rancofoniei - !8I,?-%. Romnia particip la -orumul -rancofon al 8facerilor1 a crei vicepre(edinie o deine. ,rezena Romniei +n toate instanele -rancofoniei - 3ommet-uri1 'onferine /inisteriale1 sesiuni ale 'onsiliului ,ermanent al -rancofoniei etc. - este +n prezent o oportunitate de dialog cu factori de rspundere din 46 de ri de pe toate continentele. Fn noua etapa din evoluia -rancofoniei instituionale1 marcat de adaptarea structurilor sale la realitile politice1 economice1 te7nologice (i culturale de la +nceputul noului mileniu1 Romnia continua sa +(i consolideze rolul +n cadrul >rganizaiei Internaionale a -rancofoniei !>I-%1 reafirmndu-(i1 +n mod constant1 opiunea francofon.

&2

8ndrei ,opescuK Ion 6inga1 o!-cit-1 p.1#.

4#

Relaiile politico-economice Romnia-Frana voluiile +n domeniul -rancofoniei reconfirm spiritul de cooperare (i parteneriatul +ntre cele dou ri1 -rana considernd Romnia drept una dintre cele mai importante ri francofone&*. T-rancofonia reprezint una dintre soluiile pentru evitarea pierderii identitii societilor moderne1 risc cu care se confrunt toate stateleT1 a spus pre(edintele -ranei1 6acques '7irac. T3ocietile noastre moderne sunt marcate de fore contradictorii (i sunt supuse riscului pierderii identitii. ;ialogul culturilor are ca miz pacea (i viitorul Uniunii uropene. -rancofonia reprezint o cale1 vec7e de Aumtate de secol1 capa2il s asigure dialogul +ntre culturiT1 a su2liniat (eful statului francez. '7irac a afirmat c educarea populaiei tre2uie s fie o misiune fundamental a guvernelor1 iar francofonia tre2uie s rspund proiectelor de formare profesional (i de educaie superioar&). -rana acord relaiilor 2ilaterale cu Romnia un interes deose2it1 ara noastr fiind considerat prioritatea numrul unu +n zon. 8cest lucru este pus +n eviden deG spriAinul constant al -ranei1 manifestat prin susinerea candidaturii Romniei pentru e5tinderea 98=>K numrul mare de activiti 2ilaterale derulate de -rana cu Romnia1 +n comparaie cu celelalte ri candidateK anii 2### (i 2##1 au +nsemnat aproape o du2lare a numrului de activiti1 comparativ cu perioada de +nceput&4.

&* &)

NNN.am2afrance.org. .iorica /arin1 FrancofoniaK Am;iii mari, mijloace re use1 +n Liarul A evrul, nr.4#)$1 2".#".2##6. &4 /aria 0eorgescu1 =!-cit. pag.$6.

41

Relaiile politico-economice Romnia-Frana

Capitolul I' In)estiiile franceze n Rom*nia

I'. . ;olitica in)estiional- a Rom*niei n perioada de tranziie
Investiiile strine directe au devenit la +nceputul mileniului trei cea mai important surs de finanare e5tern pentru toate statele lumii1 indiferent de gradul lor de dezvoltare. 8ceasta s-a dovedit a fi o surs de finanare sta2il1 des utilizat comparativ cu investiiile de portofoliu (i cu +mprumuturile 2ancare fiind mai puin afectate de crizele financiare. Fn acest conte5t cre(terea puternic a flu5urilor de capital strin apare ca rezultat al com2inaiei politicilor guvernamentale (i al aciunii firmelor1 guvernele (i autoritile locale cutnd soluii de favorizare pentru atragerea investitorilor&6. ;up 1""# rile fostului 2loc comunist1 printre care se numr (i Romnia1 (i-au propus trecerea la economia de pia1 renunnd la structura economiei centralizate. ,entru aceasta a fost necesar parcurgerea unei etape de tranziie1 +n cadrul creia a2ordarea pe 2aze reale a restructurrii a necesitat1 pe de o parte1 analiza riguroas a dezec7ili2relor1 iar pe de altparte1 evaluarea posi2ilitilor concrete de +nlturare a acestora. ,e lng dezec7ili2rele generate de nerespectarea raporturilor dintre cererea (i oferta de 2unuri se numr (i cel care prive(te investiiile.

&6

lena /oise1 Investiiile Strine %irecte1 ditura .ictor1 :ucure(ti1 2##41 p.4.

42

Relaiile politico-economice Romnia-Frana >rientarea centralizat a investiiilor1 fcut e5clusiv pe criterii ar2itrare (i neeconomice a determinat distorsiuni att la nivel macro-economic ct (i +n cadrul principalelor ramuri din economie. 8locarea investiiilor s-a fcut prin indicatori (i sarcini de plan1 urmrindu-se realizarea unor o2iective PprioritareE cu efecte desta2ilizatoare +n ansam2lul comple5ului economic naional. 9egliAarea criteriilor de ordin economic1 orientarea investiiilor a fcut ca din volumul total al acestora 4#I s fie alocate sectorului secundar +n timp ce teriarul deinea mai puin de *#I&&. Fn cadrul sectorului secundar1 resursa investiional a fost orientat preponderent ctre o2iective energofage1 pentru construcia unor o2iective economice supradimensionate1 de tipul com2inatelor siderurgice1 c7imice1 etc. Investiiile strine prezente +n Romnia pn +n decem2rie 1"$" se limitau la cinci societi comerciale cu capital mi5t !investitori strini (i statul%. 8tragerea de capital strin reprezint pentru perioada de tranziie la economia de pia o condiie esenial +n vederea cre(terii economice&$. Romnia1 ca de altfel toate statele din 'entrul (i stul uropei1 are la rndul su o serie de motivaii o2iective (i su2iective ce stau la 2aza interesului fa de I3;1 dintre care se poate reine1 mai ales urmtoareleG 9evoia de capital +n vederea rete7nologizrii1 a refacerii economice +n urma restructurrilor impuse de tranziia la un alt sistem economic1 cel al economiei de pia1 constituia o prim mare motivare a interesului de atragere de capital strin. =recerea la economia de pia presupunea cteva mutaii de esen +n structurile economice. Implimentarea proprietii private ca form preponderent +n economie devine o cerere1 de prim ordin al tranziiei. 8cest lucru necesit +ns resurse noi de capital pentru a aduce unitile economice dezetatizate la nivelul de competitivitate necesar1 compara2il cu statele dezvoltate. Fn toate statele foste comuniste acest capital lipsea1 fr a se putea prevedea un acces convena2il (i direct la aceast te7nologie1 cel puin pe termen scurt (i mediu1 ceea ce presupune deci ca prim urgen asigurarea unor resurse de capital din afar1 care s
&& &$

Ion 3tancu, Investiii irecte i finanarea lor, vol-II1 ditura -rance1 2##*1 p.*6. I;i em

4*

Relaiile politico-economice Romnia-Frana compenseze acumularea intern de capital1 ce decurge +n prima etap deose2it de lent (i anevoios. -r o rapid aliniere la cerinele moderne ale economiei mondiale1 economiile fostelor state comuniste risca s intre +ntr-un periculos regres. =ransferul de te7nologie (i de CnoN-7oN era1 de asemenea1 una din marile motivaii ale interesului fa de capitalul strin. Una din primele ci de realizare a acestui deziderat este asocierea cu partenerii strini din rile dezvoltate (i prin atragerea de capital s se faciliteze accesul la aceast te7nologie. ,rin aceasta1 productorii din rile +n tranziie vor putea fi pu(i +n situaia de competitivitate pe piaa mondial (i vor putea avea acces la piaa e5tern cu propriile produse. ,ornind de la teza acceptat de maAoritatea economi(tilor potrivit creia specializarea +n funcie de avantaAele comparative creeaz pentru toate rile venituri mai mari1 c7iar dac acestea nu corespund +ntotdeauna a(teptrilor1 nu se poate vor2i despre specializare dac nu se asigur o +nzestrare te7nologic corespunztoare. ;ecalaAul de dezvoltare e5istent fa de rile dezvoltate nu poate fi dep(it sau cel puin diminuat dect prin +nzestrarea economiilor +n tranziie cu miAloace de producie (i cu te7nologii performante1 care s poat asigura ritmuri de cre(tere a ,I: superioare celor de pn atunci. ,reluarea (i aplicarea noilor metode de conducere constituie o component a restructurrilor necesare reu(itei tranziiei. ,rintre factorii sinergici cu efecte determinante +n cre(terea (i dezvoltarea economic1 managementul inovativ (i cu rol pozitiv1 este considerat de centrul de 'ercetri conomice din 6aponia ca deose2it de important. 8ccesul la piaa occidental1 cu preteniile sale ridicate1 constituie de asemenea1 o motivaie serioas atragerii de investiii strine directe. ,rodusele o2inute +n cadrul unor participri strine la fa2ricaie au acces mult mai facil pe pieele e5terne1 mai ales dac (i cnd acestea se altur propriilor realizri ale investitorului strin +n ara de origine.

4)

Relaiile politico-economice Romnia-Frana =oate aceste motivaii completate de la ar la ar cu alte interese strategice (i tactice1 +ntregesc ta2loul amplu al motivaiilor ce dezvolt interese maAore la nivelul agenilor economici1 ca (i ale guvernului romn fa de investiiile strine directe.

I'.2. Constituirea cadrului Duridic rom*n fa)ora$il atra&erii de I:+-uri

,rincipala msur de facilitare a ptrunderii I3; +n economia romneasc a constituit-o ?egea nr. *4 din 1""1 privind regimul investiiilor strine +n Romnia. 8ceasta a fost pregtit (i precedat de un pac7et de alte acte normative fr de care nu ar fi putut avea aplica2ilitate. 8stfel +n anul 1""#1 prin ;ecretul-lege nr. "6Y1""#1 s-au +nlturat o serie de disfuncionaliti ale legislaiei anterioare1 iar prin ?egea nr. 14Y1""# privind transformarea unitilor economice +n societi comerciale (i +n regii autonome1 (i respectiv1 prin ?egea nr. 26Y1""# privind Registrul 'omerului1 alturi de ?egea nr. 12Y1""1 privind impozitul pe profit1 s-a +nregistrat cadrul Auridic necesar oricror aciuni de cooperare e5tern de atragere de investiii strine directe. 8pariia ?egii nr. 4$Y1""1 privind privatizarea s-a constituit +nt-un nou impuls al atragerii de I3;1 e5istnd1 de acum1 2aza unor adevrate parteneriate economicoindustriale +ntre firmele romne(ti (i firme din alte ri. 'adrul legislativ1 astfel constituit1 asigur +n principal accesul ne+ngrdit +n Romnia al I3;1 garanteaz integritatea capitalului strin1 +n sensul c nu pot fi naionalizate1 e5propriate1 rec7iziionate sau supuse altor msuri cu efecte similare1 se garanteaz investitorilor strini li2era dispunere asupra profiturilor anuale +nregistrate etc. /ai mult dect att1 +ntr-o prim faz1 investitorilor strini li s-au acordat c7iar anumite faciliti discriminatorii fa de investitorii auto7toni1 faciliti ce nu s-au regsit la acest nivel. Fn 2aza legislaiei e5istente +n Romnia1 capitalul strin +ntr-o societate nu mai este limitat1 ca proporie1 fiind permise c7iar societi cu capital strin 1##I1 iar societile comerciale cu capital total sau parial strin au acela(i regim Auridic ca orice agent economic auto7ton.&" 8supra I3; +n Romnia un impact pozitiv +l are integrarea la 1 ianuarie 2##& a Romniei +n U. . eveniment care d un sentiment de siguran investiional (i

&"

Ioan ;enua, Investiiile strine irecte i central euro!ene, ditura conomic1 :ucure(ti1 1""$1 p.1))1)6.

44

Relaiile politico-economice Romnia-Frana influeneaz evoluia indicatorilor macroeconomiciG reducerea inflaiei1 cre(terea ,I:1 reducerea (omaAului. venimentul ianuarie 2##& +nseamn pentru investitorii strini +ns (i renunarea la facilitile acordate de ?egea **2Y2##1 [ scutiri de =.8 pentru importul de utilaAe (i materii prime1 sau e5ceptarea de la plata ta5elor vamale pentru importul de utilaAe (i ec7ipamente lucru ce va afecta trendul I.3.;. +n viitor dar se consider c se vor dezvolta investiiile de tip greenfield pe fondul finalizrii marilor privatizri din economia romneasc$#.

I'.3. 8ipuri de in)estiii

'7iar dac unele guverne postcomuniste !cele din 8zer2aidAan1 caza7stan1 Romnia1 /oldova1 Ungaria% erau la +nceputul anilor O"# mai entuziaste dect altele !,olonia1 'e7ia% +n privina +ncuraArii investiiilor strine1 +n prezent toate (i-au dat seama c nu pot spera +n mod realist s +(i pun economiile pe o 2az solid1 fr o implicare e5tern. Fns natura (i dimensiunile acesteia variaz. ,ocieti mi-te +n acest aranAament1 investitorii strini cumpr aciuni dintr-o +ntreprindere e5istent !+n amnagmentul creia vor avea1 prin urmare1 putere de decizie% sau investesc +mpreun cu ara-gazd +ntr-un proiect nou. 3e o2serv cteva avantaAe pentru ara postcomunist. /ai +nti1 ea prime(ete fonduri adiionale !de o2icei +n valut forte% (iYsau ec7ipamente. Fn al doilea rnd1 partenerii strini au deseori e5perien +n sectorul +n care investesc1 astfel +nct partenerii postcomuni(ti au ocazia s do2ndeasc indirect cuno(tine (i e5perien. Fn al treilea rnd partenerii strini vor fi de acord s ac7iziioneze o parte din producia societii mi5te1 ceea ce poate fi util unei ri postcomuniste care caut s +(i sporeasc e5porturile. Un dezavanataA al acestui aranAament este c +n ar rmne o mai mic parte din profit dect +n cazul unei +ntreprinderi aflat +n totalitate +n proprietate intern. )nvestiiile strine directe se realizeaz prin contri2uia efectiv a posesorului de capital1 acesta participnd la proiecatrea1 realizarea (i e5ploatarea o2iectivului1 eventual +ntr-o anumit proporie cu o firm 2eneficiar din ara gazd. Interesul posesorului de
$#

Ion 3tancu1 o!-cit.1 p.*".

