Norme Minimale Audit

Sursa:http://www.dorin.craiova-maxima.
ro/
1

CUPRINS

INTRODUCERE 3
CAPITOLUL 1
Abordarea auditului
5
CAPITOLUL 2
Evidenta activitatii
9
CAPITOLUL 3
Proceduri de supervizare si revizuire
14
GHID AL PROCEDURILOR DE AUDIT
18
SECTIUNEA A
Lista de verificare pentru finalizarea activitatii
18
Anexa: Exemplu de scrisoare de confirmare a declaratiior
23
SECTIUNEA B
Revizuirea generala a situatiior financiare
25
SECTIUNEA C
Lista de verificare pentru finalizarea documentelor de lucru
33
SECTIUNEA D
Observatii finale si intilnirea cu clientul
36
SECTIUNEA E
Confirmarea planului de audit
37
SECTIUNEA F
Abordarea auditului
39
Anexe pentru explicitarea modului de abordare a auditului
59 57
Anexa 1: Aspecte ce trebuie considerate in ceea ce priveste
cunoasterea clientului
59
Anexa 2: Indici economici
Sursa:http://www.dorin.craiova-maxima.ro/
2

63
Anexa 3: Model statistic de esantionare bazata pe risc
64
SECTIUNEA G
Imobilizari corporale si necorporale
68
Anexa: Documente de lucru in legatura cu auditul
imobilizarilor
73
SECTIUNEA H
Investitii (plasamente)
81
SECTIUNEA I
Stocuri si contracte pe termen lung
86
Anexa: Instructiuni pentru inventariere
95
SECTIUNEA J
Debitori si plati anticipate
97
Anexa1: Scrisoare de confirmare a debitorilor
103
SECTIUNEA K
Conturi la banci si disponibilitati credite pe termen lung
104
SECTIUNEA L
Creditori si angajamente
107
SECTIUNEA M
Impozite si taxe
113
SECTIUNEA N
Capital, rezerve si documente contabile obligatorii
115
SECTIUNEA O
Contul de profit si pierderi
118
SECTIUNEA P
Cartea mare si balanta de verificare
128
3

PROGRAMUL MINIMAL DE AUDIT
131
Anexa Sectiunea A 131
Anexa Sectiunea B 133
Anexa Sectiunea B1 136
Anexa Sectiunea B2 138
Anexa Sectiunea C 140
Anexa Sectiunea D 141
Anexa Sectiunea E 142
Anexa Sectiunea E1 143
Anexa Sectiunea F 145
Anexa Sectiunea F0 147
Anexa Sectiunea G 156
Anexa Sectiunea H 158
Anexa Sectiunea I 160
Anexa Sectiunea J 163
Anexa Sectiunea K 166
Anexa Sectiunea L 168
Anexa Sectiunea M 171
Anexa Sectiunea N 172
Anexa Sectiunea O 175
Anexa Sectiunea P 179
Anexa: Algoritm de stabilire a marimii esantioanelor
180
Anexa Sectiunea F3
188
INTRODUCERE

Continutul si scopul procedurilor minimale de audit sunt
urmatoarele:
Acestea acopera domeniile cel mai des intilnite si enumera
procedurile relevante pentru majoritatea angajamentelor de audit.
Cu toate acestea nu trebuie privite ca un program de audit,
deoarece nu trateaza toate aspectele legate de fiecare audit.
Sunt destinate sa ajute la aplicarea si la documentarea
4

procedurilor de audit prin asigurarea bazei pentru un program de
lucru pe care firmele il pot adopta astfel incit sa se potriveasca
nevoilor proprii.
Nota: Revizuirea procedurilor de control intern ale unei
entitati nu face obiectul prezentului document.
,,Ghidul utilizatorului a fost elaborat pentru a completa
procedurile minimale. Acesta reprezinta un ghid practic menit sa-
i ajute pe auditori sa abordeze un audit in conformitate cu
standardele profesionale. ,,Ghidul utilizatorului nu trebuie vazut
ca tine loc de manual de audit, pentru ca nu isi propune sa
trateze toate aspectele legale ce tin de audit.
In vederea respectarii reglementarilor de audit, firmele
trebuie sa asigure o evidenta integrala a procedurilor, intr-o
maniera care sa satisfaca procesul de monitorizare. Cu toate
acestea, din punctul de vedere al practicianului, baza
reglementarilor o formeaza standardele de audit si procedurile
minimale adoptate de Camera, iar firmele trebuie sa respecte
aceste reglementari cu prioritate. De asemenea, auditorii sunt
obligati sa mentina un anumit nivel de competenta si aptitudini
profesionale pentru a-si desfasura activitatea.

Utilizarea ghidului

Capitolul 1
Rezuma cadrul general ce trebuie avut in vedere la fiecare
audit.
Capitolul 2
Ilustreaza principiile de baza ce ar trebui urmate la toate
angajamentele de audit in raport cu evidenta activitatii, utilizind
procedurile minimale in scopuri ilustrative.
Capitolul 3
Ilustreaza procedurile de supervizare si revizuire care
trebuie aplicate.

Sectiunile A-P
Reiau continutul procedurilor minimale si ofera instructiuni
si ajutor practic pentru fiecare etapa a auditului. In ,,Ghidul
utilizatorului exista o explicatie completa pentru fiecare etapa din
procedurile minimale.
Este important ca auditorul sa aiba in vedere fiecare
5

sectiune si relevanta sa fata de fiecare client. Aceasta atrage
dupa sine o selectionare atenta a testelor de detalii din cadrul
fiecarei sectiuni a procedurilor minimale si eliminarea,
completarea, amendarea sau substituirea lor cu altele mai
relevante, dupa caz.

Procedurile minimale
Anexa contine aceste proceduri. Sectiunea G cuprinde
pentru ilustrare practica o sectiune completa a procedurilor si
documentele de lucru aferente.

CAPITOLUL I

ABORDAREA AUDITULUI

Exista o serie de norme elaborate de Comitetul
6

International de Practici de Audit (IAPC), asimilate de Camera
Auditorilor Financiari din Romania, care indruma auditorul in
munca sa. Acestea cuprind principii si proceduri care trebuie
urmate la efectuarea unui audit.
Firma de audit trebuie sa se asigure ca modelul de audit
adoptat este consecvent cu aplicarea normelor in vigoare si,
foarte important, ca este actualizat in functie de cele noi.
Cadrul general pentru audit
Standardele sunt grupate pe clase si stabilesc cadrul
general pentru audit. Acestea includ:
1. Planificarea, controlul si tinerea evidentei
Auditorul trebuie sa planifice, sa controleze si sa tina
evidenta activitatii sale in mod corespunzator.
2. Sistemele de contabilitate si controlul intern
Auditorul ar trebui sa evalueze sistemul de inregistrare si
procesare a tranzactiilor ale entitatii auditate si sa evalueze daca
acesta este potrivit pentru a fi folosit ca baza pentru elaborarea
situatiilor financiare. Aceasta va ajuta la planificarea activitatii de
audit si la realizarea efectiva a procedurilor de audit.
Daca auditorul decide ca se poate baza pe controalele
interne, trebuie sa evalueze aceste controale si sa efectueze
teste de conformitate asupra lor.
3. Probele de audit
Auditorul trebuie sa obtina suficiente probe de audit pentru
a-i permite sa traga concluzii rezonabile pe baza lor.
4. Raportarea
Raportul de audit trebuie sa cuprinda o exprimare clara a
opiniei pe baza evaluarii concluziilor trase conform probelor
obtinute in cursul auditului.
Auditul
Desi standardele se aplica tuturor angajamentelor de audit,
profesionalismul auditorului consta in aplicarea acestor principii
avind in vedere caracteristicile fiecarui audit si gradul de risc
determinat pentru fiecare client sau sector.
Intrucit aceste caracteristici pun auditorului probleme
particulare, este esential ca acesti factori sa fie luati in
considerare inainte de finalizarea unui model care sa fie conform
cu standardele de audit.

7

1. Planificarea, controlul si tinerea evidentei
Auditorul trebuie sa inteleaga particularitatile sectorului de
activitate al entitatii auditate sub aspectul naturii activitatii, al
organizarii si al metodelor operationale utilizate in sectorul de
activitate respectiv.
Planificarea
Pentru a realiza planificarea activitatii de audit, auditorul
trebuie sa determine modul specific de abordare a auditului
pentru fiecare client si sa documenteze acest lucru.
Pentru a determina modul de abordare a auditului, auditorul
trebuie sa evalueze in primul rind riscul de audit al entitatii. Pentru
aceasta, auditorul ia in considerare riscurile inerente pentru
intreaga entitate si pentru domeniile specifice si semnificative ale
entitatii (active, pasive, venituri si cheltuieli). Vezi sectiunea F.
O data identificat riscul, auditorul va trebui sa determine
marimea esantionului. Aceasta poate fi determinata pe baza
rationamentului profesional, adica de catre fiecare practician pe
baza unor factori cunoscuti la momentul respectiv sau prin
utilizarea unui model bazat pe risc. Vezi sectiunea F.
Controlul activitatii de audit
Indiferent de marimea firmei care executa auditul, trebuie
aplicate anumite proceduri pentru a controla modul de efectuare
a activitatii de audit. Desi structurile manageriale variaza in
functie de marimea firmei de audit, este important ca auditorul
care intocmeste raportul sa fie convins ca munca desfasurata se
situeaza la un standard acceptabil. Conducerea si supravegherea
personalului de audit, precum si verificarea activitatii acestuia
sunt de aceea foarte importante. Perceptia pe care o persoana
responsabila de angajament o are despre nivelul profesional al
personalului implicat in efectuarea auditului si complexitatea
angajamentulul vor determina gradul si nivelul controlului
executat de responsabilul misiunii de audit. Vezi cap. 3.
Documentatia de audit
Calitatea documentelor de lucru determina calitatea
auditului prin furnizarea probelor asupra activitatii desfasurate si a
concluziilor trase. ,,Testul suprem al calitatii documentatiei este
dat de situatia in care un auditor cu experienta, fara legaturi
anterioare cu angajamentul respectiv, va putea evalua, pornind
de la documentele de lucru, ceea ce s-a facut si baza pe care s-
au tras concluziile.
8

2. Sistemele de contabilitate si controalele interne
Auditorul trebuie sa faca o evaluare a sistemului de
contabilitate al entitatii auditate, deoarece fara aceste informatii
este imposibila confirmarea faptului ca programele de audit vor
trata adecvat toate aspectele referitoare la activitatea clientului.
Dupa formarea opiniei asupra sistemului contabil, sunt
necesare convertirea acesteia intr-un model de audit eficient si
elaborarea programelor de audit pentru a tine evidenta
corespunzatoare a activitatii desfasurate.
Auditorul trebuie de asemenea sa cunoasca si sa evalueze
sistemele de control ale entitatii auditate. In functie de calitatea
controlului intern, auditorul poate determina masura in care se
poate baza pe controlul intern in efectuarea procedurilor de audit.
Auditorul poate determina, in aceste conditii, tipul si profunzimea
testelor de fond cu implicatii directe asupra planificarii activitatii
de audit.
Documentare = intocmirea documentelor dosarului de audit
pentru fiecare etapa a procesului de audit.

3. Probele de audit
Un dosar de audit trebuie sa contina suficiente probe de
audit pentru a sprijini concluziile trase pe baza lor, pe care se
intemeiaza opinia de audit asupra situatiilor financiare. Probele
pe care auditorul le obtine in cursul auditulul trebuie sa satisfaca
urmatoarele obiective:
(a) existenta: un activ sau o obligatie exista la un moment
dat;
(b) drepturi si obligatii: un activ sau o obligatie apartine
entitatii la o anumita data;
(c) aparitie: o tranzactie sau un eveniment a avut loc in
cursul perioadei si apartine entitatii;
(d) exhaustivitate: nu exista active, obligatii, tranzactii sau
evenimente neinregistrate ori elemente neprezentate;
(e) valoare: un activ sau o obligatie este inregistrata la o
valoare contabila corespunzatoare;
(f) comensurare: o tranzactie sau un eveniment este
inregistrat la valoarea adecvata, iar veniturile si cheltuielile sunt
alocate perioadei corespunzatoare;
(g) prezentare: un element este prezentat, clasificat si
9

descris conform cadrului de raportare aplicabil (de exemplu,
legislatia specifica si standardele contabile aplicabile).
Auditorul trebuie sa utilizeze rationamentul sau
profesional pentru a determina volumul probelor de audit
necesare angajamentului respectiv, iar aceasta va depinde de
factori precum cunoasterea de catre auditor a clientului si a
sectorului in care acesta isi desfasoara activitatea, evaluarea
riscului si disponibilitatea pentru alegerea probelor de audit.
Probele pot fi obtinute utilizind una dintre urmatoarele tehnici:
Inspectia - revizuirea si examinarea inregistrarilor,
documentelor sau activelor materializate;
Observatia - asistarea la o operatie sau la unele proceduri in
timp ce acestea se deruleaza;
Investigatia - obtinerea de informatii din surse
si confirmarea din afara entitatii auditate, cum ar fi bancile,
furnizorii
si clientii, precum si din interiorul entitatii
auditate,
de la conducere si angajati;
Ca1culul - verificarea exactitatii matematice a inregistrarilor
contabile sau efectuarea de calcule
independente;
Proceduri analitice - analizarea corelatiilor dintre datele
financiare
din cadrul aceleiasi perioade sau din
perioade
diferite.
4. Raportul de audit
Rezultatul final al activitatii de audit consta in elaborarea
sau aprobarea de catre auditorul coordonator a unui raport de
audit corespunzator asupra situatiilor financiare, pe baza
rezultatelor si a concluziilor obtinute, si care opinia este clar
exprimata.
Auditorii au obligatia legala de a efectua un raport pentru
actionari asupra conturilor examinate de ei si asupra bilantului si
contului de profit si pierderi.
Raportul auditorilor trebuie sa stabileasca daca, in opinia
auditorului, situattiile financiare ofera o situatie fidela a pozitiei
financiare a societatii la data raportarii, a rezultatelor activitatii ei
si a fluxurilor pentru perioada auditata, in concordanta cu
10

reglementarile in vigoare.
Standardele de audit
Standardul de audit 700, ,,Raportul auditorului asupra
situatiilor financiare, cere ca auditorii sa specifice daca sunt
respectate sau nu standardele de audit, impreuna cu motivele
abaterii de la aceasta cerinta este necesara pentru a oferi
siguranta ca auditul a fost efectuat in acord cu standardele
stabilite.
CAPITOLUL 2
EVIDENTA ACTIVITATII
Auditorul trebuie sa cuprinda in documentele sale de lucru
probleme care sunt importante pentru sustinerea raportului.
Standardul de audit 500, ,,Probe de audit, prevede tehnicile si
metodele ce trebuie utilizate de ea.
Decumentele de lucru
Documentele de lucru pentru audit servesc urmatoarelor
scopuri:
1. Ajuta auditorul la destasurarea activitatii sale si
permit adoptarea unei abordari metodice. Utilizarea unui index
standard al dosarului de audit pentru fiecare sectiune principala,
sustinut de un index detaliat pentru cuprinsul fiecarei sectiuni,
face mai usoare trimiterile de informatii continute in dosar.
2. Constituie o evidenta a planificarii, naturii, duratei si
intinderii activitatii de audit, precum si a concluziilor trase pe
baza probelor obtinute. Este important ca personalului de audit sa
i se atraga atentia asupra importantei documentelor de lucru,
intrucit tin evidenta si concluzioneaza asupra unei activitati care,
in final, va fi folosita pentru a sustine opinia de audit.
3. Faciliteaza controlul, permitind revizuirea adecvata a
activitatii. Acest lucru este in mod evident relevant in situatiile in
care auditorul coordonator a delegat o parte din munca.
Continutul documentelor de lucru
Documentele de bucru pentru audit trebuie pregatite la un
standard ridicat, astfel incit sa realizeze obiectivele de audit cit
mai simplu si mai clar posibil. Obiectul, continutul si scopul
trebuie sa fie clare, fara alte explicatii. Documentele de lucru
trebuie intocmite pe masura efectuarii auditului si nu trebuie
lasate incomplete sau sa contina aspecte inutile. De asemenea,
fiecare firma trebuie sa-si detalieze procedurile in privinta
documentelor de audit depasite (inlocuite).
11

Gradul de extindere a documentelor de audit este o
problema de rationament profesional, iar auditorul trebuie sa-si
bazeze decizia privind extinderea documentelor pe ceea ce ar fi
necesar pentru a inlesni unui auditor experimentat, fara legaturi
anterioare cu auditul respectiv, sa inteleaga activitatea
desfasurata si temeiul deciziilor luate.

Calitatea, tipul si continutul vor varia in funtfie de
circumstante, dar documentele de lucru trebuie sa cuprinda unde
este cazul:
informatii privind structura legala si organizationala a
entitatii;
extrase sau copii ale documentelor, contractelor si
proceselor-verbale importante;
informatii privind sectorul, mediul economic si legislatia din
cadrul caruia functioneaza entitatea
probe privind procesul de planificare si modificarile
ulterioare;
probe despre faptul ca sistemul de contabilitate si control
intern al clientului a fost evaluat;
probe privind evaluarea riscului inerent si de control,
precum si revizuirile acestora;
analizele tranzactiilor si soldurilor;
analizele indicatorilor economico-financiari si ale
tendintelor semnificative ale acestora;
o evidenta a naturii, duratei si intinderii procedurilor de
audit si rezultatele acestor proceduri;
copii ale corespondetei cu alti auditori, experti si alte terte
persoane;
copii ale corespondentei cu clientul, rapoarte catre administratori
sau conducere si note ale discutiilor cu administratorii si
conducere aprivind probleme de audit;
scrisori de confirmare a declaratiilor;
o sinteza a aspectelor semnificative ale auditului
respectiv, cuprinzind detalii despre informatiile disponibile,
sumele implicate, opiniile conducerii si concluziile despre
rezolvarea sau tratarea acestor probleme;
copii ale situatiilor financiare aprobate.

12

Standardizarea
Desi specificarea precisa a continutului si a formatului
documentelor de lucru ar fi gresita, firmele individuale ar trebui sa
depuna eforturi in vederea standardizarii documentelor, pentru a
imbunatati eficienta cu care acestea sunt elaborate si revizuite.
In anumite cazuri, desi clientii doresc sa intocmeasca
situatiile de sprijin, acestea trebuie sa aiba un format acceptabil.
In plus, fotocopiile trebuie folosite cit mai eficient, astfel incit sa
nu se iroseasca timp pentru rescrierea tabelelor.
Sunt sugerate urmatoarele:
Toate documentele trebuie sa fie pe suport adecvat ;
Documentele trebuie sa identifice:
- numele clientului;
- sfirsitul exercitiului;
- obiectul;
- initialele persoanelor care elaboreaza si revizuiesc,
- datele de elaborare si revizuire.
Toate tabelele trebuie indexate corespunzator si sa faca
trimiteri la situatiile financiare;
Munca depusa concluziile trase, analiza erorilor etc.
trebuie explicit mentionate.
Documentele trebuie pastrate in dosare corespunzatoare.

Modificari ale documentele de lucru
Nu pot fi aduse modificari la documentele de lucru ulterior
emiterii raportului de audit aferent, decit daca astfel de modificari
sunt corespunzator documentate si indica data si circumstantele
in care sunt efectuate.
Pastrarea si arhivarea
Documentele de lucru sunt proprietatea auditorulul si
trebuie luate masuri corespunzatoare pentru pastrarea lor in
siguranta si confidentialitate. Firmele trebuie de asemenea sa
specifice perioada de pastrare, care este suficienta pentru a
satisface cerintele legale.
Dosarele de audit
Activitatea de audit are o natura recurenta. De aceea, este
indicata impartirea documentelor in cele permanente, care ar
trebui tinute intr-un dosar separat permanent, si cele care se
refera numai la perioada financiara pentru care se face
verificarea. Acestea din urma trebuie tinute separat intr-un dosar
13

de audit curent.
Se sugereaza tinerea urmtatoarelor dosare, eventual cu
culori diferite, pentru a va, usura identificarea:

1. Dosarul de audit permanent

Acest dosar trebuie sa contina documentele si tabelele cu
semnificatie permanenta. Continutul acestui dosar trebuie
standardizat prin utilizarea unui index corespunzator. Informatiile
ce ar putea fi incluse intr-un dosar permanent sunt urmatoarele:
a) Informatii despre client:
- informatii generale;
- detalii despre activitate;
- organigrama;
- conturi bancare si persoanele cu drept de semnatura;
- administratorii si alt personal relevant;
- parti afiliate.
b) Detalii despre angajament:
- scrisoarea de angajament;
- numirea ca auditor;
- scrisoarea de la auditorul precedent;
- autorizari.
c) Informatii si contracte sau acte cerute de lege:
- copie a actului constitutiv al societat ii si ale actelor
aditionale ce au determinat modificari ale acestuia;
- extrase ale proceselor-verbale ale sedintelor AGA si CA;
- copii ale contractelor de imprumut;
- copii ale contractelor de leasing si ale titlurilor de
proprietate;
- copii ale evaluarilor de terenuri si cladiri;
- deconturile asupra impozitului pe profit;
- detalii despre capitalul social subscris si varsat;
- copii ale cererilor de inscrieri de ment iuni la Registrul
Comerfului sau la Registrul Romin al Actionarilor;
- detalii despre legile si alte acte normative relevante.
d) Sistemul contabil:
- o prezentare a registrelor si a evidentelor;
- sinteza sistemului contabil;
- prezentarea sistemul informatic;
- politicile contabile semnificative;
14

- scrisorile de recomandari catre conducere.

Documentatia cuprinsa in dosarul permanent trebuie
actualizata corespunzator si revizuita anual. Dovada acestor
actualizari si revizuiri trebuie cuprinsa in dosar, eventual prin
utilizarea unui formular de actualizare anuala.

2. Dosarul de audit curent

Acest dosar trebuie sa contina toate informatiile relevante
pentru perioada financiara pentru care se face auditul. Nu se
poate specifica in mod exact ce informatii trebuie sa cuprinda
acest dosar, pentru ca aceasta depinde de circumstantele fiecarui
angajament. Totusi se recomanda ca toate firmele sa depuna
eforturi in directia standardizarii formatului acestui dosar, pentru a
facilita revizuirea si controlul activitatii. Utilizarea acestor
proceduri minimale va ajuta la atingerea acestui obiectiv.
Trimiterile
In afara de furnizarea unui index pentru fiecare sectiune
principala, procedurile minimale nu specifica o anumita metoda
de organizare a trimiterilor in text (,,referentieri). Firmele sunt
incurajate sa adopte un model standard pentru organizarea
dosarului de audit pe sectiuni de audit (vezi sectiunea G despre
mijloace fixe).

Alte informatii
Unul dintre elementele cheie ale eficientei unui audit este
includerea in dosare numai a informatiilor direct relevante.
Aceasta este o problema de rationament profesional, neflind
posibila furnizarea unor norme specifice. Totusi urmatoarele
recomandari pot fi ajutatoare:
Situatiile ajutatoare-ciorne, tabelele intocmite si alte
proiecte de documente nu trebuie pastrate.
Copiile documentelor-sursa, formularele, rapoartele
computerizate si alte documente similare nu trebuie
incluseiin dosare decit in masuraiin care faciliteaza intelegerea.
Analiza conturilor intocmita de client, la care se face
referire fara o verificare prealabila ca sursa pentru informtiile
generale, nu trebuie pastrata.
Contractele si alte acorduri de rutina. Poate fi suficienta
15

includerea in dosar a unor conspecte cu informatiile esentiale,
impreuna cu o nota privind modul in care pot fi inspectate
documentele originale.

CAPITOLUL 3
PROCEDURI DE SUPERVIZARE SI REVIZUIRE

Reglementari
Reglementarile de audit stipuleaza ca auditorii stabilesc si
mentin proceduri de control al calitatii corespunzitoare.
Instructiuni suplimentare in aceasta directie pot fi gasite in
standardul de audit 220, ,,Controlul calitatii auditului.
Reglementarile cer de asemenea, ca auditorii autorizati ,,sa
stabileasca si sa mentina proceduri menite sa asigure ca auditorii
(si angajatii) se consulta la un nivel adecvat pe probleme de
etica, tehnice sau practice. Aceste proceduri pot fi dezvoltate in
cadrul cabinetului in orice alt mod. Evident, aceste proceduri vor
varia in functie de marimea firmei, dar in cazul unui liber-
profesionist, acesta este obligat sa se consulte cu un alt
practician atunci cind are dubii in privinta unor astfel de probleme.
Competenta personalului in misiunea de audit
In cadrul contextului general al controlului de calitate
trebuie identificate responsabilitatile si gradul de competena a
fiecarei categorii de personal din cadrul firmei. De aceea,
auditorul coordonator trebuie sa se asigure ca atributiile delegate
sunt indeplinite de persoane care au beneficiat de o pregatire
profesionala corespunzatoare si sunt prin urmare potrivite sa
desfasoare munca de audit. Auditul trebuie efectuat de un
membru al personalului care dispune de suficiente aptitudini si
cunostinte pentru angajamentul respectiv.
16

Proceduri de supraveghere si verificare
Orice munca distribuita asistentilor trebuie indrumata,
supravegheata si revizuita intr-o maniera care sa ofere o garantie
rezonabila ca activitatea respectiva a fost realizata competent. In
ce masura va fi indrumata, supravegheata si revizuita munca
asistentilor va depinde de competenta acestora.
Responsabilitatea finala
In cazul in care munca de audit de detaliu este distribuita
unui asistent, responsabilitatea finala pentru audit va reveni
auditorului responsabil, chiar daca revizuirea a fost efectuata in
parte de un alt membru al personalului calificat corespunzator.
Implicarea auditorului responsabil in procesul de revizuire este
intotdeauna obligatorie, indiferent de gradul de competenta a
personalului implicat si de marimea clientului.

Indrumare
Aceasta presupune informarea asistentilor cu privire la
responsabilitatile si la obiectivele ce decurg din sarcinile care le-
au fost atribuite. De asemenea, presupune informarea acestora
despre natura activitatii clientului si despre orice probleme care
pot afecta munca lor.
Comunicarea poate avea loc prin sedinte de lucru, dar
include si discutii neoficiale, utilizarea manualelor si a
programelor de audit, precum si analizarea planului de audit
general.
Supraveghere
Aceasta include urmatoarele functii:
a) monitorizarea evolutiei auditului, pentru a vedea daca:
i) asistentii au aptitudinile si competenta necesara
pentnu a realiza activitatea delegata;
ii) asistentii au inteles instructiunile;
iii) munca se desfasoara in acord cu planul de audit
general si cu programul de lucru.
b) informarea si abordarea problemelor semnificative
aparute in timpul auditului, prin analizarea importantei lor si prin
adaptarea corespunzatoare a planului si a programulul de audit;
c) rezolvarea diferentelor de rationament profesional si
luarea in considerare a nivelului de consutare necesar.
Lipsa supravegherii poate avea drept consecina nu numai
un audit ineficient, ci si, in anumite cazuri, lipsa unor probe de
17

audit adecvate. In cadrul firmelor mici, activitatea este deseori
delegata personalului lipsit de experienta, care desfasoara munca
de teren fara supraveghere. In momentul in care se face
revizuirea si sunt identificate deficiente, este necesara munca
suplimentara. Aceasta poate implica noi vizite la client cereri de
informatii suplimentare. Obtinerea acestor informatii poate fi
foarte dificila atunci cind timpul preseaza finalizarea auditului.
Verificare
Munca efectuata de fiecare asistent trebuie revizuita de
personalul cu experienta corespunzatoare, pentru a vedea daca:
a) activitatea a fost desfasurata in acord cu programul de
audit;
b) activitatea desfasurata si rezultatele obtinute au fost
documentate in mod corespunzator;
c) problemele semnificative de audit au fost rezolvate
sau sunt reflectate in concluziile de audit;
d) obiectivele procedurilor de audit au fost indeplinite;
e) concluziile exprimate sunt in concordanta cu
rezultatele activitatii desfasurate si sustin opinia de audit.

Trebuie revizuite in mod regulat, in functie de
necesitate:
a) planul de audit general si programul de audit;
b) evaluarea riscurilor inerente si de control, inclusiv
rezultatele testelor de control si eventualele modificari aduse
planului de audit general si programului de audit, in consecinta;
c) documentatia obtinuta din testele de fond si concluziile
trase pe baza acestora, inclusiv rezultatele consultarilor;
d) situatiile financiare, ajustabile propuse si raportul propus
de auditori.
Activitatea de audit din etapa planificarii este orientata pe
domenii specifice, find necesare reunirea tuturor acestor domenii
de lucru si revizuirea lor, pentru a permite ebaborarea unui raport
asupra situatiilor financiare.
Evident, persoana care efectueaza verificarea trebuie sa
dispuna de aptitudini corespunzatoare. Atunci cind verificarea
este finalizata, trebuie sa se incheie cu o concluzie generala, din
care sa rezulte daca concluziile desprinse din munca de detaliu,
impreuna cu o revizuire generala a situatiilor financiare, permit
auditorului sa-si formeze o opinie corespunzatoare asupra
18

conturilor.
Revizuirea situatiilor financiare
Responsabilitatile auditorului nu se limiteaza, in ceea ce
priveste revizuirea, la testele de audit. Este esential ca persoana
care face revizuirea sa confirme:
1. ca politicile contabile utilizate la intocmirea conturilor sunt
conforme cu standardele de contabilitate, prezentate adecvat,
aplicate consecvent si corespunzatoare naturii activitatii.
In etapa de revizuire, auditorul trebuie de asemenea, sa
verifice daca au aparut noi factoriiin cursul auditului care pot sa
puna sub semnul intrebarii politicile contabile adoptate (spre
exemplu, probleme de continuitate a activitat ii) implicit, daca
este necesara vreo modificare de politica
2. ca situatiile financiare sunt conforme cu cerintele legale
si alte reglementari relevante.
Pentru a asigura realizarea conformitat ii este probabil utila
o lista de verificare intr-o forma sau alta,care sa acopere cerintele
legale si profesionale. Daca situatiile financiare nu sunt conforme
dintr-un anumit motiv, auditorul trebuie sa ia in considerare acest
aspect in contextul raportului de audit.
3. ca imaginea prezentata de situatiile financiare
corespunde cu nivelul de cunoastere a clientului de catre auditor
cu rezultatele altor proceduri de audit, iar maniera de prezentare
este corecta.

Acest obiectiv poate fi indeplinit numai atunci cind auditorul
cunoaste foarte bine clientul si activitatea sa si cind este implicit
in situatia de a identifica tot ceea ce este neobisnuit. In etapa de
planificare, cunoasterea de catre auditor a clientului este stabilita
sau reafirmata, iar acest lucru trebuie urmarit pe masura ce
auditul evolueaza spre faza sa finala.

In cazul unei societati in care unii dintre actionari pot fi si
directori, este esential ca auditorul ,, sa facd un pas inapoi si sa
se asigure ca orice actionar extern sau alt cititor al conturilor are
toate informatiile necesare pentru o buna intelegere. Auditorul nu
trebuie sa fie influentat de dorinta conducerii de a prezenta
anumite evenimente intr-o lumina fie favorabila fie nefavorabila
astfel incit sa le satisfaca anumite scopuri personale.

19

Persoana care efectueaza verificarea
Rolul specific pe care si-l asuma auditorul coordonator in
aceasta privinta va depinde de implicarea unui supervizor sau a
unui manager in procesul de verificare. In absenta fie a unui
supervizor, fie a unui manager, auditorul coordonator trebuie sa.-
si asume responsabilitatea deplina pentru aceasta functie. Este
foarte important ca, indiferent cine efectueaza verificarea
dosarului de audit, aceasta activitate sa fie evidentiata. Se
recomanda ca persoana ce face verificarea sa semneze si sa
dateze toate situatiile din dosarul care a fost verificat.
In cazul unui liber-profesionist, acesta va trebui sa se
consulte cu alt practician atunci cind are dubii in privinta auditului
sau a opiniei finale de audit.

Probele privind verificarea trebuie sa se regaseasca in:
documentele de detaliu elaborate de asistentul de audit,
acordind o atentie deosebita rezultatelor si concluziilor obtinute,
pentru a asigura ca acestea sunt in concordanta cu obiectivele de
audit, bineinteles, masurilor luate in cazul fiecareia dintre erorile
descoperite si altor probleme nerezolvate;
programele de audit, pentru a verifica aria de
aplicabilitate exhaustivitatea acestora si, implicit, pentru a
confirma desfasurarea unei activitati de audit adecvate;
revizuirea generala care sintetizeaza rezultatele perioadei
si care ar putea include si analiza pe baza de indicatori sau
procedurile de revizuire analitice;
revizuirea situatiilor financiare din punctul de vedere al
conformitatii cu standardele de contabilitate si cu alte
reglementari relevante. De asemenea, revizuirea ar trebui sa
acopere verificarea calculelor, a trimiterilor la note si a greselilor
gramaticale;
daca este cazul, scrisoarea de confirmare a declaratiilor
sau scrisoarea catre conducere in forma de proiect;
listele de verificare pentru prezentarile din conturi si
listele de verificare pentru finalizarea auditului produse de auditor.

20

GHID AL PROCEDURILOR DE AUDIT

Sectiunea A
Lista de verificare pentru finalizarea activitatii
Obiective primare
Lucrarile de audit trebuie verificate.
Trebuie sa se verifice daca lucrarile de audit au fost
finalizate,
avind in vedere activitatile desfasurate si
verificarile.

Intrebari ce trebuie avute in vedere inainte de
finalizarea activitatii
1. Au fost revizuite documentele de lucru?
Controlul calitatii auditului este vital. Un aspect esential
este revizuirea documentelor de lucru. Probele privind revizuirea
21

documentelor de catre auditorul coordonator constau in
semnarea datarea fiecarei pagini revizuite. In ce masura trebuie
revizuite documentele depinde de o serie de factori, precum
natura si marimea clientului, ca si de abilitatea si experienta
personalului ce executa misiunea de audit.
Aceasta se hotaraste in etapa planificarii. in care
responsabilitatile personalului de audit sunt clar definite.
2. Au fost clarificate toate punctele restante?
Punctele restante (nerezolvate) (sectiunea D) trebuie
tratate de auditorul coordonator. Acolo unde este cazul, acestea
vor fi discutate cu clientul si pot fi incluse in scrisoarea de
confirmare a declaratiilor (sectiunea A-12).

Asupra fiecarui punct restant trebuie sa se ajunga la o
concluzie, iar concluzia trebuie no ata. Orice problema care poate
afecta angajamentele viitoare de audit trebuie inregistrata ca
punct de interes pentru viitor.

3. A fost documentata intilnirea cu clientul?
Trebuie tinuta o intilnire cu clientul, iar discutiile si deciziile
trebuie documentate (sectuunea D). Problemele ce trebuie
discutate variaza, dar clientul trebuie sa aprobe conturile inainte
de a fi finalizate.

4. Au fost toate ajustarile finale reflectate in situatiie
financiare finale?
Ajustarile finale apar de multe ori ca urmare a lamuririi
punctelor restante sau din problemele discutate la intilnirea cu
clientul (sectiunea D). Este imperativ ca toate aceste ajustari sa
fie corect reflectate in situatiile financiare inainte ca acestea sa fie
publicate.
Cind este cazul, clientului trebuie sa i se aduca la
cunostinta detaliile ajustarilor, pentru ca inregistrarile contabile sa
fie in acord cu situatiile financiare.

5. Au fost venificate situatiile financiare finale?
Este esential ca situatiile financiare semnate sa fie corecte
si fara greseli.
Cifrele trebuie sa corespunda cu cifrele finale auditate din
registrele contabile sau din balanta. Exprimarea si trimiterile din
22

situatiile financiare trebuie de asemenea verificate integral. In
final, setul de situatii financiare verificate trebuie sa aiba cifrele
conforme cu tabelele principale (tabelele care rezuma conturile
pe sectiuni) din dosarul de audit (conformitatea trebuie verificata
de auditorul coordonator).
Conturile cu erori vor avea inevitabil o influenta negativa
asupra auditorului de aceea, trebuie acordat timp suficient
pentru o verificare finala adecvata.

6. Declaratiile fiscale corespund cu situatiile financiare
finale?
Se poate intimpla ca declaratiile fiscale sa fie ,,uitate in
ceea ce priveste ajustarile finale. Declaratiile trebuie verificate la
finalizarea auditului, pentru a asigura reflectarea corecta a tuturor
ajustarilor.
Atit auditorul coordonator, cit si clientul trebuie sa tina cont
de toate aspectele ce pot influenta estimarea cheltuielii cu
impozitul pe profit si a provizioanelor aferente.

7. A fost produs raportul de audit corespunzator?
Raportul de audit trebuie sa reflecte opinia auditorului
asupra situatiilor financiare. Standardul de audit 700, ,,Raportul
auditorului asupra situatiilor financiare, ofera instructiuni in
aceasta privinta si trebuie consultat.

8. Au fost respectate toate standardele de audit
relevante?
Lista cu standardele de audit si cu alte norme relevante
emise de Camera trebuie consultata pentru a le identifica pe cele
relevante pentru fiecare audit.
Standardele de audit contin principiile de baza si
procedurile esentiale pe care auditorii trebuie sa le urmeze.

9. Au fost urmate procedurile firmei de audit pentru
verificarile ,,la cald? Verificarile au fost documentate?
O verificare ,,la cald este verificarea efectuata anterior
semnarii raportului de audit. Astfel de verificari pot fi interne sau
externe, dar ele trebuie efectuate de catre un alt auditor cu
experienta.
Verificarile ,,la cald sunt efectuate pentru a oferi un grad
23

de siguranta in plus atunci cind au fost identificate riscuri.
Circumstantele in care sunt efectuate difera de la o firma la alta,
dar pot include:
a) orice client, atunci cind a fost identificata o problema de
independenta;
b) clientii a caror activitate este reglementata de un alt
organism de reglementare(CNVM, BNR, etc.);
c) orice client despre care firma de audit considera ca ar
avea un risc ridicat. Acesta poate fi, de exemplu, un client aflat in
atentia publicului sau unul al carui audit solicita un grad superior
de abilitate tehnica;
d) anumite rezerve ale raportului de audit sau atunci cind
rezervele raportului de audit anterior au fost eliminate.
Verificarile ,,la cald trebuie integral cuprinse in dosar
(documentate).

10. Formularea unei scrisori de recomandari catre
conducere
Standardele de audit prevad in linii mari motivele si forma
unei scrisori catre conducere.
Aceasta este un mijloc eficient pentru auditor sa-si
demonstreze cunoasterea si interesul pentru un client anume.
Mai mult, ea permite auditorului sa-si exprime opinia fata de
sistemele si conturile clientului, fata de efectele eventualelor
slabiciuni si sa ofere sugestii privind remedierea slabiciunilor
respective.

11. Obtinerea unei scrisori de confirmare a declaratiilor
Auditorii trebuie sa obtina o scrisoare de confirmare a
declaratiilor. Standardul de audit 580, ,,Declaratiile conducerii,
ofera instructiuni privind utilizarea declaratiilor conducerii ca
probe de audit.
Este important de retinut ca aceasta nu este o scrisoare
care absolva auditorul de examinarea soldurilor conturilor si a
altor aspecte semnificative care tin de conturi, ci mai degraba
este o modalitate de a atrage atentia administratorilor asupra
responsabilitatii pe care o au de a semna situatiile financiare.
Administratorii devin constienti de acest fapt si de alte aspecte
subiective care stau la baza cifrelor din situatiile financiare prin
semnarea unei scrisori de confirmare a declaratiilor.
24

In anexa la acest capitol este prezentat un exemplu de
scrisoare preluat din anexa la standardul de audit 580.

12. A fost intocmita o situatie a timpului efectiv lucrat?
O situatie a timpului efectiv consumat pentru o misiune
trebuie intocmita si comparata cu timpul planificat. Orice abatere
trebuie evidentiata si explicata. Aceasta va ajuta la identificarea
domeniilor cu probleme si la planificarea viitoare. De asemenea,
poate fi benefica pentru evidentierea posibilelor slabiciuni ale
personalului.
Inspectorii de control al calitatii auditului vor analiza
onorariile percepute in vederea identificarii problemelor de
independenta, dar si de competenta. De exemplu, onorariile
scazute pot sugera desfasurarea unei activitati insuficiente. De
aceea, explicatiile privind abaterile vor fi de ajutor in cazul unei
inspectii.

13. Doreste firma sa exercite un nou mandat de
auditor?
Deoarece firma va trebui sa indice administratorilor daca
doreste sa exercite un nou mandat de auditor, se va avea in
vedere daca circumstantele s-au schimbat de la data la care s-a
facut planificarea auditului (sectiunea E).

14. Au fost notate aspectele privind planificarea
pentru anul urmator?
Orice aspecte identificate in cursul auditului curent, care pot
avea relevanta pentru anul urmator, trebuie integral inregistrate.

25

ANEXA : EXEMPLU DE SCRISOARE DE CONFIRMARE A
DECLARATIILOR

De la clientul_________________

Stimati domni,
Prin prezenta confirmam, in cunostinta de cauza si cu buna
credinta, dupa o consultare adecvata cu alti directori si
reprezentanti ai companiei, urmatoarele declaratii date dvs. in
legatura cu auditul situatiilor financiare ale societatii, efectuat de
dvs. pentru exercitiul financiar incheiat la 31 decembrie ______

1) Recunoastem, in calitate de administratori,
responsabilitatile noastre in baza legislatiei in vigoare privind
intocmirea situatiior financiare care sa prezinte o imagine fidela si
efectuarea unor declaratii corecte catre dvs. Toate inregistrarile
contabile v-au fost puse la dispozitie pentru audit si toate
tranzactiile efectuate de companie au fost reflectate si evidentiate
corespunzator in inregistrarile contabile. Toate celelalte
inregistrari si informatii aferente, inclusiv procesele-verbale ale
tuturor intilnirilor conducerii si ale actionarilor, v-au fost puse la
dispozitie.
2) Litigiul cu ABC S.R.L. a fost solutionat in afara instantei
prin plata a 258.000.000 de lei. Nu se aseapta plata altor sume si
nici nu exista si nu se anticipeaza alte litigii.
3) In legatura cu suma neprovizionata privind impozitul
aminat, ipotezele urmatoare reflecta intentiile si asteptarile
entitatii:
a) sunt planificate investitii de capital de 450.000.000 de lei
pentru urmatorii 3 ani;
b) nu exista planuri pentru vinzarea imobilelor reevaluate;
c) nu avem cunostinta de nici un indiciu privind posibilitatea
modificarii situatiei astfel incat sa fie, necesara
includerea unui provizion pentru impozitul aminat de
platit in situatiile financiare.

4) Compania nu a incheiat in cursul perioadei nici un
contract, intelegere sau tranzactie prin care sa acorde facilitati de
credit (inclusiv imprumuturi sau tranzactii incheiate pe credit)
pentru administratori sau sa garanteze astfel de credite.
26

5) Nu au existat evenimente postbilantiere care sa faca
necesara revizuirea cifrelor incluse in situatiile financiare sau
includerea unei note in acest sens.

Intocmita de consiliul de administratie la sedinta din
_________

Presedinte al consiliului de administratie Secretar
(Director general) (Director
economic)

27

Sectiunea B
Revizuirea generala a situatiilor financiare
Obiective primare
Inteligibilitatea situatiior
financiare
Prezentare corespunzatoare
Munca de verificare
1. Sintetizarea indicatorilor contabili semnificativi.
Obtinerea, documentarea si testarea explicatiilor date de
administratori/conducere privind fluctuatiile semnificative.
In standardul de audit 520, ,,Proceduri analitice, pot fi
gasite instructiuni privind procedurile analitice corecte. Acestea
vor fi aplicate situatiilor financiare finale inainte de aprobare.
Revizuirea nu va fi atat de detaliata ca procedurile analitice
efectuate in cursul angajamentului.
In aceasta etapa auditorul cauta sa coroboreze concluziile
deja trase in cursul auditului si sa ajute la obtinerea concluziei
potrivit careia situatiile financiare sunt conforme cu ceea ce se
cunoaste despre client. Evident, atunci cind sunt identificate
fluctuatii semnificative sau relatii neasteptate, acestea trebuie
investigate mai departe si trebuie obtinute explicatii si probe
adecvate.

Aceste proceduri vorfi de natura revederii indicatorilor
generali, cum ar fi cresterea anuala a cifrei de afaceri sau
compararea marjei brute.
2. Confirmarea rezonabilitatii estimarilor contabile
Este necesara efectuarea unei evaluari finale a
rezonabilitatii estimarilor contabile, avind in vedere cunoasterea
clientului si relatiile cu alte probe de audit obtinute in cursul
auditului.

Auditorii trebuie sa aiba in vedere mai ales daca
evenimentele sau tranzactiile ulterioare datei bilantului afecteaza
datele si ipotezele utilizate la determinarea estimarilor.

3. Auditorul trebuie sa se asigure ca nu exista garantii
28

sau
elemente bilantiere conditionate neprezentate
Desi un audit competent trebuie sa releve faptul ca
obligatiile nu au fost subevaluate, pot exista elemente bilantiere
conditionate/garantii la care entitatea este parte si care trebuie
prezentate. IAS 37, ,,Provizioane, obligatii si active contingente,
se refera la acestea.

Problema auditorului este una de identificare. Punctele de
plecare pentru identificare pot fi scrisori bancare/ale avocatilor,
gajuri, credite, garantii acordate la vinzare, bilete la ordin, cambii
etc.

4. Trecerea in revista a scrisorilor de la avocati
Intrucit scrisorile avocatilor pot contine detalii despre
acuzatii aduse entitatii, angajamente asumate de catre entitate si
actiuni juridice pornite impotriva entitatii, este vital ca aceste
scrisori sa fie cunoscute si studiate de auditorul principal intr-o
etapa cit mai incipienta a auditului.

Este important ca scrisorile avoctilor, impreuna cu cele
bancare si de confirmare, sa fie solicitate cu mult timp inainte de
a incepe activitatea de audit de detaliu. Daca se considera
necesar, trebuie cerute scnisori de reconfirmare.

5. Revizuirea formatului situatiior financiare si stabilirea
faptului daca acestea au fost prezentate conform cerintelor
legale si profesionale
Nevoia de standardizare si conformitatea cu reglementarile
contabile sunt prezentate pe larg in standardele de audit la
capitolul ,,Revizuirea pe ansamblu a situatiilor financiare.
Situatiile financiare finale trebuie sa fie in forma prescrisa
de cadrul legal in vigoare sau de alta legislatie relevanta, iar
bazele si politicile contabile trebuie sa fie in conformitate cu
standardele in vigoare, cu exceptia circumstantelor exceptionale
in care o abatere de la standarde ofera o imagine fidela. Aceasta
munca va fi in general acoperita prin completarea unei ,,liste de
verificare statutare.

6. Efectuarea si inregistrarea unei revizuiri a
29

evenimentelor ulterioare utilizind programul detaliat
Evenimentele ulterioare sunt definite in standardul de audit
560, ,,Evenimente ulterioare. Evenimentele postbilantiere sunt
definite in standardele de contabilitate, IAS 10.
O parte din revizuirea evenimentelor ulterioare este
efectuata in cadrul muncii de rutina, de exemplu, revizuirea
registrului de casa dupa sfirsitul exercitiului. Totusi este necesara
o asigurare suplimentara.
Procedurile de identificare a evenimentelor ulterioare care
pot solicita ajustarea sau prezentarea in situatiile financiare
cuprind in general toate sau o parte dintre urmatoarele aspecte:
investigarea si analizarea eficientei procedurilor (in cazul
in care exista) pe care conducerea le-a stabilit pentru
identificarea evenimentelor ulterioare;
parcurgerea proceselor-verbale ale sedintelor consiliului
de administratie si ale actionarilor tinute dupa sfarsitul exercitiului,
precum si investigarea problemelor discutate la sedintele pentru
care nu s-au intocmit deocamdata procesele-verbale;
parcurgerea evidentelor contabile relevante si citirea
celor mai noi situatii financiare ale clientului, cum ar fi situatiile
financiare interimare, bugetele, prognozele fluxului de numerar si
alte rapoarte catre conducere;
chestionarea conducerii asupra unor posibile evenimente
ulterioare care ar putea afecta situatiile financiare.
Lista de verificare B1 pentru revizuirea evenimentelor
ulterioare trebuie completata integral pentru toate angajamentele
pentru asigurarea documentatiei.
Este important sa se asigure ca revizuirea evenimentelor
ulterioare se extinde pina la data semnarii raportului de audit.
In plus, in cazul aparitiei unor evenimente semnificative
dupa data semnarii raportului de audit, dar inainte de aprobarea
situatiilor financiare de catre adunarea generala a actionarilor, s-
ar putea sa fie necesara actualizarea verificarii si trebuie luata in
considerare eventualitatea emiterii unui nou raport de audit. in
astfel de situatti, standardul de audit 560, ,,Evenimente
ulterioare, trebuie urmat in detaliu.
Dupa cum se observa mai sus, cel mai important aspect al
revizuirii este identificarea cifrelor (sau a notelor) din situatiile
financiare care sunt bazate intr-o anumita masura pe estimari si
pentru care exista acum noi probe privind valoarea sau efectul
30

lor. Iin astfel de cazuri, cifrele provizorii trebuie ajustate.

Principiul continuitatii activitatii
7. Evaluarea principiului continuitatii activitatii
Principiul continuitatii activitatii se refera nu numai la
solvabilitatea prezenta a entitatii, ci mai ales la capacitatea sa de
a-si continua activitatea.
8. Revizuirea situatiilor financiare este vitala pentru a
vedea daca entitatea se incadreaza in principiul continuitatii
activitatii. Cerinta de a proceda astfel este prevazuta de
standardul de audit 570, ,,Principiul continuitatii activitatii, dindu-
se instructiuni privind extinderea muncii de audit si probele pentru
stabilirea probabilitatii continuitatii activitatii.
Este necesar sa se analizeze situatia lichiditatilor si sursele
viitoare de finantare daca activitatea va genera lichiditati sau
daca acestea vor trebui aduse de actionari sau procurate de la
creditori.
La testarea continuitatii activitatii trebuie luata in
considerare o perioada de cel putin un an de la aprobarea
situatiilor financiare. O perioada mai scurta de cit un an trebuie
precizata de administratori sau trebuie consemnata in raportul de
audit..
Auditorii trebuie sa evalueze mijloacele prin care
administratorii s-au asigurat ca:
a) se respecta principiul continuitatii activitatii la intocmirea
situatiilor financiare;
b) situatiile financiare sunt astfel prezentate incit ofera o
imagine fidela din punctul de vedere al respectarii principiului
continuuitatii, in acest scop:
i) auditorii trebuie sa poarte discutii cu administratorii
si sa examineze informatiile financiare corespunzatoare;
ii) avind in vedere perioada viitoare pe care
administratorii s-au concentrat pentru evaluarea continuitatii
activitatii, auditorii trebuie sa planifice si sa realizeze proceduri
special destinate identificarii problemelor semnificative privind
capacitatea entitatii de a avea o activitate continua. (Standardul
de audit 570.8)

S-ar putea sa fie nevoie ca auditorii sa ia in considerare si
sa documenteze urmatoarele probleme:
31

daca perioada avuta in vedere de administratori la
evaluarea continuitatii activitatii este rezonabila, date find
circumstantele clientului si nevoia administratorilor de a analiza
capacitatea entitatii de a-si continua existenta operationala in
viitorul previzibil;
sistemele sau alte mijloace (conventionale sau
neconventionale) pentru identificarea la timp a semnalelor privind
riscurile viitoare si incertitudinile cu care s-ar putea confrunta
entitatea;
bugetul si/sau informatiile prognozate (informatiile privind
fluxul de numerar in special) produse de client si calitatea
sistemelor informationale pentru producerea acestor informatii si
pentru actualizarea lor;
daca ipotezele esentiale pe care se bazeaza bugetele
si/sau prognozele sunt realiste in circumstantele respective.
Auditorii trebuie sa determine si sa documenteze gradul lor
de preocupare privind capacitatea clientului de a-si continua
activitatea. Pentru evaluarea gradului de preocupare, auditorii
trebuie sa tina seama de toate informatiile relevante de care ati
luat cunostinta in cursul auditului. (Standardul de audit 570.8).
Programul B2 de testare a continuitatii activitatii trebuie utilizat
pentru a evidentia munca efectuata.

Rapoarte de comunicare catre administratori sau
conducere

9. Declaratia de practica de audit 1007, ,,Comunicarea
cu conducerea, ofera instructiuni privind rapoartele
auditorilor catre administratori si conducere. Scopul principal
al acestor rapoarte este de a comunica aspecte semnificative
care an intrat in atentia lor in cursul auditului, cum ar fi:
structura si functionarea sistemelor interne de control si
recomandari privind imbunatatirea lor;
alte recomandari constructive, de exemplu observatii
privind economii potentiale sau imbunatatirea eficientei;
alte probleme, cum ar fi erori in evidentele
contabile/obligatiile de TVA si impozitele pe salarii.
Rapoartele trebuie efectuate in scris. in plus, acolo unde nu
exista carente semnificative auditorul poate opta sa nu emita un
raport. in acest caz, auditorul trebuie sa informeze administratorii,
32

conducerea ca nu va emite nici un raport.

Rapoarte catre terti

10. Verificarca existentei unor abateri suspectate sau
efective de la lege sau de la alte reglementari care sa dea
nasere la obligatia legala de a raporta catre autoritatile
competente. In acest caz trebuie documentate
circumstantele si masurile luate.
Auditorii anumitor entitati cu un regim special de
reglementare si supraveghere, cum sunt cele din sectorul
financiar, au datoria legala de a raporta direct organelor de
reglementare si supraveghere. Astfel de rapoarte trebuie facute
fara intirziere si intr-o forma care sa faciliteze luarea unor masuri
corespunzatoare de catre organul de reglementare.
Cu exceptia cazului in care exista indoieli asupra integritatii
administratorilor, auditorii trebuie sa ajunga la un acord cu
administratorii asupra circumstantelor care au dus la efectuarea
raportului si sa trimita acestora din urma o copie a raportului
scris. De aceea, raportul este in general facut cu cooperarea si cu
acordul administratorilor. Totusi, in anumite circumstante, poate fi
necesara notificarea imediata a descoperirii unei probleme.

Atunci cind apare o obligatie legala de raportare, este
important de retinut ca raportul trebuie facut indiferent:
a) daca problema a fost deja abordata de alte parti;
b) de alte obligatii fata de alte parti, cum sunt administratorii
sau actionarii.

11.Verificarea existentei unor probleme semnificative,
cum ar fi frauda si eroarea sau abaterea de la lege sau alte
reglementari, care au facut sa planeze indoili asupra
integritatii administratorilor, facind necesara raportarea catre
o autoritate competenta in interesul public. In acest caz,
trebuie documentate circumstantele si masurile luate.
Acolo unde auditorii au cunostinta despre astfel de probleme
semnificative, care nu dau nastere obligatiei legale de raportare
catre autoritatea competenta, trebuie sa aiba in vedere daca ei
sunt obligati sa raporteze catre autoritatea competenta in
interesul public.
33

Daca integritatea administratorilor nu este pusa la indoiala,
aceasta problema trebuie discutata cu ei. Dupa luarea in
considerare a punctului de vedere al entitatii si a consultantei
juridice obtinute, trebuie decis daca se va emite un raport in
interes public. Clientul trebuie informat in scris daca este
considerat necesar un raport. Daca entitatea refuza sa faca
raportul sau nu poate sa ofere dovezi privind raportarea
problemei, auditorii vor face ei insisi acest lucru.
Daca exista indoieli asupra integritatii administratorilor,
auditorii vor trebui sa cintareasca interesul public in mentinerea
relatiei de confidentialitate fata de interesul public in prezentarea
informatiilor catre autoritatea competenta. Aceasta este o
problema de rationament profesional si va solicita o atentie
deosebita.

Standardul de audit 250, ,,Considerente privind legislatia si
reglementarile in vigoare in auditul situatiilor financiare, ofera
instructiuni asupra problemelor ce trebuie avute in vedere la
prezentarea in interes public.
Exemplele de circumstante care pot determina pierderea
increderii in integritatea administratorilor cuprind:
situatiile in care auditorii suspecteaza ori au dovezi privind
implicarea administratorilor in posibile fraude sau abateri de la
lege sau alte reglementari
situatiile in care auditorii suspecteaza ori au dovezi ca
administratorii au cunostinta despre fraude sau abateri de la lege
si, contrar obligatiilor impuse de lege sau contrar interesului
public, nu au raportat autoritatii competente intr-un termen
rezonabil.
Vezi standardul de audit 240, ,, Frauda si eroare

Revizuirea credibilitatii situatiilor financiare

12. Confirmarea faptului ca situatiile financiare sunt in
concordanta cu informatiile auditorului si cu rezultatele altor
proceduri de audit, precum si a modului corect de prezentare
a acestor situatii
Auditorul trebuie sa ia in considerare daca:
1) situatiile financiare reflecta toate informatiile si explicatiile
obtinute, precum si concluziile trase in cursul auditului;
34

2) exista factori noi care ar putea afecta prezentarea si
forma situatiilor financiare;
3) procedurile analitice aplicate ajuta la confirmarea faptului
ca situatiile financiare sunt conforme cu cunostintele auditorului
despre client;
4) prezentarea in situatiile financiare nu este influentata de
dorinta administratorilor de a prezenta problemele intr-o lumina
favorabila sau nefavorabila;
5) erorile necorectate au un impact semnificativ asupra
situatiilor financiare.

13. Confirmarea faptului ca informatiile continute de
situatiile financiare auditate sunt consecvente si nu contin
erori
Atunci cind apar inconsecvente sau erori, problema trebuie
discutata in primul rind cu administratorii.
Daca in urma discutiilor auditorii doresc sa amendeze
situatiile financiare, dar administratorii refuza sa faca acest lucru,
atunci auditorii trebuie sa aiba in vedere implicatiile asupra
raportului de audit.
Daca, pe de alta parte, celelalte documente necesita
modificari, atunci auditorul trebuie sa obtina consultanta juridica
sau sa-si dea demisia.
Este aici locul sa mentionam ca auditorii au obligatia de a
verifica conformitatea informatiilor din raportul administratorilor cu
situatiile financiare pe care acesta le-a emis. Inconsecventele
constatate trebuie mentionate in raportul de audit.
Raportul de audit

14. Pe baza revizuirii si a evaluarii probelor de audit se
elaboreaza raportul de audit.
Este foarte important sa se reconsidere daca in urma
verificarii generale finale apar probleme de natura sa afecteze
exprimarea unei opinii clare si fara rezerve.
Standardul de audit 700, ,,Raportul auditorilor asupra
situatiilor financiare, ofera instructiuni privind opiniile auditorilor
asupra situatiilor financiare.
Auditorul trebuie sa ofere o opinie clara asupra situatiilor
financiare, iar exprimarea din raport trebuie nu fie ambigua.
O opinie de audit ,,fara rezerve este exprimata atunci cind
35

situatiile financiare ofera o imagine fidela au fost intocmite in
conformitate cu reglementarile contabile si cu alte reglementari
relevante;
Vezi standardul de audit 700, paragraful 28.
Acolo unde situatiile financiare includ descrierea unor
incertitudini fundamentale, dar continua sa prezinte o imagine
fidela, va fi folosita o opinie fara rezerve cu un paragraf explicativ.
In astfel de cazuri trebuie aplicat standardul de audit 700,
paragraful 33.

Acesta acopera situatiile in care limitarile nu se afla sub
controlul auditorilor sau al administratorilor (de exemplu, atunci
cind durata pe care se intinde angajamentul nu permite
auditorului sa asiste inventarul entitatii, nu exista o forma
alternativa de a face dovada existentei stocurilor).

O opinie cu rezerve este emisa atunci cand exista oricare
dintre urmatoarele circumstante:
a) au existat restrictionari asupra examinarii efectuate de
auditori (standardul de audit 700, paragrafele 41 si 42);
b) auditorii nu sunt de acord cu tratamentul sau cu
prezentarea unei probleme in situatiile financiare (standardul de
audit 700, paragraful 45) si, in opinia lor, efectul problemei asupra
situatiilor financiare este sau poate fi semnificativ, si de aceea
situatiile respective ar putea sa nu prezinte o imagine fidela.
Exprimarea unei opinii cu rezerve nu trebuie perceputa sau
utilizata ca pretext pentru neefectuarea unor teste fundamentale
alternative.
Auditorul trebuie sa ia in considerare, la elaborarea unei
opinii de audit cu rezerve, si consultarea unui auditor din firma
sau consultarea unei alte firme de audit.

Sectiunea C
Lista de verificare pentru finalizarea documentelor de
lucru

Obiective primare
36

Documentele de lucru
sunt complete
Au fost obtinute niste
concluzii clare
Problemele restante sunt
prezentate
responsabililor de misiune
pentru
concluzii.

Intrebari ce trebuie avute in vedere pentru documentele
de lucru

1. Au fost toate problemele relevante pentru procesul de
audit evidentiate in documentele de lucru?
Standardul de audit 500, ,,Probe de audit, prevede ca
documentele de lucru trebuie sa evidentieze planificarea
auditorilor, natura, durata si intinderea procedurilor de audit
aplicate, precum si concluziile pe baza probelor de audit obtinute.
Este de asemenea necesara evidentierea motivarii tuturor
problemelor senmificative care reclama exercitarea
rationamentului profesional, precum si a concluziilor asupra lor.
Documentele de lucru, intocmite corespunzator, au
reprezentat intotdeauna un element esential pentru demonstrarea
probelor obtinute si pentru modul in care s-a ajuns la opinia de
audit.
Nivelul de evidentiere necesar este o problema de
rationament profesional. Auditorii trebuie sa-si bazeze
rationamentul pe ceea ce ar fi necesar pentru a face ca un
auditor experimentat, fara legaturi anterioare cu auditul respectiv,
sa inteleaga munca depusa si baza pentru luarea deciziei.
Nu trebuie uitat ca partile mai dificile in audit pot fi
chestionate mai tirziu, in special de o terta parte, care va avea
avantajul ca la data respectiva va cunoaste toate datele
problemelor. De aceea, este important ca auditorul sa poata
demonstra datele si faptele relevante care au fost cunoscute la
data la care el a ajuns la concluzia sa.
2. Auditul a fost finalizat conform planului
convenit? Daca nu, au fost aprobate toate modificarile
semnificative?
37

Modificarea conditiilor sau rezultate neasteptate ale
testelor de audit pot face necesara modificarea planului de audit
general sau a procedurilor de audit planificate. Activitatea de
audit planificata trebuie sa fie verificata, iar schimbarile
semnificative aprobate, pentru a asigura o explicatie adecvata a
strategiei generale adoptate.
3. A fost modificat pragul de semnificatie din stadiul
planificarii in lumina celor mai recente situatii financiare?
Pragul de semnificatie din stadiul planificarii e posibil sa se fi
bazat initial pe conturile anului precedent sau pe conturile
provizorii care au facut obiectul unor ajustari. Este esentiala
revizuirea pragului de semnificatie in lumina ultimelor situatii
financiare, pentru a se asigura ca nu a avut loc o fluctuatie
importanta a pragului de semnificatie initial. Daca pragul a suferit
o reducere semnificativa, s-ar putea sa fie necesara extinderea
testelor de audit. Acolo unde a avut loc o crestere semnificativa,
inseamna ca s-au efectuat mai multe teste decit ar fi fost necesar.
4. A fost finalizata sau avuta in vedere o sinteza a
erorilor neajustate?
In cursul auditului se poate sa fi aparut o serie de erori care
sa nu fi fost ajustate. Desi judecate individual acestea pot fi
nesemnificative, cumulate pot avea o valoare care depaseste
pragul de semnifictie. De aceea, este esentiala analiza lor
agregata.

Atunci cind sun folosite metode de esantionare, trebuie sa
se aiba in vedere efectul posibil al erorilor din teste asupra
populatiei; vezi sectiunea F.
5. Au fost finalizate si semnate toate sectiunile relevante
ale programului de audit?
Finalizarea si semnarea programelor de audit reprezinta o
parte importanta a procesului de audit si probelor de audit.
Revizuirea efectuata de catre auditorul financiar principal trebuie
sa detecteze sectiunile incomplete sau nesemnate si sa
investigheze cauzele omisiunilor.