46

Relaiile politico-economice Romnia-Frana capital este ridicat +n toate fazele procesului investiional. 8cesta este integral angaAat +n investiie1 2e7eficiind de avantaAele pe care aceasta le genereaz (i1 implicit1 asumndu-(i riscurile ce decurg din aceasta. 'a urmare1 investitorul +(i asum (i controlul asupra investiiei1 cel puin cu efortul pe care-l angaAeaz1 devenind proprietar sau coproprietar al patrimoniului creat.$1 Unii autori folosesc pentru investiii strine termenul de Pgreenfield investmentE1 care ar putea fi tradus ad-literam +n lim2a romn ca Pinvestiii pe loc golE. ,ro2a2il1 variante mai reu(ite ar fiG investiii directe +n noi o2iective1 +n noi capaciti de producie sau +n noi filiale. >ricum1 sensul este acela(iGconstrucia de filiale proprii +n strintate. ?iteratura internaional a consacrat pentru acest tip de afaceri termenul de PNollB oNned sudsidiarBE [ filial +n proprietate integral. 8cestea se pot forma pe dou ciG prin ac7iziii (i fuziuni (i prin greenfield investment.$2 ,e lng cele dou grupuri principale de metode implicare strin +n dezvoltarea economic a Romniei1 nici o privire de ansam2lu nu ar fi complet fr a face referire la urmtoarele trei a2ordri. E-tinderea creditelor bancare aceast metod este asociat +n primul rnd cu privatizarea la scar mic1 de(i poate fi aplicat (i la scar larg. Fn al doilea caz1 persoanele fizice cu resurse puine1 care doresc s cumpere aciuni de la o companie +n curs de vnzare de ctre stat - sau mai curnd - +ntr-un fond de investiii1 au posi2iliatea s +mprumute 2ani de la o 2anc +n vederea realizrii acestei ac7iziii. Un avantaA al acestui aranAament este c +ncuraAeaz att asumarea de riscuri !antreprenoriatul%1 ct (i responsa2ilitatea1 +ntruct cumprtorii poteniali s discute personal cu 2anca (i s se angaAeze c vor +napoia +mprumutul cu o do2nd. .n/rile directe ctre ceteni +ntruct +n era capitalist nu au e5istat capitali(ti autentici1 ar putea s par ciudat faptul c unele guverne postcomuniste !cum ar fi cele din Ungaria (i stonia% au pus un mare accent pe vnzarea +ntreprinderilor1 mai ales prin intermediul licitaiilor cu selecie de ofert (i al licitaiilor desc7ise1 pentru oricine avea suma lic7id1 inclusiv persoanele fizice. 8cest lucru era posi2il datorit sistemului de credite 2ancare. Fns una dintre pro2lemele a2ordrii vnzrii directe1 cel puin +n primele etape ale postcomunismului !+nainte ca cetenii s +(i poat face rezerve de capital%1 este
$1 $2

;umitru Lai1 #valuarea i "estiunea investiiilor irecte, ditura 3edcom ?i2ris1 Ia(i1 2##*1 p. *2&. .asile I(an1 )ran*acii comerciale internaionale, vol.I1 ditura 3edcom ?i2ris1 Ia(i1 2##)1 p. 64.

4&

Relaiile politico-economice Romnia-Frana c muli oameni one(ti 2nuiau c unii dintre concetenii lor ac7iziionaser fa2rici cu fonduri do2ndite ilegal. ;ate fiind nivelurile +nalte ale corupiei (i ale altor forme de ilegalitate economic din era comunist1 aceste suspiciuni se Austificau +n unele cazuri. Restituirea proprietii restituirea proprietii naionalizate ctre fo(tii proprietari !pre-comuni(ti% sau ctre urma(ii acestora constituie +nc o modalitate de cre(tere a dimensiunilor proprietii private +ntr-un sistem1 ceea ce creaz consecine 2enefice att asupra economiei1 ct (i societii (i politicii.$*

I'.4. :ectoare de in)estiii 'apitalul strin total investit +n Romnia din 1"$" pn +n 1""4 se cifreaz la 116 miliarde dolari (i este repartizat +ntre )$.6)) societi. -rana deine +n acest domeniu locul patru !12# de milioane dolari%1 dup 'oreea de 3ud !14$%1 0ermania !1)111% (i Italia !1**16%1 urmat la mic distan de >landa !11614% (i 3U8 !1#111%. ,n +n 1""4 Romnia a atras fie mari firme franceze care au investit +n sectoarele PgreleE cum ar fiG telecomunicaii1 construcii1 fie societi foarte miciK ritmul lor de +nfiinare a sczut dup 1""2 cnd a fost fi5at limita minim a investiiei la 1#.### de dolari. ,rincipalele investiii din acea perioad +n Romnia sunt concretizate +n 16# de societi comerciale mi5te din 16## +nregistrate. 3e aprecia c1 pn la acea perioad1 +ntrepinderile de talie medie nu au realizat o verita2il ptrundere pe piaa romneasc. Xrile europene reprezint principalii parteneri de afaceri ai Romniei1 innd cont ca $)I din valoarea capitalului social su2scris din stocul acumulat +n perioada 1""#2##6 provine din aceste ri1 iar procentul capitalului provenit din rile Uniunii uropene este de 64I. Fn clasamentul pe ri de provenien a investiiilor strine1 primele cinci sunt ri ale Uniunii uropene1 ri a cror prezen +n Romnia reprezint o tradiie +n domeniul dezvoltrii afacerilor$). Romnia atrage investitori strini (i datorit poziiei geografice (i nivelului de calificare al forei de munc comparativ cu salariile. Fnfiinarea 8RI3 !8genia Romn de Investiii 3trine%1 intrarea +n vigoare a legii privind investiiile directe cu impact semnificativ !octom2rie 2##1% au fcut ca +n perioada oct. 2##1 [ oct. 2##6 s fie
$* $)

?eslie <olmes1 (ostcomunismul, Institutul uropean1 Ia(i1 2##)1 p. *)1-*)*. Raportul anual 2##61 din NNN.arisinvest.ro.

4$

Relaiile politico-economice Romnia-Frana +nregistrate 42# proiecte I3; cu o valoare angaAat de 61) miliarde dolari1 +n domenii caG industria componentelor auto1 industria materialelor de construcii1 energie neconvenional !2iodisel1 energie eolian% (i sectorul I=. stimrile 8RI3 pentru anul 2##6 au fost generoase1 valoarea prezentat a I3; se cifra la peste $ miliarde uro1 in cre(tere cu * miliarde uro fa de 2##4. Fn fapt1 investiiile strine directe au +nregistrat +n anul 2##6 o cre(tere spectaculoas1 de &4 I fa de 2##41 aAungnd la "11 mld. uro. ;e altfel anul 2##6 va rmne anul cu cele mai mari intrri de valut1 din investiii strine (i de la muncitrii din strintate pentru economia romneasc$4. ;intre investitorii strini care au depus proiecte de investiii a cror valoare dep(e(te ec7ivalentul a 1 milion de dolari 3U81 -rana ocup locul trei cu 4#& milioane U3;1 respectiv &166I din totalul investiiilor. ,rintre realizrile franceze +n Romnia se pot citaG Fn sectorul construciilor1 7otelul de lu5 3offitel construit de societatea :ouBgues +n parteneriat cu :R' mi5t ''I:. Fn sectorul telecomunicaiilor1 piaa romneasc a fost +mprit cu societate german 3iemens1 sosit +n 1""11 societatea francez 8lcatel 'it care +n cola2orare cu societatea romn ;atatim a creat 3'/ 8lcatel 9etNorCs 3Bstem Romnia !capital *$1$ milioane dolari%1 operaional din ianuarie 1""*. 8ceast societate instalat la =imi(oara ofer locuri de munc pentru 2## de persoane (i produce centrale telefonice (i ca2luri destinate1 +n cea mai mare parte1 pieei interne. -rance =elecom a creat +n ianuarie 1""* o societate mi5t1 Romanian =elecommunications 9etNorC 3ervices cu un capital de *# de milioane franci +n parteneriat cu Romtelecom. Realizarea progresiv a unei reele pentru transmiterea de date ar putea permite utilizarea1 +n final1 a serviciilor de tip minitel. Fn sectorul motoarelor (i materialului rulant1 0ec 8ls7om (i societatea romn -aur au construit o societate comercial la care particip (i ali
$4

care au format sociatatea cu capital

Ion 3tancu1 o!-cit.1 p.)#.

4"

Relaiile politico-economice Romnia-Frana acionari romni ca -,, /untenia1 societile /ecanoe5portimport (i Integral ,roiect. ,roducia acestei societi const +n automotoare pentru dotarea 39'-R1 +n valoare de 1)4 milionae franci ca (i motoarele pentru tramvaie !&2 milioane franci%. Fn aceast perioad ;acia a aranAat negocieri cu firma ,eugeot +n scopul constituirii unei societi mi5te pentru asam2larea a 1#.### autoturisme anual1 de tip ,eugeot *#6 +n uzinele de la ,ite(ti1 cu componentele livrate de ,eugeot. 3e aprecia c piaa romneasc poate fi considerat ca promitoare1 dac se va +nregistra o cre(tere a acesteia pe termen scurt sau mediu1 dac relansarea economic (i sta2ilitatea monetar constatate din 1"") se vor dovedi dura2ile (i dac reformele structurale +ncepute cu privatizarea vor continua. Fn aceste condiii1 avantaAul posi2ilitilor este larg1 e5istnd sectoare care nu au interesat +nc partenerul francez1 dar care se dovedesc1 totu(i1 atrgtoare cum ar fi1 de e5emplu1 sectorul distri2uiei sau cel agroalimentar. ,entru a completa aceast trecere +n revist1 tre2uie menionat faptul c +n sectorul 2ancar1 din cele (apte 2nci prezentate +n Romnia +n 1""4 un loc important +l ocupa la acea perioad :anca -ranco-Romn. ;e asemenea un rol crescnd +l deinea +nc de atunci reprezentana firmei 3ociJtJ 0Jnerale la :ucure(ti. ;in 1""4 'amera de 'omer (i Industrie -ranco-Romn a fost autorizat s funcioneze la :ucure(ti su2 form de asociaie non profit1 o2iectivul su constituindu-l spriAinirea +ntreprinderilor franceze (i dezvoltarea relaiilor de parteneriat +ntre +ntreprinderile franceze (i cele romne(ti.$6

I'.(. ;rincipalele in)estiii franceze n Rom*nia

Investiiile strine directe +n Romnia provin +n proporie de peste 6#I din ri ale Uniunii uropene. ?a sfr(itul anului trecut1 conform 8geniei Romne pentru Investiii 3trine !8RI3%1 -rana era unul dintre principalii investitori strini.
$6

8cademia Romn1 Institutul 9aional de 'ercetri conomice1 +n Revista (ro;leme #conomice1 nr. *11 1""61 p. 4-12.

6#

Relaiile politico-economice Romnia-Frana PInvestiiile directe franceze sunt implementate +n sectoare foarte diverse (i vin1 pentru moment1 +n marea lor maAoritate1 din partea marilor grupuri1 care au investit pn +n prezent1 sume foarte mariG >range !1miliard euro%1 ;acia Renault !)$" milioane euro%1 :R; 0roupe 3ociete 0JnJrale !*&# milioane euro%1 ?afarge Romnia !*2# milioane euro%1 .eolia !$"14 milioane euro%1 'arrefour !$# milioane euro%1 8lcatel !)#1) milioane euro%1 ;anone !24 milioane euro%1 8lstom =ransport !$12 milioane euro% etc. a spus ,7ilippe :oin1 am2asadorul -ranei +n Romnia. 8lte societi1 mai numeroase1 reprezentnd sume mai puin importante1 au investit +n Romnia1 deseori +n provincie1 +n activiti de producie de 2unuri (i servicii destinate e5portului pe pieele europene.$& ste vor2a despre investiiile I//-urilor1 care ar tre2ui s creasc +n urmtorii ani. PInvestiiile realizate de I//-uri au perspective mari de cre(tere1 avnd +n vedere potenialul pieei locale (i costurile de producie reduseD1 a precizat ,7ilippe :oin. ;inamismul firmelor franceze este vizi2il prin intermediul a numeroase investiii recente de tip greenfield1 precum cele ale 8uto '7assis International de la ,ite(ti1 care se ridic la 6# de milioane de euro1 3ociJtJ 9ationale de Roulment a alocat suma de 1# milioane de euro +ntr-o fa2ric de producie la 3i2iu1 -aurecia realizeaz tot la 3i2iu o investie de & milioane de euro pentru producerea de 7use pentru interiorul automo2ilelor (i 3aint-0o2ain1 care a finalizat negocierile pentru realizarea unei uniti de producie de geamuri de tip float la 'lra(i +n valoare de 1## de milioane de euro. $$ 3ocietile franceze sunt prezente +n numr mare (i pe piaa romneasc de consum. 8stfel1 'arrefour a desc7is +ncepnd cu anul 2##2 (apte 7ipermarCet-uri1 :ricostore a desc7is cel de-al doilea magazin de 2ricolaA la :ucure(ti1 iar 'ora a inaugurat primul su 7ipermarCet anul trecut1 avnd drept o2iectiv desc7iderea a apro5imativ 2# de magazine +n +ntreaga ar. 8lte companii au ales investiii Aoint-venture1 cum este cazul societii 8lcatel sau -rance =elecom1 care au creat o reea de telefonie mo2il1 devenit +n anul 2##21 >range Romnia. 8nul trecut1 firma a realizat un venit de $&# milioane de euro1 +n cre(tere cu le se +nscriu +ntr-o strategie pe termen lung1 care are ca o2iectiv dezvoltarea pieei romne(tiD1

$& $$

Ioan ;enua1 o!-cit.1 p.1)&-1)$. NNN.capital.ro

61

Relaiile politico-economice Romnia-Frana *"12I fa de anul 2##) (i dispune de o cot de pia foarte mare1 cu 61$ milioane de clieni.