Sectiunile nerelevante sau neutilizate din programele de lucru
trebuie barate, indicindu-se motivul neutilizarii.
6. Au fost toate documentele de lucru semnate si datate
de persoana care le-a intocmit?
38

Pentru a permite desfasurarea procesului de revizuire (de
catre auditorul principal, fie el manager sau partener in firma),
este necesara identificarea persoanelor care au efectuat auditul
si a datelor la care sa desfasurat activitatea.
7. Au fost documentele de lucru referentiate
1
in mod
corespunzator?
Pentru a ajuta la o revizuire competenta a cifrelor, este
esential ca toate cifrele din tabelele principale sau subsidiare sa
cuprinda trimiteri corespunzatoare. Aceasta poate identifica
posibile sectiuni cu probleme sau sectiuni de luat in considerare
pentru note, de exemplu activele imobilizate folosite drept garantii
pentru credite (sectunile G si K).

Personalul care desfasoara munca de detaliu ar trebui sa se
intrebe: ,, Trimiterile facute imi permit raspuns clar si prompt la
iintrebarile celui care revizuieste?
8. Tabelele principale cuprind cifre comparative?
Revizuirea analitica reprezinta instrumentul de audit cel mai
important, iar compararea cifrelor anului curent cu cele ale anilor
precedenti este o metoda utila de identificare a posibilelor
domenii cu probleme.
9. Documentele de lucru contin analize si sinteze care
sa probeze fiecare element din bilant?
Fiecare suma care reprezinta un post de bilant trebuie
explicata, cu exceptia cazului in care este vorba despre o simpla
cifra, cum ar fi soldul contului de depozit de 10.000.000 de lei,
trebuie sa existe defalcare in parti constituente a totalurilor. De
exemplu, stocul de produse finite trebuie analizat pe categorii de
stocuri.
10. Au fost analizate corespunzator toate sumele din
contul de profit si pierderi?
Analizarea elementelor din contul de profit si pierderi, in
special a cheltuielilor, este necesara din urmatoarele motive:
in scopul examinarii analitice ;
identificarea elementelor ce trebuie probate;
fiscalitate, de exemplu cheltuieli nedeductibile.
11. Sunt problemele mentionate in tabelul problemelor
nerezolvate finale, singurele probleme care impiedica
finalizarea acestei activitati?
Daca problemele finale restante nu sunt inregistrate
39

complet, finalizarea misiunii poate fi impiedicata. Toate
problemele, pot fi, in mod direct, legate de audit, trebuie
inregistrate, de exemplu indisponibilitatea administratorilor de a
discuta problemele finale de ce nu sunt disponibili?
_____________________________
(A referentia (jargon) = a face o trimitere de la o pagina la alta sau de
la un dosar la altul; procedura de baza in audit.)

Sectiunea D
Observatii finale si intilnirea cu clientul
Obiectiv
primar
Auditorul principal trebuie sa se
asigure ca toate punctele
finale sunt
clarificate.

Puncte ce trebuie avute in vedere
Aceasta sectiune trebuie sa contina toate punctele care
trebuie clarificate. Daca auditorul are indoieli asupra unui
element, nu trebuie sa traga vreo concluzie, ci sa o inregistreze
in aceasta sectiune in atentia responsabilului de misiune.
Anumite puncte vor fi acceptate ca neclarificate si vor fi
reportate pentru anul urmator. Trebuie acordata insa o atentie
deosebita pentru a nu finaliza un audit atunci cind o problema
importanta a ramas neclarificata, de exemplu lipsa confirmarii
sprijinului financiar din partea bancii, fara de care entitatea nu
isi mai poate continua activitatea.

CLARIFICAREA punctelor restante este VITALA.

Discutia cu cientul
Trebuie sa aiba loc o intilnire cu clientul, iar discutiile si
deciziile trebuie documentate.
Problemele discutate pot diferi, dar trebuie sa includa
elementele cuprinse in ordinea de zi. In anumite cazuri, in care
exista putine probleme de discutat si acestea sunt relativ
neimportante, discutia poate avea loc prin telefon.

40

Sectiunea E
Obiectiv primar
Procesul de planificare trebuie sa fie complet

Punctele specifice ce trebuie planificate in avans fata de
auditul detaliat
1. Acceptarea, reinnoirea mandatului auditorului.
Pentru fiecare angajament este necesar sa se aiba in
vedere si sa se documenteze daca este oportuna acceptarea
mandatului de auditor. in acest sens, auditorul trebuie sa ia in
considerare probleme precum independenta, integritatea
clientului si daca firma dispune de personal corespunzator si de
resurse suficiente pentru a efectua auditul.
In cazul renumirii, aceste probleme vor fi fost luate in
considerare inainte ca firma sa-si ofere serviciile pentru inca un
mandat, si anume in fazele finale ale auditului anului anterior, si
de aceea va fi necesara doar o reanalizare a circumstantelor.
Independenta este un aspect foarte important si trebuie
acordata o atentie deosebita atit Regulamentului de organizare si
functionare a Camerei Auditorilor Financiari din Romania, cit si
Codului privind conduita etica si profesionala in auditul financiar,
elaborat de Camera.
Desi principalele domenii de preocupare privind
independenta sunt cuprinse in chestionarul referitor la
acceptarea/reinnoirea mandatului auditorului din sectiunea E,
este esential sa se aiba in vedere Codul de etica pentru a
identifica problemele potentiale. Codul ofera de asemenea
recomandari privind masurile ce trebuie luate in cazul aparitiei
unei probleme; de exemplu, in anumite cazuri este suficienta o
revizuire efectuata de un al doilea auditor financiar.
2. Semnarea unei scrisori de angajament curente
Pentru fiecare client de audit trebuie sa existe o scrisoare de
angajament (contract). Standardul de audit 210, ,,Termenii
angajamentelor de audit, prevede instructiuni pentru convenirea
termenilor angajamentelor si asupra continutului scrisorilor de
41

angajament.
Auditorul trebuie sa revizuiasca in mod regulat termenii
angajamentului si, daca este necesar, sa convina asupra
modificarilor in scris.
Atunci cind se are in vedere necesitatea unei noi scrisori de
angajament, trebuie acordata atentie unor aspecte precum:
schimbarea conducerii, modificarea structurii proprietatii
clientului, natura si marimea activitatiii clientului si modificarea
standardelor legale si profesionale.
3. Luarea in considerare a muncii de audit ce poate fi
desfasurata de catre client
Auditorul nu poate delega nici o parte a responsabilitatilor
sale pentru a ajunge la opinia de audit. Se poate intimpla ca
munca auditoruhui sa fie usurata de client prin pregatirea
tabelelor si a situatiilor ajutatoare etc. la timp.
Clientului trebuie sa i se atraga atentia asupra domeniilor in
care ajutorul sau la pregatirea situatiilor conform unui grafic
stabilit este benefic pentru audit (si poate insemna chiar
reducerea onorariului!).
4. Trimiterea scrisorilor bancare si a confirmarilor din
partea tertilor
Este necesara trimiterea unor scrisori care sa confirme
soldurile conturilor de la banci. In aceasta etapa trebuie de
asemenea planificate cererile de confirmare adresate tertilor
de exemplu: credite, stocuri aflate la terti, garantii.
Aceasta activitate trebuie planificata si inregistrata inainte
de incheierea exercitiului financiar.
5. Trimiterea scrisorilor catre avocati
Scrisorile avocatilor pot fi o sursa utila si credibila de
confirmare a titlurilor activelor si/sau posibilelor obligatii.
6. Asistarea la inventarierea stocurilor
Atunci cind stocurile reprezinta un element semnificativ,
asistarea la efectuarea inventarierii stocurilor clientului constituie
o practica acceptata.
Efectuarea inventarierii trebuie planificata. Personalul de
audit trebuie sa fie constient de nevoia de a face planificarea
pentru inventar inaintea sfirsitului de an, incit sa contacteze
clientul si sa ajute la indeplinirea formalitatilor.
7. Confirmarea creantelor
Acolo unde este cazul, confirmarea creantelor trebuie avuta
42

in vedere in etapa planificarii anterioara sfirsitului exercitiului, iar
detaliile inregistrate.
8. Clientul trebuie rugat sa pastreze extrasele de cont de
final de an de la furnizori
Reconcilierea soldurilor conturilor cu situatiile de la furnizori
reprezinta o importanta sursa independenta de probe, confirmind
ca obligatiile nu au fost subevaluate.
Daca situatiile necesare reconcilierii nu sunt detinute de
client, trebuie avuta in vedere confirmarea datoriilor.
Sectiunea F
Abordarea auditului
Obiectiv
primar
Efectuarea unui audit care sa
satisfaca
reglementarile de audit,
standardele si
normele de audit si care sa fie
in
acelasi timp rentabil atit pentru
auditor, cit si pentru client

Auditul trebuie planificat pentru a asigura integritatea
opiniei de audit si efectuat intr-o maniera eficienta.
Abordarea auditului si asigurarea resurselor de personal
trebuie confirmate de catre responsabilul de misiune.

Domeniile majore ale planificarii
1. Analizarea si documentarea modelului de audit

a) Cunostintele despre client sunt la zi si dosarele de
audit (curent si permanent) sunt actualizate

Standardul de audit 310, ,,Cunoasterea clientului, cere ca
auditorii sa aiba sau sa obtina cunostinte suficiente despre client
pentru a permite intregii echipe de audit sa efectueze un audit
planificat si executat corespunzator. Standardul ofera instructiuni
asupra cunostintelor necesare si modului cum pot fi acestea
dobindite. Multe dintre aceste cunostinte trebuie cuprinse in
43

dosarul permanent si actualizate anual.
In anexa 1 sunt date exemple de probleme ce trebuie avute
in vedere la cunoasterea clientului.

b) Asigurarea unei evidente adecvate a sistemelor
contabile si a mediului de control, suficienta pentru
stabilirea unui model de audit corespunzator

Standardul de audit 400, ,,Evaluarea riscurilor si controlul
intern, cere ca auditorul sa cunoasca suficient de bine sistemele
de control intern ale clientului si, utilizind aceste informatii si
cunostintele generale despre client si activitatea acestuia, sa
evalueze riscul de audit in scopul stabilirii unor proceduri de audit
care sa reduca riscul de audit la un nivel acceptabil de scazut.
Standardul de audit 400 cere de asemenea ca sistemele de
contabilitate si control intern ale clientuhui sa fie revizuite pentru a
se evalua cit sunt de potrivite pentru a fi baza pentru intocmirea

Intelegerea sistemului contabil este necesara pentru a
determina daca exista un control intern pe care auditorul sa se
poata baza. Verificarea sistemulul contabil este de asemenea
esentiala la evaluarea risculul de control.
Trebuie retinut ca factori externi pot afecta sistemul de
contabilitate si control intern al firmei. Cu alte cuvinte, sistemele
nu trebuie considerate izolat.
c) Schematizarea informatiilor financiare-cheie
Planificarea este prima etapa a auditului.

Pentru inceput, valoarea:
cifrei de afaceri, costului vinzarilor, profitului brut si net;
activelor imobilizate, stocurilor, creantelor,
disponibilitatilor, datoriilor si altor posturi importante
trebuie comparata cu cea a anului precedent (si cu cea
planificata, daca exista).
Pornind de la cunostintele despre activitate si asteptarile
societatii, din comparatii trebuie trase concluziile urmatoare:
daca valorile pe ansamblu par rezonabile;
daca valorile individuale sunt rezonabile.
44

Scopul acestui exercitiu este de a identifica erorile
probabile din aceste valori provizorii si elementele care necesita
investigatii suplimentare si o posibila concentrare a efortului de
audit.

In anexa 2 sunt date exemple de indicatori uzuali care pot fi
folositi. In aceasta etapa este de asemenea benefica efectuarea,
integral sau partial, a revizuirilor analitice detaliate pentru fiecare
sectiune de audit (sectiunile G-P), find mai importanta o deplina
intelegere a valorilor domeniilor cu probleme potentiale decit
concentrarea pe o planificare si pe o activitate detaliata.
Revizuirea analitica constituie o procedura importanta in
audit, iar standardul de audit 520 ofera instructiuni asupra utilizarii
sale ca o procedura fundamentala
d) Efectuarea unei evaluari preliminare a principiului
continuitatii activitatii
Auditorul trebuie sa efectueze o evaluare preliminara a
continuitatii activitatii. Abordarea auditului depinde in mare
masura de aceasta baza (principiu), daca este sau nu potrivita. in
cazul in care continuitatea activitatii este o problema potentiala,
auditorul trebuie sa ia in considerare domeniile asupra carora
aceasta ar putea avea un impact.
Standardul de audit 570, ,, Principiul continuitatii activitatii
contine prevederi suplimentare in acest sens. De asemenea,
trebie consultat ,, Ghidul utilizatorului, sectiunea B.

e) Calcularea pragului de semnificatie
,,Informatia este semnificativa daca omisiunea saui
declararea sa eronata ar putea influenta deciziile economice ale
utilizatorilor luate pe baza situatiilor financiare. Pragul de
semnificatie depinde de marimea elementului sau a erorii
judecate in circumstantele speciale ale omisiunii sau declararii
sale eronate. Astfel, pragul de semnificatie este mai degraba o
limita decit o caracteristica calitativa primara pe care informatia
trebuie sa o atinga pentru a fi utila. (Standardul de audit 320,
,,Pragul de semnificatie in audit)
Pentru fiecare angajament de audit trebuie sa existe
certitudinea ca toate problemele potentiale semnificative care ar
putea afecta opinia de audit au fost avute in vedere integral.
De aceea, procedurile de audit trebuie stabilite astfel incit sa
45

ofere un grad de siguranta rezonabil privind descoperirea tuturor
problemelor semnificative.
Pragul de semnificatie este subiectiv, iar auditorul trebuie
sa-si foloseasca rationamentul profesional pentru a-l stabili.
Pragul de semnificatie trebuie analizat in doua etape. in
primul rind, la planificarea intinderii testelor de audit, si in al doilea
rind, la exprimarea opiniei asupra conturilor finale.

i) Planificarea

Intrucit natura, momentul si intinderea testelor de audit
trebuie corelate cu pragul de semnificatie, este esentiala
cuantificarea acestuia in etapa planificarii.
In pofida ariei de aplicabilitate largi pentru determinarea
praguhui de semnificatie, sugerate de standardul de audit, exista
multe criterii general acceptate. Masurile sugerate sunt bazate pe
ponderile din totalul activelor, cifra de afaceri si profitul inainte de
impozitare.
Nivelul pragului de semnificatie este stabilit, in mod
normal, intre cel mai mic si cel mai mare dintre factorii calculati.
Pot exista situatii in care este adecvata stabilirea pragului
de semnificatie deasupra sau sub intervalul indicat, in special
atunci cind chiar criteriile se modifica rapid de la un an la altul. Cu
toate acestea motivele alegerii nivelului pragului de semnificatie
trebuie documentate.
Pragul de semnificatie trebuie determinat prin raportare la
ultimele informatii disponibile si trebuie revizuit o data ce cifrele
pentru anul curent sunt disponibile.
In mod exceptional, atunci cind o revizuire ulterioara are ca
rezultat o reducere semnificativa a ,,nivelului pragului de
semnificatie de planificare, poate fi necesara extinderea testelor
de audit deja finalizate.

ii) Opinia de audit

O data ce situatiile financiare propuse sunt disponibile,
trebuie determinat un nivel al pragului de semnificatie de opinie,
cel mai probabil bazat pe efectul ajustarilor potentiale asupra
rezultatelor.
Acest nivel trebuie utilizat pentru a vedea daca domeniile de
46

incertitudine sau dezacord din situatiile financiare sunt suficient
de semnificative astfel incit sa impuna o opinie cu rezerve in
cazul in care incertitudinea sau dezacordul nu poate fi rezolvat.

f) Auditorul trebuie sa se asigure ca efectul posibilelor
fraude sau erori este luat in considerare.
In cursul evaluarii riscului poate deveni evident ca o
anumita activitate sau anumite inregistrari contabile ale clientului
pot fi mai inclinate spre aparitia fraudelor sau a erorilor. Aceste
riscuri speciale trebuie identificate si trebuie luate masuri pentru
micsorarea efectului lor asupra auditului.

Conditiile sau evenimentele care maresc riscul de frauda
sau de eroare includ:
experienta sau incidente anterioare care pun in discutie
integritatea sau competenta conducerii sau a altor angajati;
presiunile financiare sau de raportare din cadrul unei
entitati;
carente in structura si operarea sistemelor de contabilitate
si control intern;
tranzact ii neobisnuite;
probleme in obtinerea de probe de audit suficiente,
precum si controlul inadecvat al datelor din mediul sistemelor
informatice.
Alte exemple de astfel de conditii sau evenimente sunt
prevazute in anexa la standardul de audit 240.
De asemenea, trebuie vazut daca activitatea clientului
este susceptibila de spalarea banilor.

g) Detalierea legislatiei, a reglementarilor si a
standardelor contabile si de audit specifice
i) Legislatia si reglementarile care sunt relevante in mod
special
Auditorul trebuie sa aplice procedurile ce ajuta la
identificarea situatiilor posibile sau efective nerespectarea legilor
si a reglementarilor care constituie cadrul in care clientul isi
desfasoara activitatea si care sunt esentiale pentru capacitatea
clientului de a-si desfasura activitatea si, implicit pentru situatiile
sale financiare. Pentru aceasta, auditorul trebuie sa posede
cunostinte generale despre cadrul de reglementare aplicabil
47

clientului si sectorului, precum si despre procedurile urmate
pentru a asigura conformitatea cu cadrul respectiv.

Standardul de audit 250 ofera instructiuni suplimentare in
acest sens.
In plus, corespondenta, rapoartele si detaliile inspectiilor
efectuate de organele de control reglementare trebuie luate in
considerare si discutate cu administratorii/conducerea.

ii) Politicile contabile sau standardele de contabilitate care
sunt relevante in mod special.

Acolo unde un anumit standard de contabilitate este
relevant, trebuie intelese autoritatea si detaliile normelor
corespunzatoare. Efectul asupra metodelor contabile si raportarii
clientului trebuie identificat.

iii) Standardele de audit care sunt relevante in mod special
Toate normele de audit care se aplica entitatii trebuie
consultate, iar implicatiile/activitatea de audit luate in considerare

h) Evaluarea riscului existentei unor tranzactii
semnificative cu partile afiliate (aflate in relatii speciale)
neprezentate

Tranzactiile cu partile afiliate sunt deseori dificil de detectat
de catre auditori. Definitia in sine e complexa si in parte
subiectiva.
Problema este chiar mai complicata datorita conceptului de
prag de semnificatie introdus de volumul 3, standardul 24.
Aceasta indica faptul ca pragul de semnificatie trebuie considerat
nu numai in raport cu entitatea raportoare, ci si in raport cu
administratorii, persoanele-cheie din conducere si persoanele
apropiate acestora si entitatile controlate de acestia. Evident,
aceasta este greu de evaluat intrucit auditorul poate avea
cunostinte limitate despre partile afiliate. In plus, daca tranzactia
nu este semnificativa pentru client, atunci este putin probabil sa
fie detectata in orice caz.

Exista un risc ridicat ca tranzactiile neprezentate sa nu fie
48

detectate atunci cind:
a) au fost incheiate gratuit;
b) s-au incheiat cu o parte despre care nu se asteapta in
mod rezonabil ca auditorul sa stie ca e afiliata
c) nu sunt evidente pentru auditor;
d) au fost luate masuri active de catre
administratori/conducere pentru a ascunde tranzactia si
conditiile acesteia. (In astfel de cazuri trebuie consultat
standardul de audit 240, ,,Frauda si eroare)

i) in cazul unui nou angajament, verificarea credibilitatii
soldurilor de deschidere si a preluarii acestora din exercitiul
financiar anterior. in caz contrar, documentarea impactului
asupra modelului de audit
Daca soldurile de deschidere sunt sub semnul
intrebarii, atunci este probabil ca soldurile curente sa fie inexacte.
Fara cifre credibile, opinia de audit trebuie probabil sa fie cu
rezerve.
Preluarea inexacta a soldurilor finale ale exercitiului anterior
drept solduri initiale ale anului auditat implicit, anuleaza valoarea
revizuirii analitice, care este o tehnica de audit esentiala,in
general, in cursul si la finalizarea auditului.
In oricare dintre cazuri, determinarea cifrelor exacte este
esentiala, chiar daca acest lucru implica o munca suplimentara.

Urmatoarele probleme trebuie luate in considerare: politicile
contabile; daca situatiile financiare ale anilor precedenti au fost
auditate, si in caz ca da, daca raportul de audit a fost cu rezerve;
natura soldurilor de deschidere, inclusiv riscul inregistrarilor
gresite, si pragul de semnificatie al soldurilor de deschidere in
raport cu anul curent. Trebuie consultate standardul de audit 510,
,,Angajamente initiale solduri de deschidere , si standardul
710, ,,Date comparative .

j) Auditorul trebuie sa verifice daca estimarile contabile
au fost sau vor fi facute de administratori/conducere, si daca
da, sa ia in considerare munca de audit necesara pentru
evaluarea rezonabilitatii acestora
,,Auditorul trebuie sa obtina probe de audit suficiente pentru
a vedea daca o estimare contabila este rezonabila in
49

circumstantele date si daca este prezentata corespunzator
atunci cind este necesar. (Standardul de audit 540, ,,Auditul
estimarilor contabile)
Probele existente pentru sustinerea unei estimari contabile
sunt de multe ori mai dificil de obtinut decit probele existente
pentru sustinerea altor elemente din situatiile financiare. De
aceea, este esential ca auditorul sa inteleaga procedurile si
metodele utilizate pentru a-si planifica in mod corespunzator
auditul.
Pentru auditul estimarilor contabile trebuie urmat unul sau o
combinatie dintre urmatoarele modele:
i) revizuirea si testarea procesului utilizat de
administratori/conducere;
ii) utilizarea unei estimari independente, pentru comparatia
cu estimarea furnizata;
iii) revizuirea evenimentelor ulterioare.
k) Atunci cind probele oferite de un expert urmeaza a fi
fobosite, evaluarea obiectivitatii si a competentei
acestuia, precum si a conformitatii activitatii sale in
raport cu auditul

Standardul de audit 620, ,,Utilizarea unui expert,
evidentiaza efortul ce trebuie depus in cazul folosirii unui expert si
pentru ca activitatea acestuia sa fie credibila.
In cursul auditului, auditorii pot obtine sau intentioneaza sa
obtina impreuna cu clientul sau independent probe de audit sub
forma rapoartelor, opiniilor, evaluarilor sau declaratiilor efectuate
de expert, de exemplu: evaluarea terenurilor si a cladirilor sau
evaluarea gradului de finalizare a contractelor in curs de executie.
Auditorul trebuie sa ia in considerare calificarea, experienta
si reputatia expertilor in domeniu, plus, obiectivitatea expertului
poate fi o problema, in functie de statutul sau de angajat al
clientul sau de afiliat in vreun fel. In astfel de cazuri, poate fi
indicata utilizarea unui alt expert sau depunerea unui efort
suplimentar.
Auditorul trebuie de asemenea sa ia in considerare
intinderea muncii de audit ce urmeaza a fi depusa pentru
verificarea conformitatii acesteia in raport cu auditul. Aceasta se
face prin comunicarea directa cu expertul.

50

l) Acolo unde sunt implicati alti auditori, fie interni, fie
externi, analizarea modului in care implicarea lor afecteaza
auditul
In cazul implicarii altor auditori, obligatiile si
responsabilitatile fiecarei parti trebuie identificate in mod clar, iar
activitatea de audit necesara stabilita. Standardele de audit 610,
,,Considerarea auditul intern, si 600, ,,Utilizarea unui alt auditor,
ofera instructiuni in aceste domenii.

m) Documentarea evaluarii riscului de audit si a
componentelor acestuia: riscul inerent, de control si de
nedetectare
Pentru fiecare angajament de audit este necesara
evaluarea riscului ca auditorii sa prezinte o optiune de audit
necoresptinzatoare asupra situatiilor financiare. Acest risc,
cunoscut ca risc de audit, poate fi impartit pe trei componente:
riscul inerent, de control si de nedetectare. Auditorul trebuie sa
analizeze toate cele trei riscuri.
i) Riscul inerent (RI), adica susceptibilitatea unui sold de
cont sau a unei clase de tranzactii contine erori semnificative, fie
individual, fie cumulate cu erorile altor solduri sau clase
presupunand ca nu exista controale interne.
La evaluarea riscului inerent, auditorul trebuie sa-si
foloseasca rationamentul profesional avind in vedere evolutia
clientului in ultimii ani si a sectorului in general.
Exemple de factori care pot fi analizati sunt date in lista de
verificare pentru riscuri (sect iunea Fl).
ii) Riscul de control (RC), adica riscul aparitiei unor erori
semnificative in soldul unui cont intr-o clasa de tranzactii, fie
individuale, fie cumulate cu erori din alte solduri sau clase, si
neprevenirii sau nedetectarii la timp de catre sistemele contabile
si de control intern.
Cu cit este mai eficient sistemul contabil si de control intern,
cu atit este mai redus riscul de control. Totusi, in cazul anumitor
entitati, este probabil sa se atribuie putina credibilitate
controalelor interne, si in aceste circumstante, probele de audit
trebuie obtinute prin testari de fond.

51

Sunt esentiale luarea in considerare a fiecarui domeniu de
audit si verificarea existentei unor controale-cheie carora li se
poate atribui credibilitate, cum ar fi punctajul extraselor de cont
bancare sau al contului de control al registrului de vinzari lunar.
Totusi trebuie acordata atentie pentru a verifica daca astfel de
controale nu sunt afectate de alte carente din sistem, de
exemplu, in cazurile de mai sus, de permisiunea acordata
persoanelor care indeplinesc sarcinile respective de a fi
responsabile cu gestionarea si tinerea evidentei banilor incasati.
iii) Riscul de nedetectare, adica riscul ca procedurile de
fond ale auditorilor (testele soldurilor si tranzactiilor sau
procedurile analitice) sa nu detecteze o eroare semnificativa care
exista in soldul unui cont sau intr-o clasa de tranzactii, fie
individuala, fie cumulata cu erori ale altor solduri sau clase.

Riscul de nedetectare este fundamental diferit de riscul
inerent si de riscul de control. Riscul de nedetectare se refera la
procedurile de audit si depinde de auditor. Acesta cuprinde doua
parti:
a) Riscul neasociat cu esantionarea, adica toate riscurile
privind tragerea unor concluzii incorecte din teste, altele decit
cele care au stricta legatura cu esantionarea, de exemplu:
utilizarea unor proceduri greoaie, interpretarea gresita a probelor
sau nerecunoasterea erorilor.

Acesta poate fi minimizat prin alegerea unui personal de
audit corespunzator si prin asigurarea unui nivel adecvat de
supraveghere si control in cursul auditului.

b) Riscul de esantionare, adica posibilitatea de a trage o
concluzie pe baza unui esantion, care sa fie diferita de concluzia
la care s-ar fi ajuns daca intreaga populatie ar fi fost supusa
aceleiasi proceduri de audit.
Acesta poate fi minimizat prin alegerea metodei adecvate
de selectionare a esantionului si prin alegerea unei marimi
corespunzatoare a esantionului.
De aceea, la planificarea auditului, auditorul trebuie sa
micsoreze riscul de detectare si, tranzactii implicit, riscul de audit
la un nivel acceptabil. Pentru aceasta, auditorul trebuie sa ia in
considerare modul cum pot influenta atat riscul inerent, cit si cel
52

de control natura, durata si intinderea procedurilor de fond.

Lista de verificare a riscului inerent general (Fl)
Lista de verificare a riscului inerent general este utilizata
pentru evaluarea riscului inerent general si pentru clasificarea
clientilor in entitati cu risc ridicat, mediu, scazut si foarte scazut.
Aceasta trebuie completata pentru toate angajanientele de audit,
indiferent de tehnicile de testare.
Cind se analizeaza fiecare intrebare, trebuie avut in vedere
faptul ca se ia in considerare riscul de audit general potential
creat printr-un set dat de circumstante.
Astfel, in fiecare caz trebuie avut in vedere daca
circumstantele afecteaza sau nu riscul entitatii. Intrebarile din lista
de verificare sunt formulate astfel incit raspunsul ,,da este un
indiciu al riscului.
In anumite situatii, desi raspunsul la o anumita intrebare
poate indica la inceput o crestere a riscului, poate exista un motiv
intemeiat pentru care entitatea nu este afectata. In astfel de
cazuri lista de verificare trebuie adnotata pentru a indica motivul
pentru care nu a fost atribuit riscul. Trebuie evitate situatiile de
atribuire a punctelor de risc pentru aceeasi problema in doua
locuri, cu exceptia cazului in care se crede ca apar doua tipuri
diferite de risc. De exemplu, o banca poate fi un creditor
semnificativ, iar entitatii i se poate cere sa atinga anumite
obiective sau niveluri de profit de catre banci inregistrarea
punctelor pentru ambele intrebari nu este neaparat
corespunzatoare.
Atunci cind sunt puse intrebari despre conformitatea
sistemelor, nu este acceptabil raspuns pozitiv daca nu exista
probe la dosar care sa indice ce sisteme exista si cum
functioneaza acestea.
Anumite raspunsuri pozitive poarta o nota de risc mai mare
decit altele (asa cum este dat in sectiunile de mai jos), care indica
importanta fiecareia dintre circumstante particulare considerate.
Riscul general atribuit entitatii deriva din evaluarea fiecarei
sectiuni privita in ansamlu. Numarul raspunsurilor pozitive va
indica gradul de risc atunci cind este luata in considera fiecare
intrebare in parte, iar managerul misiunii de audit trebuie sa-si
foloseasca ratinamentul profesional asupra nivelului general de
risc. In tabel trebuie trecuta o explicatie a evaluarii. Ar putea
53

exista circumstante in care, desi raspunsurile indica un nivel
particular de risc, managerul sa considere ca riscul general
trebuie sa fie mai mare. De exemplu, ar putea exista un factor
suplimentar care sa nu fie inclus in lista de verificare, dar care sa
mareasca riscul general. In aceste circumstante, managerul
trebuie sa inlocuiasca riscul indicat de intrebarile standard cu un
nivel mai ridicat de risc si sa faca o nota justificativa. Riscul
general derivat din lista de verificare nu poate fi niciodata redus
printr-un proces similar.

Conducerea

PRIMELE TREI INTREBARI DIN SECTIUNEA PRIVIND
CONDUCEREA SE REFERA LA INCREDEREA IN COMPETENTA
CONDUCERII DE A GESTIONA ACTIVITATEA IN MOD EFICIENT
a) Ii lipsesc conducerii cunostintele si experienta
suficienta pentru a gestiona activitatea?
Raspunsul la aceasta intrebare trebuie aproape
intotdeauna sa fie NU, desi pot fi cazuri, de exemplu in situatiile
de deschidere a afacerii, in care cunostintele despre client sunt
insuficiente pentru a ajunge la o concluzie, si aici apare un risc
potential, iar raspunsul trebuie sa fie DA.
b) Are conducerea tendinta de a angaja compania in
proiecte cu risc ridicat?
Trebuie avute in vedere incidenta proiectelor abandonate,
gradul de fluctuare a veniturilor din proiecte si cunostintele despre
conducerea clientului.
c) Au avut lo modificari in aparatul de conducere-
cheie in cursul perioadei contabile?
Cuvintul important in aceasta intrebare este ,,cheie. Atunci
cind n-au avut loc modificari la nivelul conducerii inferioare, este
important sa se verifice daca persoanele respective fac parte din
conducerea-cheie sau nu. Un domeniu de schimbare care nu
trebuie trecut cu vederea este realocarea responsabilitatilor, care,
in anumite circumstante, constituie o astfel de schimbare. Asa
cum s-a mentionat in sectiunea generala, intrebarea daca
circumstantele afecteaza sau nu riscul este importanta si se
aplica in special acestei intrebari.

URMATOARELE DOUA INTREBARI SE REFERA LA MOTIVELE
POTENTALE ALE MANIPULARII REZULTATELOR RAPORTATE:
54

d) Exista cerinte pentru mentinerea nivelului
profitabilitatii sau pentru atingerea obiectivelor (de exemplu,
satisfacerea asteptarilor creditorilor)?
Aceasta se refera la motive externe, cum ar fi asteptarile
companiei-mama, fluxul necesar al profiturilor pe un anumit
numar de ani in vederea cotarii, asteptarile actionarilor care nu
sunt membri in conducerea executiva sau, cel mai des,
satisfacerea asteptarilor creditorilor (in special bancile).
e) Sunt rezultatele raportate de o importanta personala
pentru conducere (de exemplu, prime in functie de profit)?
Aceasta se refera la motive interne. Este important sa se
aiba in vedere ca intrebarea se refera la profiturile ,,raportate, si
nu la rezultatele efective. Astfel, faptul ca unicul administrator-
director detine 100% din capitalul social indica raspunsul NU,
intrucit manipularea rezultatelor raportate nu are nici o valoare
aparenta in acest context.

URMATOARELE DOUA INTREBARI SE REFERA LA GRADUL DE
CONTROL EXERCITAT DE CONDUCERE ASUPRA DESFASURARII
ACTIVITATII :

f) Sunt controalele manageriale si administrative
slabe?
Este important sa se tina cont de marimea entitatii si de
natura activitatii pentru a raspunde la aceasta intrebare, adica sa
se descopere daca controalele sunt adecvate in functie de nivelul
de control asteptat pentru o astfel de entitate.
g) Lipsesc sistemele informatice de gestiune bune?
Trebuie avute in vedere marimea entitatii si natura activitatii
Un indicator-cheie privind implicatiile asupra riscului ar putea fi
acela daca managementul entitatii ar identifica o problema legata
de mersul afacerii pe care o rezolva intr-un timp rezonabil.
Pentru a da raspunsuri pozitive la intrebarile f) si g), trebuie
sa existe la dosar note adecvate despre sisteme.

INTREBAREA FINALA DIN SECTIUNEA DESPRE CONDUCERE
RECUNOASTE CA, ACOLO UNDE CONDUCEREA NU ESTE
IMPLICATA IN OPERATIUNILE ZILNICE ALE FUNCTIEI CONTABILE,
RISCUL MANIPULARII CIFRELOR DE CATRE CONDUCERE ESTE
REDUS:
55

h) Este conducerea puternic implicata in operatiunile
zilnice?
Intrucit aceasta se refera direct la intrebarile asupra
credibilitatii conducerii, personalul din conducere care trebuie
avut in vedere este acela care contribuie la risc in intrebarile d) si
e) de mai sus. Activitatea zilnica la care se face referire este
activitatea contabila. Daca la d) sau e) nu este indicat nici un risc,
atunci punctul h) nu poate duce la o reducere a riscului, chiar
daca conducerea nu este implicata puternic in activitatea zilnica.
Raspunsurile pozitive la intrebarile d)-h) sunt considerate a
avea un ,,scor de risc mai ridicat fata de intrebarile a)-c).

Contabilitatea
CELE PATRU INTREBARI DIN SECTIUNEA DESPRE
CONTABILITATE SUNT FOARTE SIMPLE SI NU NECESITA EXPLICATII
SUPLIMENTARE. ELE TRATEAZA IN GENERAL COMPETENTA SI
CREDIBILITATEA PERSONALULUI CONTABIL:
a) Este functia contabila descentralizata?
b) Personalului contabil ii lipsesc pregatirea si
capacitatea de a indeplini sarcinile alocate?
c) Exista probleme de atitudine sau morale in
departamentul de contabilitate?
d) Exista probabilitatea aparitiei de greseli ca rezultat
al desfaurarii activitatii de catre personalul din contabilitate
al clientului sub presiuni puternice?
Toate intrebarile sunt considerate a contribui in mod egal la
risc.

Activitatea clientului

ACEASTA SECTIUNE ABORDEAZA FACTORII CARE
AFECTEAZA ENTITATEA-CLIENT ANSAMBLU, INCLUSIV GRADUL DE
ANALIZA EXTERNA LA CARE SUNT SUPUSE CONTURILE SI
POSIBILELE MOTIVE PENTRU MANIPULAREA CIFRELOR:

a) Entitatea opereaza intr-un sector cu risc ridicat?
Un sector cu risc ridicat este in principal un sector in care
falimentul intreprinderilor este frecvent. Trebuie tinut cont ca
exista cazuri in care riscul sectorului nu afecteaza entitatea (de
exemplu, atunci cind entitatea are o vechime considerabila in
56

cadrul sectorului, iar falimentul este frecvent doar in cazul noilor
firme). Factorii care indica existenta unui sector cu risc mediu
spre ridicat includ tehnologia inalta care se schimba rapid si
moda sau orice sector dependent de preferintele publicului. O
atentie sporita este necesara la evaluarea sectoarelor supuse
fluctuatiilor pe termen lung, exemplu constructiile.
b) Exista terti creditori semnificativi luati individual?
Aspectul important aici este ca intrebarea se refera la
creditorii care sunt ,,individual semnificativi si astfel o valoare
mare pentru o categorie de creditori nu va avea rezultat neaparat
un risc suplimentar. Pentru a evalua pragul de semnificatie
trebuie pornit de la factorul pragului de semnificatie. Cele mai
frecvente exemple vor creditele si descoperirile de cont la banca
Soldurile intragrup nu trebuie considerate in mod normal ca
apatinind tertilor.
c) Exista actionari care sunt in executivul entitatii si
care detin mai mult de 25% capitalul social sau din drepturile
de vot?
Aceasta este de obicei o intrebare relativ simpla, desi pot
aparea probleme atunci cind exista actionari persoane juridice. In
acest caz, este important sa se analizeze pentru a hotari daca
societatea-mama este sau nu este ,,executiv.
d) Exista posibilitatea ca afacerea sau o parte din ea
sa fie vanduta in viitorul apropiat?
Daca raspunsul este ,,da, atunci exista un motiv potential
pentru manipularea cifrelor din conturi.
e) A existat o schimbare a controlului in ultimele 12
luni?
Deoarece persoanele in cauza sunt necunoscute firmei de
audit, auditorul trebuie sa fie in mod particular preocupat de
acestea.
f) Este societatea solvabila?
O societate este solvabila daca este capabila sa-si
plateasca debitele la scadenta. Acolo unde exista dubii in
legatura cu solvabilitatea, fluxurile de numerar se pot dovedi utile.
Cei mai buni indicatori ai solvabilitatii sunt indicele solvabilitatii si
testul acid, vezi anexa 2.
Raspunsurile afirmative la intrebarile d)-f) sunt considerate
a avea un impact semnificativ mai mare asupra riscului decit
celelalte intrebari din aceasta sectiune.
57

Auditul
ACEASTA SECTIUNE FINALA DIN LISTA DE VERIFICARE TRATEAZA
CUNOASTEREA DE CATRE FIRMA A CLIENTULUI, BAZATA PE
EXPERIENTA ANTERIOARA SI PE RELATIA ACESTEIA CU CLIENTUL:
a) Este prima data cind firma a efectuat acest audit?
Un ,,da la aceasta intrebare implica intotdeauna un factor de
risc potential.
b) Contine raportul de audit rezerve semnificative in
oricare din ultimii doi ani?
In acest caz, ,,opinia cu rezerve include si paragrafele
explicative in ceea ce priveste incertitudinile fundamentale. Este
important a se considera natura oricaror rezerve atunci cind se
evalueaza daca acestea sunt sau nu sunt ,,semnificative.
Calificarile tehnice (cum sunt neamortizarea cladirilor in folosinta
gratuita) ce apar anual si au un efect financiar ce poate fi masurat
cu usurinta nu trebuie considerate in mod obisnuit semnificative
in acest scop.
c) Cum descrieti relatia cu clientul: ,,de neintelegere
sau ,,in curs de deteriorare?
Acolo unde exista o astfel de problema., clientul nu a
prezentat toate informatiile si explicatiile necesare, iar auditorul
trebuie sa. fie in mod special preocupat.
d) Exista. o presiune semnificativa. de timp sau in ce
priveste onorariul?
Aceasta se refera doar la presiunea exercitata de clienti, si
nu la presiunea interna din cadrul firmei.
e) Exista un numar semnificativ de tranzactii ,,greu de
auditat (de exemplu, vinzarile in numerar)?

Lista de verificare a riscului inerent specific (F2)

Dupa evaluarea riscului inerent general este important sa
se considere daca exista vre-un domeniu de audit care sa aiba
atasat un risc specific. Riscul inerent specific reprezinta
posibilitatea aparitiei unei informatii eronate semnificative intr-un
anumit domeniu (de exemplu, plati in numerar si prin banca ,
stocul de produse finite si cel de produse in curs de executie), din
cauza unei probleme specifice in acel domeniu. Nu trebuie
reflectate tot problemele generale daca. acestea au fost deja
considerate in evaluarea riscului inerent general.
58

Pentru evaluarea riscului inerent specific sunt necesare si
raspunsurile la urmatoarele intrebari:

1. Sistemele sunt predispuse erorii/neadecvate/manuale
necomputerizate?
2. Contabilii responsabili de acest domeniu sunt slab
pregatiti?
3. Tranzactii complexe (natura tranzactiilor, nu modul in
care sunt inregistrate)?
4. Suspiciuni privind existenta fraudelor/pierderilor?
5. Pierderea foilor de calcultschemelor de rationament ale
clientului?
6. Tranzactii neobisnuite (natura tranzactiei sau natura
procesului din afara sistemului)?

Cind se atribuie ,,riscul specific, trebuie avut grija a nu se
lua in considerare de doua ori:
riscul specific si riscul de mediu;
intrebarile.
Trebuie considerat doar riscul declaratiilor eronate
semnificative. De exemplu, daca valoarea totala a
disponibilitatilor banesti in casa intr-un an nu este semnificativa
pentru conturile unei societati, atunci, oricit de mare este riscul
oricarei declaratii eronate, nu exista riscul de declaratii eronate
semnificative.
Aceste sase intrebari se concentreaza pe a afla de ce sunt
asteptate erori. Acolo unde este atribuit un risc specific trebuie
realizate intr-un tabel separat, o nota a motivelor de aparitiei
riscului si o scurta indicare a activitatii de audit desfasurate
pentru a trata aspectul respectiv.

Urmatoarea lista prezinta exemple de circumstante ce pot
duce la un risc specific in legatura cu platile in numerar si cu cele
prin banca . Aceasta lista este doar ilustrativa , si intentioneaza
sa fie exhaustiva.

1. Sistemul
sistem manual (predispus la erori umane)
lipsa separarii indatoririlor/o slaba separare a acestora
nu s-au efectuat punctaje bancare ori s-au efectuat in
59

mod defectuos (de exemplu, diferentele au fost
trecute pe cheltuie fara investigare prealabila )
nu se fac inregistrari in mod regulat sau sistematic
cecurile sau alte plati pot fi efecute fara a fi autorizate in
mod corect
un individ poate sa-si autorizeze cecuri pentru el insusi
(de exemplu, pentru propriile cheltuieli)
2. contabilul
- un contabil incompetent tine evidenta jurnalului de casa si
jurnalelor de vinzari si cumparari (de exemplu: nu intelege analiza
jumalului de casa , inregistreaza sau transfera adesea gresit
sumele, greseste des adunarile, aplica deseori TVA-ul gresit)
- contabilul nu aduce la zi toate inregistrarile (de exemplu:
uita sa inregistreze debitele directe si ordinele de plata la
intervale regulate)
3. operatiuni complexe
- operatiuni pe piata monetara
- operatiuni valutare complexe (de exemplu, contracte
futures/ optiuni)
- swap-uri valutare sau pe rata dobinzii
4. pierderi sau fraude
- posibilitate de furt al numerarului din casa
- posibilitate de frauda din cauza platilor bancare
inadecvate sau a cererilor false de numerar
- posibilitate de frauda prin utilizarea neautorizata a
cecurilor,
5. rationamente calcule
- valute multiple, in special in cazul in care cursurile de
schimb se determina prin tranzactii cross euro,
6. tranzactii neobisnuite
- operatiuni cu numerar procesate in afara registrului de
casa
- plati si incasari in numerar pentru aranjarea plafonului
de casa (inainte de depunerea incasarilor la banca )
- conturi bancare in valuta cu regim special (escrow
account)
Cele de mai sus sunt exemple de situatii-,,problema in
care nu exista un risc specific:
un contabil incompetent, care gestioneaza toate
evidentele contabile acesta este un risc inerent de mediu;
60

un sistem informatic acesta va face erori in mod
sistematic sau deloc, de aceea sistemul va trebui verificat daca a
fost corect instalat si daca functioneaza corespunzator, iar
auditorul va folosi informatiile obtinute astfel pentru a-si justifica
concluzia de a nu asocia sistemului informatic un risc inerent;
nu se tine evidenta reconcilierilor bancare efectuate de
client - probabilitatea erorilor nu creste doar din cauza ca nu
se tine evidenta acestei proceduri, ci mai degraba pentru ca
lipsa dovezilor necesare pentru audit restringe posibilitatile
auditorului de a verifica conturile la banci si casa (nu se pot
revizui reconcilierile).
O data ce ati luat in considerare toti acesti factori, utilizind
lista de verificare a riscului inerent (F2) puteti evalua riscul in
urmatoarele categorii: ridicat, mediu, scazut si foarte scazut.
n) Documentarea abordarii auditului, inclusiv
identificarea sectiunilor critice de audit si deciderea metodei
de esantionare
Metodele de esantionare sunt:
a) esantionare bazata pe rationament;
b) esantionare bazata pe risc;
c) alte metode, de exemplu testarea datelor in proportie
de 100%.

Abordarea auditului va fi dictata de un numar de factori.
Dupa parcurgerea etapelor de mai sus auditorul ar trebui sa
poata sa decida care este abordarea care-i va permite sa
ajunga la o opinie eficienta, dar si credibila. Planul general de
audit, care va preciza aria de aplicabilitate si modul de
desfasurare a auditului, va trebui documentat. Gradul de detaliu
al documentarii variaza in functie de marimea companiei
auditate, de complexitatea procesului de audit, de necesitatea ca
personalul de audit sa fie pus la curent, precum si de metodele si
tehnica pe care o utilizeaza auditorii.
Trebuie sa se consemneze urmatoarele probleme:
i) orice sectiune critica de audit si cerintele specifice
fiecarui angajament, precum si modul cum vor fi tratate acestea,
inclusiv probleme de audit potentiale si impactul lor asupra
procesului de audit.
Exista anumite elemente de active/pasive, cheltuieli/venituri
care necesita o atentie deoseba Exista indicii, aparute in urma
61

examinarii analitice initiale, referitoare la erori in situatiile
financiare preliminare?
ii) Sistemele-cheie de control daca exista pe care
se va baza auditorul
Este clientul o companie suficient de mare si detine sisteme
de control intern de incredere pentru ca auditul sa se poata
construi pe o abordare integral sau patial sistemica? Unele firme
nu au stabilite proceduri detaliate de control intern sau, chiar
daca au, directorii isi permit deseori sa nu le respecte. In aceste
cazuri, activitatea de audit se va baza probabil pe teste de fond in
sectiunile critice identificate.
iii) Orice modificare necesara a fi facuta programului de
audit in lumina activitatii de planificare desfasurate
Este necesar sa se adauge la procedurile minimale de
audit teste considerate a fi necesare si sa se renunte la testele
considerate necorespunzatoare.
iv) metodele de esantionare care vor fi utilizate si gradul
initial de testare.
Atunci cind volumul operatiunilor unei firme este redus, este
posibila efectuarea testelor 100% din date. Astfel de situatii sunt
relativ rare si, in general, auditorul testeaza un numar de
elemente pe baza carora isi va exprima opinia asupra intregii
populatii.
Selectia se poate face prin metode statistice (in anexa 3 se
prezinta un model bazat pe risc) prin alte metode, si anume pe
baza de rationament.
Selectia bazata pe rationament este mai des utilizata in
practica, mai precis auditorul da marimea esantionului si metoda
de esantionare pe baza experientei pe care o are, a judecatilor pe
care le face si a cunostintelor generale privind activitatea
clientului Pe de alta parte, prin metode statistice necesita
cuantificarea riscului de audit asociat fiecarui domeniu, utilizarea
acestor informatii pentru a determina statistic marimea
esantioanelor de audit.
Metoda de esantionare adoptata va depinde de fiecare
auditor. Cei care sustin selectia prin metode statistice aduc ca
argument faptul ca, find fundamentata pe principii matematice
aceasta creste certitudinea ca s-a stabilit corect dimensiunea
esantioanelor utilizate si ca se vor trage concluzii mai obiective.
Cei care sunt in favoarea esantionarii bazate pe judecata
62

considera ca, dat find ca procesul de audit implica atit de multe
rationamente interconectate, selectia esantioanelor trebuie sa se
faca in aceeasi maniera, selectia prin metode statistice putind
avea ca rezultat esantioane de dimensiune inadecvata. In plus, ei
afirma ca selectia bazata pe rationament este mai simpla,
permite un grad mai mare de flexibilitate si este mai putin
costisitoare.
Metoda de esantionare utilizata in fiecare proces de audit
este la latitudinea auditorului Pentru oricare metoda se va opta,
trebuie subliniat faptul ca este necesar ca principiile dupa care
se realizeaza selectia sa fie consemnate in dosar.
Auditorul trebuie sa ia in considerare:
obiectivul de audit determinat, de exemplu, testarea
validitatii debitorilor
populatia din care se selecteaza esantionul, de
exemplu, soldurile individuale ale clientilor
Trebuie subliniat faptul ca o metoda prin care selectia este
mai eficace consta in stratificarea populatiei Prin acest proces se
imparte intreaga populatie de interes pentru auditor in subgrupe
avind caracteristici comune. Se identifica astfel domenii pentru
testari mai detaliate, ceea ce poate duce la diminuarea intregului
volum al testelor, de exemplu, se vor testa toate soldurile
clientilor mai mari de 20.000.000 de lei
dimensiunea esantionului
Indiferent de metoda aleasa , auditorul va trebui sa ia in
considerare gradul de risc de esantionare si eroarea maxima . Cu
cit se accepta un grad de risc mai scazut, cu atit va creste
marimea esantionului necesar pentru a se asigura nivelul de
incredere cerut. In mod similar, cu cit va fi mai scazuta eroarea
maxima admisa , cu atit vor fi necesare teste mai numeroase si
mai amanuntite.
De rtinut ca in unele cazuri, este de asteptat ca eroarea sa
fie prezenta la nivelul intregii populatii, astfel incit auditorul va
trebui sa mareasca in mod corespunzator esantioanele. Pentru a
decide daca sunt posibile erori, auditorul trebuie sd faca apel la
experienta anterioara privind clientul respectiv, la eventualele
modificari intervenite in proceduri si la orice alte probe
disponibile.
Este de remarcat faptul ca evaluarea erorilor este
importanta atunci cind se utilizeaza tebnici de esantionare,
63

indiferent daca pe baze statistice sau nu.
Atunci cind se utilizeaza selectia bazata pe judecata,
marimea esantioanelor trebuie precizata in sectiunea F2 a
procedurilor minimale de audit. Daca auditorul decide marimea
esantioanelor prin judecata proprie, trebuie sa ia in considerare
chestiuni cum ar fi masura in care se va baza pe examinarea
analitica si pe control. Este deosebit de important, in cazul
utilizarii esantionarii bazate pe rationament, sa se prezinte clar
motivatiile care au determinat dimensiunea respectiva a
esantioanelor.
Daca se utilizeaza selectia statistica bazata pe risc,
atunci se vor urma prevederile sectiunii F2 pentru determinarea
factorului initial de risc. Apoi trebuie completata sectiunea F3 din
procedurile minimale de audit pentru a se justifica modul de
determinare a marimii esantioanelor.
2. Selectarea personalului de audit competent pentru
misiunea de audit
O data ce s-a stabilit abordarea auditului, este important sa
se decida care dintre membrii firmei de audit sunt cei mai potriviti
pentru misiunea respectiva . Pentru aceasta se vor lua in
considerare un numar de factori, printre care experienta,
aptitudinile si disponibilitatea auditorilor. In special in cazul
firmelor mici, nu este intotdeauna posibil sa fie disponibili
auditorii corespunzatori, de aceea este esential sa se planifice ca
cei care nu sunt experti in domeniul de auditat sa fie instruiti si
supervizati in timpul activitatii. O atentie deosebita pentru
selectarea celor mai potriviti auditori, experti in domeniu, trebuie
sa fie acordata cazurilor in care se auditeaza clienti ,,speciali,
cum ar fi organizatiile de binefacere, fondurile de pensii etc.
Standardul de audit 220, ,,Controlul calitatii auditului, ofera
instructiuni referitoare la conducere controlul si revizuirea
activitatii de audit, pentru a se asigura desfasurarea ei cu
competenta, pe parcursul intregului proces de audit.
3. Stabilirea bugetului de timp
Dupa selectarea auditorilor adecvati se va stabili un buget
de timp care sa permita monitorizarea duratei si a costurilor
fiecarei etape a procesului de audit.
Prin compararea timpului si a costurilor planificate cu cele
reale se vor obtine informatii utile pentru planificarea urmatoarelor
misiuni.
64

4. Informarea in detaliu a tuturor membrilor echipei
de audit
Este esential sa se organizeze o sedinta de informare,
pentru ca intreaga echipa de audit sa ia cunostinta de
eventualele probleme specifice care ar putea aparea in cursul
auditului. Se poate tine sedinta oficiala, la care sa participe
partenerul, managerul si angajatii firmei Anterior acestei sedinte
este necesar sa se obtina aprobarea documentatiei planului de
audit din partea partenerului

ANEXE PENTRU EXPLICITAREA MODULUI DE
ABORDARE A AUDITULUI

Anexa 1: Aspecte ce trebuie considerate in ceea ce
priveste cunoasterea clientului

Aceasta lista este oferita doar in scop ilustrativ. Lista nu
este exhaustiva si nici nu se intentioneaza ca toate aspectele
prezentate se fie relevante in cazul fiecarei misiuni.

Factorii economici generali
Nivelul general al activitatii economice (de exemplu,
recesiune sau cresterea economica )
Ratele dobinzii si disponibilitatea finantarii
Inflatia
Politicile guvernamentale
-monetare
-fiscale
-de impozitare pentru persoane juridice si altele
-stimulente financiare (de exemplu, programe
guvernamentale de ajutor)
-tarife, restrictii comerciale
Ratele de schimb valutar si controlul acestora

Sectorul de activitate conditii ce afecteaza activitatile
65

clientului
Piata si concurenta
Activitati ciclice sau sezoniere
Modificari in tehnologia de productie
Riscul afacerii (de exemplu, necesitatea utilizarii inaltei
tehnologii, preferintele clientilor ce se schimba in ritm rapid,
usurinta intrarii de noi competitori pe piata )
Reducerea sau extinderea activitatilor
Conditii potrivnice (de exemplu, reducerea cererii,
capacitate in exces, competitia serioasa a preturilor)
Indicatori-cheie si statistici de operare
Practici si probleme contabile specifice
Cerinte si probleme impuse de mediul in care se
desfasoara activitatile
Cadru general de reglementare
Practici specifice sau unice (de exemplu, referitoare la
contractele de munca , la metodele de finantare, la metodele
contabile)

Entitatea
Adminisiratorii, conducereasi proprietarii

Structura persoanei juridice privata , publica ,
guvemamentala (incluzind modificari recente sau planificate)
Proprietarii afacerii, parti interesate importante si partile
afiliate (locale, straine, cu reputatie si experienta in activitatea
respectiva ) si impactul asupra tranzactiilor entitatii.
Relatia care exista intre proprietari, administratori si
conducere
Atitudinea si politicile proprietarilor
Structura capitalului (incluzind orice modificari recente
sau planificate)
Structura organizationala
Structura grupului
Contractele do audit ale filialelor

Factori economici generali

Obiectivele administratorilor, filozofia si planurile
66

strategice
Achizitii, fuziuni sau vinzari ale activitatilor (planificate sau
efectuate recent)
Surse si metode de finantare (curente, istorice)
Consiliul de administratie
- structura
- reputatia profesionala si experienta membrilor
- independenta fata de controlul asupra conducerii
operationale
- frecventa sedintelor
- existenta si apartenenta la comitetul de audit si aria de
aplicabilitate a activitatii
- existenta unei politici de conduita corporatista
- schimbarea consultantilor profesionisti (de exemplu,
avocati)

Conducerea operationala
-experienta si reputatia
-cifra de afaceri
-personalul financiar-cheie si statutul lui in organizatie
-personalul departamentului contabil
-planuri de stimulente sau prime, ca parte a remuneratiei (de
exemplu, bazate pe profit)
-utilizarea prognozelor si a bugetelor
-presiuni asupra conducerii (de exemplu, prelungita in timp,
dominatia unui singur individ, sprijin pentru stabilirea pretului
actiunilor, termene-limita nerezonabile pentru anuntarea
rezultatelor) sistemele informationale ale conducerii

Functia de audit intern (existenta, calitate)
Atitudinea fata de mediul de control intern

Activitatea entitatii-produse, piete, furnizori, cheltuieli,
onorarii

Natura activitatii(lor) desasurate (de exemplu
producator, angrosist, furnizor de servicii financiare, activitati de
import-export)
Amplasarea facilitatilor de productie, a depozitelor, a
birourilor
67

Forta de munca (de exemplu, dupa locul de
provenienta, nivelul salariilor, contractele cu sindicatele, obligatiile
de pensii, reglementarile guvernamentale)
Produsele sau serviciile si pietele (de exemplu,
contracte sau clienti importanti, termene de plata, limite ale
profitului, impartirea pietei, concurenti, exporturi, politica de
preturi, reputatia produselor, garantii, tendinte, registrul de
comenzi, strategia si obiectivele de marketing, procese de
productie)
Furnizori importanti de bunuri si servicii (de exemplu,
contracte pe termen lung, stabilitatea aprovizionarii, termene de
plata, importuri, metode de livrare cum ar fi, just-in time)
Stocuri (de exemplu, amplasare, cantitati)
Fransize, licente, patente
Categorii de cheltuieli importante
Cercetare si dezvoltare
Active, datorii si tranzactii in valuta dupa asigurarea
riscului
Legislatia si reglementarile ce afecteaza in mod
semnificativ entitatea
Sistemele informationale planuri de schimbare
Structura debitelor, incluzind restrictii si clauze

Performanta financiara-factori ce privesc conditiile
financiare si profitabilitatea entitatii
Politicile contabile
Tendintele si prognozele profitului si fluxului de
numerar
Acorduri de leasing si alte acorduri financiare
Disponibilitatea liniilor de credit
Probleme legate de finantarea extrabilantiera
Riscuri legate de ratele de schimb valutar si de rata
dobanzii
Comparatia cu tendintele sectorului de activitate

Mediul de raportare-influente externe ce afecteaza
administratorii in intocmirea situatiilor financiare
Legislatia
Mediul si cerintele de reglementare
68

Fiscalitatea
Cerinte contabile
Probleme de evaluare si de prezentare a informatiilor
specifice afacerii
Cerinte de raportare in audit
Utilizatorii situatiilor financiare

ANEXA 2: Indici economici

1. Rata rentabilitatii veniturilor
Profitul brut__________________ x 100%
Venituri totale aferente perioadei

2. Rata rentabilitatii capitalului
Profitul brut x 100%
Capital propriu

3. Perioada de colectare a creantelor
Debitori comerciali x 365
Vinzari

4. Perioada de achitare a datoriilor comerciale
Creditori comerciali x 365
Achizitii

69

5. Rata generala a indatoririi
Datorii totale
Capital propriu

6. Solvabilitatea patrimoniala
_____Capital propriu______________
Capital propriu + credite bancare

7. Solvabilitate generala

Active circulante
Datorii curente

8. Solvabilitate imediata
Active circulante stocuri
Obligatii

Anexa 3: Model statistic de esantionare bazata pe risc

Un exemplu complet al unui model de analiza a riscului
este prezentat mai jos:
Modelul
1. Riscul de audit reprezinta posibilitatea ca erori
semnificative sa fie prezente in situatiile financiare si ca aceste
erori sa nu fie detectate de sistemul de control intern al clientului
si de procedurile de audit. De aceea, relatia dintre componente
este clara:

RA = RI x RC x RNNE x RDE,
unde:
RA riscul de audit,
RI riscul inerent,
RC riscul de control,
RNNE riscul de nedetectare nelegat de esantionare,
RNE riscul de nedetectare prin esantionare.
70

2. Aceasta poate fi rescrisa astfel:

RA=RIxRNNEx(RCxRNE)

3. Pentru a putea utiliza aceasta relatie in combinarea
surselor probelor de audit, este necesar a se stabili un nivel
general acceptabil al riscului de audit. Aceasta abordare este
bazata pe politica care prevede ca increderea in audit sa
depaseasca intotdeauna 95%. De aceea, pentru toate opiniile
exprimate este necesar ca riscul de audit sa fie intotdeauna mai
mic sau egal cu 5%.
4. Aceasta situatie duce la urmatoarea relatie: RA < 5%.
5. Daca riscul inerent pentru un domeniu de audit poate fi
estimat si, de asemenea, poate fi realizata o estimare a
gradului credibilitatii auditului ce poate fi asociat testelor
esentiale care nu se bazeaza pe esantionare in acel
domeniu, atunci este posibil a se calcula marimea
esantioanelor cerute pentru conformitate si a testelor
esentiale in acel domeniu.
Riscul inerent (RI)
6. Completarea listelor de verificare a riscului inerent
general (F1) si a riscului inerent specific (F2) va stabili nivelul
riscului entitatii si factorul de risc specific pentru fiecare sectiune
de audit. Aceste doua surse de informatii trebuie combinate
pentru a produce un factor de risc pentru fiecare sectiune de
audit.

7. Fctorii de risc inerent considerati adecvati sunt urmatorii:

FACTORII DE RISC IN FUNCTIE DE RISCURILE IDENTIFICATE

Nr.de riscuri
Inerente
specifice
identificate
NIVEL GENERAL DE RISC INERENT
Foarte
scazut
Scazut Mediu Ridicat
0,1 sau 2 riscuri 23% 50% 70% 100%
4 riscuri 50% 70% 100% 100%
71

6 riscuri 70% 100% 100% 100%

Riscul de nedetectare nelegat de esantionare (RNNE)

8. In anumite sectiuni de audit este posibil sa se acorde un
nivel ridicat de incredere procedurilor analitice de revizuire.
Acestea implica in principal comparatia rezultatelor estimate cu
cele reale, analiza tendintelor si explicatia variatiilor acestor
tendinte.
9. Acolo unde gradul de siguranta il constituie procedurile
analitice activitatea trebuie sa fie in mod clar documentata, iar
gradul de revizuire analitica sa fie in mod corect inregistrat. Mai
jos este data o lista a sectiunilor implicate, in care se prezinta
limitele normale ale nivelurilor gradului de siguranta din fiecare
domeniu:

Sectiune de audit Grad de siguranta
Stoc si activitate in curs de
desfasurare
moderat/zero
Debitori si creditori moderat/zero
Vinzari, achizitii si cheltuieli ridicat/ moderat/zero
Salarii si indemnizatii ridicat/ moderat/zero

10. Pentru ca este necesar a se calcula factorii de risc la
inceputul auditului pentru a planifica angajamentul in mod efectiv,
procedurile analitice preliminare trebuie utilizate pentru a
determina daca procedrile analitice de fond vor constitui sau nu o
metoda satisfacatoare de obtinere a probelor de audit. Daca
stadiul de planificare este cunoscut faptul ca nu exista informatii
adecvate pe baza carora sa poata fi efectuate proceduri de
revizuire analitica intr-o sectiune anume, atunci nu se poate pune
baza pe procedurile respective.