I'.(. . 1anca Rom*n- de +ez)oltare :R; [ 0roupe 3ociJtJ 0JnJrale este cea mai important 2anc privat (i a doua 2anc din Romnia1 situndu-se pe locul cinci +n topul companiilor din Romnia. :anca are o valoare de *1&4 miliarde de euro !1*11 miliarde de lei%1 plecnd de la un pre de 1$11 lei pentru o aciune1 titlurile :R; fiind listate la :ursa de .alori :ucure(ti. 8cionarul principal al :R; este 3ociJtJ 0JnJrale1 unul dintre cele mai mari grupuri 2ancare din zona euro. Istoria :R; +ncepe +n 1"2*1 odat cu crearea 3ocietii 9aionale pentru 'redit Industrial. >2iectivul acestei instituii pu2lice este finanarea industriei romne(ti. 'onform legii naionalizrii din iunie 1")&1 3ocietatea 9aional pentru 'redit Industrial devine :anca de 'redit pentru Investiii. 8ctivitatea cea mai important a 2ncii este o2inerea de participaii +n +ntreprinderi (i acordarea de credite. ?a sfr(itul anilor 1"4# vremurile sunt din nou tul2uri pentru sectorul 2ancar romn (i provoac reorganizarea sistemului financiar. Fn 1"4&1 :anca de 'redit pentru Investiii devine :anca de Investiii. a ocup o poziie de monopol +n domeniul finanrii pe termen mediu (i lung din sectorul industrial. Fn aceast perioad activitile principale se re+nnoiesc profund1 avnd ca particularitate specializarea creditelor +n funcie de o2iectul lor. $" 9a(terea :R; ca 2anc comercial intervine +n 1""#. ,reluarea activelor (i pasivelor :ncii de Investiii constituie 2aza activitii1 dar autorizarea general pentru activitile 2ancare atri2uit acestei entiti stimuleaz constituirea unei importante reele de agenii pe +ntreg teritoriul rii. ste vor2a de asemenea despre asigurarea prezenei :R; acolo unde se dezvolt activitatea industrial pentru a transmite din e5perien +n
$"

NNN.2rd.ro.

62

Relaiile politico-economice Romnia-Frana domeniul creditului de investiii. 8stfel1 unitile sale se +ndreapt +n special1 +n afara atragerii depozitelor societilor comerciale (i persoanelor fizice1 ctre creditele pentru investiii destinate societilor comerciale. 8par (i operaiunile de sc7im2 la vedere. :R; a fost aleas de guvern pentru a deveni prima 2anc comercial privatizat. 8ceast alegere consacr calitatea activelor (i a gestiunii :R;. 8c7iziionarea pac7etului maAoritar de aciuni al :R; de ctre grupul 3ociJtJ 0JnJrale a fost finalizat +n martie 1"""K ea intervine +ntr-o perioad dificil marcat de falimente 2ancare rsuntoare. ste de asemenea +nceputul 2ancarizrii masive a persoanelor fizice. :R; profit de imaginea sa favora2il +n faa marelui pu2lic (i de calitatea relaiilor sale cu +ntreprinderile pentru a dezvolta rapid clientela sa de persoane fizice. -oarte repede1 :R; devine lider pe piaa noilor produse1 cum ar fi cardurile 2ancare (i creditele pentru consum."# Fn luna iunie 2##41 :R;- 0roupe 3ociJtJ 0JnJrale a implementat un sistem performant de 2acC-office de trezorerie1 pentru procesarea (i gestionarea automat a tranzaciilor efectuate pe pieele valutare. 8vnd o 2ogat e5perien +n finanarea proiectelor de investiii1 :R; s-a situat dup 1""# printre instituiile financiare care au contri2uit decisiv la formarea pieei de capital din Romnia. ,rezena 3ociJtJ 0JnJrale +n poziia de acionar maAoritar al :R; a creat condiii deose2it de favora2ile pentru dezvoltarea activitilor de 2anc de investiii pe pia romneasc. 30 este constant plasat printre primele 2nci de investiii europene1 dispunnd de e5perien (i resursele necesare desf(urrii celor mai variate tipuri de tranzacii pentru mari clieni corporativi sau pentru autoriti pu2lice1 de la finanri structurate sau emisiuni (i plasamente de o2ligaiuni sau de aciuni (i pn la consiliere +n tranzacii de fuziuni-ac7iziii sau preluri (i structurarea de finanri comple5e. Fn vederea consolidrii (i e5tinderii activitilor (i serviciilor financiare legate de pieele de capital ale :R;1 a fost creat 3tructura de Investment :anCing !3I:%."1 >2iectivul maAor al :R; este dezvoltarea fondului su de comer pe aceste piee1 +n cadrul unei strategii de parteneriat pe termen lung cu clienii si. 3trategia sa de

"#

'7arles-<enri ?afont1 +es !rocessus e la !rivati*ation en Roumanie et en ,oul"arie- &ne transactions confis.u/e0, ditura ?O<armattan1 2##)1 p.112. "1 NNN.2rd.ro

6*

Relaiile politico-economice Romnia-Frana dezvoltare dura2il este fondat pe cele * valori comune tuturor entitilor 0rupului 3ociJtJ 0JnJraleG profesionalismul1 inovaia (i spiritul de ec7ip. :R; - 0roupe 3ociJtJ 0JnJrale a dep(it1 la +nceputul anului 2##41 cifra de 1.###.### de carduri active emise. :R; a fost prima 2anc emitent a unui card +n Romnia1 cardul T,rimaT1 fiind lansat pe pia +n anul 1""4. ,n +n anul 1"""1 cardul ,rima s-a 2ucurat de un +nsemnat succes comercial +n condiiile de dezvoltare a pieei din acel moment1 apro5imativ ).### de carduri fiind emise +n acea perioad. :anca s-a impus ca unul dintre cei mai importani actori ai pieei cardurilor +ncepnd din 1""". :R; - 0roupe 3ociJtJ 0JnJrale a lansat atunci o gam complet de carduri1 cuprinznd (ase produse destinate clienilor persoane fizice (i Auridice. >ferta a fost 2ine primit1 la *1 decem2rie 1""" +nregistrndu-se deAa un numr de *#.### de carduri emise. ;up numai cinci luni1 +n aprilie 2###1 :R; - 0roupe 3ociJtJ 0JnJrale a dep(it cifra de 1##.### de carduri emise. 'a o recunoa(tere a acestor performane1 International ;ata 0roup a atri2uit premiul de e5celen pe anul 2### pentru Romnia1 sistemului informatic de carduri al :R; - 0roupe 3ociJtJ 0JnJrale"2. Fn 2##)1 :R; - 0roupe 3ociJtJ 0JnJrale a lansat * carduri noiG /aster 'ard 0old +n R>?1 /aster'ard 3tandard +n UR (i /aster'ard :usiness +n UR1 precum (i o gam larg de noi servicii de asisten (i asigurare ata(ate cardurilor. Fn acela(i timp1 2anca a e5tins aria de utilizare a cardurilor sale1 cele mai multe dintre acestea devenind internaionale. ,rincipalul element de noutate al acestei sc7im2ri const +n oferirea unui pac7et de servicii gratuite de asisten (i asigurare pe parcursul cltoriilor efectuate de clieni +n ar (i +n strintate. ,e de alt parte1 :R; - 0roupe 3ociJtJ 0JnJrale este prima 2anc din Romnia care ofer clienilor1 +ncepnd cu a doua Aumtate a anului 2##)1 posi2ilitatea de a solicita on-line emiterea unui card de de2it (iYsau de credit prin intermediul site-ului NNN.2rd.ro. :R; - 0roupe 3ociJtJ 0JnJrale1 lider actual din punct de vedere al numrului de carduri de credit1 +(i propune s continue eforturile investiionale att pentru cre(terea capacitii sistemului1 ct (i pentru +m2untirea calitii produselor (i diversificarea serviciilor cone5e. :R; - 0roupe 3ociJtJ 0JnJrale dispune la ora actual de o reea de

"2

I;i em.

6)

Relaiile politico-economice Romnia-Frana 2#6 uniti1 peste )2# de 8=/-uri (i mai mult de *.)## de ,>3-uri la comercianii acceptani !:R;%. Fn primele patru luni ale anului 2##41 cifra de afaceri realizat de :R; din derularea operaiunilor de factoring intern (i internaional a fost de peste 4# milioane de euro. 'omparativ cu perioada similar a anului trecut1 operaiunile de factoring derulate de :R; - 0roupe 3ociJtJ 0JnJrale au +nregistrat o cre(tere de 2##I."* :R; a realizat1 dncepnd din 2$ noiem2rie 2##41 o campanie de comunicare fr precedent dn mediul 2ancar romnesc1 su2 sloganulG P,remii de e5cepie +n Romnia. 'arduri unice +n lumeE. Fn centrul campanieiG carduri 2ancare unice +n lume1 imprimate cu imaginile celor * campioni romniG 9adia 'omneci1 Ilie 9stase (i 07eorg7e <agi1 sim2oluri ale performanei1 inovaiei (i spiritului de ec7ip1 cele * valori c7eie ale 2ncii noastre (i ale 0rupului 3ociete 0enerale. RezultateG record mondial +n producia de carduri +n cadrul organizaie .I38 [ peste 4##.### (i peste 14#.### clieni noi +n cele dou luni de promoie. Rezultat remarca2il1 dac inem cont de faptul c +ntregul sistem 2ancar romnesc produce +n medie 1##.### carduri pe lun. 2##4 a fost un alt an de e5cepie pentru aciunea :R;. 'apitalizarea 2ncii a dep(it 216 miliarde euro la sfr(itul lunii decem2rie 2##41 fa de 11* miliarde euro +n decem2rie 2##). 'apitalizarea 2ursier situeaz :R; pe locul 2 dn rndul societilor cotate la 2urs (i pe primul loc +n sectorul financiar. ;in ianuarie 2##11 data listeii la 2urs1 valoarea aciunii :R; a crescut de $ ori !+n ec7ivalent euro%. .aloarea medie a tranzaciilor cotidiene +n 2##4 s-a ridicat la 112 milioane euro. .aloarea de pia a aciunii :R; a crescut cu $)I +n R>9 (i cu "$I +n UR. 8nul 2##6 a confirmat evoluia pozitiv a performanelor financiare ale 2ncii1 in ciuda investitiilor masive in dezvoltarea retelei1 (i meninerea unui nivel ridicat de productivitate si renta2ilitate. ;in punct de vedere comercial1 anul 2##6 a reprezentat pentru :R; - 0roupe 3ociJtJ 0JnJrale o perioad caracterizat de cre(terea +ntr-un ritm foarte accentuat al numarului de agentii !in medie o agentie noua dec7isa pe zi lucratoare%. /izand pe
"*

?iviu '7iru1 Societe 9eneraleL--, +n Liarul -inanciar din 1) iulie 2##61 p.4.

64

Relaiile politico-economice Romnia-Frana pro5imitate dar si pe o oferta comerciala inovativa si reactiva1 :R; a reusit sa-si diversifice clientela spre segmente de pia cu mare potenial de dezvoltareG profesiunile li2erale1 micro intreprinderile1 sectorul agricol sau imo2iliar. :R; si-a mrit astfel portofoliul cu peste *6# ### noi clieni activi. 5pansiunea reelei a fost acompaniata de o masiva recrutare de personal1 cea mai mare din sectorul 2ancar romanescG peste 2 2## de noi salariai s-au alturat ec7ipei :R; in anul 2##6"). =otalul creditelor la sfr(itul anului 2##6 a depasit 1$1& miliarde R>91 creditele pentru persoane fizice reprezentnd 4#I. 8stfel1 volumul total al creditelor acordate de :R; - 0roupe 3ociJtJ 0JnJrale a crescut cu &"I1 +n termeni nominali1 fa de decem2rie 2##4. ?a aceasta evoluie pozitiv au contri2uit (i filialele noastre1 care au avut rezultate remarca2ile. 're(terea creditelor pentru persoane fizice a fost de 11* I1 iar cre(terea creditelor aferente persoanelor Auridice a fost de 4)I. ;epozitele clientelei la finele anului dep(esc 1"16 miliarde R>91 +n cre(tere cu *4I fa de decem2rie 2##4. .enitul net 2ancar (i-a continuat cre(terea (i +n 2##61 valoarea sa fiind de 1 &&2 milioane R>91 mai mare cu 26I +n comparaie cu anul precedent1 reflectnd cresterea susinut a activitii 2ncii. Rezultatul 2rut din e5ploatare este de "1# milioane R>91 +n cre(tere cu 21I +n raport cu anul 2##4. 'oeficientul de e5ploatare !c7eltuieli generaleYvenit net 2ancar% a atins un nivel de )"I in u(oar cre(tere fata de anul 2##41 cre(tere determinata de investiiile masive din acest an.,e fondul mentinerii unui cost sczut al riscului (i al unui 2un management al c7eltuielilor1 profitul net consolidat a aAuns la 6$& milioane R>91 +n cre(tere cu 1"I. ,rofitul :R; individual a fost de 646 milioane R>9. Renta2ilitatea capitalurilor s-a meninut la un nivel 2un1 R> !Return >n quitB - T randamentul capitalurilor proprii T% aAungnd la *6I. :R; - 0roupe 3ociJtJ 0JnJrale avea la sfarsitul anului 2##61 6## de agentii1 un numar 2 ### ### clienti si aproape & *## angaAati. :R; este a doua 2anca a Romaniei si a doua companie listata la :ursa de .alori :ucuresti1 cu o capitalizare de peste )14 miliarde euro.

")

?iviu '7iru1 ,R%1 Soc"en.1 8nuar Liarul -inanciar1 300 cele mai valoroase com!anii in Romnia1 2##61 p.22 .

66

Relaiile politico-economice Romnia-Frana ?a *1 martie 2##& creditele acordate clientelei se ridicau la apro5imativ 1" miliarde R>91 +n cre(tere cu &$I +n raport cu *1 martie 2##6. 'reditele acordate clientelei de persoane Auridice au crescut cu 6)I comparativ cu luna martie a anului 2##61 iar creditele acordate persoanelor fizice au crescut cu "6I fa de aceea(i perioad a anului precedent. ;epozitele clientelei la sfr(itul lunii martie 2##& dep(eau 2# miliarde R>91 +n cre(tere cu *6I comparativ cu anul trecut. Rezultatul 2rut din e5ploatare !fr impactul provizioanelor% a aAuns la 246 milioane R>91 iar profitul net la 16$ milioane R>9. Renta2ilitatea fondurilor proprii !Return on quitB% a fost la sfr(itul primului trimestru al anului de *#I. Reeaua de distri2uie a :R; era format la *1 martie 2##& din peste 6## uniti. :anca avea1 la aceea(i dat1 peste 1.### de 8=/-uri (i peste 1#.### ,>3-uri."4 ,otrivit ,re(edintelui :R;1 ,atricC 0elin1 T:R; continu s +nregistreze ritmuri +nalte de cre(tere pe toate pieele (i a reu(it s +(i consolideze poziia +n condiiile unei concurene foarte puternice. :anca (i-a confirmat fora pe piaa de retail1 unde produsele (i serviciile1 dar mai ales e5tinderea rapid a reelei de distri2uie i-au permis cre(terea cotei de pia (i a 2azei de clieni. :R; acord o atenie important (i pieei clientelei de persoane Auridice1 +n care marile corporaii (i I//-urile reprezint surse importante de cre(tere +n acest an. P9e propunem ca pe viitor sa diversificm (i mai mult gama de produse1 s c(tigm noi clieni (i s pstrm (i aceast orientare.E "6 I'.(.2. Constructorul de automo$ile +acia-Renault ;acia1 marca +n Aurul creia s-a creat (i dezvoltat industria de automo2ile din Romnia1 a luat na(tere +n 1"661 la 'oli2a(i1 Audeul 8rge(. Fnc de la +nceput1 legturi strnse de cola2orare au unit ;acia (i Renault1 constructorul francez aflndu-se la originea industriei automo2ile din Romnia. ;in 1"""1 ;acia face parte din 0rupul Renault (i se afirm puternic pe plan internaional. 8nul 1""4 este marcat de lansarea primului autoturism de concepie 1##I romneasc1 ;acia 9ova (i de restructurarea +ntreprinderii +ntr-o societate de producie (i
"4 "6

8ndrian 'oAocar1 ,R% continu s1i creasc !rofiturile1 +n Liarul -inanciar12*.#).2##&. ?iviu '7iru1 o!-cit.1 p.2).