11. Urmatorul tabel prezinta factorii de risc de nedetectare
neasociati cu riscul de esantionare, utilizati de acest model:

Zero 100% GRAD DE SIGURANTA A
REVIZUIRII ANALITICE
Moderat 56%
72

Ridicat 31%

Esantionarea in audit

12. O data ce s-au obtinut factorii de risc pentru riscul
inerent si pentru riscul de nedetectare neasociata esantionarea
este acum posibil sa se rezolve ecuatia riscului, pentru a afla
dimensiunile esantionarii necesare pentru testele de control
si/sau pentru testele de fond.
13. Dimensiunile esantioanelor ce vor fi folosite sunt
dependente de ,,factorul de risc global, care da produsul dintre
factorul de risc inerent si factorul riscului de nedetectare
neasociat cu esantionarea, acestea sunt prezentate in tabelul de
la paragraful 20 de mai jos.
14. Acolo unde se pune baza pe controalele interne,
dimensiunile esantioanelor pentru testarea de fond, vor fi ajustate
prin aplicarea factorului de risc de control.

Riscul de control (RC)

15. Acolo unde clientul efectueaza controale interne pe
care auditorul doreste sa se bazeze, este mai necesar sa se
evalueze acele controale si apoi sa se testeze pentru a fi siguri
ca sunt corect aplicate.
16. Gradul de siguranta furnizat de controalele interne
depinde de rata de eroare descoperita la data aplicarii lor (teste
de control).
17. Urmatorul tabel prezinta factorii de risc:
GRADUL DE
SIGURANTA
CRITERIUL RISCUL

Semnificativ Pina in 2% rata de eroare 13,5%
Moderat Pina in 5% rata. de eroare 23%
Limitat Pina in 10% rata de eroare 56%
Zero Mai mult de 10% rata de
eroare
100%

73

Factori de risc de control

Riscul de nedetectare prin esantionare (RNE)

18. In final, dupa ce au fost considerate toate celelalte
aspecte legate de gradul de siguranta a auditului, se vor utiliza
tehnici de esantionare pentru a asigura ca gradul de incredere in
audit in toate domeniile depaseste 95%.
19. Aceste esantioane sunt selectate fie in mod sistematic,
fie aleatoriu, in cazul testarii tranzactiilor, sau utilizind un interval
de esantionare, in cazul verificarii elementelor din bilant.
Populatii mici
20. Urmatorul tabel prezinta dimensiunile esantioanelor si
intervalele de esantionare ce trebuie utilizate pentru diferitele
niveluri de risc:

BANDA DE RISC
DIMENSIUNEA
ESANTIONULUI

78,4% la 100% 53

58,5% la 78,3% 48

43,8% la 58,4% 43
33,0%1a43,7% 38
24,9%1a32,9% 33
18,9% la 24,8% 28
14,4%1a18,8% 23
ll,1%1a14,3% 18
8,5% la ll,0% 13
6,6% la 8,4% 8
0 1a 6,5% 3
Nota : RISC = RI x RNNE, pentru testele de control;
RISC = RI x RNNE x RC, pentru testarea de fond;
FBPS = factorul de baza al pragului de semnificatie.

74

Sectiunea G
Imobilizari corporale si necorporale
Obiective primare
Imobilizarile corporale si
necorporale
trebuie sa apartina societatii.
Imobilizarile corporale trebuie sa
existe.
Activele ce constituie garantii trebuie
identificate
Valoarea activelor trebuie stabilita in mod
just

Inainte de a incepe munca in detaliu asigurati-va ca
intelegeti toate implicatiile revizuirii generale a situatiilor
financiare (sectiunea B) si ale modelului de audit (sectiunea
F).

In aceasta sectiune, metoda recomandata de selectie a
esantioanelor este metoda propotionala de selectie. Aceasta
metoda consta in alegerea unui esantion de dimensiunea
indicata in sectiunea F3, dar acesta va fi impartit proportional,
astfel incit sa includa elementele mari, dar si o selectie din
elementele mai mici. Aceasta metoda presupune impartirea
esantionului in proportia 80:20. Astfel, 80% din marime va fi
aleasa din rindul celor mai mari elemente in ordine
descrescatoare, iar 20% vor fi alese obligatoriu din restul
populatiei.
Exemplu : Sa presupunem ca avem 420 de intrari de
mijloace fixe in cursul anului, iar marimea esantionului , pentru
sectiunea de mijloace fixe este de 40 de elemente. In cadrul
testului de verificare a intrarilor de mijloace fixe din cursul anului,
esantionul va cuprinde primele 32 de intrari ca marime (80% x
40) si 8 vor fi selectate aleatoriu din restul de 388.

PROBE DE AUDIT CERUTE
75

1. Obtinerea unui tabel cu costurile imobilizarilor, cu
amortizarea acumulata si cu valorile nete ramase
O parte esentiala a procesului de audit este de a inregistra
cum au fost compilate situatiile auditate si de a obtine probe
privind fiecare cifra in parte.

Este necesar un tabel care sa prezinte soldurile de
deschidere si de inchidere ale diferitelor categorii de
imobilizari corporale si necorporale din mai multe motive: pentru a
asista revizuirea analitica, pentru a fi utilizat ca un tabel de baza
pentru sectiunea de mijloace fixe si pentru a se face referinte la
tabelele din situatiile financiare.

2. Obtinerea unui tabel al intrarilor
Imobilizarile corporale trebuie sa existe. Atit imobilizarile
corporale, cit si cele necorporale trebuie sa aiba valoare, iar
verificarea intrarilor prin referire la facturi valide constituie o proba
de audit foarte pretioasa.
Este necesar a se verifica faptul ca imobilizarile
semnificative au fost achizitionate in numele societatii si ca
valorile lor de intrare au fost in mod corect inregistrate in
contabilitate.
Pentre cercetare si dezvoltare este necesar a se verifica
daca :
(a) exista un proiect definit in mod clar;
(b) cheltuielile asociate sunt identificabile in mod separat;
(c) rezultatele obtinute dintr-un astfel de proiect au fost
evaluate cu o certitudine rezonabila in ceea ce priveste
fiabilitatea lor tehnica si, in final, viabilitatea comerciala ;
(d) veniturile viitoare estimate sunt suficiente pentru a
acoperi costurile la zi plus costurile viitoare estimate pina la
finalizare.
(e) exista resurse adecvate pentru a permite finalizarea
proiectului.

Pentru a putea determina valoarea totala a amortizarii
fiscale, adesea este util a avea o lista a intrarilor (si, acolo unde
este necesar, copii ale facturilor relevante).

3. Obtinerea unui tabel al iesirilor
76

Trebuie inregistrate iesirile de mijloace fixe.

Inregistrarea corecta a tuturor iesirilor de imobilizari este de
asemenea importanta in ceea ce priveste datoria totala constituita
de TVA a societatii si orice alte solduri cu bugetul de stat.

4. Obtinerea unui tabel ce prezinta profitul sau
pierderea la instrainare
Calcularea corecta a profitului sau a pierderii la instrainarea
imobilizarilor poate avea un efect semnificativ asupra profitului
sau pierderii raportate pe intreaga activitate.

Calcularea corecta a profitului sau a pierderii la instrdinare
impune ca cifrele pentru cost, amortizarea acumulata si incasarile
au fost in mod corect eliminate din sau inregistrate in conturi; de
asemenea ca, acolo unde este adecvat, TVA-ul sa fie in mod
corect calculat.

5. Obtinerea unui tabel ce prezinta activele pastrate
sub incidenta contractelor de leasing financiar sau a
contractelor de cumparare in rate
Este important a se face distinctie intre leasing-uri si
contractele de cumparare in rate.
Orice activ care este subiectul unui contract de cumparare
in rate trebuie prezentat ca imobilizare, si datoria prezentata ca
un credit pentru un astfel de contract (impartita intre portunea
curenta si cea pe termen lung).
Contractele de leasing trebuie analizate pentru a determina
daca ele sunt leasing-uri financiare sau operationale. Leasing-
urile trebuie contabilizate in conformitate cu IAS 17, ,,Leasing.

Exista adesea o confuzie in terminologia utilizata de
societatile finantatoare si este important a intelege modul
acestora de utilizare a termenilor.

6. Obtinerea tabelelor ce prezinta valoarea deprecierii
sau amortizarii
Amortizarea trebuie sa fie stabilita la o rata acceptabila ,
care se va aplica in mod consecvent. IAS 4, ,,Contabilitatea
amortizarilor, stabileste cerintele legate de contabilizarea si
77

prezentarea amortizarii pentru imobilizarile corporale. In mod
similar, IAS 38, ,,Imobilizari necorporale, stabileste cerinte in
ceea ce priveste imobilizarile necorporale.
Amortizarea poate aparea ca un concept facil. Cu toate
acestea durata de viata, natura si modul de utilizare a activelor
trebuie luate in considerare; de exemplu, un activ poate fi din
punct de vedere tehnologic uzat moral inainte ca sa fie epuizat
din punct de vedere fizic in activitatea respectiva. In mod similar,
tehnologia poate avea impact asupra imobilizarilor necorporale,
ca de exemplu in cazul patentelor, al licentelor etc.

7. Obtinerea unui tabel ce prezinta reevaluarile
Reevaluarea imobilizarilor este permisa in conformitate cu
regulile contabile alternative conform legislatiei in vigoare.
Prevederile din acest volum trebuie aplicate in contabilizarea
reevaluarilor. Acolo unde auditorul a utilizat munca unui expert,
este esential sa se evalueze activitatea lui, pentru a fi siguri ca
este adecvata scopului auditului. Referirea trebuie sa se faca
la standardul de audit 620, ,,Utilizarea unui expert.

8. Obtinerea unui tabel al reparatiilor si modernizarilor
Natura si marimea elementelor ce sunt inregistrate ca
reparatii trebuie considerate ca o cheltuiala ce poate fi
capitalizata .
Revizuirea va fi de asemenea ceruta in scopuri fiscale.
Clasificarea eronata a cheltuielilor de capital drept cheltuieli de
reparatii/ inlocuiri poate fi pusa in discutie.

MUNCA DE AUDIT

10. Verificarea fizica a imobilizarilor corporale

Un test evident este acela de constatare a existentei
imobilizarilor. Daca aceasta activitate este necesara stiind in ce
masura depinde de natura activitatii desfasurate de client.
Acolo unde imobilizarile corporale sunt semnificative ca
numar si valoare, auditorul trebuie sa verifice in mod fizic un
esantion. El trebuie de asemenea sa confirme ca instrainarile au
78

fost in mod corect contabilizate (in mod particular in ceea ce
priveste TVA-ul).

Activitatea de mai sus se poate desfasura mai usor
daca exista un registru al mijloacelor fixe. Acest registru
poate avea o forma simpla pur si simplu o lista a
mijloacelor ftxe.
Merita efortul de a convinge clientul ca un registru al
majloacelor fixe este util, de exemplu in scopuri fiscale sau de
control.
10. Examinarea documentelor de proprietate
Acolo unde acestea sunt pastrate de societate, trebuie
verificate pentru a fi siguri ca ele sunt pe numele societatii Acolo
unde documentele de titlu sunt detinute de altii, de exemplu drept
garantie pentru imprumuturi, trebuie obtinuta confirmarea
acestora si a naturii oricarei restrictii asupra mijloacelor fixe.
Merita a se considera daca simpla verificare a existentei
unui titlu de proprietate este o proba de audit adecvata
11. Obtinerea unui tabel al angajamentelor de capital
Normele in vigoare cer ca angajamentele in ceea ce
priveste achizitionarea imobilizarilor sa fie prezentate facindu-se
distinctie intre valorile stabilite in planul de investitii si valorile care
au fost de fapt contractate pentru a fi cheltuite.
O revizuire dupa data data bilantului poate evidentia
efectele angajamentelor semnificative contractate inainte de
sfirsitul anului.
12. Revizuiri legate de deprecierea activelor
In ceea ce priveste revizuirea legata de deprecierea
(pierderile de valoare) fondului comercial imobilizarilor
necorporale, aceasta trebuie realizata la sfirsitul primului an
financiar ce urmeaza recunoasterii initiale.
Acolo unde fondul comercial sau imobilizarile necorporale
sunt amortizate intr-o perioada mai mare de 20 de ani, revizuirile
legate de depreciere trebuie efectuate la sfarsitul fiecarui an.
Pentru alte active analizati daca exista indicii ca a avut loc
o depreciere, pentru a va asigura constituirea unui provizion
adecvat.

Alte domenii
Subventii guvernamentale
79

Acolo unde au fost primite subventii guvernamentale
pentru imobilizari corporale, tratamentul contabil al activelor si al
subventiilor guvernamentale asociate trebuie sa fie in
conformitate cu IAS 20, ,,Contabilitatea subventiilor
guvernamentale si prezentarea informatiilor legate de asistenta
guvernamentala .

Capitalizarea propriei activitati
Acolo unde o societate construieste sau produce imobilizari
corporale pentru propria utilizare, aceste active trebuie incluse in
situatiile financiare, la cost.
Costul trebuie sa fie acela determinat intr-o tranzactie cu
pret obiectiv. Problema este legata de faptul ca activele pot fi
incluse la o valoare in mod artificial ridicata supraevaluindu-se
astfel activele si, in mod corespunzator, subevaluindu-se costurile
de productie/constructie.
Concluzie
Asigurati-va ca concluziile au fost citite si intelese si ca
semnatura probeaza faptul ca munca de audit a fost dusa la
bun sfirsit.
Nu cititi doar punctele din concluzie si semnati. Verificati
efectiv imobilizarile corporale.

ARE INTR-ADEVAR SOCIETATEA IMOBILIZARI CORPORALE
REALE?
APARTIN INTR-ADEVAR IMOBILIZARILE CORPORALE SI
NECORPORALE SOCIETATII?

ANEXA: DOCUMENTE DE LUCRU IN LEGATURA CU
AUDITUL IMOBILIZARILOR
80

Aceasta anexa contine un exemplu din sectiunea G, a
imobilizarilor, din dosarul de audit, completat cu documente de
lucru sustinatoare pentru aceasta sectiune.
Scopul acestei sectiuni este de a oferi un ghid in ceea ce
priveste modul de prezentare si de finalizare a formei raportului
de audit. Nu se intentioneaza a se oferi un ghid asupra unor
domenii ca de exemplu: evaluarea riscului, pragul de semnificatie
si dimensiunea esantioanelor, lucruri ce trebuie determinate in
conformitate cu abordarea specifica a auditului de catre fiecare
firma.

IMOBILIZARI
81

Initiale
Data
Client: PLOTCO SRL Intocmit de: (auditor asistent) ED
14/02/2001
Perioada :31/12/2000 Revizuit de : (auditor) AD
21/02/2001

Grad de Ref. Initiale Probleme
aparute
acoperire
Probe de audit cerute

1.Se obtine un tabel ce Pt. toate G/3 ED Nici
una
arata miscarile in timpul imobilizarile
anului pe cost, amortizare
si valori nete inregistrate
pentru fiecare clasa de active.
2. Se obtine un tabel al Pt. toate G/4-6 ED Nici
una
intrarilor in timpul anului. imobilizarile
Toate intrarile importante
trebuie sustinute cu facturi/probe
documentare.
3. Se obtine un tabel al Pt. toate G/4-6 ED Nici
una
iesirilor din timpul anului. imobilizarile
Incasarile din instrainarile
importante trebuie sustinute
cu documente.
4. Se obtine un tabel ce Pt. toate G/6 ED Nici
una
prezinta profitul sau pierderea vehiculele
la instrainari in anul respectiv.
Se verifica calculul profitului
sau al pierderii la instrainare.
5. Se obtine un tabel ce prezinta Nu se aplica Nu exista ED
Nici una
activele aflate sub leasing
financiar sau sub contracte
82

de cumparare in rate.
Revizuiti aceste contracte si
asigurati-va ca atit activele,
cit si obligatiile asociate au
fost in mod corect contabilizate
si prezentate.
6. Se obtine un tabel ce Pt. toate G/4-6 ED
Nici una
prezinta cheltuiala cu imobilizarile
amortizarea in anul
respectiv.
Se revizuieste cheltuiala
cu amortizarea si se compara
cu cea din anul anterior.
7. Se obtine un tabel ce prezinta Nu se aplica Nu exista ED
Nici una
reevaluarile activelor in
anul respectiv.
8. Se obtine un tabel al Pt. toate G/7 ED
Nici una
reparatiilor si inlocuirilor imobilizarile
si se considera daca
exista elemente ce trebuie
capitalizate.
Activitatea de audit
9. Se verifica fizic imobi1izarile Cf. listei G/4-6 ED Nici
una
corporale.
10. Se examineaza actele Proprietati G/4 ED Nici
una
de proprietate pentru activele ce pot fi
semnificative, daca acestea mostenite
nu sunt detinute drept garantie
de o institutie de imprumut.
Asigurati-va ca titlul este
pe numele societatii si obtineti
informatii daca, acesta este
pastrat in alta parte.
11.Se obtine un tabel al Nu exista cf. Nu exista ED
Confirmare angajamentelor de capital,
83

client
daca exista, facindu-se
distinctie intre cele contractate,
dar care nu au fost prezentate
in situatiile financiare, si
elementele autorizate, dar
necontractate
12. Analizati daca exista, Nu se aplica - ED Nu sunt
detinute
probe privind deprecierea astfel de
active
fondului comercial si a
altor imobilizari necorporale
si asigurativa ca nu au fost
facute provizioane adecvate
pentru acestea
Teste suplimentare
Nu se cer teste suplimentare

Concluzie
Cu exceptia problemelor supuse atentiei verificatorului, am
obtinut o certificare rezonabila ca imobilizarile:
1. Au fost inregistrate complet si corect.
2. Exista si apartin societatii.
3. Sunt aratate la valoarea justa in bilant.
4. Sunt in mod corect prezentate in conformitate cu legislatia
in vigoare.

Semnat de Elaine Devlin Data :
14/02/2001
Auditor coordonator

84

CLIENT: Plotco SRL Intocmit de: ED Data: 14/02/2001
SUBIECT: Tabel principal al imobilizariIor
Revizuit de: AD Data: 21/02/2001
Data bilantului: 31/12/2000

Index :G/3
CLADIRI APARATE DE ECHIPAMENTE TOTAL
MASURA SI TEHNOLOGICE
CONTROL
Milioane lei Milioane lei Milioane lei Milioane
lei
G/4 G/5 G/6
Valoare de inventar
La 1/1/2000 9.500,00 1.242,00 24.061,00
34.803,00
Intrari in cursul anului - 837,54 8000,00
8837,54
Iesiri in cursul anului - - (5.500.00)
(5.500.00)
La 31/12/2000 9500,00 2079,54 26561,00
38140,54
Amortizare
Inregistrata la 1/1/2001 1.330,00 248,00 6.0 15,00
85

7593,00
Amortizarea pe anul 2000
inclusa in costuri 190,00 4 16,54 6.640,00
7.246,54
Aferenta iesirilor (1.375.00)
(1.375.00)
Valoarea ramasa
La 31/12/2000 7980,00 1415,00 15281,00
24676,00
La3l/12/1999 8170,00 994,00 18046,00
27210,00

Obiectiv:
Sa ma asigur ca imobilizarile sunt corect clasificate si
prezentate in conturi.

Concluzie:
Din activitatea de audit desfasurata rezuta ca imobilizarile
sunt in mod corect clasificate si prezentate in conturi.

Intocmit de: ED Data: 14/02/2001
Clientul : PLOTCO S.R.L. Data bilantului: 31/12/2000
Index :G/6
Subiectul :Imobilizari Cladiri
Denumirea : Imobilizari din categoria cladiri; Milioane lei
Sediul Bucuresti
Total
Valoare de inventar
La 1/1/2000 9500,00 - -
9500,00
Intrari in cursul anului -
Iesiri in cursul anului
Sold la 31/12/2000 9500,00 - -
86

9500,00
Amortizare la :
1/1/2000 1330,00 - -
1330,00
Anul 2000 190,00 -
190,00
Aferenta iesirilor - -
La 31/12/2000 1520, 00
1520,00
Valoarea ramasa la :
31.12.2000 7980,00
7980,00
31.12.1999 8170,00
8170,00

Obiective :
Asigurarea faptului ca imobilizarile exista si sunt detinute de
societate;
Asigurarea faptului ca ultima evaluare sau costul este
corect prezentat in bilant;
Asigurarea faptului ca ratele amortizarii au fost calculate
pentru reducerea valorii inregistrate aechipamentelor tehnologice
cu marimile prevazute anterior;

Concluzie:
Din activitatea de audit desfasurata rezulta ca imobilizarile
corporale de natura cladirilor sunt proprietatea societatii. Rezulta
de asemenea ca activul este prezentat corect la cost mai putin
amortizarea acumulata. Confirm de asemenea ca amortizarea s-a
aplicat in mod consecvent si este adecvata societatii.

Clientul : PLOTO S.R.L Intocmit de: ED Data:
14/02/2001
Subiectul :Imobilizari Revizuit de: AD Data:
21/02/2001
. Aparate de masura Data bilantului: 31/12/2000
87

Index :G/5
si control
Denumirea : Aparate de masura si control
Milioane lei
Masina A Masina B Masina C Masina D Masina E
Total
Valoare de inventar
La 1/1/2000 200,00 450,00 592,00 - -
1242,00
Intrari in cursul anului
- - - 260,87 576,67
837,54
Iesiri in cursul anului
- - - - -
-
Sold la 31/12/2000
200,00 450,00 592,00 260,87 576,67
2079,54
Amortizare la :
1/1/2000 40,00 90,00 118,00 - -
248,00
Anul 2000 40,00 90,00 118,00 52,87 115,67
416,54
Aferenta iesirilor
La 31/12/2000 120,00 270,00 356,00 208,00 461,00
1415,00
La 3l/12/1999 160,00 360,00 474,00 - -
994,00

Obiective:
Asigurarea faptului ca imobilizarile exista si apartin
societatii;
pentru a reduce valoarea inregistrata a instalatiilor si
echipamentelor la valoarea reziduala pe durata de viata utila
anticipata ;

Concluzie:
88

Din activitatea de audit desfasurata rezulta ca instalatiile si
echipamentele sunt detinute de societate.
Rezulta de asemenea ca activul este prezentat corect la
cost mai putin amortizarea acumulata. Confirm de asemenea ca
amortizarea a fost aplicata in mod consecvent si este adecvata
societatii.

Intocmit de: ED Data: 14/02/2001
Clientul : PLOTCO S.R.L. Data bilantului: 31/12/2000
Index :G/6
Subiectul :Imobilizari echipamente
tehnologice
Denumirea : Echipamente tehnologice ;
Milioane lei
Utilaj A Utilaj B Utilaj C
Total
Valoare de inventar
La 1/1/2000 5500,00 18560,00 -
24061,00
Intrari in cursul anului - - 8000,00
8000,00
Iesiri in cursul anului 5500,00 - -
5500,00
Sold la 31/12/2000 0,00 18560,00 8000,00
26561,00
Amortizare la :
1/1/2000 1375,00 4640,00 -
6015,00
Anul 2000 - 4640,00 2000,00
6640,00
Aferenta iesirilor 1375,00 - -
1375,00
La 31/12/2000 0,00 9280,00 2000,00
11280,00
Valoarea ramasa la :
31.12.2000 - 9280,00 6000,00
15281,00
89

31.12.1999 4125,00 13920,00 -
18046,00

Obiective :
Asigurarea faptului ca imobilizarile exista si sunt detinute de
societate;
pentru reducerea valorii inregistrate aechipamentelor tehnologice
cu marimile prevazute anterior;
Asigurarea faptului ca pierderea sau cistigul la instrainarea
activelor este corect calculat si prezentat.
Concluzie:
Din activitatea de audit desfasurata rezulta ca
echipamentele tehnologice sunt detinute de societate. Rezulta de
asemenea ca activul este prezentat corect la cost mai putin
amortizarea acumulata. Confirm de asemenea ca amortizarea a
fost aplicata in mod consecvent si este adecvata societatii.

Sectiunea H
Obiective primare
Investitiile trebuie sa existe si
sa apartina societatii.
Documentarea valorii lor
Notarea investitiilor ce sunt
depuse drept garantii
Inainte de inceperea activitatii detaliate asigurati-va
ca intelegeti toate implicatiile revizuirii generale a
situatiilor financiare (sectiunea B) si ale modelului de audit
(sectiunea F).

Verificarea investitiilor
1. Obtinerea unei liste a investitiilor
90

cum au fost compilate situatiile si de a obtine probe despre cifrele
individuale privind inregistrarea si clasificarea corecta a
investitiilor ca imobilizari.

Investitiile sunt de mai multe tipuri si sunt pastrate din
diferite motive. Este important a intelege atit natura investitilor,
cat si motivele pentru care acestea sunt pastrate.

2, Verificarea costurilor de achizitie si de iesire
Achizitiile si instrainarile investitiilor trebuie demonstrate
prin confirmarea costului sau a valorii de instrainare si
verificarea faptului ca pretul de achizitionare a fost platit sau ca
au fost primite sumele corespunzatoare instrainarilor.

Achizitiile si instrainarile investitiilor trebuie sa faca
subiectul aprobarii la nivel inalt. Este probabil ca administratorii
insisi sa aprobe achizitia si instrainarea investitiilor. Acolo unde o
singura achizitie sau instrainare este semnificativa pentru
societate, este posibil sa fie ceruta aprobarea consiliului de
administratie.

3. Confirmarea soldurilor conturilor de imprumut ale
grupului
Cind acestea sunt solduri care provin de la alte societati din
cadrul grupului, atunci aceste solduri trebuie punctate si
confirmate. Natura de active curente sau pe termen lung trebuie
confirmata pentru a se asigura o prezentare corecta.
Diferentele soldurilor din cadrul grupului trebuie considerate
si investigate.

Venitul din investitii
4. Asigurati-va ca venitul din investitii este inregistrat in
conturi pe o baza adecvata si consecventa.
Sursa venitului din investitii dividende, dobinzi etc.
trebuie identificata, si venitul prezentat la pozitia curenta in contul
de profit si pierderi, luind in considerare cerintele IAS 28,
,,Contabilitatea investitiilor in societatile asociate.
91

5. Asigurati-va ca profitul/pierderea ia instrainare este
calculata in mod corect.
Trebuie verificata aritmetica costului comparativ cu
incasarile la instrainare, in vederea identificarii costului initial si a
incasarilor efective (in notele la contractele de vinzare).
Va fi de asemenea necesar a se considera daca profitul sau
pierderea trebuie identificata si prezentata separat in conturi. De
exemplu profitul sau pierderea ce apare din instrainarea unei
investitii in imobilizari, ce nu este pastrata pentru obtinerea unui
citig pe termen scurt, trebuie prezentata in separat.

MUNCA DE AUDIT
Verificarea investitiilor
6. Obtinerea si confirmarea posesiunilor si a titlului
Acolo unde certificatele de actionar sau alte documente de
proprietate nu sunt disponibile pentru a fi inspectate, confirmarea
trebuie ceruta pentru toate elementele ce sunt detinute de terte
parti independente si credibile.

Acolo unde active semnificative sunt in mod efectiv
detinute de catre terti, cuvintele ,, credibil independent trebuie
considerate cu grja. Ce probe are auditorul, care sa sustina
existenta activului respectiv?

7. Verificarea fizica a unui esantion
Actele ce dovedesc proprietatea sunt principala dovada ca
o investitie este detinuta de clienti. De asemenea, este esential
ca un esantion, daca nu toate, din certificate sa fie inspectat
pentru a constata daca sunt originale, si in numele clientului.

Ca urmare a comentariului din paragraful 6, acolo unde
sunt dubii in legatura cu ,, credibilitatea cu ,, independenta
trebuie luata in considerare inspectarea unui esantion detinut de
terte parti.

8. Verificarea pachetelor de actiuni suplimentare
Adesea, societatile cotate acorda prime sau drepturi de
emisiune si, in aceste situatii, numarul original de actiuni va
creste. Auditorul va trebui sa verifice ca astfel de pachete de
actiuni suplimentare sunt detinute de client si nu au fost pierdute
92

sau deturnate in vreun fel.

9. Delimitarea exercitiilor
Delimitarea exercitiilor, in cazul de fata, trebuie analizata in
legatura cu:
alocarea venitului in perioada corecta;
informatii gen ,,window-dressing
1
ce pot induce in
eroare si care trebuie identificate si prezentate; de exemplu,
prezentarea unei investitii vindute in primele zile ale exercitiului
urmator ca numerar in banca deja realizat in exercitiul auditat.

10. Agrearea evaluarii
Evaluarile investitiei trebuie sa fie realizate in mod corect,
utilizindu-se o sursa independenta si cu autoritate in domeniu.
11. Diminuarea valorii
Acolo unde investitiile sunt pastrate ca imobilizari, valoarea
lor la sfirsitul fiecarui an poate fi mai mica decit costul sau
evaluarea. In ipoteza cantinuitatii activitatii, aceasta situatie ar
putea fi acceptata pe baza faptului ca vaboarea lor va fi mai
mare decit costul in perioadele urmatoare.
Valoarea contabila a investitiilor trebuie redusa pentru a
reflecta orice diminuare permanenta a valorii lor. Un astfel de
provizion trebuie inregistrat in contul de profit si pierderi.
12. Baza pe care se considera valoarea contabila
Daca sunt investitii cotate, valoarea comerciala cumulata a
acestora trebuie sa fie prezentata, daca difera de valoarea
inregistrata in cantabilitate.
Orice alte investitii in imobiliziri trebuie inregistrate la cost,
desi poate fi utilizata o alta baza de evaluare (cu prezentarea
completa in notele privind politicile cantabile).
Baza pe care se face evaluarea trebuie revizuita pentru a
se vedea daca este adeevata pentru fiecare clasa de investitii.

13. Asigurarca unei prezentari de informatii adecvate
Investitiile trebuie clasificate si prezentate in conformitate
cu cerintele din standarde.
Asa cum s-a aratat in paragraful 1, este important sa se
noteze motivele pentru pastrarea investitiilor active pe termen
lung sau scurt. De asemenea, este important a se identifica
activele depuse drept garantii.
93

Venitul din investitii
14. Verificati ca toate veniturile au fost primite
Exhaustivitatea veniturilor este importanta si trebuie
efectuata revizuirea analitica, in particular unde sunt multe
investitii, pentru a confirma ca venitul inregistrat este cel
asteptat, luind in considerare actiunile si randamentul estimat.
Pentru investitii specifice, valorile dividendelor trebuie
determinate prin referire la conturile publice sau la informatiile
provenite de la CNVM sau de la bursa.

Sectiuni suplimentare

Investitii in societati asociate
Activitatea de audit se va desfasura ca mai sus. Marimea
investitiei, legaturile comerciale si posibila conducere comuna
sunt aspecte suplimentare ce trebuie luate in calcul.

Investitii in societati necotate
Evaluarea investitiei va fi asistata prin obtinerea de copii ale
ultimelor conturi auditate ale societatii.
Clientul trebuie sa calculeze valoarea investitiei, explicind
baza de evaluare. Cu evaluarea intocmita de client sau cu propria
evaluare, auditorul trebuie sa confirme ca baza de evaluare este
rezonabila de exemplu, baza cistigurilor, acolo unde se
asteapta ca din investitie sa se plateasca dividende si sa rezulte
fluxuri de numerar, sau baza activelor, acolo unde investitia este
pastrata pentru cresterea pe termen lung a valorii activului.
____________________________________________________
______
Window dressing (engl.) tranzactii sau artificii contabile care
urmaresc o imbunatatire a situatiei in exercitiul curent si care urmeaza a
fi reversate la inceputul exercitiului urmator (traducere aproximativa:
,,impodobirea vitrinei).

Conturi consolidate
IAS 28, ,,Contabilizarea investitiilor in intreprinderile
asociate, detaliaza cerintele de contabilitate specifice pentru
pachete de actiuni de acest tip.
IAS 27, ,,Situatiile financiare consolidate si contabilizarea
94

investitiilor in filiale, trebuie sa fie utilizata drept ghid pentru
cerintele de prezentare in ceea ce priveste conturile grupului.

Este important a se confirma motivele pentru care clientul
pastreaza investitia, intentiile lui in ceea ce prveste investitia
respectiva daca va fi pastrata ca imobilizare sau daca exista
intentia de a fi vinduta
Trebuie efectuata o revizuire analitica a conturilor grupului.
In tabelele de consolidare trebuie verificata acuratetea
cifrelor individuale ale unei societati (referind dosarele de audit) si
a calculelor/adunarilor.

Concluzii
Asigurati-va de citirea si intelegerea concluziilor si semnati-
le ca proba ce concluzioneaza activitatea de audit.

Nu cititi doar concluziile si semnati controlati investitiile.

SE AFLA IN PORTOFOLIUL SOCIETATII INVESTITII DE O
ANUMITA VALOARE?

Sectiunea I

Obiective primare

Stocurile de produse finite si
stocurile
de produse in curs de executie
trebuie
sa existe si sa apartina societatii,
Asigurati-va ca stocul este evaluat
la
95

valoarea cea mai mica dintre cost
si
valoarea neta realizabila.

Inainte de a incepe activitatea detaliata asigurati-va ca
intelegeti implicatiile revizuirii cu caracter general a
situatiilor financiare (sectiunea B) si modelul auditului
(sectiunea F).

Pentru aceasta sectiune, metoda recomandata de selectie
a esantioanelor este metoda proportionala de selectie. Aceasta
metoda consta in alegerea unui esantion de dimensiunea
indicata in sectiunea F3, dar acest esantion va fi impartit
proportonal, astfel incit sa includa elementele mari, dar si o
selectie din elementele mici. Aceasta metoda presupune
impartirea esantionului in proportia 80:20. Astfel, 80% din
marimea esantionului va fi aleasa din rindul celor mai mari
elemente in ordine descrescatoare, iar 20% vor fi alese aleatoriu
din restul populatiei.
Sa presupunem ca avem 420 de tipuri de produse in stoc,
iar marimea esantionului nostru trebuie de 40 de elemente.
Esantionu1 va cuprinde primele 32 de linii de stoc ca marime
(80% x 40) si 8 care vor fi selectate aleatoriu din restul de 388.

PROOBE DE AUDIT CERUTE

1. Obtinerea unui tabel sintetic al stocurilor si
contractelor pe termen lung
cum au fost compilate situatiile si de a obtine probe despre cifrele
individuale.
Un tabel care sa prezinte categoriile diferite de stocuri ce
sunt clasificate in functie de tip, dupa caz, cu cifre comparative,
este important ca tabelul principal si in mod special ca baza
pentru revizuirea analitica a stocurilor.

2. Revizuirea preturilor finale ale stocurilor
a) Aritmetica sau calculele din fisele de stoc trebuie
intotdeauna testate.
b) Scanare dupa elemente extraordinare care inseamna
96

cautarea acelor elemente ce nu sunt in mod normal detinute de
societate, a elementelor in exces, a elementelor ce apar
supraevaluate (sau subevaluate).
c) Acolo unde fisele cu preturile stocurilor nu sunt la fel ca
fisele utilizate pentru numararea acestora, transferul informatiilor
trebuie verificat.

Atunci cind se planifica inventarierea, este util a se utiliza
formate prestabilite ale fiselor de inventariere.
Acestea pot fi apoi folosite ca lise finale ale stocurilor,
acestea evitind transferul de date.

3. Asigurati-va ca in lista in care se enumera
contractele se face distinctie intre contractele pe termen
lung si cele pe termen scurt

IAS 2, ,,Stocuri, si IAS 11, ,,Contractele de constructii,
definesc si stabilesc cerintele de prezentare atit pentru
contractele pe termen lung, cit si pentru cele pe termen scurt.
Exista multe inregistrari contabile in ceea ce priveste
contractele si este important a se stabili daca acestea sunt in
mod corect clasificate si prezentate in situatiile financiare finale.

Distinctia dintre contractele pe termen lung si cele pe termen
scurt este semnificativa prin faptul ca, in cazul contractelor pe
termen lung, profitul poate fi recunoscut ca activitate (profitabila)
realizata. Un contract pe termen lung se va desfasura in mod
normal pe o perioada ce depaseste un an.
Cu toate acestea unele contracte ce dureaza mai putin de
un an trebuie contabilizate drept contracte pe termen lung. Acest
lucru este necesar daca acestea sunt suficient de semnificative
pentru activitatea desfasurata intr-o perioada contabila caci
neinregistrarea cifrei de afaceri si a profitului atribuibil ar duce la o
distorsionare a cifrei de afaceri si a rezultatelor, astfel incit
situatiile financiare nu ar mai prezenta o imagine fidela
Contractele pe termen scurt trebuie evaluate tinind cont de
costul muncii al materialelor si, in p1us, alocarea procentului
normal al cheltuililor de regie.

97

4. Revizuirea analitica
Revizuirea analitica este intotdeauna o procedura
importanta si are o utilizare particulara atunci cind se verifica
cifrele stocurilor. Standardul de audit 520, ,,Proceduri analitice,
ofera instructiuni in acest sens.

Utilizind cifrele corespunzatoare stocului finl/stocurilor de
produse in curs de executie, ce compun rulajul stocului cu cel din
anii trecuti. Scopul acestui exercitiu este de a identifica erorile la
evaluarea stocului. Acestea pot fi erori cantitative, de cost sau de
separare a exercitiilor.

MUNCA DE AUDIT
Verificarea stocurilor
5. Participarea la inventariere
Un aspect important al auditului stocurilor de produse
finite/stocurilor de produse in curs de executie este participarea
efectiva a auditorului la inventariere.

(a) Notarea procedurii de inventariere
Planificarea reprezinta o faza vitala in executarea unei
inventarieri corecte. Auditorul trebuie asigure ca sunt utilizate
proceduri si instructiunile in vigoare vezi anexa instructiunilor
de inventariere pentru personalul implicat in audit.
Auditorul trebuie sa discute cu clientul cum si cind
urmeaza sa se efectueze inventarierea inainte de sfirsitul anului.
Adesea, auditorul trebuie sa sfatuiasca clientul in legatura cu
procedurile ce trebuie urmate pentru a se asigura ca se
efectueaza o inventariere completa. Vezi anexa 1.

Este important ca personalul care participa la o inventariere
sa fie bine pregatit.
(b) Urmarirea fiselor de inventar intermediare
Acuratetea stocurilor inregistrate depinde initial de intrarile
din fisele de inventar intermediar.
Aceste cifre vor fi verificate prin numararea elementelor de
stoc si prin urmarirea de esantioane din fisele de inventar in
magazie si invers.
Acolo unde este posibil, fisele de inventar utilizate la
98

inventariere trebuie sa fie fisele finale utilizate pentru costare.

(c) Identificarea stocurilor de la terti
Asigurati-va ca nu exista stocuri care nu apartin clientului si
care sunt in mod gresit incluse ca active ale societatii, ceea ce
duce la supraevaluarea activelor.

Identificarea stocurilor ce sunt pastrate pentru terti poate fi
dificila. O intelegere a naturii activitatii si a procesului poate fi
utila; de exemplu, o tipografie poate pastra adesea un stoc de
hdrtie de tiparit ce apartine unor clienti.

(d) Verificarea bunurilor aflate in tranzit
Acolo unde exista elemente semnificative ale stocurilor
aflate in tranzit, trebuie efectuata o verificare independenta a
faptelor, de exemplu confirmarea ce se primeste din partea unui
curier.

Acolo unde este posibil, este bine sa nu existe stocuri aflate
in tranzit la data inventarului.

(e) Pastrati o copie a fiselor de inventar intermediare
acestea reprezinta singura proba a existentei stocului
(f) Luati detalii pentru verificarea separarii exercitiilor
Separarea incorecta a exercitiilor este o cauza obisnuita
pentru obtinerea de conturi incorecte.
Circulatia elementelor din stoc, atit cele care intra, cit si
cele care ies, trebuie interzisa in timpul inventarului.

Trebuie intocmita o nota a bunurilor ce au intrat ori au iesit
din stoc inainte si dupa inventar, iar aceste bunuri trebuie
confirmate ca fiind achizitionate sau vindute in perioada contabila
corespunzatoare. Se fac trimiteri la sec;iunea J, ,, Debitori , si la
sectiunea L, ,, Creditori .

6. Revizuirea fiselor de inventar costate finale
(a) Urmarirea numaratorilor-test
Cantitatile elementelor din stoc numarate ca test trebuie
regasite in fisele de inventar finale.
(b) Urmarirea elementelor in fisele de inventar costate
99

finale
Acolo unde sunt utilizate fisele de inventar
intermediare, cantitatile din fisele finale trebuie regasite in fisele
intermediare.
Obtinerea de probe privind existenta cantitatilor de
elemente din stoc este fundamentala pentru audit.
(c) Testarea preturilor
Stocul trebuie evaluat la minimul dintre cost si valoarea neta
realizabila (VNR), conform IAS 2, ,,Stocuri. Preturile utilizate
trebuie determinate prin referire la listele de preturi/ facturi
adecvate.
Pentru elementele produse de societate, un element al
costului va fi dat de manopera- aceasta trebuie evaluata prin
referire la inregistrarile relevante in ceea ce priveste salariile
platite, pentru a confirma ca orele lucrate si plata acestora au
fost inregistrate in mod corect si sunt rezonabile pentru tipul de
activitate desfasurata.
(d) Revizuirea alocarii cheltuielilor de regie
Pentru elementele de stoc produse de societate, IAS 2,
Stocuri stipuleaza ca un procent de cheltuieli de regie
efectuate in mod normal trebuie inclus in cost. Auditorul trebuie
sa confirme daca procentul de cheltuieli de regie inclus este
rezonabil nu este subevaluat prin omiterea unui procent din
ele sau, mai probabil, supraevaluat prin includerea unui procent
in exces al cheltuielilor de regie, in asa fel incit activul este
supraevaluat si costurile pe perioada respectiva sunt
subevaluate.
(e) Sa se testeze daca costul nu depaseste VNR (valoarea
neta realizabila)
Stocul trebuie evaluat la cost sau la VNR, daca este mica,
conform IAS 2, Stocuri. Aceasta inseamna ca trebuie sa se
compare costul elementelor din stoc cu pretuirle lor de vinzare,
pentru a se confirma ca acestea sunt mai mari decit costul. Va
trebui desfasurata o activitate suplimentara pentru a se determina
daca este probabil sau nu ca stocurile sa fie vindute la cost sau la
un pret mai mare in perioadele viitoare.
7. Identificati stocurile cu circulatie lenta sau care sunt
uzate
Acolo unde elementele stocului sunt uzate, s-au deteriorat sau
este putin probabil ca sa fie vindute , stocul nu trebuie
100

inregistrat la cost, ci la o valoare mai mica, valoarea realizabila (
care poate fi nula).
La inventar, auditorul trebuie sa caute elementele de stoc
ce sunt in exces - el trebuie sa caute elementele prafuite si
ruginite.
O cercetare atenta a fiselor cu miscarea stocurilor ( acolo
unde exista) poate sa ajute la identificarea nivelurilor inalte ale
elementelor stocului si/sau a elementelor ce nu sunt vindute in
mod frecvent.
In mod ideal, clientul trebuie sa efectueze activitatea de mai
sus, iar auditorul sa obtina probe cu privire la exhaustivitatea listei
de elemente ce trebuie provizionate si la valoarea lor.
Indiferent de modul de constituire a provizioanelor pentru
stocuri, motivele pentru care s-au constituit si valorile acestora
trebuie discutate cu clientul.
8. Testul de separare a exercitiilor
Efectuarea incorecta a testului de separare este o cauza
obisnuita a obtinerii unor conturi incorecte. Auditorul trebuie sa fie
sigur ca separarea exercitiilor intre achizitionari materii prime/
componente ale stocului si stocuri ale produselor finite- vinzari
sunt operate in mod corect.
Trimiteti la sectiunea J, Debitori, si la sectiunea L,
Creditori.
Testarea trebuie directionata pe receptii si livrari imediat
inainte si imediat dupa sfirsitul anului asigurindu-se ca acestea
sunt in mod corect tratate in ceea ce priveste debitorii/vinzarile si
creditorii/achizitiile.

9. Considerarea clauzelor privind furnizorul- retinerea
titlului
Stocurile numarate la inventar se presupun a apartine
societatii. Acestea pot fi stocate cu ,,rezerva asupra dreptului de
proprietate, adica furnizorul are dreptul sa reintre in posesia
bunurilor daca acestea nu sunt platite in intregime la data
stabilita. Daca astfel de stocuri exista si daca valorile din stoc si
soldurile creditoare conexe sunt semnificative, trebuie acordata
atentie notarii acestui fapt in notele la conturi.

Identificarea de mai sus poate fi dificila de realizat. Multe
dintre conditiile de vinzare impuse de furnizori vor include clauza
101

,, dreptului de posesie. Este probabil ca aceste clauze sa
genereze probleme acolo unde societatea care face achizitii are
dificultati in a-si plati furnizorii aceasta poate fi o problema in
ce priveste ,,continuitatea activitatii.

Contracte pe termen scurt
10. Analizati stadiul contractului

Daca exista indoieli in legatura cu profitabilitatea finala a
unui contract, costurile la sfirsitul anului in chestiune trebuie
reduse la valoarea neta realizabila si constituite provizioane
pentru costurile de filnalizare ce nu vor fi acoperite de venituri.

In aceasta situatie, preocuparea este de a determina in ce
masura contractul este probabil sa fie finalizat la cost (si la timp).
Adica va avea contractul in cele din urma un profit (chiar mic)?

11. Verificati costurile efectuate cu documente primare
Trebuie efectuate teste detaliate pentru a obtine probe de
audit pentru costurile materialelor si ale manoperei.

Costurile trebuie sa fie corecte, complete si valide, adica
asociate contractului ce este auditat.

12. Revizuirea alocarii cheltuielilor de regie
IAS 2, ,,Stocuri, stabileste ca un procent din cheltuielile de
regie normale trebuie inclus in costuri. Cheltuielile de regie
trebuie aplicate contractelor intr-o maniera logica si consecventa.

Cheltuielile de regie totale ale contractului sau cele de
productie trebuie alocate contractelor in curs de desfasurare intr-
o maniera echilibrata. Volumul activitatii trebuie luat in
considerare un volum scazut poate insemna ca au fost alocate
contractelor cheltuieli de regie excesive si ca astfel productia in
curs este supraevaluata iar totalul cheltuielilor de regie ale
perioadei subevaluate si profitul supraevaluat.

13. Revizuirea nivelului provizioanelor
Contractele pe termen scurt trebuie evaluate la cost sau la
VNR, daca aceasta este mai mica, conform IAS 2, ,,Stocuri.
102

Trebuie pusa intrebarea daca exista contracte
supraevaluate. Costurile la zi plus costurile pentru finalizarea
activiatii trebuie comparate cu valorile finale rezultate din vinzari,
pentru a se confirma daca este probabil sa rezulte un profit. Daca
exista dubii, trebuie consituit un provizion pentru reducerea
costului produselor aflate in curs de executie la valoarea neta
realizabila.
Dupa revizuirea ce se realizeaza la punctul 13 si prin testele de
detaliu vor fi identificate contractele cu probleme.

Contracte pe termen lung
14. Analizati stadiul desfasurarii contractelor
Evaluarea corecta a contractelor si recunoasterea profitului,
asa cum este definita in IAS 11, ,,Contracte de constructie, pot fi
determinate doar daca stadiul de progres al contractelor este
cunoscut.

Va aduce contractul in cele din urma un profit (chiar mic)?
Daca exista dubii in legatura cu proftabilitatea contractului,
costurile la sfirsitul anului in chestiune trebuie reduse la VNR si
constituite provizioane pentru orice costuri viitoare de finalizare
ce nu vor fi acoperite de venituri.

15. Probati cifra de afaceri a contractului cu
documente justificative
Cifra de afaceri a unui contract este rareori data de
valoarea numerarului incasat in timpul (ajustata pentru soldurile
debitoare de inchidere si de deschidere), ci este mai degraba
data de valoarea muncii finalizate in mod satisfacator in timpul
anului.

Pentru multe firme de constructii, aceasta poate fi suma
rezultata din vinzari cerificate de arhitect/dirigintele de santier sau
de ingineri, in care caz cifra de afaceri poate fi cu usurinta
evaluata si reconciliata cu incasarile in numerar (ajustate pentru
soldurile debitoare si garantiile de buna executie).

In multe situatii complexe, cifra de afaceri poate fi calculata
din datele de baza ale activiatii desfasurate, in care caz
103

veridicitatea acestor calcule trebuie probata. Preocuparea
speciala a audioruluit trebuie sa fie aceea de a verifica daca
societatea nu a supraevaluat cifra de afaceri si in aceest fel
profitul.

16. Probati costurile efectuate cu documente
justificative
Costurile materialelor si manoperei trebuie probate in
detaliu. Costurile asociate contractului ce se auditeaza trebuie sa
fie complete si valide.

Aceasta distinctie intre costurile la zi (costurile suferite) si
costurile pentru finalizare este importanta atunci cind se iau in
consideratie calculele pentru determinarea profitului atribuibil si
implicit a cifrei de afaceri (vezi punctul 15 de mai sus).

17. Revizuirea alocarii cheltuielilor de regie
IAS 11, ,,Contractele de constructii, stabileste ca toate
costurile trebuie sa includa un procent cheltuielile de regie.

Este foarte important ca acele costuri cu cheltuielile de
regie sa fie aplicate contractelor intr-o ordine logica si
consecventa. Adica totabitatea cheltuielilor de regie asociate
contractelor de constructie trebuie sa fie alocate contractelor in
curs de desfasurare intr-un mod echilibrat. Trebuie considerat
volumul activitatilor desfasurate, deoarece un volum scazut poate
insemna ca sunt alocate cheltuieli excesive si astfel activle din
activitatile in curs de desfasurare sunt supraevaluate, in timp ce
costurile anului curent sunt subevaluate.

18. Creantele
Sumele facturate se vor referi la munca executata atestata
sau la date/stadii prestabilite ale contractelor in curs de
desfasurare. Trebuie sa existe probe independente pentru a
sustine solicitarea de plati.

Platile in cont sunt inregistrate drept creante in contul de
debitori si drept datorii in contul de creditori, pina cind valoarea
cifrei de afaceri obtinute este determinata in care caz tot sau
doar o parte din soldul creditor devine venit. Daca sumele primite
104

sau de primit sunt in exces fata de activitatea desfaurata in
contul de creditori trebuie sa ramina un sold de datorii si sa fie
prezentat separat la capitolul ,, Creditori sume scadente sub
un an ca ,,plati in cont.

19. Gradul de adecvare si tratamentul
provizioanelor/preliminarilor
Asa cum s-a specificat in paragraful 14 de mai sus, se
poate impune reducerea valorii productiei in curs de executie la
valoarea neta realizabila. Costurile viitoare de finalizare ce nu vor
fi corelate cu un venit in viitor trebuie de asemenea provizionate.
Costurile ce nu vor fi corelate cu venitul prezent sau viitor trebuie
trecute pe cheltuieli sau, acolo unde exista dubii, trebuie constituit
un provizion cu o valoare adecvata.

Concluzie
Asigurati-va de citirea si intelegerea concluziilor si de faptul
ca acestea sunt semnate ca proba ca s-a indeplinit angajamentul
de audit.
Nu citi doar concluziile si semnati. Studiati stocurile si
contractele pe termen lung.
EXISTA STOCUL CU ADEVARAT, ESTE IN POPRIETATEA
SOCIETATII SI ARE VALOARE?

ANEXA: INSTRUCTIUNI PENTRU INVENTARIERE

Firma trebuie sa fie foarte atenta pentru a se asigura ca la
inventariere participa un numar adecvat de oameni care sunt la
curent cu activitatile societatii si care cunosc situatia stocului
pentru a fi in masura sa se ia decizii corecte.
Clientul trebuie sa intocmeasca instructiuni scrise, iar
acestea trebuie revizuite de client si de auditor inainte de
inventariere.
Locul, data si durata inventarului trebuie convenite cu
clientul si notate.
Aspecte ce trebuie considerate
Separarea indatoririlor
Acolo unde este posibil, persoanele care gestioneaza in
mod normal stocul nu trebuie sa participe la inventariere.
105

Persoanele care efectueaza inventarierea
Cei ce efectueaza inventarierea trebuie sa fie instruiti in
mod adecvat si sa fie independenti.
Zona in care se afla stocul
Stocurile trebuie sa fie aranjate in ordine, usor de
identificat, iar stocurile uzate sau cele care au o circulatie mica
trebuie identificate.
Stocurile de la ,,terti trebuie identificate.
Numararea stocului
Acolo unde este posibil, cei ce realizeaza inventarierea
trebuie sa lucreze cite doi.
Stocurile care sunt numarate trebuie marcate intr-un anumit
mod pentru a impiedica numararea de doua ori.
Fisele de inventar
Acestea trebuie sa aiba un format standard, iar emiterea lor
trebuie controlata in mod strict (de exemplu prin numararea si
inregistrarea lor).
Fisele de inventar trebuie completate cu stiloul sau cu pixul.

Separarea exercitiilor
Trebuie sa existe proceduri adecvate de probare a separarii
exercitiilor. In mod ideal, nu trebuie sa existe modificari ale
stocului in timpul inventarierii, dar daca intra si ies produse din
stoc, acestea trebuie identificate in mod clar.
Activitatea auditorului
Se vor testa elementele numarate.
Se vor lua in considerare atit calitatea, cit si cantitatea.
Se va testa separarea exercitiilor.
Se vor face comparatii cu inregistrarile contabile (acolo
unde exista).
Se vor identifica discrepantele cit de repede posibil.
Se va efectua o revizuire analitica a nivelurilor stocului, a
marjei brute etc. cit de repede posibil.

106

Debitori si plati anticipate
Sectiunea J
Obiective primare
Debitorii exista si debitele nu sunt
supraevaluate
debitele sunt realizabile (ca numerar)

Inainte de a incepe activitatea detaliata, asigurati-va ca
intelegeti implicatiile revizuirii cu caracter general a
situatiilor financiare (sectiunea B) si modelul auditului
(sectiunea F).
Pentru aceasta sectiune, metoda recomandata de selectie
a esantioanelor este metoda proportionala de selectie. Aceasta
metoda consta in alegerea unui esantion de dimensiuni indicata
in sectiunea F3, dar acest esantion va fi impartit proportional,
astfel incit sa includea elementele mari, dar si o selectie din
elementele mai mici. Aceasta metoda presupune impartirea
esantionului in proportia 80 :20. Astfel, 80% din marimea
esantionului va fi aleasa din rindul celor mai mari elemente in
ordine descrescatoare, iar 20% vor fi alese aleatoriu din restul
107

populatiei.
Exemplu : Presupunem ca avem 420 de clienti, marimea
esantionului nostru trebuie sa fie de 40 de elemente. Esantionul
va cuprinde primii 32 de clienti ca marime (80%x40) si 8 care vor
fi selectati aleatoriu din restul de 388.

1. Obtineti un tabel sintetizat al soldurilor debitoare

cum sunt compilate situatiile auditate si de a obtine probe despre
cifrele individuale.
pentru a efectua revizuirea analitica a soldurilor debitoare
(sectiunea 9) este necesara o situatie suficient de detaliata a
debitorilor.
2. Se reconciliaza soldurile din registrul vinzarilor cu
cel din balanta analitica si sintetica
Este esential sa se demonstreze cum au fost compilate
cifrele din contul de debitori o documentare care poate fi
referentiata cu activitatea de audit desfasurata, pentru a obtine
probe pentru cifra totala a debitorilor.
pentru a permite emiterea unei opinii asupra tuturor
debitorilor societatii, este in mod normal necesar sa se obtina
probe despre sumele de incasat de la fiecare debitor. Daca se va
tine cont de totalul (de control) corespunzator contului debitorilor,
atunci trebuie verificat modul cum se acumuleaza aceasta cifra.
Soldul contului de control trebuie sa provina din totalitatea
facturilor/notelor de credit emise si a platilor primite in timpul
anului. De aceea, este necesar :
(a) sa se investigheze inregistrarile contabile mari sau
neobisnuite
Acolo unde este tinut un registru al vinzarilor si unde sunt
utilizate inregistrari contabile conventionale pentru ajustarea
soldurilor, acestea trebuie revizuite ; ele nu ar trebui sa apara in
mod normal.
(b) sa se investigheze orice fluctuatii neobisnuite in nivelul
facturilor/notelor de credit ce sunt inregistrate periodic.
Trebuie sa existe un motiv pentru fluctuatiile in activitate.
(c) sa se verifice soldurile
Se va verifica un esantion de solduri din registrul de vinzari,
108

pentru a se confirma modul de intocmire a contului de control
sau cifra totala.
(d) sa se verifice adunarile
Verificati ca adunarea listei din registrul de vinzari
corespunde intr-adevar cu totalul contului de control si ca lista
intocmita la sfirsitul anului este corecta.

3. Lista debitorilor comerciali
Acolo unde nu exista un sistem de inregistrare a vinzarilor
sau un cont de control, cifrele corespunzatoare debitorilor sunt
date de totalul obtinut din lista de sfirsit de an a debitorilor.
Exercitiul intocmirii si verificarii unei reconcilieri a vinzarilor,
a numerarului incasat si a solduri deschidere si de inchidere ale
conturilor debitoare se constituie intr-o verificare importanta, in
particular, pentru clientii mici unde exista un cont de control
propriu-zis.

4. Verificarea soldurilor dupa vechime si incasari
ulterioare
Acesta este un exercitiu important pentru determinarea
substantei sumelor inregistrate in conturi. Pentru esantionul de
solduri selectat se noteaza detalii despre vechimea soldurilor si
despre sumele recuperate din creantele respective dupa data
bilantului. Acestea constituie probe de audit ce sustin valoarea si
recuperabilitatea soldurilor debitoare.

Verificarea incasarilor ulterioare in numerar este un mod
important de verificare a soldurilor debitorilor. Daca sunt incasate
sume rotunde, asigurati-va ca acestea se refera la debite
antericare si ca nu exista probleme in ceea ce priveste creantele
nerecuperate pentru o perioada indelungata. In masura in care
aceste proceduri dau rezultate satisfacatoare, se poate renunta la
confirmarea directa a debitorilor.

5. Verificarea recuperabilitatii
Un obiectiv primordial al auditului debitorilor este ca
auditorii sa verifice ca soldul debitorilor nu este supraevaluat. O
etapa importanta consta in a verifica ca exista toti debitorii si ca
acestia nu au intrat in imposibilitate de plata.
O revizuire (comentariu scris) a directorilor/managerilor
109

care ar trebui probabil sa-si cunoasca clientii este un exercitiu
important.
Procesul de audit cere mai mult decit identificarea datoriilor
incerte ale societatii acolo unde sunt datorii ce nu mai sunt
recuperabile, trebuie cautate probe pentru a sustine pastrarea
unui sold incert.

Incasarile ulterioare in numerar vor fi cea mai buna dovada
a recuperabilitatii, dar daca acest lucru s-a intimplat, atunci
trebuie revizuita corespondenta privind motivul neplatii si trebuie
pusa sub semnul intrebarii viabilitatea clientului.

6. Testul de separare a exercitiilor
Erorile la efectuarea testului de separare a exercitiilor vor
avea un efect direct atit asupra bilantului, cit si asupra profitului
raportat.
In timpul planificarii misiunii de audit si a revizuirii initiale
(sectiunea F), ca si in timpul auditarii stocului de produse finite si
a stocului de produse in curs de executie (sectiunea I) se poate
identifica ca sunt sau nu probleme specifice in ceea ce priveste
separarea exercitiilor.
Eroarea sau manipularea inregistrarilor din stocul de
inchidere si din contul vinzarilor/debitorilor tinde sa fie un
domeniu cu risc foarte mare. Separarea exercitiilor trebuie
verificata prin selectarea elementelor expediate chiar inainte de
sfirsitul anului si a acelora expediate imediat dupa inceputul
anului, asigurindu-va ca toate sunt contabilizate in stoc, in contul
debitorilor si al vinzarilor in perioada corecta (trimitere la
separarea exercitiilor in ceea ce priveste stocurile sectiunea I).

7. Facturile in rosu
Facturile in rosu reduc valoarea venitului daca emiterea
lor nu este controlata in mod adecvat pot rezulta erori atit in venit,
cit si in soldurile debitoare.

Modelul de emitere a facturilor in rosu trebuie notat si
controlat. Nivelul facturilor in rosu emise in primele saptamini ale
urmatoarei perioade contabile trebuie notat pentru a se confirma
ca acesta corespunde cu cel estimat. Indiferent care este acel
nivel, trebuie testat un esantion pentru a se verifica daca acestea
110

sunt in scopuri comerciale pure. Acolo unde exista indicii ca au
existat unele vinzari la sfirsitul anului, trebuie constituit un
provizion in contul debitor pentru sfirsitul de an.

8. Verificarea plati1or anticipate
Platile anticipate nu sunt in mod normal un domeniu de
risc, dar din revizuirea initiala trebuie notate orice motive care duc
la plati anticipate semnificative sau neobisnuite.
Revizuirea analitica este o tehnica folositoare. Se
compara platile anticipate ale anului trecut cu cele ale anului
curent (trimiterile se fac la cheltuielile din contul de profit si
pierderi ce pot da nastere sumelor de platit in mod anticipat),
pentru a fi siguri ca sunt identificate toate platile anticipate
semnificative.
Determinarea soldurilor semnificative trebuie documentata,
de exemplu, cu contracte/facturi de la terte parti, chiar daca
valoarea totala a fost deja platita de client.

9. Revizuire analitica
Daca aceasta nu s-a facut in detaliu atunci cind s-a efectuat
planificarea auditului, revizuirea vitezei de rotatie a debitorilor,
precum si a vechimii lor este o etapa importanta in activitatea de
audit.
Este in mod partiticular importanta acolo unde soldurile
debitoare au fost modificate ca rezultat al inchiderii bilantului.
Este de retinut ca toate etapele revizuirii analitice reprezinta
un instrument de lucru foarte eficient.

MUNCA DE AUDIT
10. Revizuirea debitorilor luati in calcul confirmarea
directa
Un obiectiv primordial al auditului debitorilor este acela de a
verifica ca acestia aexista. Acolo unde exista multe solduri, si
raportul de audit trebuie prezentat intr-o perioada relativ scurta,
atunci confirmarea directa a debitorilor poate fi o etapa utila in
probarea lor.
Trebuie selectat un esantion de solduri cu valoare mare,
111

creditoare, nule si de solduri neincasate scadente. Scrisorile
trebuie intocmite,inregistrate in documentele de lucru si trimise
sub control personalului de audit. Neprimirea nici unui raspuns
trebuie urmata de o a doua solicitare, iar sumele aflate in disputa
trebuie investigate. O atentie particulara trebuie acordata acolo
unde este in disputa sincronizarea, de exemplu acolo unde
clientul sustine ca bunurile/serviciile nu au fost furnizate pina
inceputul urmatoarei perioade contabile.
Vezi anexa pentru un model de scrisoare de confirmare a
soldurilor.

11. Imprumuturi acordate directorilor/angajatilor
Imprumuturile acordate directorilor sunt in general ilegale,
exceptie facind cazul in care soldurile datorate in legatura cu
cheltuielile efectuate sau acolo unde societatea are in obiectul de
activitate acordarea de imprumuturi.

Imprumuturile trebuie aratate in notele la situatiile
financiare, iar auditorul are datoria sa le prezinte in raportul lui de
audit, daca nu sunt corect prezentate.
Imprumuturile catre angajati (altii decit directorii), daca sunt
semnificative, trebuie probate si confirmate.

Urmatoarele aspecte trebuie luate in considerare, pe linga
pasii din programul de lucru:

a) Au fost imprumuturile acordate bona fide si pentru
motive intemeiate?
b) Apar implicatii fiscale in legatura cu imprumuturile
acordate?

Alte solduri debitoare

Venit angajat
Acest venit si soldurile debitoare corespunzatoare apar
acolo unde venitul este considerat de catre client ca a fost
cistigat, dar nu a fost primit in exercitiul financiar auditat.

Este venitul datorat calculat in mod corect si mai important,
112

va putea fi acesta colectat? Societatea auditata poate considera
ca venitul a fost cistigat, dar crede clientul acestuia ca sumele
sunt cuvenite? Trebuie sa existe documente de vinzare/contracte
care clarifica si probeaza situatia in acest sens.