6&

Relaiile politico-economice Romnia-Frana strategie (i & filiale comerciale ;acia 9ova. Fn 1""& are loc prima restilizare !care afecteaz +n principal designul calandrului (i al farurilor ma(inii1 precum (i plan(a de 2ord% (i tot atunci apare (i varianta tricorp1 care pstreaz soluia practic a 7aBon-ului. Fn acel moment1 gama este declinat +n versiunile 9ova 42* !2icorp% - care va rmne +n fa2ricaie pn +n 1""$ - (i 9ova 42) !dou volume (i Aumtate%. Iar ;acia 1*#" ;u2l 'a2in s-a produs din anul 1""21 odat cu ;acia ;ou2le 'a21 pn +n 1""$1 ca un derivat al ;aciei :reaC. 'a (i +n cazul modelului cing 'a21 cea mai mare parte a produciei a fost destinat e5portului. Fn 1""$1 anul +n care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automo2il ;acia1 de pe porile uzinei a ie(it autoturismul cu numrul 2.###.###. Fn acela(i an +ntreprinderea a o2inut 'ertificatul de atestare a Implementrii 3istemului 'alitii I3> "##1 (i a +nregistrat recordul de producie !1#6.### uniti%. ;acia (i Renault +mpreun de peste *4 de ani1 la 2 iulie 1"""1 se semneaz contractul de privatizare al societii (i ;acia devine o marc a 0rupului Renault1 avnd ca principal misiune susinerea dezvoltrii 0rupului pe pieele emergente. "& Fn 2### are loc lansarea modelului ;acia 3upeR9ova1 prima concretizare a cola2orrii francoromne. 8vnd la 2az modelul ;acia 9ova1 aceast 2erlin cu 4 locuri a fost ec7ipat cu un motor (i o cutie de viteze Renault. ;e-a lungul celor trei ani de e5isten a sa1 3upeR9ova a fost cel mai vndut automo2il de pe piaa romneasc. Fn 2##21 modelul a acoperit un sfert din vnzrile de ve7icule noi de persoane din Romnia. Renault (i ;acia au mai multe o2iective pe termen mediu (i lungG producerea unui ve7icul nou destinat pieelor emergente1 mrirea productivitii1 producerea de automo2ile de calitate Renault la preuri sczute. Iar ;acia 3olenza a marcat re+nnoirea ofertei ;acia (i relansarea mrcii +n Romnia (i pe pieele de e5port (i a pregtit terenul pentru lansarea viitoarelor modele prin organizarea structurilor (i proceselor. ;e la lansarea sa +n aprilie 2##* (i pn la oprirea fa2ricaiei +n martie 2##4 au fost comercializate +n Aur de $#.### de autoturisme 3olenza1 din care aproape 2#.### la 5port.

"&

'7arles-<enri ?afont1 o!- cit.1 p. 11&.

6$

Relaiile politico-economice Romnia-Frana ,ropulsate de succesul gamei 3olenza1 vnzrile ;acia au dep(it nivelul de 6".### de uniti +n anul 2##*. ;e la lansarea sa comercial +n septem2rie 2##)1 ?ogan a reu(it o performan remarca2il cu 1"#14 ve7icule vndute (i 11$*# comenzi suplimentare +nregistrate la sfr(itul lunii noiem2rie 2##). 'u un total de *#$)4 ve7icule vndute (i comandate +n opt ri1 printre care Romnia1 ?ogan a realizat un demaraA e5celent pe toate pieele pe care este comercializat. ?ogan cunoa(te rezultate foarte 2une la e5port1 fiind livrat pe teritoriul a treisprezece ri1 ceea ce reprezint 22I din ansam2lul vnzrilor noului model +n 2##). Fn perioada foarte scurt care a trecut de la lansarea comercial +n rile cele mai vizate 'roaia !1 octom2rie%1 3er2ia1 /acedonia (i 3lovacia !1) octom2rie%1 Ungaria !16 octom2rie%1 Repu2lica 'e7 !*# octom2rie% (i =urcia !1" noiem2rie% - ?ogan a realizat o performan remarca2il cu )26) ve7icule vndute. Fn luna noiem2rie1 2##) ?ogan este modelul ;acia cel mai vndut la e5port1 cu 2)46 uniti livrate. /odelul ;acia ?ogan este deAa deintorul mai multor premii pe plan internaionalG T:est :uBT +n 'roaia (i +n :osnia1 T/ost ;esired 'arT +n /acedonia. 8stfel1 ;acia ?ogan a fost aleas T/a(ina anului 2##4T +n 3er2ia - /untenegru de ctre un Auriu compus din (apte Aurnali(ti specializai +n domeniul auto1 care a apreciat +n mod deose2it prestaiile ve7iculului (i adaptarea acestuia pentru pieele respective. 8flat la a treia ediie1 premiul T/a(ina anului 2##4T +n 3er2ia - /untenegru a fost +nmnat +n data de & martie1 la :elgrad1 lui 6ean-/ic7el 3icre1 director comercial internaional la ;acia1 pentru modelul ;acia ?ogan. 6uriul a apreciat raportul pre calitate al autove7iculului ;acia ?ogan1 spaiul interior (i adaptarea pentru pieele locale. 'u un record a2solut de 4& de puncte1 ;acia ?ogan a devansat +n aceast competiie modele precum =oBota ,rius1 -ord -ocus1 >pel 8stra1 'itrofn ')1 Renault /odus."$ ?ansat +n 3er2ia-/untenegru +n noiem2rie 2##)1 ;acia ?ogan se 2ucur de un de2ut comercial e5celent pe aceste piee. ,n +n prezent1 1#$1 de uniti au fost vndute +n total1 ?aureate ,acC 1.6 l fiind versiunea cea mai cutat. ;e la comercializarea sa +n 3er2ia - /untenegru1 ;acia ?ogan este leader pe piaa local +n segmentul ve7iculelor

"$

Ionut :onoiu, +o"an, maina ieftina a ajuns cree e la creme1 +n Liarul financiar din 16.#&.2##4.

6"

Relaiile politico-economice Romnia-Frana importate. 'ota de pia a ;aciei +n 3er2ia - /untenegru a cunoscut o evoluie important1 de la $1*&I +n decem2rie 2##) pn la 1)12"I +n ianuarie 2##4. ;e la lansarea sa comercial +n septem2rie 2##)1 peste 4#.### de ;acia ?ogan au fost vndute (i comandate +n Romnia (i la e5port. 3uccesul modelului ?ogan confer perspective 2une demarrii activitii centrului de colecii 'c; de la ,ite(ti. 8cesta va aproviziona cu componente uzina de la /oscova +n vederea lansrii comerciale a ve7iculului ?ogan pe piaa din Rusia1 +ncepnd din luna mai 2##4. 'entrul de la ,ite(ti va furniza de asemenea componente pentru uzinele din /aroc1 'olum2ia1 iar apoi Iran. 'u ocazia organizrii a celei de-a &4-a ediie a 3alonului 8uto de la 0eneva ;acia marc7eaz prima participare a constructorului romn de automo2ile la un salon auto internaional de anvergur este rezultatul primirii e5celente de care se 2ucur modelul ?ogan att +n Romnia ct (i la e5port. 3alonul a fost desc7is presei internaionale +n zilele de 1 (i 2 martie1 apoi pu2licului larg +n perioada de * - 1* martie. Reaciile entuziaste generate de lansarea ve7iculului precum (i testele de marCeting care au fost realizate au determinat Renault (i ;acia s ia decizia de a e5tinde comercializarea modelului ?ogan dincolo de pieele sale prioritare. 8stfel1 +ncepnd din iunie 2##41 ?ogan va fi comercializat +n uropa >ccidental !-rana1 0ermania1 3pania1 Italia1 etc.% prin reeaua Renault. 'u ?ogan1 marca ;acia do2nde(te o vocaie internaional (i contri2uie la o2iectivul grupului Renault de a vinde ) milioane de ve7icule pe an la orizontul anului 2#1#. Fn 2##41 ;acia +(i continu e5pansiunea internaional1 numrul rilor +n care ?ogan va fi comercializat urmnd s aAung la *4. Fn ceea ce prive(te finanarea1 ;acia pune la dispoziia clienilor si1 persoane fizice (i societi comerciale o ofert de finanare complet. 'reditul este destinat persoanelor fizice interesate +n ac7iziionarea unui autove7icul marca ;acia. -inanarea se acord +n lei1 +n funcie de capacitatea de ram2ursare (i de dorina clientului. 'reditul se deruleaz prin :R; [ 0roupe 3ociJtJ 0JnJrale. ?easing-ul gestionat de R'I ?easing Romnia reprezint un miAloc facil de o2inere a unui autove7icul ;acia"".
""

NNN.dacia.ro.

&#

Relaiile politico-economice Romnia-Frana 8cest instrument de finanare este destinat persoanelor fizice (i Auridice1 acordndu-se +n euro. 'lienii - persoane Auridice - 2eneficiaz de avantaAe fiscale precum deducerea fiscal a do2nzii1 a amortizrii (i a ta5ei administrative. Fnfiinat +n ianuarie 2##21 R'I ?easing Romnia este o filial 1##I a grupului Renault1 deinut de R'I :anque1 care este parte integrant a grupului Renault care spriAin e5clusiv vnzrile mrcilor sale1 peste tot +n lume. Fn 2##)1 R'I :anque a finanat +n Aur de 11##### autove7icule noi1 realiznd peste *4I din vnzrile grupului Renault din uropa. Rezultatul consolidat al 0rupului R'I :anque dup impozit se ridic la )2# mil uro1 +n cre(tere cu 12.6I fa de 2##*1 genernd o renta2ilitate a capitalului propriu de 1$I +n 2##) fa de 14.&I +n 2##*. R'I ?easing Romnia este o societate specializat +n produse financiare (i deine un capital de 6###### Renault (i 9issan. .aloarea ar putea cre(te +n urmtorii ani avnd +n vedere gradul ridicat de utilizare a capacitii de producie de la /ioveni (i perspectivele de dezvoltare ale acesteia. 8stfel1 ;acia va aAunge +n urmtoarea perioad la o capacitate de producie de *4#.### de unitati pe an1 pe lng modelul de sedan (i 2reaCul ?ogan urmnd s apar (i alte versiuni de caroserie. ;e altfel1 pre(edintele Renault1 'arlos 07osn1 unul dintre cei mai +n vog manageri din industria auto1 a venit deAa de mai multe ori +n Romnia pentru a e5plora posi2ilitile de dezvoltare. 8c7iziia fa2ricii de la 'raiova era una dintre aceste oportuniti1 +ns amnarea timp de mai muli ani a rscumprrii acesteia de ctre stat de la ;aeNoo /otor a fcut ca Renault s anune c nu mai este interesat de aceast facilitate de producie. -a2rica urma s fie folosit pentru a dezvolta o capacitate de producie pentru marca Aaponez 9issan1 potrivit anali(tilor1 +ns +ntre timp Renault (i 9issan au gsit o locaie alternativ +n Rusia. ,lanurile pentru ?ogan rmn +ns nesc7im2ate. T9u stiu dac sunt multe companii romne(ti care s +neleag ct de mult conteaz vnzrile. ,ractic1 noi am reu(it s facem pasul de la ideea c ] tre2uie s uro. ,n +n prezent1 R'I ?easing Romania a +nc7eiat peste 24### de contracte de leasing1 finannd cele * mrci ale grupului RenaultG ;acia1

&1

Relaiile politico-economice Romnia-Frana producem (i apoi s vindem T1 la aceea potrivit creia Ttre2uie s vindem1 ca s avem ce s producemT1 apreciaz 3troe1 vicepre(edintele companiei1##. I'.(.3. Reeaua de ?EpermarFet-uri Carrefour Un consoriu condus de :R; - 0roupe 3ociJtJ 0JnJrale a finanat investiiile 0rupului 'arrefour +n Romnia. :R; - 0roupe 3ociJtJ 0JnJrale1 +n calitate de agent (i aranAor1 +mpreun cu Raiffeisen :anC1 I90 Romnia (i .olCs2anC Romnia1 a semnat cu <iproma 38 un contract de finanare sindicalizat +n suma de 4# de milioane de euro1 pentru construirea de noi 7ipermarCeturi +n Romnia. 'reditul a fost acordat pe o perioad de (apte ani. 3ocietatea <iproma este deinut +n proporii de cte 4# la sut de grupul 'arrefour (i de principalul su francizor1 grupul francez <Bparlo1 care asigur (i managementul. ste prima operaiune de creditare sindicalizat de asemenea anvergur acordat unei societi private romne(ti1 care nu este garantat de statul romn. D a demonstreaz o dat +n plus spriAinul pe care 0rupul 3ociJtJ 0JnJrale +l acord dezvoltrii economiei romne(ti (i1 de asemenea1 voina sa de a Auca un rol de frunte pe piaa financiar din RomniaE1 a declarat directorul general al :R; - 0roupe 3ociJtJ 0enerale1 ,atricC 0elin. <Bparlo este un grup de distri2uie familial1 franciz a grupului 'arrefour. <Bparlo este de asemenea un grup regional1 dar (i internaional G e5ploateaz 12 7BpermarCet-uri +n -rana (i & +n Romnia1 toate su2 numele 'arrefour1#1. <Bparlo a desc7is primul 7BpermarCet din Romnia1 la :ucure(ti1 +n anul 2##11 +n comuna '7iaAna1 +n urma unei investiii totale care dep(este 4# milioane de dolari. Fn 2##) cifra de afaceri a 7BpermarCetului a dep(it 1## de milioane de euro1 +n prima Aumtate a anului 2##4 aceasta crescnd cu 1#I.1#2 Fn septem2rie 2##* a fost desc7is cel de-al doilea 7BpermarCet 'arrefour1 tot la :ucure(ti. ,otrivit oficialilor1 investiia este de apro5imativ 24 de milioane de euro1 cifra de afaceri a companiei 'arrefour Romnia fiind de apro5imativ 1*$ milioane euro +n acel an.