Concluzie

Asigurati-va de citirea si intelegerea concluziilor si semnati-
le ca proba ca au incheiat activitatea de audit.

Nu cititi doar concluziile si semnati. Controlati existenta
debitorilor.

CAT VALOREAZA CREANTELE IN MOD REAL?

ANEXA: SCRISOARE DE CONFIRMARE A
DEBITORILOR

(ANTETUL SOCIETATII AUDITATE)
De la clientul _______________________
(numele si adresa debitorului)

Stimati domni,
113

La cererea auditorilor nostri (NUMELE FIRMEI DE AUDIT,
ADRESA COMPLETA si UN NUMAR DE TELEFON), v-am fi
recunoscatori daca ne-ati confirma debitul la data
de___________, care, in conformitate cu inregistrarile noastre,
are valoarea de ____________ lei, conform situatiei anexate.
Daca valoarea de mai sus este in conformitate cu
inregistrarile dumneavoastra, va rugam sa semnati in spatiul
corespunzator de mai jos si sa inapoiati scrisoarea direct
auditorilor nostri in plicul timbrat alaturat sau la numarul de fax
_____________
Daca valoarea de mai sus nu este in conformitate cu
inregistrarile dumneavoastra, va rugam sa anuntati auditorii in
mod direct, specificind si valoarea inscrisa in inregistrarile pe care
le aveti, iar daca este posibil, trimiteti-le toate detaliile in legatura
cu diferentele care exista.
Mentionam ca prezenta nu constituie o cerere de plata. Va
rugam sa acordati atentie imediata acestei cereri.

Cu stima,
(numele clientului)

Catre: (FIRMA DE AUDIT)
ADRESA SI NUMARUL DE FAX
IN ATENTIA:____________________
Suma aratata mai sus ca find datorata (SOCIETATII
AUDITATE) este/nu este* in conformitate cu inregistrarile noastre
la data de
Data
Semnatura:
Titlul sau pozitia:
Ref :_________
Numele debitorului:
*Se va taia ce nu corespunde.

Sectiunea K
Conturi la banci si disponibilitati credite pe termen
lung
Obiective primare
Confirmarea soldurilor de
114

active
si pasive Notarea activelor
utilizate drept garantii pentru
credite
Inainte de a incepe activitatea in detaliu, auditorul trebuie
sa se asigure ca intelege implicatiile examinarii a situatiilor
financiare (sectiunea B) si ale abordarii auditulul (secfiunea F).
Probe de audit cerute
1. Obtinerea unei situatii a soldurilor
O parte esentiala a procesului de audit se concretizeaza in
a inregistra modul in care s-au intocmit situatiile financiare
auditate si in a obtine documentele prin care se pot proba cifrele
individuale. Soldurile conturilor la banci, numerarul disponibil in
cash, ca si creditele au adesea o valoare considerabila si pot
deveni esentiale in perioadele in care lichiditatile firmei sunt
insuficiente aceste solduri trebuie sa fie corecte ca valoare si
sa fie corect clasificate in active/pasive curente si active/pasive
pe termen lung.
Desi soldurile conturilor la banci, numerarul in cash si
creditele se vor modifica pe parcursul exercitiului financiar, este
recomandabil sa se examineze dinamica soldurilor de la un an la
altul, pentru a se identifica posibilele omisiuni sau erori. De
asemenea, o situatie comparativa a acestor solduri este utila
auditorului pentru verificarea variatiei lichiditatii, ratei solvabilitatii
firmei in decursul anului.
2. Verificarea reconcilierii extraselor bancare
Corectitudinea soldurilor bancare trebuie probata pe baza
unor dovezi independente si de incredere; de aceea, toate
soldurile conturilor la banci, ale casei si ale creditelor pe termen
lung trebuie reconciliate cu extrasele de cont aferente (prin
punctaj).
a) Verificarea adunarilor
Trebuie verificate adunarile pentru reconcilieri si situatiile
aferente ar fi simplu sa se ascunda o lipsa a lichiditatilor prin
introducerea unei diferente din reconciliere.
b) si c) Urmarirea posturilor neinchise
Trebuie sa se verifice, pe baza extraselor de cont, cecurile
neincasate/soldurile debitoare si viramentele nedecontate, pentru
a se identifica eventualele inregistrari artificiale. De exemplu, pot
exista anumite inregistrari doar in contabilitatea companiei, nu si
115

in cea a bancii; de pilda, in registrele firmei poate aparea ca la
sfirsitul anului s-a incasat datoria unui debitor fata de companie,
dar acesti bani pot sa nu existe in banca.
3. Analiza incasarilor si a platior reconciliate
a) Analiza incasarilor si a platilor
Trebuie analizate incasarile si platile reconciliate este
esentiala efectuarea unei analize corecte a veniturilor si a
cheltuielilor.
b) Verificarea, pe baza de documente justificative, a unui
esantion de inregistrari .
Iregistrarile contabile, in special incasarile si platile, trebuie
sa se faca numai pe baza de documente justificative.
c) Examinarea registrului de casa
Prin examinarea registrului de casa, dublata de
cunoasterea naturii ctivitatii firmei, se pot idenifica si investiga
inregistrarile cu valoare mare si/sau neobisnuita.
Aceste teste vor fi deosebit de relevante in cazul in care
analiza registrului de casa si a conturilor in banci reprezinta baza
de intocmire a situatiilor financiare, adica aceasta analiza sta la
baza balantei de verjficare, care este utilizata apoi in elaborarea
4. Identificarea trauzactiilor inregistrate intr-o
perioada gresita
Auditorul trebuie sa verifice daca nu au avut loc miscari de
tip ,,window-dressing in conturile de numerar si asimilate, iar in
caz afirmativ, aceste inregistrari trebuie stornate, conform IAS
,,Evenimente ulterioare datei bilantului.
a) Examinarea extraselor de cont
Trebuie examinate extrasele de cont in vederea identificarii
eventualelor cecuri neonorate, viramentelor programate inainte
de sfirsitul exercitiului financiar se pot justifica incasarile si
platile?
Exemplu: Soldurile creditorilor comerciali s-au redus cu
cecurile emise, crescind creditul descoperit de cont (overdraftul),
dar, de fapt, firma a retinut cecurile pina cind creditul reclama
banii, in urmatorul exercitiu financiar.
Aceasta ar insemna ca s-a diminuat soldul creditorilor
comerciali, dar s-a majorat descoperirea de cont cu aceeasi
suma. Desi aceasta operatiune nu modifica nici activele curente
nete, nici activele nete, poate fi utilizata pentru a sugera existenta
116

unei facilitati de overdraft (soldul contului va fii in limitele
stabilite, dar va exista o lista lunga de cecuri neprezentate).
b) Examinarea registrulul de casa
Auditorul trebuie sa examineze registrul de casa in
cautarea unor inregistrari cu vaboare ridicata neobisnuita, inainte
si dupa sfirsitul exercitiului financiar (s-au manipulat sumele din
registrul de casa?). Orice asemenea inregistrare trebuie
reconciliata cu extrasul de cont.
5. Examinarea tranzactiilor in numerar
In cazul in care firma detine lichiditati insemnate sau cind
se fac incasari si plati in numerar cu valoare ridicata, atunci
registrul de cash sau inregistrarile privind aceste operatiuni
trebuie examinaA corectitudinea unui esantion de tranzactii
detaliate trebuie probata.
Auditorul trebuie sa stabileasca examinind volumul
tranzactiilor si soldurile, daca firma detine mari sume in numerar,
care trebuie numarate.
In standarde se specifica obligatia firmelor de a prezenta ca
atare pasivele curente si cele pe termen lung.
Scopul acestei examinari este ca auditorul sa se asigure ca
nu s-au incercat manipulari de tip ,,window dressing, de
exemplu, prin clasificarea creditelor scadente sub un an drept
pasive pe termen lung sau prin compensarea soldurilor
creditorilor cu cele ale debitorilor, desi firma nu are dreptul sa
efectueze aceasta operatiune.
Verificarea soldurilor conturilor la banci si a casei
Scrisorile bancare reprezinta dovezi importante de la terti,
de aceea este necesar sa se ceara confirmarea in scris de la
toate bancile la care sustin ca firma are sau a avut conturi in
timpul exercitiului financiar.
Aceasta are un scop dublu: sa se obtina confirmarea
soldurilor respective, dar si sa se verifice daca exista active gaj
ate si daca firma a contractat facilitati bancare suficiente pentru a-
si putea continua activitatea in viitor.
Asigurati-va ca au fost citite si intelese concluziile, care
sunt apoi semnate ca act doveditor ca munca de audit pe
sectiunea respectiva a fost incheiata.
Nu va limitati la citirea si la semnarea concluziilor.

EXISTA INTR-ADEVAR SOLDURILE DIN CONTURILE
117

LA BANCII SI CASA? ESTE PREZENTAT INTEGRAL
OVERDRAFTUL SI CREDITUL?
S-A OBTINUT FACILITATEA DE OVERDRAFT?
Tranzactiile in numerar pot fi o sursa de manipulare a
inregistrarilor contabile. Auditorul trebuie sa caute inregistrarile
neobisnuite, in special cele cu suma rotunda de valoare ridicata
sau cele in care sum implicati directorii firmei.

Sectiunea L
Objective
primare
Creditorii nu sunt
subevaluati
S-au inregistrat toate
datoriile

sa se asigure ca intelege implicatiile examinarii generale a
situatiior financiare (sectiunea B) si abordarea auditului
(sectiunea F).
Pentru aceasta sectiune se va folosi metoda proporfionala
de selecfie, cu mentiunea ca aceasta va fi aplicata la rulajul
creditor al conturilor de pasiv respective (in speta 401), si nu la
soldurile de inchidere ale conturilor respective. Motivul este ca, in
cazul pasivelor, testele de audit vor urmari sa probeze ca
soldurile nu sunt subevaluate, in timp iin cazul activelor auditul va
trebui sa probeze ca soldurile nu sunt supraevaluate.
Metoda proportionala de selecfie urmareste alegerea unui
esantion de dimensiunea indicata in sectiunea F3, ca acest
esantion sa fie impartit proportional, astfel incat sa includea.
elementele mari, dar si o selectie din elementele mai mici.
Aceasta metoda presupune impartirea esantionului in proportia
80:20. Astfel, 80% marimea esantionului va fi aleasa din rindul
celor mai mari iin ordine descrescatoare, iar 20% aleatoriu din
restul populatiei.
Exemplu : Sa presupunem ca marimea esantionului nostru
este de 40 de elemente, conform F3. Esantionul va cuprinde
primii 32, adica 80% x 40, de furnizori ca volum in cursul anului
(chiar daca soldurile de sfirsit nu sunt neaparat cele mai mari) si 8
118

furnizori care vor fi selectati aleatoriu din restul tranzactiilor din
cursul anului (din jurnalul de cumparari). Cu alte cuvinte, se va
urmari volumul tranzactiilor, nu soldurile finale, pentru a atinge
obiectivul de audit in cazul de fata (testul pentru subevaluarea
soldurilor).

1. Obtinerea unei situatii sintetice a conturilor de
creditori
O parte esentiala a procesului de audit se concretizeaza in a
avea evidenta modului in care s-au intocmit situatiile financiare
auditate si in a obtine documentele prin care se pot justifica

- Pentru efectuarea examinarii analitice a creditorilor
(sectiunea 9), auditorul are nevoie de o situatie suficient de
detaliata a soldurilor conturilor de creditori. Este esentiala
identificarea oricaror erori sau omisiuni in conturile respective.
Un element-cheie in examinarea analitica il constituie
obtinerea confirmarii ca s-au inregistrat toate datoriile previzibile.
2. Reconcilierca soldurilor din jurnalul cumpararilor cu
totalul contului de control al jurnalului cumpararilor din
balantele analitice si sintetice
Este esential sa se tina o evidenta a modului in care s-au
compilat cifrele - o evidenta la care auditorul sa poata apela
pentru a verifica totalul conturilor de creditori.
Pentru ca auditorul sa-si poata exprima opinia privind
totalul conturilor de creditori, este fireasca justificarea soldurilor
creditorilor individuali. Daca isi va baza examinarea pe valoarea
totala (de control) a creditorilor, auditorul trebuie sa verifice cum
s-a ajuns la cifra respectiva.
Soldul contului de control al creditorilor trebuie sa rezulte
din suma facturilor/notelor de credit primite si a cecurilor platite in
decursul exercitiului financiar analizat. Prin urmare, este necesar:

a) sa se investigheze inregistrarile contabile cu valoare
mare sau neobisnuita
In cazul in care firma auditata tine un jurnal al cumpararilor
si face inregistrari contabile proprii pentru a ajusta soldurile,
auditorul trebuie sa examineze aceste inregistrari cu valoare
119

mare, in ele nu ar trebui, in mod normal, sa apara.
b) sa se investigheze orice variatie neobisnuita a valorii
facturilor/notelor de credit inregistrate periodic.
Trebuie sa existe o cauza a variatiilor aparente ale nivelului
activitatii.
c) sa se verifice un esantion de solduri
Auditorul trebuie sa verifice un esantion de solduri pornind
de la jurnalul cumpararilor si pentru a confirma corectitudinea
intocmirii contului de control (a calculului cifrei totale)
d) sa se verifice adunarile
Auditorul trebuie sa verifice daca suma soldurilor din
jurnalul cumpararilor este in concordanta cu totalul contului de
control si ca totalul soldurilor finale (la sfarsitul exercitiului
financiar) este real.
3. Listarea soldurilor creditorilor comerciali
Atunci cind nu exista un jurnal al cumpararilor sau un
sistem de conturi de control, valoarea creditorilor va insuma toate
soldurile finale ale conturilor de creditori.
Exercitiul intocmirii si verificarii unei reconcilieri a
cumpararilor, a sumelor platite si a soldurilor initiale si finale ale
conturilor de creditori reprezinta o examinare generala valoroasa
mai ales firmele mici, care nu au un cont propriu-zis de control.
4. Examinarea listei creditorilor
Acesta reprezinta un exercitiu important pentru a determina
daca cifrele respective reflecta creditorii in totalitate.
a) Reconcilierea soldurilor
Reconcilierea soldurilor este un test foarte important pentru
a demonstra ca toate datoriile sunt inregistrate in contabilitate.
Daca firma auditata nu detine declaratii ale furnizorilor,
auditorul sa decida daca se va recurge la controlul prin
confirmare al furnizorilor (intr-o maniera similara cu cea utilizata
in cazul debitorilor sectiunea J).
Daca nu exista un sistem de control intern sau daca exista
deficiente la nivelul acestuia sau un sistem din cadrul firmei, este
probabil necesar ca acest test sa fie efectuat cu o deosebita
atentie in detaliu.
b) Examinarea listei de creditori inregistrati in exercitiul
financiar anterior
Daca firma isi continua activitatea in aceeasi maniera, este
probabil ca in fiecare an sa apara nume si solduri de furnizori
120

similari.
c) Inregistrarea soldurilor debitoare
Existenta soldurilor debitoare este o situatie neobisnuita,
explicatia cea mai probabila fiind faptul ca plata pentru produsele
fumizate a trebuit sa fie facuta in avans, iar factura aferenta nu a
fost inca prmita sau inregistrata. Daca exista solduri debitoare
reale, de exemplu ca urmare a notelor de credit sau a platilor mai
mari decit cele corecte, iar aceste solduri au o valoare
semnificativa, atunci ele trebuie reclasificate drept active pe
termen scurt (cu conditia sa se poata demonstra ca sunt
recuperabile).
(f) Sume aflate in disputa
Auditorul trebuie sa afle daca exista sume aflate in disputa -
aceasta poate insemna ca furnizorul considera ca firma auditata ii
datoreaza o suma mai mare decit aceea care apare in lista
soldurilor.
5. Testarea respectarii principiului independentei
exercitiului
Erorile determinate de nerespectarea principiului
independentei exercitiului vor avea un efect direct atit asupra
bilantului, cit si asupra profitului raportat.
Planificarea auditului si examinarea initiala (sectiunen F),
precum si prin auditul stocurilor si al productiei in curs de
executie (sectiunea I) s-ar fi putut identifica eventualele probleme
referitoare la inregistrarile ce presupun respectarea principiului
independentei exercitiului.
Erorile de inregistrare a stocurilor/cumpararilor de materii
prime si a creditorilor sau manipularea acestor conturi reprezinta
un domeniu cu risc ridicat pentru auditor. Auditorul trebuie sa
verifice corectitudinea inregistrarilor prin selectarea elementelor
primite imediat inainte si dupa sfirsitul exercitiului financiar,
asigurindu-se ca acestea sunt corect reflectate in conturile de
stocuri, cumparari si creditori (a se vedea ,, Respectarea
principiului independentei exercitiului in inregistrarile privind
stocurile - sect iunea J).
6. Verificarea cheltuielilor angajate
Cheltuielile rezultate din activitatea comerciala sau
cheltuielile de regie care nu au fost decontate pina la sfirsitul
exercitiului financiar vor genera angajamente.
Activitatea de audit trebuie sa se concentreze pe verificarea
121

cerintei ca toate angajamentele - toate datoriile - sa fie reflectate
in contabilitate.
Examinarea facturior primite si a platilor facute dupa sfirsitul
exercitiului financiar ar trebui sa indice daca exista plati efectuate
sau care urmeaza a fi efectuate in exercitiul urmaitor, insa
aferente exercitiului financiar auditat.
Auditorul trebuie sa reconfirme ca inregistrarea receptiei de
bunuri si, daca este cazul, de servicii (de exemplu, verificind prin
citirea contorului) s-a efectuat in perioada corespunzatoare.
Daca exista note de receptie a bunurilor sau macar un
registru al bunurilor/serviciilor primite trebuie sa se verifice
bunurile/serviciile primite pentru care nu s-a primit factura
A se face referinte la auditul extraselor de cont de la
furnizori (4a), urmarindu-seeventualele diferente determinate de
momentul livrarii.
Obtineti o lista a diverselor cheltuieli angajate in exercitiul
financiar precedent sauin cazul unor afaceri noi, notati posturile
care pot implica angajamente, de exemplu: chirie, energie
termica si electrica, telefon, etc.
Se vor cauta eventualele omisiuni evidente prin:
- compararea cifrelor aferente exercitiului auditat cu cele
din exercitiul anterior;
- examinarea amanuntita a posturilor de cheltuieli din
contul de profit si pierderi pe luni, precum si a sumelor aferente.
Se va verifica sau calcula suma inregistrata drept
angalament, pe baza de acte doveditoare.
7. Verificarea inregistrarilor referitoare la impozitul pe
salarii si la decontarile privind asigurarile pentru protectia
sociala
a) Fie clientul, fie un contabil angajat de acesta trebuie sa
tina in mod corect contabilitatea decontarilor cu personalul.
Obligatiile neachitate privind asigurarile si protectia sociala,
precum si impozitul pe salarii se vor verifica pe baza
inregistrarilor drepturilor personalului.
b) In cazul in care contabilitatea decontarilor cu personalul
este tinuta de client, auditorul trebuie sa verifice calculul
deducerilor.
Obligaflile nedecontate privind impozitul pe salarii si TVA
trebuie verificate cu rezultatele contului de profit si pierderi
(secfiunea O).
122

8. Verificarea corectitudinii calculului soldurilor
aferente contractelor de cumparare in rate/leasing
Multi clienti detin active pe baza unor contracte de
cumparare in rate sau de leasing. Acestea trebuie verificate, iar
datoria aferenta trebuie probata.
O parte din soldurile aferente contractelor de cumparare in
rate sau de leasing va reprezenta datorii pe termen scurt, iar
restul va reprezenta datorii pe termen lung, definite clar prin
contract. Aceste datorii trebuie inregistrate si prezentate corect.
Auditorul trebuie sa se asigure ca operatiunile de leasing
sunt corect clasificate. Se intimpla adesea ca firma auditata sa nu
stie sigur daca bunurile au fost achizitionate printr-un contract de
cumparare in rate sau printr-un contract de leasing cu optiune de
cumparare sau daca nu au fost pur si simplu inchiriate.
Auditorul trebuie sa intocmeasca o situatie a soldurilor
creditelor contractate in exercitiile financiare anterioare si in
exercitiul auditat, care sa prezinte rambursarile de capital si
dobinda platita in exercitiul auditat si datoria ramasa. Conditiile
contractuale si clasificarea platilor in rambursari de capital si
dobinzii trebuie verificate cu cele specificate in contractul de
credit (o copie a contractului trebuie pusa la dosarul de audit in
dosarul curent, in sectiunea L, in anul in care a fost obtinut
imprumutul).
9. Examinarea analitica
Daca nu a fost efectuata in amanuntime in etapa de
planificare a auditului, examinarea vitezei de rotatie a creditorilor
se poate dovedi utila pentru auditor. Aceasta este deosebit de
importanta atunci cind soldurile creditorilor s-au modificat ca
rezultat al intocmirii situatiilor financiare sau al activitatii de audit.
Unul dintre obiectivele cele mai importante ale auditorului
este sa se asigure ca datoriile sunt inregistrate in totalitate.
Aceasta se poate realiza prin compararea variatiei datoriilor de la
un an la altul, cautindu-se in special omisiuni.
Este de subliniat ca examinarea analitica reprezinta cel mai
eficient instrument in toate etapele procesului de audit.
MUNCA DE AUDIT
10.Imprumuturile acordate de asociati sau actionari
Imprumuturile acordate de asociati sau actionari pot avea o
valoare semnificativa si pot fi un mijloc prin care se asigura
continuitatea activitatii companiei. Auditorul trebuie sa obtina copii
123

ale contractelor de creditare si ale termenilor contractuali, in
cazul in care exista un asemenea contracte scrise.
In fiecare an este necesara obtinerea confirmarii scrise, de
la asociati si actionarii in cauza, a soldului creditului neachitat.
Atunci cind in cursul exercitiului s-au inregistrat in conturile
aferente creditului, trebuie sa se obtina explicatii si documente
justificative referitoare la miscarile cu valoare semnificativa.
Auditorul trebuie sa decida daca banii aferenti creditului,
primiti sau platiti de companie, au vreun efect fiscal asupra
venitului personal al directorilor implicati.
11. Obligatii conditionate
Contigentele trebuie identificate, apoi fie se vor face
provizioane in acest sens, fie contigentele vor fi mentionate in
notele situatiilor financiare, conform prevederilor standardului
contabil 37, provizioane, datorii contigente si active
contigente , vol. III.
Pentru ca auditorul sa poata identifica posibilele datorii si
contigentele, este important ca acesta sa cunoasca obiectul de
activitate al firmei, clientul si modul sau de a-si desfasura
activitatea.
Alti creditori
Venituri aminate

Daca s-au facut incasari, de exemplu din depozite sau din
plati in avans pentru prestarea unor servicii, aceste venituri nu
trebuie transferate in contul de profit si pierderi, ci trebuie
inregistrate in contul corespunzator ca datorie pe termen scurt.

Concluzie
Auditorul trebuie sa se asigure ca au fost citite si intelese
concluziile, care sunt apoi semnate ca act doveditor ca auditul a
fost incheiat.
Nu va limitati la citirea si la semnarea concluziilor. Verificati
conturile de creditori.

AU FOST INCLUSE TOATE DATORIILE?
Impozite si taxe
Sectiunea M

Obiectiv
primar
124

S-au inregistrat corect datoriile
restante si
curente la bugetul statului si fondurile
speciale, datoriile privind impozitul
aminat, precum si eventualele penalitati

sa se asigure ca intelege implicatile examinirii situatiior financiare
(sectiunea B) si abordarea auditului (sectunea F).

1. Obtinerea unei analize sintetice a impozitelor si
taxelor
Trebuie realizata reconcilierea soldurilor initiale cu cele
finale ale impozitelor si taxelor de platit (sau de recuperat) printr-o
analiza completa a soldurilor initiale, a impozitelor si a taxelor
platite/recuperate, a cheltuielilor/datoriilor si a soldurilor finale.

2. Examinarea situatiei datoriilor din exercitiul financiar
precedent
Auditorul trebuie sa se asigure ca datoriile privind
impozitele si taxele au fost platite la timp, iar in cazul in care au
existat datorii restante, trebuie sa determine cauzele pentru care
aceste datorii nu au fost achitate la scadenta. De asemenea,
trebuie sa verifice inregistrarea corecta in contabilitate a
dobinzilor sau a penalitatilor aferente platilor restante.

3 Examinarea si verificarea calculului impozitelor si
taxelor
Aceasta este o etapa esentiala in verificarea calculului
impozitelor si taxelor efectuat in prealabil de client. Trebuie
verificate toate soldurile reportate si modul de calcul al sumelor
din exercitiul financiar auditat, dupa ce s-a confirmat
corectitudinea sumelor primare.
Auditorul trebuie sa cerceteze documentele referitoare la
cumparari si vinzari de active, atunci cind este necesar sa
stabileasca daca este indreptatita inregistrarea unor deduceri
fiscale sau a unor cheltuieli aferente acestor vinzari/cumparari de
active.

125

4. Luati in considerare necesitatea unei reconcilieri
fiscale
Ca o ultima verificare, poate fi utila confirmarea, prin
reconciliere, a rezonabilitatii impozitului pe profit.
Este necesar sa se prezinte in notele situatiilor financiare
cota teoretica de impozitare a profitului net, explicindu-se astfel
suma impozitului pe profit.
Trebuie stabilite cauzele diferentei dintre cota de impozitare
teoretica si cea efectiv aplicata. Acestea vor consta, de obicei, in
elemente pentru care nu erau permise deduceri fiscale si in
diferente temporale.

Impozitul aminat
5. Luarea unei decizii privind necesitatea inregistrarii
de impozit aminat

Auditorul trebuie sa decida daca rezultatele punctului 4 de
mai sus indica existenta unor difeerente temporale care trebuie
inregistrate in conformitate cu lAS 12, ,,Impozitul pe profit,
volumul III.
Pe baza evidentelor fiscale ale clientului, auditorul trebuie
sa decida daca este posibil sa apara diferente temporale
semnificative, de exemplu in urma incasarilor sau platilor realizate
la un moment de inregistrarea veniturilor sau cheltuielilor,
calculate conform contabilitatii angajamentelor, sau aplicarii unor
cote de amortizare sensibil diferite de cele utilizate la
inregistrarea deducerilor fiscale.
Unii clienti pot sa nu detina mijloace fixe semnificative sau
sa nu aplice cote de amortizare diferite de cotele de amortizare
fiscala, in care caz cheltuielile cu impozitul pe profit nu ar fi
distorsionate semnificativ daca se vor aduna din nou cheltuielile
cu amortizarea si se va aplica amortizarea fiscala. In acest caz, s-
ar putea sa nu mai fie necesara inregistrarea impozitului aminat

TVA

6. Examinarea si reconcilierea deconturilor de TVA
126

Deconturile de TVA trebuie sa fie corecte, pentru a se
evita plata oricaror penalitati.
Auditorul trebuie sa verifice daca cifrele din toate sau dintr-
un esantion din deconturile de TVA corespund cu evidentele
contabile.

7. Verificarea inregistrarii corecte a taxei pe valoarea
adaugata
TVA de platit, aferenta bunurilor/serviciilor vindute, trebuie
determinata cu exactitate. Erorile toate pot genera datorii
insemnate.
In cazul multor clienti, este posibil ca auditorul sa combine
testele privind totalitatea veniturilor din vinzari cu cele necesare
pentru verificarea corectitudinii TVA de platit, aferente exercitiulul.
auditat. Trebuie, de asemenea, verificate, pe baza documentelor,
soldurile initiale si finale, pasive si active.

8. Depunerea deconturilor de TVA
Deconturile de TVA trebuie depuse in timp util, pentru ca
firma sa evite achitarea de penalitati.

Auditorul va putea stabli daca depunerea deconturilor de
TVA s-a efectuat in timp util cercetarea sumelor care apar in
extrasul de cont, cecurile aferente platilor de TVA anterioare.

9. Examinarea corespondentei cu Ministerul
Finantelor
Corespondenta poate include notificarea obligatiei la plata
a unor penalitati sau dobinzi sau atentiona firma asupra obligatiei
de a calcula TVA la anumite bunuri sau servicii. Oricare ar fi
subiectul corespondentei, trebuie intelese implicatiile acesteia.

10. Reconcilierea soldului final de TVA
Soldul final al TVA, pasiv sau activ, trebuie sa fie probat si
verificat pe baza platii sumei datorate sau a incasarii sumei de
recuperat.

11. Asigurarca unei prezentari adecvate a soldurilor
impozitelor si taxelor
Este extrem de important ca obligatiile si creantele fiscale
127

sa fie corect prezentate.
Concluzie
fost incheiat.

Nu va limitati la citireasi la semnarea concluziilor.

S-AU INREGISTRAT INTEGRAL OBLIGATIILE FISCALE?

Sectiunea N
Capital rezerve si documente contabile obligatorii

Obiectiv primar
Firma respecta prevederile legale in
vigoare

sa se asigure ca intelege implicatiile examinari generale a
situatiior financiare (sectiunea B) si abordarea audiului (sectiunea
F).

1. Obtinerea unei situatii a capitalului social
Valoarea capitalului autorizat si a capitalului subscris
trebuie prezentata cu acuratete. In cazul in care directorii sunt si
actionari ai firmei respective, participatiile acestora la capital
trebuie prezentate in situatiile financiare.

2. Compararea soldului capitalului social si al
rezervelor cu cele din exercitiul financiar anterior

Este important sa se reconcilieze miscarile in conturile de
capital social, prime legate de capital, rezerve etc. din cursul
128

anului si sa se confirme ca modificarile respective s-au facut
conform legislatiei in vigoare, cu aprobarile de rigoare.
3. Verificarea miscarilor in conturile de rezerve
Variatiile soldului cumulativ al contului de profit si pierderi si
ale oricaror alte rezerve trebuie justificate pe baza documentelor
privind profitul cistigat, realizat sau generat prin reevaluari si
trebuie prezentate in conformitate cu standardele contabile. De
asemenea, trebuie probate orice miscari determinate de plata
dividendelor.
4. Obtinerea confirmarilor din partea clientului
In urma activitatii realizate conform punctelor 1 si 2 de mai
sus, auditorul a controlat detaliile referitoare la membrii consiliului
de administratie si la participatiile lon la capital (daca au asa
ceva). Este important ca aceste detalii sa fie confirmate de client.
Aceasta cerinta este deosebit de importanta in cazul
clientilor care nu tin o evidenta la zi a inregistrarilor contabile, asa
cum a fost stabilita prin lege.
5. Analizati daca este necesar sa obtineti informatii
despre societate din alte surse autorizate
Este esential ca informatiile prevazute prin statutul
companiei, de exemplu capitalul emis, numele directorilor etc., sa
concorde cu datele existente la Registrul Comertului.

Acest lucru este necesar in special in cazul in care auditul
se desfasoara sub presiunea timpului ceea ce poate insemna ca
problemelor statutare nu li se acorda atentia cuvenita.

6. Confirmati ca registrele contabile sunt tinute la zi,
conform prevederilor legale
In continuarea comentariilor de la punctele 4 si 5, este vital
sa se tina o evidenta contabila la zi, conform prevederilor legale
in vigoare.
In cazul in care anumite documente (contracte, procese-
verbale, statut etc.) sun tinute de exemplu de avocati, este
necesar sa se obtina confirmarea acestora in scris privind detalii
referitoare la registrele statutare ale ftrmei auditate.
7. Examinarea registrului de procese-verbale
Toate registrele cu procesele-verbale ale sedintelor
consiliului de administratie si ale conducerii trebuie citite in
detaliu, pe parcursul intregului exercitiu financiar.
129

Auditorul trebuie sa obtina si sa indosarieze copii ale
proceselor-verbale referitoare la orice probe relevante pentru
audit, de exemplu obtinerea unui credit garantat cu active ale
companiei examinarea acestor procese-verbale trebuie
referentiate la alte documente justificative.
8. Obtineti procesul-verbal care justifica plata
dividendelor
Este important ca plata dividendelor sa fie aprobata si sa se
efectueze pe baza legala. Se pot distribui in mod legal profiturile
din ultimul exercitiul financiar sau din cele anterioare, din care se
intentioneaza sa se faca plata dividendelor?