1## 1#1

Ionu :onoiu1 %acia Renault1 8nuar Liarul.......1 p.1#6. NNN.carrefour.com 1#2 'laudiu .rnceanu1 ,iaa de 7BpermarCeturi se aglomereaz1 +n cotidianul online @all-street1 12.#).2##6.

&2

Relaiile politico-economice Romnia-Frana 0rupul <Bparlo1 deintorul francizei 'arrefour1 a desc7is +n luna octom2rie 2##) la :ra(ov primul 7ipermarCet 'arrefour din provincie1 urmnd ca peste 4# de mii de produse s fie oferite spre vnzare clienilor. 'arrefour :ra(ov1 al patrulea magazin din reeaua 'arrefour +n Romnia1 se desfa(oar pe o suprafa de vnzare de opt mii metri ptrai1 cu 4) de case de marcat (i o galerie comercial care reune(te 1" spaii comerciale1 cu magazine1 restaurante (i cafenele. Investiia +n acest nou centru comercial se ridic la apro5imativ 2# milioane euro1 lucrrile de construcie1 +ncepute +n aprilie 2##)1 fiind asigurate de societi 2ra(ovene. ,rin desc7iderea 7ipermarCetului 'arrefour s-au creat apro5imativ $## locuri de munc1 ec7ipa managerial fiind constituit din promovrile interne ale companiei. ;irectorul general al 0rupului <Bparlo1 6ean /ic7el 8rlaud1 a precizat c cele trei 7ipermarCeturi din :ucure(ti constituie un real succes pe piaa romneasc1 'arrefour Romnia fiind recunoscut ca lider +n ceea ce prive(te preurile1 calitatea (i serviciile. ,olitica de e5pansiune +n Romnia anunat iniial care avea +n vedere desc7iderea a apro5imativ 2# 7ipermarCeturi 'arrefour1 cte dou noi 7ipermarCeturi pe an +n capital (i +n ora(ele cu peste *## de mii locuitori1 acum este mrit la *#-)# de uniti. 8ceasta vizeaz nu doar magazine de peste 6.###-&.### de metri ptrai1 ci (i magazine cu o suprafa mai mic1 adaptate ora(elor mai mici din ar. ;irectorul e5ecutiv 'arrefour Romnia1 -ranHois >liver1 a spus c politica investiional are +n vedere e5tinderea magazinelor +n Romnia1 cu un efort financiar de apro5imativ 4## milioane euro. ,entru primele trei magazine din :ucure(ti s-au investit apro5imativ 1## milioane euro. 0rupul <Bparlo a preluat integral controlul filialei sale romne(ti1 grupul 'arrefour1 deinut pn acum +n pri egale - 4#I - de ctre 'arrefour (i <Bparlo1 +n timp ce 'arrefour preia o participare de 4#I +n societatea <olding <ofidis a grupului1 +mpreun cu familia 8rlaud. 0rupul <Bparlo este alctuit din 4&1$I aciuni <ofidis1 2#I 'arrefour1 2#12 la sut T,u2licT (i doi la sut la salariai. 0rupul <Bparlo este alctuit ca familie de +ntreprinztori +n serviciul unui lider1 fiind principalul francizat al grupului 'arrefour. 0rupul regional <Bparlo e5ploateaz +n

&*

Relaiile politico-economice Romnia-Frana prezent 16 7BpermarCeturi su2 sigla 'arrefour1 cu o suprafa cuprins +ntre 6.### (i 1#.### de metri ptraiG 12 +n -rana (i & +n Romnia. Fn urma prelurii aciunilor 'arrefour1 conducerea (i controlul <Bparlo rmn +n sarcina familiei 8rlaud cu 0illes ,ardi ca pre(edinte (i 6ean /ic7el 8rlaud - director general1 Ro2ert 8rlaud1 fondatorul grupului1 conservnd pre(edinia 'onsiliului de 3upraveg7ere a societii 7olding. ;up lansarea a patru 7BpermarCeturi 'arrefour +n Romnia1 0rupul <Bparlo a programat desc7iderea (i a altor magazine. 8ctivitatea +n Romnia a dep(it 2# la sut din activitatea grupului +n 2##4 (i ar putea aAunge la )#I +n urmtorii doi ani. Fn aprilie 2##4 compania 'arrefour Romnia1 +n parteneriat cu :R; -inance 'redite 'onsum1 au lansat un nou produs - cardul de credit 'arrefour - care este dedicat +n e5clusivitate cumprtorilor din 7ipermarCet-urile 'arrefour. 'ardul de credit 'arrefour d posi2litatea clienilor de a cumpra orice !din oricare raion al magazinelor 'arrefour%1 orict !dar +n limita de creditare care a fost acordat deintorului de card% (i oricnd !fr s mai conteze zilele de salariu%. :eneficiarul unui card 'arrefour poate fi orice persoan fizic1 cu vrsta cuprins +ntre 1$ (i 6" de ani1 pe 2aza unor documente care se depun +n orice magazin 'arrefour1 la standurile Info'ard sau la 2irourile de creditare :R; -inance. ?imita de creditare prin cardul 'arrefour este sta2ilit +n funcie de veniturile solicitantului1 aceasta fiind +n ec7ivalentul a trei salarii avute de cel care solicit cardul. Utilizatorii cardului 'arrefour au dou variante de plat a creditului - +n rate lunare avantaAoase1 pe ma5imum 4# de luni1 sau integral1 la primirea e5trasului de cont1 ceea ce +nseamn o perioad de graie de ma5imum )4 de zile1 fr a se plti nici un fel de do2nd sau comision. -ostul director al grupului 'arrefour Romania1 -rancois >liver1 a precizat ca1 +n anii de activitate +n ara noastr1 compania a investit +n construcia celor 7BpermarCeturi( lor circa 1$# milioane euro1 asigurndu-se circa ).### locuri de munca. +n anul 2##41 'arrefour Romania a reusit sa du2leze cifra de afaceri o2tinuta in 2##)1 +nregistrandu-se un volum al vanzarilor de circa )*6 milioane euro1#*.

1#*

Ionu :onoiu1 ?arrefour1 8nuar Liarul......1 p.14)

&)

Relaiile politico-economice Romnia-Frana Fn anul 2##61 s-a mai desc7is un 7BpermarCet 'arrefour +n 'onstana1 iar +n 2##& se vor mai inaugura alte patru magazine1 din care doua +n Iai1 unul +n 3udul :ucurestiului (i altul +ntr-un ora( cu peste *##.### locuitori1 a mai spus -rancois >liver. Fn aceste condiii1 'arrefour ar putea trece de vnzri de un miliard de uro la orizontul anului 2#1#1 potrivit lui 6aco2o 'aller 'elestino1 directorul general al reelei de 7ipermarCeturi din Romnia. 'ompania a fost evaluat la #1" din vnzri1 fiind lider pe segmentul su. 'elestino1 fost manager +n cadrul filialei 'arrefour din 3pania1 l- a +nlocuit din acest an +n managementul companiei pe -rancois >liver1 cel care pusese pe picioare afacerea 'arrefour pe piaa romneasc. 8m2asadorul ,7ilippe tienne1 cu ocazia desc7iderii unui 7BpermarCet 'arrefour a relatat c -rana este al treilea partener comercial al Romniei (i printre primii investitori strini din Romnia1 afirmnd c Tlanul de 7ipermarCeturi 'arrefour din Romnia a devenit un sim2ol al cooperrii economice dintre Romnia (i -ranaT. I'.(.4. Compania de telefonie mo$il- %ran&e =elefonia mo2il este un domeniu despre care1 pn +n 1""&1 nu se (tia nimic. Imediat dup 'onne51 pe pia a ptruns /o2il Rom1 principalul su concurent de la acea or. > investiie -rance =elecom de apro5imativ 2## milioane U3;1 actualul grup >range1 redenumit astfel dup numele filialei de telefonie mo2il a operatorului francez1 a angaAat1 pn la sfr(itul lui 2##21 o investiie total de 6*# milioane U3;. ?a sfr(itul lui 2##11 >range avea 116 milioane a2onai1 numrul acestora fiind estimat pentru 2##2 la 211 milioane. 'ompania este condus1 din fe2ruarie 2###1 de :ernard /osc7eni1 care1 din noiem2rie 1""&1 a ocupat postul de director financiar. >range Romnia avea la *1 octom2rie 2##*1 peste trei milioane de clieni1 cu ))I mai mult fa de aceea(i perioad a anului precedent1 o cifr de afaceri de )2) milioane U3;1 +nsemnnd o cre(tere de )1I fa de anul precedent. =otodat1 rata profitului a fost de 2)I. 9outile din acest an au fost oferta unic pe piaa pentru a2onamente1 care permite clienilor s-(i adapteze permanent planul de servicii +n funcie de nevoile de comunicare (i de 2uget. ;e asemenea1 au fost oferite servicii ca re+ncrcarea unei cartele ,re,aB de ctre un a2onat1 /o2ile :anCing1 Roaming 0,R31 au

&4

Relaiile politico-economice Romnia-Frana fost lansate noi oferte pentru serviciile de date1 au fost sczute tarifele la 0,R31 /esaAe /ultimedia1 tarifele internaionale sau la 3/3-uri. -rance =elecom la 1) aprilie 2##4 a +nc7eiat un acord pentru maAorarea participaiei sale indirecte la >range Romnia1 la "616*I1 prin cumprarea unui pac7et de peste 2*I din aciuni de la un grup de investitori condus de 8I0 9eN urope -und1 pentru 42* milioane dolari1 +n numerar. ,otrivit unui comunicat al grupului de telecomunicaii1 tranzacia va permite -rance =elecom (i >range consolidarea poziiei +ntr-un activ strategic1 cu important potenial de cre(tere. >range Romnia are o cot de pia de )$I1 a +nregistrat o cre(tere a cifrei de afaceri de )&I +ntre 2##* (i 2##) (i o marA de profit operaional +nainte de impozitare (i c7eltuieli financiare de 4)I. ;up finalizarea tranzaciei1 participaia indirect a -rance =elecom la >range Romnia va cre(te de la &*12&I la "616*I. 'onsoriul de investitori financiari care a vndut aciunile include ,olis7 nterprise -und ?, (i ,olis7 nterprise -und I. ?,1 InnovaY"$ ?,1 administrat de Innova 'apital1 'ommunications .enture ,artners1 :anc:oston capital1 aparinnd +n prezent :anC of 8merica1 3ociJtJ 0enerale Romania -und (i 8lcatel 9.. 'ompania a +nc7eiat anul trecut cu o cifr de de afaceri de peste $6# miliaone euro (i un profit net de apropae 2&6 de milionae de euro.,entru prima oar +n istoria companiei1 anul acesta cifra de afaceri va sri de pragul de un miliard de euro1in condiiile +n care numrul de clieni >range a aAuns deAa la &14 milioane de clieni1+n cre(tere cu 2#14I fa de aceea(i perioad a anului trecut. PXinnd cont de faptul ca >range este lider pe piaa serviciilor de telefonie mo2il1att din punctul de vedereal cifrei de afaceri1ct (i dup numaru de clieni (i 8R,U!8verage Return ,er User-veniturile medii pe utilizator%strategia companiei se va concentra +n principal pe PaprareaE acestei poziii de principalul concurent1.odafone1 att din punct de vedere al veniturilor ct (i al mi5ului de clieniE1afirm ;aniel @eissman1'ountrB /anager al companiei =83' 3trategic 'onsulting1#). 'omapnia a lansat serviciile *0 +n Romnia +n luna iunie a acestui an +n condiiile +n care .odafone1al doilea mare opertor de telefonie mo2il din Romnia1este prezent pe pia cu aceste servicii +nc de anul trecut.'ele dou companii au fost c(tigtoarele primei licitaii pentrulicenele *01organizat +n 2##)1cnd au fost puse la 2taie toate cele
1#)

8nca 8rsene1 =ran"e1 8nuar...... p.1&#.

&6

Relaiile politico-economice Romnia-Frana patru licene1+ns numai >range (i .odafone au +ndeplinit toate cindiiile mecesare pentru a putea participa. >range a +nceput prin a oferi acoperire +n :ucure(ti (i =imi(oara1 iar o lun mai trziu a intrat cu serviciile *0 (i +n :ra(ov (i 'luA. 8ria de acoperire *0 >range va aAunge la 2# de ora(e la finalul anului1 conform companiei. 3-a estimat c pn la sfr(itul anului compania va avea apro5imativ 24#.### de utilizatori ai serviciilor ;0 Y*0 (i va atinge pragul de renta2ilitate !2reaC-even% pentru acest segment de 2usiness peste trei ani. 'a parte a strategiei de e5tindere a companiei1 >range a adugat la scurt timp dup lansarea serviciilor *0 serie de televiziuni naionale (i internationale +n portalul >range Norld1completnd oferta anterioar1(i a lansat serviciul /usic 3tore prin care le ofer clienilor posi2ilitatea de a cumpra melodii dintr-o ofert de 2*#.### de piese . incluse in catalogul /I /usic Uc. 3trategia >range este de a face te7nologia accesi2ila tuturor clienilor si1 de a le oferi servicii simple1 u(or de utilizat1 care sa le aduc valoare. 8cest concept se regse(te in structura1 modul de acces si designul noului portal video din >range @orldG intuitiv1 prietenos1 care folose(te imagini si culoare. PFns >range nu are planuri (i pentru o reea de <3;,8 sau *140 +n viitorul apropiat. 'ompania nu v-a lansa astfel de servicii pn cnd nu va fi cerere pe pia1 iar mi(carea ar fi Austificat di punct de vedere economicE1 a spus ;aniel @eissman. P/ai degra2 >range +(i va e5tinde pac7etul de servicii pe te7nologiile deAa e5istente1 precum ;0 [ 21&40E a adugat acesta. ,e de alt parte1 compania e5tinde destul de mult (i pe segmentul clienilor de 2usiness. >range :usiness 3ervices este 2randul su2 care >range (i quant Romnia furnizeaz servicii pentru segmentul de clieni 2usiness1 ca parte a strategiei -rance =elecom1 proprietarul am2elor companii1 de a e5tinde marca >range asupra tuturor serviciilor de comunicaii pentru afaceri din Romnia. =otodat1 +n strategia companiei de e5tindere ar putea fi incluse noi servicii pe care grupul -rance =elecom deAa ofer clienilor din alte piee1 a(a cum este de e5emplu

&&

Relaiile politico-economice Romnia-Frana UniC1 un serviciu de telefonie fi5-mo2il deAa disponi2il +n -rana1 sunt de prere speciali(tii din pia1#4. 3ectorul companiilor mici (i miAlocii este +n plin dezvoltare +n Romnia1 aceste companii avnd nevoie de soluii personalizate pentru a fi (i mai competitiveE1 spunea =7ierrB /ilet1 directorul comercial al >range Romnia 1 e5plicnd astfel o parte din strategia companiei pentru segmentul de 2usiness1 care devine din ce +n ce mai important ca ponedere +n afacerile companiei. 'el mai important lucru din conceptul >range :usiness 3ervices este c nu e5ist nici mcar un singur concurent capa2il s ofere acela(i portofoliu de servicii sau aceea(i disponi2ilitate de a implementa o soluie la un nivel compara2il. >range a fost declarat c(tigtor la doua dintre cele mai competitive categorii a (remiilor $on iale !entru ?omunicaii 200D !@orld 'ommunication 8Nards 2##6% [ o2innd distinciile M?el $ai ,un ?arrierC (i M?el $ai ,un =!eratorC +n ?ondra. >range a primit1 de asemenea1 aprecieri foarte 2une la categoria B?el mai ;un ;ran C. ,remiile1 care au avut un numr record de nominalizri +n acest an1 recompenseaz realizrile (i dezvoltrile remarca2ile din industria glo2ala de telecomunicaii1#6. >range :usiness 3ervices1 2randul internaional al -rance =elecom care se ocup de toate serviciile de comunicaii pentru companii1 a o2inut distincia B?el $ai ,un ?arrierC pentru poziia sa de lider +n domeniul integrrii te7nologiilor mo2ile1 fi5e si I,1 aAutnd consumatorii s +(i ma5imizeze investiiile I=. >range :usiness 3ervices ofer unul dintre cele mai e5tinse portofolii de servicii de comunicare pentru companii din peste 22# de ri (i zone geografice1 avnd o poziie de lider +n procesul de migrare ctre convergenta I, si de integrare a reelelor I= (i telecom. ;avid /olonB1 aparinnd Auriului @'81 a declaratG B=ran"e ,usiness Services a o;inut anul acesta un numr im!resionant e contracte cor!orate-C Un alt mem2ru al Auriului a adugatG BSunt cu a evrat li eri internaionali n ceea ce !rivete asi"urarea e soluii !entru marile com!anii i !ot fi !rivii ca un stan ar !entru ceilali furni*ori e serviciiC8cesta este cel de-al doilea an +n care >range a o2inut titlul de D'el /ai :un >peratorE. 8nul trecut1 >range a +nregistrat o cre(tere a numrului de utilizatori de peste 16I si s-a implicat +n diverse proiecte de pionierat1 +nc7eind parteneriate cu unii dintre
1#4 1#6

I;i em1 p.1&1. NNN.orange.ro.

&$

Relaiile politico-economice Romnia-Frana cei mai mari productori internaionali de programe de coninut si divertisment. >range si-a concentrat eforturile asupra livrrii unei e5periene e5cepionale clienilor1 iar acest lucru este ilustrat cel mai 2ine prin programul 3ignature ;evice care are ca scop asigurarea unei interfee unitara pentru terminale mo2ile. ,rogramul 3ignature ;evice a reu(it sa creasc gradul de fidelizare al clienilor corporate cu un procent de 16I +n ultimele 12 luni. >range a fcut (i numero(i pa(i +nainte +n direcia e5perienei mo2ile integrate1 inclusiv +n ceea ce prive(te introducerea unor servicii precum :usiness verBN7ere1 asigurnd consumatorilor acces li2er la cea mai 2una si mai eficienta reea mo2ila din punctul de vedere al costurilor si asigurnd +n acela(i timp reea +n 2anda larga att pentru clienii persoane fizice ct si pentru companii. >(entru aceast cate"orie aveam nevoie s ale"em o com!anie care, la nivel "lo;al, re!re*int cu a evrat cea mai ;unN !ractic in omeniu,> a spus un alt mem2ru al Auriului. T\i >range este aceast companie.T >range a primit aprecieri numeroase (i la categoria 'el /ai :un :rand1 confirmnd +nc o dat poziia de 2rand cu adevrat glo2al. BAnul acesta am evenit un furni*or total e telecomunicaii, asi"urn i servicii e internet, )2, servicii mo;ile si e ;usiness, totul su; un sin"ur ;ran - A!recierea aceasta emonstrea* !uterea ;ran ului =ran"e la nivel "lo;al, n toate sectoarele lumii mo;ile,C a adugat 87uAa.

I'.(.(. +istri&az :ud 'ompania francez 0az de -rance a semnat1 +n prezena premierului francez1 6ean-,ierre Raffarin1 aflat +n vizit oficial +n Romnia1 1$ octom2rie 2##* contractul de privatizare al societii ;istrigaz 3ud cu compania francez 0az de -rance la ,alatul .ictoria contractul privind ac7iziionarea a 41 la sut din aciunile ;istrigaz 3ud1 tranzacie +n valoare de *11 milioane uro.1#& 0az de -rance a pltit 12$ milioane uro pentru un pac7et de *# la sut din aciuni1 iar 1$* milioane uro au fost adu(i ca aport de capital +n societate1 astfel +nct pac7etul de aciuni ce a fost deinut dup aceast maAorare s aAung la 41 la sut. >ferta 0az de -rance pentru ;istrigaz 3ud evalueaz societatea la )26 milioane
1#&

uro pentru

Ro5ana ,etrescu1 %istri"a* Su 1 8nuar...1 p.&2

&"

Relaiile politico-economice Romnia-Frana sut la sut capital propriu1 innd cont ca la *# aprilie 2##) ;istrigaz 3ud avea o datorie financiar net de "4 milioane uro. =ranzacia tre2uia s fie finalizat !respectiv plata aciunilor cumprate (i maAorarea de capital% +n trimestrul I. al anului 2##4. .aloarea unei companii este +n unele cazuri dat de preul la care aseasta a fost privatizat. Fn cazul ;istrigaz1 valoarea compniei mai st (i +n valoarea clienilor ei. 8stfel1 consumatorii din regiunea pe care o deserve(te distri2utia de gaze au un pre( indivividual de $6# de uro. Xinnd cont de faptul c ;istrigaz 3ud alimenteaz peste un milion de consumatori1 valoarea ompanii se ridic la "12 milioane de locul 16 +n topul celor mai valoroase 1## de companii. 1#$ ;istrigaz 3ud e5ploateaz o reea de distri2uie a gazelor naturale de 1*)## de Cilometri +n sudul Romniei (i deserve(te apro5imativ "##### de clieni1 +ntreprinderi economice (i particulari1 concentrai mai ales +n :ucure(ti. ;istrigaz 3ud vinde 416 miliarde de metri cu2i anual. /inistrul industriilor1 ;an Ioan ,opescu1 a dat asigurri c nu se vor face concedieri masive (i c nu va cre(te preul gazelor. 0uvernul Romniei a iniiat procedurile de privatizare pentru ;istrigaz 3ud (i ;istrigaz 9ord +n anul 2##)1 +n luna noiem2rie1 la insistenele -/I (i ale Uniunii uropene. 'ompania german .>9 Ru7rgas a preluat societatea ;istrigaz 9ord1 evaluat la 24# milioane de dolari1 iar 0az de -rance a c(tigat competiia pentru ;istrigaz 3ud1 societate evaluat la )## de dolari apro5imativ. Fn curs s-au mai aflat 0azprom (i nel. ,rivatizrile acestea +n domeniul distri2uiei gazelor naturale intr +n categoria a(a numitelor privatizri strategice1 cu valene politice1 +ntruct prin intermediul lor se urmre(te de am2ele pri integrarea industriei gazelor din Romnia +n procesul european. ?a nivelul anului 2##41 cifra de afaceri a distri2uiei de gaze a +nregistrat un nivel de &2" de milioane de uro1 +n cre(tere cu *6I +n uro comparativ cu nivelul raportat +n 2##).>ficialii companiei au anunat demararea unui program de investiii renovrii reelelor. ;istrigaz estimeaz pentru acest an atingerea unei cifre de afaceri +n valoare de circa $&) milioane de uro1 +n cre(tere cu 2#I comparativ cu nivelul raportat +n 2##6.
1#$

uro1 ocupnd

de "$16

milioane de uro1 mai mult de Aumtate din aceste fonduri fiind destinate modernizrii (i

I;i em-

$#

Relaiile politico-economice Romnia-Frana PFn ceea ce prive(te sectorul energiei electrice1 0az de -rance va folosi e5periena acumulat +n procesul de privatizare a /unteniei 3ud pentru a vna oportunitile rmase1 att +n ceea ce prive(te sectorul distri2uiei 1 ct (i al producerii de energie electric din gazE1 a declarat ,ierre 'lavel1 directorul diviziei internaionale a 0az de -rance.

I'.4.6. Lafar&e ,iaa cimentului s-a revitalizat la sfr(itul anilor 1""#1 odat cu ac7iziiile deruate de ctre giganii prodictori precum ?afarge !-rana%1 <eidel2erg'ement!0ermania% (i <olcim! lveia%.1#" ?afarge1 care este cel mai puternic grup de materiale de construcii din lume1 a ac7iziionat pac7etul maAoritar de aciuni la cel mai important productor romn de ciment1 Romcim 38. 8stfel1 ?afarge Romcim este cel mai mare Auctor de pe piaa cimentului din Romnia1 are o valoare de pia actual estimat la un nivel de )1& milioane de euro (i a fost o2inut prin multiplicarea indicatorului financiar :I=;8!c(tiguri +nainte de plata do2nzii1 a ta5elor1 depreciere (i amortizare% cu un coeficient de &1 prin comparaie cu pieele vestice. '7iar dac piaa romneasc a construciilor a rmas mult timp su2 nivelul de dezvoltare din statele europene !un consum mediu anual de numai 2## Cg de ciment pe cap de locuitor1 fa de peste *## Cg +n maAoritatea statelor europene sau 1.### Cg +n 3pania%1 vnzrile din Romnia au Austificat +n timp investiia. ,erspectivele sunt (i mai optimiste1 +n condiiile +n care dezvoltarea creditului ipotecar va stimula construciile. ,otrivit unui comunicat al grupului ?afarge1 vnzrile pe anul 2##2 au crescut cu 61&I1 pn la 1)161 miliarde de euro1 la aceast performan contri2uind mai ales divizia de ciment1 prin rezultatele o2inute +n uropa de st (i1 cu precdere1 +n Romnia. ?afarge este prezent +n Romnia prin fa2ricile de ciment de la /edgidia1 =rgu 6iu (i <og7iz1 uzina de ipsos de la 8g7ires (i fa2rica de plci g7ips-carton1 controlat +n parteneriat cu societatea 8rcom. 0rupul ?afarge are un singur competitor foarte puternic pe piaa romneascG <eidel2erger 'ement1 care1 dup preluarea fa2ricii de ciment Romcif -ieni1 (i-a maAorat cota de pia de la apro5imativ 2#I la peste *4I.
1#"

NNN.lafarge.ro

$1

Relaiile politico-economice Romnia-Frana Fn 2##* ?afarge Romcim era singurul e5portator de ciment din Romnia. >ficialii companiei franceze spun c fa2rica grupului de la /edgidia a e5portat anul trecut 11* milioane de tone. T voluia mai sla2 a e5porturilor +n 2##1 a avut loc +n condiiile unei piee internaionale volatileT1 a spus ,7ilippe Questiau51 pre(edintele companiei. ;e civa ani1 investiiile grupului francez +n Romnia se +ndreapt +n special ctre proiecte de modernizare te7nologic (i protecia mediului1 acestea fiind (i direciile ce vor fi urmate +n viitor. Investiia iniial de capital a fost recuperat la 4 ani de la intrarea pe piaa romneasc1 iar cre(terea constant din sectorul construciilor din ultimii ani este +ncuraAatoare pentru domeniul +n care ?afarge activeaz. 11# PFn cazul evalurii unui productor de ciment sunt luate +n calcul capacitile de producie operaionale +n mod real1 dar se (ine cont (i de investiiile de modernizare necesare care vor tre2ui fcute dup ac7iziieE a afirmat ,7illip Questiauz fo)torul general al ?afarge 'iment.111 Intrarea +n Uniunea ciment pentru ?afarge. uropean nu a adus modificri de strategie pe piaa de

I'.(./. <ic?ellin /ic7elin Romnia este al doilea mare productor de anvelope1 cu afaceri care au dep(it pragul de 2## milioane euro anul trecut. 'ele mai valoroase active ale companiei sunt cele dou fa2rici ac7iziionate +n anul 2##11 cu o capacitate actual de aproape * milioane de anvelope1 precum (i uzina de cord metalic construit ulterior printr-o investiie greenfield. E/eritul uzinelor din Romnia a fost acela de a progresa rapid1 (tiind s adopte metodele (i instrumentele de lucru care (i-au demonstrat eficiena +n alte faciliti de producie ale grupului1 fr a reinventa te7nici si procedee de lucru specificeE1 a spus 6ean /arc 0e27art1 pre(edintele /ic7elin Romnia.112 Un factor important al dezvoltrii accelerate a /ic7elin +n Romnia a fost e5periena grupului mondial1 unul dintre primii Auctori pe piaa internaional a

11#
111

;an Lvoianu1 +afar"e si1a recu!erat investitia in cinci ani, din Liarul -inanciar11).#&.2##4. 'tlin ?upoaie1 +afar"e Romcim1 8nuar......1 p.11#. 112 NNN.mic7elin.fr

$2

Relaiile politico-economice Romnia-Frana anvelopelor. PInvestiiile importante realizate +n Romnia constituie 1 de asemenea 1 un factor maAor al evoluiei companiei. ,este 14# de milioane de euro au fost investite +n rete7nologizarea uzinelor1 pentru ac7iziionarea de ma(ini (i utilaAe performante (i implementarea metodelor de fa2ricaie1 dar (i pentru instruirea personaluluiE1 a adugat 0e27art Investiiile totale realizate de grupul francez +n Romnia vor aAunge la 1&& milioane euro la sfr(itul acestui an1 dup 4 ani de la intrarea pe pia. ,onderea cea mai mare din producie1 de apro5imativ &4I este destinat e5portului di ri din uropa (i 8merica de 9ord. 3ectorul produciei pentru e5port nu a fost +ns singurul vizat de /ic7elin1 ci (i piaa intern1 care +nregistreaz cre(teri semnificative de la an la an. 'ompania (i-a dezvoltat +n perioada 2##1-2##) o reea de retail1 urotBres1 singura marc privat de pe piaa local de anvelope 1 cu 14 sucursale +n ora(e mari. 0rupul /ic7elin devine tot mai interesat de piaa auto7ton 1 ca pia de desfacere. P>amenii sunt cel mai important PassetE al companiei. /ic7elin Romnia +nsumeaz +n prezent aproape ).### de persoane motivate1 competente (i profesioniste. Fm2untirea securitii (i a condiiilor de munc1 precum (i +ncuraAarea diversitii +n interiorul companiei constituie prioriti pentru /ic7elinE1 a menionat 0e27art.11*

I'.(. @titudinea in)estitorilor francezi fa- de mediul de afaceri din Rom*nia

TInvestiiile franceze +n Romnia sunt +n primul rnd un pariu pe termen lungT1 spune <erve :olot1 am2asadorul -ranei. T8sta se vede din faptul c suntem prezeni pe piaa romneasc cu investitori care au fcut deAa tradiie1 precum Renault1 care a ac7iziionat ;acia1 :R; +n sectorul 2ancar1 'arrefour1 care se dezvolt din ce +n ce mai mult +n retail1 8ir -rance +n transport aerian sau ?afarge +n constructiiT1 a adaugat :olot.11)
11* 11)

/i7aela ,opescu1 $icFelin Romnia1 8nuar.......1 p.114. 8ndreea ,aun1 -rancezii venii +n Romnia vd profiturile +n afaceri pe termen lung1 din NNN.zf.ro1 1).#&.2##4

$*

Relaiile politico-economice Romnia-Frana ;irectorul general al :R; 0roupe 3ociJtJ 0JnJrale1 ,atricC 0elin1 a declarat c mediul de afaceri din Romnia s-a sc7im2at considera2il +n ultimii trei ani1 cre(terea economic fiind cea mai ridicat din zona uropei 'entrale. T8stzi1 Romnia este departe de ceea ce era acum cinci aniK c7iar dac reformele au +nregistrat o anumit +ntrziere1 efectele lor +ncep s se fac deAa simite. :R; (i-a construit planurile pe 2aza continurii procesului de ameliorare a mediului economicG este vor2a despre cre(terea produciei1 de scderea inflaiei1 de accesul unor noi segmente ale populaiei (i ale persoanelor Auridice la produsele (i serviciile 2ancare.T1 a spus ,atricC 0elin. ;irectorul :R; a su2liniat1 de asemenea1 c1 pentru stimularea investitorilor strini nu tre2uie luate msuri fiscale specialeG Tscderea impozitului pe profit este 2ine venit1 dar nu face dect s aduc Romnia la acela(i nivel cu maAoritatea celorlalte ri din uropa 'entral. Fn sc7im21 ar tre2ui ameliorat comunicarea cu administraia fiscal (i accelerat ram2ursarea =.8. ste deci mai mult o c7estiune de metode de lucru dect de msuri fiscale ca atareT. -rancezii vd +n Romnia o ar sta2il1 o ar +n care se poate investi1 afirma /iron /itrea. -irmele franceze vd cifrele foarte mari de afaceri pe care le au +n Romnia (i de aceea o percep ca o (ans deose2it pentru un investitor.114 ,otrivit oficialului francez1 este evident c +n Romnia e5ist o pro2lem legat de corupie1 Ttre2uie +ns s se poat msura amploarea sa fa de alte ri1 (i nu sunt sigur c statisticile internaionale sunt a2solut credi2ile. ,ot totu(i s afirm c societile strine1 dac au voin1 se pot dezvolta fr a avea recurs la procedee contrrii deontologiei afacerilor. .or2im adesea despre aceste c7estiuni +n 'onsiliul Investitorilor 3trini (i noi (i colegii suntem cu totul de aceea(i prereT. ;up integrarea Romniei +n Uniunea uropean1 au aprut situaii de toate tipurile1 anumite societi s-au adaptat fr pro2leme1 altele au cunoscut un proces mai dureros (i este posi2il ca unele s nu poat ine pasul. T;ar acest proces se +nfptuie(te pe o perioad +ndelungat. 8tunci cnd -rana a intrat +n ,iaa 'omun +n 1"4&1 industria(ii no(tri se temeau de concurena 0ermaniei (i dup trecerea timpului1 putem spune c
114

NNN.2usiness.ro

$)

Relaiile politico-economice Romnia-Frana acesta a fost un noroc formida2il pentru +ntreprinderile noastre (i c a marcat +nceputul dezvoltrii lor internaionaleT1 a mai completat directorul :R;-030. Fn ceea ce prive(te planurile de viitor ale :R; 0roupe 3ociJtJ 0enerale1 ,atricC 0elin a precizat c e5ist o politic constant de investiii de la privatizare +ncoace. T?a sfr(itul lui 2##* au fost realizai aproape 14# milioane euro. fortul va continua +n 2##)1 suma prevzut +n 2uget fiind de ordinul a 24 - *# milioane euro. >2iectivele sunt constante1 este vor2a de +m2untirea calitii serviciilor noastre1 de productivitatea noastr (i de asigurarea viitorului nostru. 8stfel1 investiiile privesc informatica1 monetica1 imo2iliarul1 prin crearea de noi agenii1 dar (i pregtirea profesionalT1 a su2liniat directorul :R;. \eful /isiunii conomice franceze1 ,7ilippe :oin1 a dat asigurri c investitorii francezi care au investit +n +ntreprinderile romne(ti au strategii pe termen lung (i doresc s spriAine economia romneasc pentru a se integra +n economia Uniunii integrat deAa economia romneasc +n U prin comportamentul lor de piaT. /ediul de afaceri din Romnia s-a +m2untit semnificativ +n ultimul an1 pe fondul unei cre(teri economice viguroase (i a sta2ilizrii cadrului politic (i legislativ1 (i c7iar dac 2irocraia (i corupia rmn +n continuare o2stacole maAore +n calea investiiilor strine economia romneasc +ncepe s recupereze rapid cei zece ani pierdui. ;e asemenea1 economia romneasc s-a remarcat1 +n perioada de dup cderea comunismului1 prin ritmul e5agerat de lent (i lipsa de transparen a procesului de privatizare1 prin ponderea ridicat a economiei su2terane1 reprezentnd circa )#I din ,rodusul Intern :rut1 dar (i prin cea mai ridicat rat a inflaiei dintre toate rile candidate1 situat1 anul trecut1 +n Aurul nivelului de *#I. =otu(i1 aceast perioad pare acum s se fi +nc7eiat (i se constat o revenire a investitorilor1 din rndul crora1 +n mod nea(teptat1 se deta(eaz cei de origine francez1 cu 11I din totalul investiiilor. 'ompanii precum ?afarge sau 'arrefour au devansat investitorii germani (i olandezi1 descoperind avantaAele unei mini de lucru 7arnice1 fle5i2ile (i dotate cu o 2un formaie te7nic. ste lesne de +neles1 prin urmare1 c ;acia (i-a redus cu o treime1 +n numai un an (i Aumtate1 numrul defectelor per autove7icul1 +n vreme ce /ic7elin a +nceput de curnd uropene. ,7ilippe :oin considera c Tmulte companii franceze care activeaz +n Romnia au

$4

Relaiile politico-economice Romnia-Frana s e5porte +n 3tatele Unite anvelopele produse +n Romnia1 +n condiiile +n care piaa american este cea mai e5igent din lume. /icii +ntreprinztori italieni din industria lemnului1 a produciei de +nclminte (i a industriei te5tile au +nceput1 la rndul lor1 activiti de producie +n Romnia1 +n special +n regiunea din preaAma =imi(oarei1 unde se concentreaz un mare numr de Tsucces storiesT1 precum cea a companiei franceze 8lcatel. 'eea ce i-a atras pe toi ace(ti investitori +n Romnia nu este numai poziia geografic favora2il1 ci (i dimensiunile pieei produselor de consum1 +n pofida unei puteri reduse de cumprare a populaiei. 8cest lucru este atestat1 dup spusele directorului general al /o2ilRom1 operatorul de telefonie mo2il controlat de -rance =elecom1 de cei 11& milioane de a2onai pe care compania i-a c(tigat pe piaa romneasc. T\i asta +n condiiile +n care preul unui a2onament standard este ec7ivalentul a aproape 1#I din salariul mediu al unui romnT1 a adugat :ernard /osc7eni. ,e de alt parte1 potenialii investitori nu tre2uie s cread c Romnia a devenit ara unde curge lapte (i miere. /o(tenirea lsat de epoca 'eau(escu este +nc vie +n mentalitatea romnilor1 +n mare parte lipsii de iniiativ (i care continu s se g7ideze dup principii de tipul T\eful are +ntodeauna dreptategT1 ferindu-se +n acela(i timp s-(i asume responsa2iliti. ste prefera2il asocierea cu un partener local1 Tpentru a gsi mai u(or locurile prin care se poate ptrunde +n administraie sau +n legtur cu furnizoriiT1 recomand :ernard /osc7eni de la /o2ilrom. T> alt pro2lem este a2sena procedurilor de gestiune pn +n 1"$"T1 adaug '7ristian stRve1 directorul general al ;acia1 amintindu-(i de perioada sa de +nceput la ,ite(ti1 cnd directorul comercial al constructorului de autove7icule ignora total consumatorii individuali ca poteniali clieni.116 > alt situaie +n legtur cu care tre2uie avertizai investitorii interesai de piaa romneasc este cadrul legislativ. >rice pro2lem de ordin administrativ se rezolv printr-o nou ordonan1 iar tot ce nu este prevzut de lege este interzis1 dup cum afirm ?es c7os. TUnde mai pui ca toate te5tele Auridice las loc la interpretriT1 este de prere :runo ?eroB1 avocat la :ucure(ti al firmei 0ide ?oBrette 9ouel.11&
116 11&

Ionu :onoiu1 op.cit. p.1#6. NNN.ingfn.ro.

$6

Relaiile politico-economice Romnia-Frana 'u toate acestea1 directorul ;acia1 '7ristian steve1 spuneG T9u cunosc nici un singur investitor occidental care s regrete c a venit +n RomniaT.

$&

Relaiile politico-economice Romnia-Frana

Concluzii
Relaiile nemiAlocite dintre oameni sunt infinit mai interesante dect evenimentele +nsele. 8naliza lor ne pune +n fata unui verita2il spectacolul al sufletului omenesc care accede1 pas cu pas1 +ncetul cu +ncetul1 la civilizaie. Rareori aciunea unui popor asupra altuia a fost mai complet1 mai cuprinztoare1 mai acoperitoare dect influena -rancez +n Romnia. Relaiile dintre francezi (i romni au un caracter special1 distinct1 puternic1 ele fiind 2azate pe +nrudirea lingvistic1 pe originea comun1 latin1 pe afiniti suflete(ti compati2ile1 pe triri (i sentimente gemene. liade ,ompiliu unul din primii cercettori ai relaiilor dintre francezi (i romni aprecia1 +n lucrarea sa influena francez asupra spiritului pu2lic +n Romnia. Influena -ranei asupra romnilor1 +ntr-o prim etap1 nu seamn cu legturile care se sta2ilesc +ntre popoarele constituite1 fiecare cu felul lui de a fi. ,rimele contacte dintre reprezentanii -ranei (i romni se constituie +n ceea ce liade ,ompiliu define(te a fi aciunea e5ercitat de un popor mare1 aAuns +ntr-un stadiu +naintat de civilizaie1 asupra a dou provincii care1 +n momentul contactului cu -rana nu contau pentru raportul internaional de forte1 pentru civilizaie (i istorie. ;in contactul -ranei cu locuitorii Xrii Romne(ti (i /oldovei a rezultat nu rena(terea poporului romn ci +ns(i na(terea lui1 interesul psi7ologic fiind1 aici1 mai important c7iar dect interesul istoric propriu-zis. =ranziia de la autocraie la democraie este un proces dificil din punct de vedere istoric1 c7iar (i +n condiiile cele mai favora2ile. Fns +n circumstane att de dificile1 ca acelea e5istente +n Romnia la sfr(itul lunii decem2rie 1"$"1 doar cinicii1 propagandi(tii sau cei prea optimi(ti din fire ar fi putut pune semnul egalului +ntre sfr(itul Pepocii de aurE a lui 'ea(escu (i +nceputul unei noi perioade democratice. P poca de aurE a lsat Romnia +n ruine din punct de vedere politic1 economic (i moral. ;e(i salutat ca o mare victorie +mpotriva tiraniei lui 'eau(escu1 eli2erarea Romniei a strnit puin interes +n >ccident. =rista realitate este c Romnia era mai u(or de negliAat dect alte ri ale uropei rsritene1 - din punct de vedere geografic (i economic1 avea prea puin sau nimic de oferit. $$

Relaiile politico-economice Romnia-Frana /eandrele tranziiei economice romne(ti erau sinonime pentru +ntreprinderile franceze1 care doreau s sta2ileasc legturi comerciale sau s investeasc +n Romnia1 cu e5istena de incertitudine sau c7iar o2stacole pe plan Auridic1 monetar sau financiar. ;ac +n anii 1""2-1""* comerul 2ilateral franco-romn a +nregistrat cteva succese datorate +n special anumitor conAuncturi1 a2ia +n anul 1"") se constat o adevrat con(tientizare la nivelul +ntreprinderilor franceze a faptului c nu tre2uie s fie lipsite de interes fa de o ar care reprezint +n regiune a doua pia ca mrime dup ,olonia. Fmpreun cu 0ermania (i Italia1 -rana este a treia ar din Uniunea uropean care a 2eneficiat cel mai mult +n urma reorientrii maAore pe care a +nregistrat-o comerul e5terior romnesc +ncepnd din 1""#. 3c7im2urile comerciale ale Romniei cu -rana se deruleaz pe 2aza Acor ului euro!ean instituin o asociere ntre Romnia, !e e o !arte, i ?omunitile #uro!ene i statele mem;re ale acestora, !e e alt !arte1 semnat la 1 fe2ruarie 1""*. 8lte acorduri importante pe 2aza crora se deruleaz sc7im2urile 2ilaterale suntG Acor ul !rivin evitarea u;lei im!uneri !e venit i avere 1 semnat la 2&.#".1"&)1 intrat in vigoare la 2&.#".1"&41 Acor !rivin !romovarea si !rotejarea reci!roca a investiiilor, semnat la 21.#*.1""41 intrat in vigoare la 2#.#6.1""6. 'apitalul strin total investit +n Romnia din 1"$" pn +n 1""4 se cifreaz la 116 miliarde dolari (i este repartizat +ntre )$.6)) societi. -rana deinea +n acest domeniu locul patru !12# de milioane dolari%1 dup 'oreea de 3ud !14$%1 0ermania !1)111% (i Italia !1**16%1 urmat la mic distan de >landa !11614% (i 3U8 !1#111%. 9u este de negliAat nici impactul pe care l-au avut politicile de li2eralizare a comerului e5terior1 a2solut indispensa2ile +n cadrul strategiei de restructurare (i reformare a economiei romne(ti (i inevita2il +n conte5tul angaAamentelor asumate de Romnia +n cadrul negocierilor cu organismele financiare internaionale sau cu o serie de structuri comerciale regionale1 dar care +n a2sena unor msuri corespunztoare (i coerente de +ncuraAare (i susinere a produciei pentru e5port1 similare celor practicate de maAoritatea rilor partenere1 nu au fost de natur de a produce efectele 2enefice presupuse de un climat concurenial real1 ci1 dimpotriv1 au accentuat dificultile cu care

$"

Relaiile politico-economice Romnia-Frana se confrunt productorii romni la e5port1 concurena devenind1 +n unele cazuri - (i nu puine de-a dreptul neloial. Fncepnd cu anul 2###1 se poate vor2i despre o +nviorare a e5porturilor1 ca urmare a singurei msuri fiscale pozitive luate de /ugur Isrescu1 respectiv reducerea la 4I a impozitului pe profitul realizat din activitatea de e5port. 3c7im2urile comerciale romno-franceze au fost +n 2##) cu 2"1* la sut mai mari dect +n 2##*1 cifrndu-se la *14 miliarde euro1 potrivit misiunii economice de pe lng am2asada -ranei la :ucure(ti. Importurile romne(ti din -rana au crescut cu 21 la sut !fiind de 11**# miliarde lei%1 +n timp ce e5porturile de produse romne(ti ctre -rana a crescut cu )#14 la sut !+nregistrnd o valoare de 114#$ miliarde lei%. Fn 2##41 tendina +nregistrat +n perioada 2### [ 2##)1 a fost confirmat. 3c7im2urile comerciale 2ilaterale au atins volumul de *1$ miliarde de euro !din care1 e5porturile 1.6461* milioane de euro (i importurile 2.1"416 milioane de euro%. -rana a ocupat +n 2##4 a patra poziie +n comerul e5terior al Romniei1 dup Italia1 0ermania (i =urcia. ?a *# noiem2rie 2##61 -rana a ocupat locul trei +n clasamentul partenerilor comerciali ai Romniei1 per total sc7im2uri comerciale !)1&&14 milioane de euro%1 pe locul patru la e5port !1&"*1)6 milioane de euro% (i pe locul patru la import !2*$)1#) milioane de euro%1 soldul fiind de 4"#14$ milioane de euro. 3tructura e5porturilor romne(ti +n -rana1 pe grupe de mrfuri1 cumulnd un total de "#I din total e5porturi1 este compus dinG materii (i articole te5tile !2$1$ I%K ma(ini1 aparate (i ec7ipamente electrice !2)14 I%K mo2il !1*1$I%K ve7icule (i ec7ipamente de transport !1#1*I%K +nclminte !411 I%K metale comune (i articole din metal !)1$ I%K produse plastice !)1# I%. ,rincipalele firme franceze prezente +n Romnia sunt 8ccor1 8lcatel1 8lstom1 :ouBgues1 :ricostore1 'ora1 ;anone1 urocopter1 0az de -rance1 <JrvJ1 <Bparlo'arrefour1 ?afarge1 /ic7elin1 >range1 Renault1 3erve1 3oconac1 3ociJtJ 0JnJrale1 .eolia @ater (i .inci. le se +nscriu +ntr-o strategie pe termen lung1 care are ca o2iectiv dezvoltarea pieei romne(ti.

"#

Relaiile politico-economice Romnia-Frana ;omeniile +n care au fost efectuate cele mai multe investiii suntG construcii (i materiale de construcii1 telecomunicatii1 producia de material rulant !vagoane%1 autoturisme1 industria mo2ilei1 industria alimentar1 domeniul financiar - 2ancar etc. Fn ceea ce prive(te atitudinea investitorilor francezi fa de mediul de afaceri din Romnia1 prerile au oscilat1 de la o perioad la alta1 +n funcie de regimul economic (i legislativ1 precum (i de comportamentul agentilor economici romni. Fn ceea ce prive(te relaiile politice dintre -rana (i Romnia1 acestea s-au desf(urat la cele mai +nalte niveluri - pre(edinial1 parlamentar (i ministerial1 fiind intensificate prin vizitele oficiale reciproce. Fn realizarea o2iectivului de aderare1 -rana a fost partenerul integrrii Romniei +n Uniunea uropean1 de aceea Romnia se putea spriAini deplin pe -rana +n eforturile de pregtire pentru aderare1 a declarat 9_elle ?enoir. ;ata de 24 aprilie 2##4 a marcat +ncununarea unui demers susinut al Romniei (i al poporului su1 demers +n care -rana a stat dintotdeauna alturi1 pentru a +ncuraAa1 a +nsoi (i a aAuta Romnia atunci cnd aceasta a dorit-o. Iar acest lucru s-a +ntmplat +ncepnd cu anul 1""&1 cnd Romniei i-a fost recunoscut statutul de ar candidat la aderarea +n Uniunea uropean1 pn la 'onsiliul uropean din luna decem2rie anul 2##) cnd negocierile de aderare au fost +n mod oficial +nc7eiate. ,rietenia romno-francez e vec7e (i solid +ns aceasta nu e suficient. ;up prerea lui /ic7el :arnier1 nostalgia nu e o maniera 2un de a face o politica a5at ctre viitor. 8stfel nou direcie a politicii e5terne adoptat de ctre Romnia (i anumeG T85a @as7ington-?ondra-:ucure(tiT constituie1 din punctul de vedere al -ranei1 o pro2lem cu privire la datoria de solidaritate comunitar. 8ceast solidaritate nu tre2uie s se e5ercite +n sens unic1 +n momentul +n care Romnia are nevoie de uropa (i c1 +n astfel de cazuri1 -rana a fost +ntotdeauna avocatul Romniei pe lng partenerii ei1 dar (i cnd uropa are nevoie de Romnia1 cum era cazul +n aceast situaie. ;incolo de aceste divergene politice1 se pare c actualul pre(edinte romn nu le-a dat o importan maAor1 salutnd astfel +n data de $ mai 2##4 Trelaiile e5celenteT cu -rana1 Tnu a e5istat nici un moment de criz sau de tensiuneT +ntre cele dou state +n ultima perioad1 declarnd c -rana este unul dintre cei mai importani susintori +n

"1

Relaiile politico-economice Romnia-Frana eforturile Romniei de aderare la Uniunea uropean. Iar prin semnarea =ratatului de aderare1 -rana consider c Romnia (i-a regsit locul su natural +n snul uropei. ;atorit originii comune latine1 a legturilor multiseculare1 a spriAinului oferit +n momentele de grea tensiune ale Romniei1 -rana do2nde(te un statut special +n cadrul relaiilor e5terne ale Romniei.

"2

Relaiile politico-economice Romnia-Frana

1i$lio&rafie
<ono&rafii2
1. 8ng7elac7e1 'onstantin1 Romnia 2004, Starea economic n an electoral, ditura conomic1 2##). 2. :rezeanu1 ,.K 3imon1 I.1 ?. .1 9ovac1 Instituii financiare internaionale1 conomic1 :ucure(ti 1 2##4. *. ;enua1 Ioan1 Investiiile strine irecte i central euro!ene, ditura conomic1 :ucure(ti1 1""$. ). ;o2rescu1 milian1 Inte"rare #conomic, ditura 8ll :ecC1 :ucure(ti1 2##1. 4. ;umitrescu1 3terianK :al1 8na1 #conomie $on ial, :ucure(ti 2##2. 6. -ezzeol1 0illes1 %icionarul &niunii euro!ene1 d. ,olirom1 Ia(i1 2##1K &. 0eorgescu1 /aria ?a ei romni la Saint1?@r, ditura /ilitar1 :ucure(ti1 2##2. $. 07ica1 ?uciana- 8le5andra, #nciclo!e ia &niunii #uro!ene1 :ucure(ti1 2##6. ". 0uillaume 1 6acques1 France ans l'&nion euro!eenne1 d. :elin1 2##*. 1#. <olmes1 ?eslie 1 (ostcomunismul, ditura Institutul uropean1 Ia(i1 2##). 11. Ignat1 Ion1 &niunea economic i $onetar1 ditura 3Bnposion1 Ia(i1 1""). 12. Ignat1 IonK ,ralea1 3piridon1 #conomie mon ial, ed. 3Bmposion1 Ia(i1 1"") 1*. I(an1 .asile1 )ran*acii comerciale internaionale, vol.I1 ditura 3edcom ?i2ris1 Ia(i1 2##). 1). ?afont1 '7arles-<enri1 +es !rocessus e la !rivati*ation en Roumanie et en ,oul"arie- &ne transactions confis.u/e0, ditura ?O<armattan1 2##). 14. /oise1 lena1 Investiiile Strine %irecte1 editura .ictor1 :ucure(ti1 2##4 16. 9stase 8drian !coordonator%1 Romnia i viitorul #uro!ei1 >ficial1 :ucure(ti1 2##1. 1&. 9stase 8drian1 =r"ani*aii internaionale1 Universitatea D.ala7iaE1 =rgovi(te1 2###. 1$. 9ec7ita1 .asile1 Inte"rare #uro!ean1 ditura ;e(teptarea1:acu11""6. ditura /onitorul ditura /eronia1 ditura conomic1 d.

"*

Relaiile politico-economice Romnia-Frana 1". ,ascal1 :oniface1 Relaiile #st12est 344513443, ditura Institutului Ia(i1 1""$. 2#. 3tancu1 Ion, Investiii irecte i finanarea lor, vol-II1 ditura -rance1 2##*. 21. Lai1 ;umitru1 #valuarea i "estiunea investiiilor ?i2ris1 Ia(i1 2##*. irecte1 ditura 3edcom uropean1

;eriodice2
1. 8nuar Liarul -inanciar1 300 cele mai valoroase com!anii in Romnia1 2##6K 2. :eN Ro2in1 #mer"en i e*voltare1 3uplimentul la 'apital +umea n 20061 decem2rie 2##6K *. 'ornel 'odi, ,sescu n vi*it la (aris1 din NNN.7otneNs.ro1 26.11.2##4 K ). ;eaconu ?uc7ian1 Romni n Frana1 2&.#1.2##6 din NNN.o2servatorul.comK 4. ;inescu 8na Romnia i osarul =S?#1 Revista lunar de (tiine politice1 editura Institutul de cercetri politice (i economice1 anul IM1 septem2rie 2##1K 6. -r. ,errou5, +'#uro!e sans rava"es1 ,resse Universitaires de -rance1 ,aris1 1"4)K &. -r. ,errou51 +'#conomie u 771e siecle1 ,resse Universitaire de 0reno2le1 1"")K $. <oraiu ,epine1 2i*ita lui %omini.ue e 2ille!in n Romnia 1 din NNN2.dNNorld.de1 1".1#.2##)K ". Ioan ?upea1 = vi*it cu o;iective atinse !arial1 ziarul #venimetul 8ilei, nr.)$*21 2*.11.2##4K 1#. +'inte"ration territorial1 ,resse Universitaire de -rance1 ,aris1 1"64K 11. ?ionel 6ospin1 %iscours sur >+a Roumanie et la France ans l'#uro!e /lar"ie>, NNN.arc7ives.premier-ministre.gouv.frYAospin1 2) iulie1 2##1K 12. /arin .iorica FrancofoniaK Am;iii mari, mijloace re use1 ziarul A evrul, nr.4#)$1 2".#".2##6K 1*. 9eac(u mil1 9ar ianul, 'otidian naional de lupt +mpotriva corupiei1 *1 ianuarie 2##)K

")

Relaiile politico-economice Romnia-Frana 1). 9iculescu ?ucia1 Anali*e !olitice i economice, NNN.revista22.ro1 3ptmnal independent de analiz politic (i actualitate cultural1#) martie -11 martie 2##4K 14. >ana 8le5andra =udor1 Suveranitate i "uvernare n rile &# i n Romnia, revista lunar de (tiine politice Sfera (oliticii, 8nul IM1 9r."4-"61 septem2rie 2##1K 16. ,a(cu Ioan /ircea Securitatea #uro!ean A A!ortul Romniei1 NNN.mie.roK 1&. ,aun 8ndreea1 France*ii venii n Romnia v termen lun"1 din NNN.zf.ro1 1).#&.2##4K 1$. Raportul anual 2##6 din NNN.arisinvest.ro.K 1". )Fe Alliances's HeI Strate"ic ?once!t1 adoptat de (efii de stat (i de guvern la @as7ington1 la 2) aprilie 1"""1 capitolul BFun amental Securit@ )asJsCK 2#. )Fe Alliances's HeI Strate"ic ?once!t1 ,ress Release 98'-3!""%641 2) aprilie 1"""K 21. Lvoianu ;an1 +afar"e si1a recu!erat investitia in cinci ani, din Liarul -inanciar1 1).#&.2##4K !rofiturile n afaceri !e

:urse Ge$2
1. NNN.o2servatorul.com 2. NNN.mae.ro *. NNN.22c.com ). NNN.am2afrance-ro.org. 4. NNN.zf.ro 6. NNN.gov.ro &. NNN.senat.ro $. NNN.paris.mae.ro ". NNN.capital.ro 1#. NNN.2rd.ro 11. NNN.dacia.ro. 12. NNN.carrefour.com 1*. NNN.orange.ro.

"4

Relaiile politico-economice Romnia-Frana 1). NNN.2usiness.ro 14. NNN.ingfn.ro 16. NNN.mic7elin.f 1&. NNN.commerceVe5terieur.gouv.fr

"6