Concluzie

concluziile, care sunt apoi semnate ca act doveditor ca auditul
a fost incheiat.


RESPECTA FIRMA AUDITATA? PREVEDERILE
LEGALE IN VIGOARE?

Sectiunea O

Obiective primare

S-au inregistrat toate veniturile din
vinzari
S-au inclus si se analizeaza corect
toatecheltuielile reale
S-au identificat elementele exceptionale

Venituri din vinzari

PROBE DE AUDIT CERUTE -
1. Sintetizarea veniturilor din viuzari aferente
exercitiului financiar auditat
130

a avea evidenta modului in care s-au intocmit situatiile financiare
Veniturile din vanzari sau cifra de afaceri reprezinta o
informatie extrem de importanta, care trebuie sa fie completa,
precisa si sa nu fie supradimensionata.

2. Reconcilierea veniturilor din vinzarile la care se
aplica TVA cu deconturile de TVA

Auditorul are nevoie de documentele corespunzatoare
pentru a putea proba venitunile din vinzari.

O reconciliere a acestor venituri cu evidentele contabile
privind taxa pe valoarea adaugata reprezinta adesea un mijloc
prin care se confirma cu certitudine valoarea veniturilor din
vinzari.

3. Daca exista un jurnal al vinzarilor
Registrul vinzarilor zilnice si inregistrarile in jurnalul
vinzarilor ofera informatii relevante pentru auditori, de aceea
aceste documente trebuie auditate. Toate facturile trebuie
inregistrate integral (dar
numai o singura data) si cu exactitate mai intii in registrul
vinzarilor zilnice, apoi in cartea mare si in jurnalul vinzarilor.
Aceasta procedura poate fi testata prin:
a) verificarea unui esantion de facturi, incepind cu
inregistrarea lor in registrul vinzarilor zilnice, apoi in cartea mare
si in contul adecvat din jurnalul vinzarilor;
b) verificarea unui esantion al inregistrarilor in contul
(conturile) de venituri din vinzari din cartea mare si din jurnalul
vinzarilor inapoi pina la facturile respective;

Scopul principal al acestui test este ca auditorul sa se
asigure ca vinzarile inregistrate sunt reale, adica s-au furnizat
bunuri/servicii unor clienti reali. Prin acest test se va conftrma de
asemenea ca evidenta contabila referitoare la vinzari este
completa si exacta.
131

4. Daca nu exista un jurnal al vinzarilor
Trebuie sa existe suficiente dovezi ca veniturile din vinzari
si soldul final al debitorilor se reflecta in tranzactii reale. Un
esantion al incasarilor din vinzari trecute in registrul de casa
trebuie venificate prin punctarea facturilor, acelasi test efectuindu-
se pentru un esantion de incasari prin conturi bancare.

Exercitiul intocmirii si verificarii reconcilierii veniturilor din
vinzari, a incasarilor si a sodurilor initiale si finle ale debitorilor
reprezinta examinare generala valoroasa mai ales pentru firmele
care nu au un cont de control propriu-zis (sectiunea J).

5. Vinzari in numerar
Trebuie sa se probeze listele cu vinzarile in numerar
(bonuri de casa, chitante) cu inregistrarile contabile (contul
bancar, contul de venituni din vinzari, contul de TVA).
Aceste teste se efectueaza pentru a se confirma ca toate
vinzarile in numerar realizate sunt inregistrate in contabilitate
integral si cu exactitate.

Daca majoritatea vinzarilor firmei sunt in numerar, testarea
corecta a acestora este deosebit de importanta. Inregistrarea
vinzarilor in numerar se face adesea incorect in cazul acestor
firme, de aceea, este necesara o examinare analitica minutioasa.

6. Stornarile
Emiterea de documente de stornare influenteaza in mod
direct veniturile din vinzari. Acestea trebuie autorizate si
inregistrate corect in contabilitate.
Emiterea de documente de stornare ar putea fi utilizata
pentru a se ascunde defalcarea incasarilor de la clienti. Auditorul
trebuie sa verifice, prin prisma riscului implicat de fiecare client,
daca emiterea documentelor de stornare au fost autorizate si cu
ce frecventa s-au emis aceste documente.

Examinarea analitica reprezinta o etapa importanta a
a) Compararea veniturilor din vinzari aferente exercitiului
132

financiar auditat cu cele din anul anterior si cu cele prognozate in
buget (in cazul in care exista). Acesta este un instrument foarte
util in evaluarea riscului si pentru justificarea sumei veniturilor din
vinzari dar auditorul il poate utiliza intr-un mod eficient numai
daca cunoaste conditiile comerciale practicate de client.
c) Compararea marjei pnofitului brut aferente exercitiului
financiar auditat cu cea din anul anterior. Discrepantele
pot indica o supraevaluare sau o subevaluare a veniturilor
din vinzari (sau erori in evaluarea costului vinzarilor).
d)
8. Verificarea unui esantion al marfurilor vindute pe
baza borderourilor de expeditie
Este important sa se verifice ca bunurile si serviciile au fost
facturate la pretul corect si ca s-a aplicat valoarea adaugata
corecta.

Exista mai multe puncte de pornire de la care se poate face
verificarea detaliata a facturilor.
Pe linga documentele de expeditie pot exista comenzi
scrise sau note ale comenzilor date prin telefon. Daca exista asa
ceva, este uneori preferabil sa se verifice preturile pornind de la
aceste documente.

9. Examinarea comenzilor restante pentru o perioada
mare
Auditorul trebuie sa afle motivele pentru care comenzile nu
au fost onorate in timp util si sa verifice daca aceste comenzi au
fost, pina la urma, onorate integral si facturate.

Cumparari/ cheltuieli


10. Sintetizarea cumpararilor aferente exercitiului
financiar auditat
a avea evidenta modului in care s-au intocmit situatiile financiare
cifrele individuale. Cumpararile si cheltuielile aferente reprezinta
informatii extrem de importante, care trebuie sa fie complete,
133

precise si sa nu fie subdimensionate.

11. Reconcilierea totalului intrarilor cu TVA cu
deconturile de TVA
Auditorul trebuie sa aiba suficiente documente pentru a
venifica si confirma cumpararile si cheltuielile aferente.
Reconcilierea cu deconturile de TVA reprezenta un mijloc
prin care auditorul se poate asigura ca toate
cumpararile/cheltuielile aferente au fost inregistrate in
contabilitate.

12. Daca exista un registru al cumpararilor
Registrul cumpararilor zilnice si inregistrarile in jurnalul
cumpararilor ofera informatii relevante pentru auditori, de aceea
aceste documente trebuie auditate. Toate facturile trebuie
inregistrate integral si cu exactitate controlindu-se si
oportunitatea cheltuielilor in registrul cumpararilor zilnice, apoi
in cartea mare si in jurnalul cumpararilor. Aceasta procedura
poate fi testata prin:
a)verificarea unui esantion de facturi, incepind cu
inregistrarea lor in registrul cumpararilor zilnice, apoi in cartea
mare si in contul adecvat din jurnalul cumpararilor.
b) veriflcarea unui esantion al inregistrarilor in conturile de
cumparari si cheltuieli din cartea mare si din jurnalul cumpararilor
inapoi pina la facturile respective.

3. Daca nu exista un jurnal al cumpararilor
Trebuie sa existe suficiente documente referitoare la
cumparari/cheltuieli si la soldul final al creditorilor, care sa se
demonstreze ca aceste inregistrari au fost determinate de
tranzactii reale. Un esantion de trecute in registrul de casa trebuie
venificat, pe baza facturilor primite de firma, daca s-au efectuat
pentru bunuri/servicii de care firma are in mod normal nevoie si
daca au fost aprobate de persoanele autorizate/directorii
companiei.

Exercitiul intocmirii si verificarii reconcilierii cumpararilor in
numerar si a soldurilor initiale ale creditorilor reprezinta o
examinare generala valoroasa mai ales pentru firmele care nu au
un cont de control propriu-zis (secfiunea L ).
134

Examinarea analitica reprezinta o etapa importanta a
Compararea cumpararilor/cheltuielilor aferente exercitiului
financiar auditat cu cele din anul anterior cu cele prognozate in
buget (in cazul in care exisa) reprezinta un instrument foarte util
pentru eliminarea riscului si pentru a verifica daca soldurile
veniturilor respective sunt corect calculate si analizate.

Valoarea cumpararilor trebuie corelate cu valoarea
veniturilor din vinzari luindu-se in calcul variatia stocurilor), iar
orice discrepante depistate trebuie investigate.
Trebuie comparcate inregistrarile din fiecare cont de
cheltuieli, iar variatiile neobisnuitetrebuie investigate. Prin
aceasta se pot identifica inregistrari, lipsa (sau duble), si alocarea
unor cheltuieli intr-un cont gresit.

15. Verificarea unui esantion al bunurilor pe baza
notelor de receptie

Este important sa se verifice ca bunurile si serviciile au fost
facturate la pretul corect si au fost inregistrate cantitatile corecte.
Daca exista note de receptie a bunurilor
cumparate/evidente ale stocurilor, acestea trebuie utilizate ca
punct de pornire pentru verificare, iar un esantion din bunurile
cumparate trebuie corelate cu facturile aferente.

Cheltuieli cu personalul


16. Sintetizarea tuturor cheltuielilor cu personalul
a avea evidentiate situatiile financiare auditate si in a obtine
documentele prin care se pot proba cifrele individuale.
Cheltuielile cu personalul, in special cele referitoare la
impozitul pe salarii si la asigurarile sociale, reprezinta adesea
informatii foarte importante, care trebuie sa fie completate precise
135

si sa nu fie subdimensionate.

17. Verificarea unui esantion al inregistrarilor
cheltuielilor cu personalul
Statele de salarii ofera informatii relevante pentru auditori,
de aceea aceste documente trebuie auditate.
Toate cheltuielile cu personalul trebuie inregistrate integral
si cu exactitate in statele de salarii, aceasta procedura poate fi
testata prin:

a) verificarea unui esantion de inregistrari din cartea mare
pe baza totalurilor cheltuielilor salariale si a platilor efectuate
este foarte important ca cifrele din cartea mare sa reflecte
cheltuielile si platile aferente unor salariati reali.

Aceste pati trebuie sa rezulte din date specifice referioare
la drepturile de personal si trebuie sa fie inregistrate ca decontari
cu personalul cheltuieli cu personalul sau datorii la stat aferente
exercitiului financiar catre angajati, bugetul statului, bugetul
asigurarilor sociale etc. (sectiunea L )

b) verificarea unui esantion al totalurilor cheltuielilor
salariale pe baza evidentelor de personal, pentru a se confirma
existenta angajatilor respectivi si corecta inregistrare a impozitului
pe salarii si a decontarilor privind asigurarile si protectia sociala.

Scopul principal al acestor teste este ca auditorul sa se
asigure ca inregistrarile cheltuielilor cu personalul sunt reale si
corecte, adica nu exista salariati fictivi.

Se vor verifica cheltuielile salariale de la un an la altul.
Pornind de la rezultatele obtinute prin examinarea activitatii
firmei auditate (sectiunea F), auditorul trebuie sa decida daca
cheltuielile cu personalul din exercitiul financiar auditat sunt in
concordanta cu activitatea firmei si daca variatia numarului
salariatilor si a impozitelor platite (daca exista o variatie) de la un
an la altul se coreleaza cu variatia cheltuielii.

Prin aceste teste se urmareste, de asemenea, sa se
verifice autenticitatea cheltuielilor cu personalul.
136

19. Verificarea salariatilor noi veniti sau plecati de
curind
O dovada importanta a corectitudinii cu care firma
opereaza sistemul de salarizare se poate obtine prin verificarea,
pe baza de documente, a corectitudinii cu care se inregistreaza in
statele de plata, la data potrivita, noii angajati si cu care se scot
de pe statele de plata cei care au incetat sa lucreze in cadrul
firmei.

In unele cazuri, este posibil sa existe fraude ale
personalului referitoare la salarii. Desi acestea pot fi
nesemnificative in ceea ce priveste acuratetea cu care situatiile
financiare reflecta ,, o imagine fidela a firmei, auditorul va trebui
sa ia in considerare responsabilitatile pe care le are fata de client.

20. Verificarea corectitudinii contributiilor firmei la
bugetul asigurarilor sociale, la bugetul asigurarilor
pentru sanatate si la alte bugete similare.
Auditorul trebuie sa se asigure ca s-a efectuat calculul
corect al contributiilor firmei la aceste bugete si sa verifice
modul de efectuare a varsamintelor. In cazul platilor cu
intirzieri, auditorul trebuie sa verifice daca s-au calculat corect
penalitatile si daca acestea au fost contabilizate. In cazul in
care penalitatile depasesc un prag semnificativ, este necesara
o nota suplimentara la raportul de audit.

Parti afiliate

21. Identificarea tranzactiilor cu parti afiliate
Standardul de audit 550, ,,Parti afiliate, precizeaza ca
auditorul trebuie sa revizuiasca informatiile furnizate de
directori, pentru a verifica daca acestea au fost prezentate in
totalitate.
Aceasta verificare se poate realiza, de exemplu, prin:
a) examinarea minutelor adunarilor actionarilor si ale
directorilor, precum si a altor documente relevante, cum ar fi
registrul participatiilor directorilor;
b) examinarea evidentelor contabile, pentru a se depista
tranzactiile sau soldurile cu valoare neobisnuita, in special
137

tranzactiile inregistrate la sfirsitul sau aproape de sfirsitul
exercitiului financiar.
c) examinarea confirmarilor creantelor si datoriilor privind
creditele acordate/luate si a confirmarilor trimise de banci. In
urma acestei examinari se poate depista natura unei eventuale
relatii intre garantie si entitate;
d) examinarea operatiunilor de investitii, de exemplu
cumpararea unei participatii intr-o asociere cu alta entitate.
In cazul firmelor in care este putin probabil ca se exercita un
control strict al tranzactiilor cu partile afiliate, ar putea fi
necesara realizarea altor tipuri de teste. Printre aceste teste se
pot numara:
discutii cu managementul si cu directorii;
examinarea rapoartelor de audit intocmite in anii anteriori,
pentru a se cerceta numele cunoscute ale partilor afiliate;
ancheta privind denumirea fondurilor de pensii si a altor
fonduri in beneficiul angajatilor precum si numele administratorilor
acestor fonduri;
ancheta privind afilierea directorilor si a persoanelor cu
functii de raspundere la alte entitati;
examinarea registrului participatiilor la capital, pentru a se
identifica principalii actionari;
chestionarea auditorilor precedenti sau a altor auditori
implicati in auditarea firmei la momentul respectiv;
examinarea declaratiilor de impunere, a deconturilor si
declaratiilor efectuate conform legislatiei in vigoare si a altor
informatii puse la dispozitia organelor legislative;
examinarea facturilor si a corespondentei purtate cu
avocatii firmei.
Este de asemenea posibil sa se fi incheiat tranzactii cu
parti afiliate fara ca acestea sa fie identificate sau prezentate de
directori; de aceea, auditorul trebuie sa caute cu atentie astfel de
tranzactii.
Prin urmare, auditorul trebuie sa acorde o atentie
deosebita tranzactiilor neobisnuite de felul celor:
care au specificate conditii contractuale anormale, cum
ar fi
preturi, rate ale dobinzii, garantii sau conditii de rambursare
eobisnuite;
care par sa nu aiba o justificare logica;
138

in care economicul difera de juridic;
procesate sau aprobate intr-o maniera neobisnuita sau
de persoane care nu se ocupa in mod normal de astfel de
tranzactii;
inregistrate putin inainte sau dupa sfirsitul exercitiului
financiar.

Acestea pot indica existenta unor tranzactii cu parti
afiliate.
Daca se depisteaza tranzactii neprezentate in evidentele
contabile, atunci va fi necesara o analiza care sa
concluzioneze daca aceste tranzactii influenteaza evaluarea
riscului de audit si in ce masura se poate avea incredere in alte
rapoarte etc. avizate de management.

22. Verificarea faptului ca toate tranzactiile semnificative
cu parti afiliate care au fost identificate de auditori sunt
inregistrate si prezentate corect
Data find natura tranzactiilor cu parti afiliate, documentele
justificative pot fi disponibile cercetarii de catre auditori intr-o
masura limitata sau pot fi elaborate de partile afiliate (de
exemplu confirmarea existentei unor stocuri detinute in
consignatie de acea parte afiliata).

Daca auditorul dispune de documente justificative intr-o
masura limitata, el ar trebui:
a) sa discute scopul tranzactiilor cu managementul sau
cu directorii;
b) sa obtina confirmarea conditiilor contractuale si a sumei
stabilite in contract de la partea afiliata;
c) sa coroboreze cu partea afiliata justificarea scopului
tranzactiei si, daca este necesar, sa obtina confirmarea ca
tranzactia este bona-fide.

In cazul in care documentele justificative sunt elaborate
de partea afiliata, auditorii ar trebui sa efectueze proceduri
cum ar fi:
i) sa obtina documente justificative de la a parte neafiliata;
ii) sa obtina confirmarea justificarilor primite referitoare la
tranzactie (in special la scopul acesteia) de la persoane care au
139

fost implicate in respectiva tranzactie, cum ar fi bancheri,
avocati, garanti si agenti.

23. Verificarea prezentarilor privind controlul asupra
entitatii
Standardul contabil 24, volumul III, se refera la
prezentarile privind controlul asupra unei companii.
Auditorii trebuie sa identifice partea care detine controlul
final asupra companiei. Aceasta va implica chestionarea
managementului/directorilor, precum si - daca se considera
necesar - obtinerea unei confirmari scrise din partea celor care
detin controlul.

24. Obtinerea scrisorilor de confirmare a declaratiilor
de la conducere
Standardul de audit 580, ,,Declaratiile conducerii,
subliniaza importanta scrisorii de confirmare a declaratiilor. In
orice audit este deci recomandabil sa se includa un paragraf
prin care sa se confirme ca a-au prezentat auditorului toate
informatiile privind tranzactiile cu parti afiliate si partile care
detin controlul asupra companiei.

Prezentare

25. Formatul prezentarii
Auditorul trebuie sa se asigure ca formatul contului de
profit si pierderi este in concordanta cu prevederile cadrului
legal si ale standardelor cantabile.

26. Situatii justificative
Auditorul trebuie sa obtina situatii justificative pentru
notele situatiilor financiare.
Standardele contabile precizeaza prezentarile necesare,
care trebuie urmate intocmai.

In privinta remuneratiilor directorilor, se impune o
prezentare coreca si precisa, chiar daca se argumenteaza ca in
acest domeniu sumele nu depasesc pragul de semnificatie.

Concluzie
140

fost incheiat.


SUNT VENITURILE DIN VANZARI SUPRAEVALUATE, IAR
COSTURILE SUPRAEVALUATE

Sectiunea P
Obiective
primare
Conturile statutare sunt in
concordanta
cu soldurile din cartea mare
Nu s-au facut inregistrari
neobisnuite in
cartea mare

sa se asigure ca intelege implicatiile examinarii generale a
situatiilor financiare (sectiunea B) si abordarea auditului
(sectiunea F).


1. Verificarea soldurilor initiale
Sumele reportate din exercitiul financiar anterior trebuie sa
fie corecte, iar cele utilizate ca baza de intocmire a situatiilor
financiare pentru acest an trebuie sa concorde cu soldurile
conturilor din exercitiul precedent. Standardul de audit 710, ,,Date
comparative , prevede problemele care trebuie sa fie luate in
considerare.
141

Aveti grija sa utilizati soldurile conturilor finale, nu cele din
alte surse.

2. Cartea mare tinuta de client
Cartea mare contine inregistrarile contabile sintetice ale
firmei, iar auditorul trebuie sa verifice daca acestea sunt
complete, precise si valabile.

a) Se vaface verificarea unui esantion al inregistrarilor
din cartea mare, care sa acopere toate sursele. Trebuie
verificate transferurile din registrul de casa din jurnalele
cumpararilor si vinzarilor, din jurnalul statelor de salarii si din
toate celelalte jurnale sau situatii in cartea mare sau in balanta
de verficare finala.

b) Se va examina registrul cartea mare inregistrarile
in cartea mare trebuie, in general, sa fie de rutina si sa aiba
valori si frecvente similare. Pe baza cunostintelor dobindite prin
alte examinari detaliate efectuate, verificarea atenta a
inregistrarilor, pentru depistarea conturilor si tranzactiilor
neobisrnuite, constituie un test de audit important.

3. Nu exista cartea mare tinuta de client
Daca firma nu tine un registru cartea mare propriu-zis,
auditorul trebuie sa se asigure ca toate inregistrarile contabile
individuale au fost colationate si sintetizate.
Pentru a se asigura ca inregistrarile contabile se fac la
standardul corespunzator si ca exista suficiente dovezi pentru
audit, auditorul trebuie:
a) sa confirme ca toate sintetizarile au fost transferate
este esential sa se verifice ca toate sintetizarile inregistrtirilor
contabile au fost transcrise. In acest scop va fi util un index al
documentelor primare.
b) sa verifice ca toate inregistrarile contabile sunt
numerotate este esential ca toate inregistrarile contabile si
ajustarile acestora sa fie transferate. Pentru aceasta este
necesar un sistem secvential de numerotare adecvat.

Utilizarea unei balante de verificare analitice, construita
fie manual, fie printr-un program informatic ramine o modalitate
142

utila de a compila sintetizarile individuale si jurnale.

4. Verificarea soldurilor finale
Trebuie verificate listele de inregistrari si concordanta intre
balanta de verficare finala individuale. Ajusarile finale trebuie sa
fie inregistrate, iar balanta de verificare finala trebuie sa reflecte
soldurile conturilor individuale.

Balanta de verificare finala, care trebuie sa fie in
concordanta cu soldurile conturilor individuale finalizate, va
reprezenta sursa soldurilor initiale pentru exercitiul financiar
urmator. Asigurati-va de aceasta identitate in exercitiul
financiar urmar.

Concluzie

concluziile, care sunt apoi semnate ca act doveditor ca auditul
a fost incheiat.

Nu va limitati la citirea si la semnarea concluziilor. -

ESTE CARTEA MARE COMIPLETA SI INTACTA? SUNT
INREGISTRARLE CONTABILE ALE FIRMEI CORECTE?
Index

Descriere
Referinta

Lista de verificare a finalizarii angajamentului
A
Revizuirea generala a situatiilor financiare
B
Lista de verificare a documentelor de lucru
C
Observatii finale si intilnirle cu clientul
D
E
Abordarea auditului
F
143

Active imobilizate corporale si necorporale
G
H
I
Creante sI plati in avans
J
Disponibilitati in conturi la banci sau in casa - credite pe termen
lung K
L
Impozite si taxe
M
Capital, rezerve si registre cerute de lege
N
O
P
Sectiunea A
LISTA DE VERIFICARE A FINALIZARII ANGAJAMENTULUI

Initiale
Client : Intocmit de: (auditorul)
Data

Perioada auditata : Revizuit de : (responsabil de
misiune)

Ref. Initiale Probleme
aparute
1. Au fost revizuite documentele de lucru?
2. Au fost rezolvate toate punctele din lista
finala cu probleme restante?
3. Exista note ale intilnirii cu clientul?
4. Au fost toate ajustarile finale reflectate
in situatiile financiare definitive si
comunicate clientului, dupa caz?
5. Au fost situatiile financiare citite, verificate
din punct de vedere matematic si comparate
cu tabelele de la fiecare sectiune?
6. Au fost cifrele din calculatia impozitului
verificate cu situatiile financiare finale?
7. A fost emis un raport de audit corespunzator?
8. Au fost respectate toate standardele si
normele relevante de audit?

144

9. Au fost urmate procedurile de verificare
,,la cald ale firmei si s-a documentat
aceasta verificare?
10. A fost finalizata scrisoarea de recomandari
catre conducere?
11. A fost finalizata scrisoarea de reprezentare?
12. A fost pregatit un sumar al orelor de lucru
efective?
A fost acesta comparat cu timpul planificat?
13. S-a luat in discutie intentia firmei noastre de
a obtine o noua numire ca auditori?
14. Au fost notate puncte de planificare
pentru anul viitor?

Concluzie:
Am revizuit documentele de lucru impreuna cu
situatiile financiare finale si am obtinut o asigurare
rezonabila despre situatiile financiare, si anume:
- ca acestea sunt in concordanta cu inregistrarile si
documentele contabile;
- ca au fost intocmite in conformitate cu standardele
de contabilitate si ca aceste standarde au fost aplicate in
mod consecvent;
- ca ofera suficiente informatii si sunt prezentate in
conformitate cu cerintele legale si profesionale;
- ca prezinta o imagine fidela, cu exceptia rezervelor
din raportul meu de audit.

Rezerve (daca e cazul) Motiv

Semnat__________________ Data____
_______

Verificator/Responsabil de misiune

145

Sectiunea B
REVIZUIREA GENERALA A SITUATIILOR FINANCIARE

Initialele
Data

Perioada auditata : Revizuit de : (responsabil de misiune)

aparute
146

Activitate de revizuire
1. Se analizeaza orice indicatori
contabili semnificativi.
Se obtin si se documenteaza explicatii
de la directori/manageri pnivind orice
fluctuatii semnificative. Aceste explicatii
se testeaza cu probe adecvate.
2. Se confirma rezonabilitatea oricaror
estimari contabile incluse in situatiile
financiare.
3. Asigurati-va ca nu exista garantii sau
conditionari neprezentate.
4. Trecerea in revista a scrisorilor avocatilor.
5. Revizuirea formatului situatiilor financiare
si stabilirea conformitatii cu cerintele
legale
si profesionale.
6. Efectuarea si inregistrarea unei verificari
a
evenimentelor ulterioare utilizind
programul detaliat (B1)
7. Efectuati o revizuire a situatiilor
financiare
in intregul lor pentru a stabili
credibilitatea si gradul de adecvare a
principiului continuitatii activitatii.
8. Asigurati-va ca exista fonduri suficiente
pentru a satisface cerintele de lichiditate
ale
societatii pentru urmatoarele 12 luni.
Aplicati programul de revizuire a
continuitatii activitatii (B2).
Rapoarte catre directori sau management
9. Evaluati daca exista aspecte
semnificative care sa necesite
raportarea
catre directori/management. Daca exista
o astfel de situatie, documentati
circumstantele si masurile care au fost
luate.
10. Daca este potrivit, itocmiti o scrisoare
de
recomandari catre conducere sau
explicati
de ce nu este necesara o astfel de

147

scrisoare.
Rapoarte catre terti
11. Evaluati daca se inregistreaza sau se
suspecteaza nerespectarea legislatiei
sau a
reglementarilor in vigoare, ceea ce da
nastere la o obligatie statutara de
raportare
catre autoritatea adecvata. Daca aceasta
este situatia, se documenteaza
circumstantele si masurile luate.
12. Se analizeaza daca exista aspecte
semnificative, ca de exemplu fraude
sau
erori sau neconformitate cu legislatia si
cu reglementarile in vigoare, care au
ridicat semne de intrebare asupra
integritatii
directorilor sI de aceea cerem
raportarea
catre autoritatea adecvata in interesul
public. Daca acesta este cazul, se
documenteaza circumstantele si
masurile luate.
Verificarea credibiIitatii situatiilor
financiare
13. Se confirma ca situatiile financiare
auditate sunt in concordanta cu
informatiile auditorului despre client si
cu
rezultatele altor proceduri de audit si ca
maniera de prezentare este corecta.
14. Se confirma ca informatiile din
documentele anexate situatiilor financiare
auditate, cum ar fi raportul directorilor,
declaratia presedintelui etc., sunt
consecvente si nu contin erori.
Raportul de audit
15. Pe baza revizuirii si a evaluarii
probelor de audit, se intocmeste
raportul de audit.
Daca se sugereaza emiterea unui raport
cu rezerve, este recomandabil sa se
discute
aspectele respective cu un alt
148

auditor/partener si sa se documenteze
oncluzia la care s-a ajuns.

Concluzie:
Am incheiat revizuirea situatiilor financiare in totalitatea lor. Ma declar
multumit de credibilitatea cifrelor in ansamblul lor si de faptul ca au
fost intocmite pe o baza consecventa si acceptabila.
Semnat, Data

149

Sectiunea B1
VERIFICAREA EVENIMENTELOR ULTERIOARE

Initiale
Data


Grad de
acoperire
aparute
150

Proceduri de identificare a
societatii
1. Au luat directorii/managementul in
considerare existenta si posibilul
efect al evenimentelor ulterioare?
2. Exista proceduri conventionale
pentru
identificarea evenimentelor
ulterioare?

Informatii relevante din
procesele-verbale
3. Se verifica toate procesele-
verbale
si se inregistreaza orice
eveniment relevant.

Indicatori financiari detaliati
4. Se verifica rapoartele de gestiune
ulterioare datei bilantului si se
inregistreaza caracteristicile
esentiale.
5. Se verifica ultimele prognoze ale
fluxurilor de numerar si se
inregistreaza soldul net
previzionat.
6. Se verifica urmaroarele jurnale si
documente, pentru perioada
ulterioara datei bilantului,
neverificate in etapa de lucru pe
teren:
a) jurnalul de casa si extrasele de
cont,
b) jurnalul vinzarilor zilnice,
c) jurnalul cumpararilor zilnice,
si se documenteaza orice
elemente
semnificative/neobisnuite care
influenteaza sumele/prezentarile
din
situatiile financiare.
7. Se verifica mijloacele fixe si se
inregistreaza orice diminuare a
valorii
acestora.

151

8. Se verifica si se inregistreaza
datoriile fiscale
9.Se verifica contingentele si se
evalueaza impactul acestora
asupra
prezentarilor.
10. Se verifica orice modificari in
capitalul social sau in cel
imprumutat.
Discutii cu directorii

11. Se discuta cu directorii evolutia
societatii dupa data bilantuhui.
12.Se inregistreaza orice
evenimente
care pot influenta situatiile
financiare.

Perioada acoprita de verificari
13.Se confirma ca verificarea
evenimentelor ulterioare a
acoperit perioada pina la data
raportului de audit.
Atunci cind apar evenimente
ulterioare
semnificative dupa data semnarii
raportului de audit, dar inainte ca
situatiile financiare sa fie prezentate
membrilor, se iau in considerare
implicatiile standardului de audit
150, ,,Evenimente ulterioare, si se
documenteaza activitatea
desfasurata
si masurile suplimentare luate.
Se intocmeste un tabel cu toate
evenimentele semnificative care
influenteaza imaginea oferita de
situatiile
financiare si se analizeaza ajustairile
ce se impun.
152

Concluzie:
Am obtinut o asigurare rezonabila ca s-au facut ajustarile sau
prezentarile necesare pentru a reflecta evenimentele ulterioare si ca
situatiile financiare nu au fost modificate semnificativ de alte evenimente
care au avut loc intre data bilantului si data la care se semneaza raportul
de audit.
Semnat Data

Sectiunea B2
REVIZUIREA PRINCIPIULUI CONTINUITATII ACTIVITATII
Initiale
Data


Eventuale
probleme
legate de
principiul
continuitatii
Da/Nu
Ref.
sit.
Initiale si
data
153

1. Se obtin prognoze ale fluxurilor de
numerar, ale contului de profit si pierderi si
ale bilantului (daca exista). Se analizeaza si
se documenteaza:
- rentabilitatea;
- evolutia fluxurilor de numerar.
2. Se consulta directorii si se revizuiesc
informatiile obtinute deja in timpul procesului
de audit.
3. Se analizeaza si se documenteaza
factori precum:
- comenzi de vinzare/pierderea unor clienti
importanti;
- probabilitatea ca personalul sa ramina la
dispozitia societatii, precum si ca societatea
sa continue sa aiba acces la bunuri si servicii
necesare desfasurarii activitatii sale;
- capacitatea societatii de a se adapta la
circumstante noi;
- probleme financiare;
- perioada pentru care firma a obtinut acces
la facilitati financiar-bancare;
- cerinte de rambursare a imprumuturilor
cu termen fix;
- investitii de capital importante, planificate
sau anulate;
- mijloacele fixe uzate si cele care trebuie
inlocuite;
- utilizarea finantarii pe termen scurt pentru
nevoi pe termen lung;
- finantare prin intirzierea platilor catre
furnizori si bugetul de stat;

154

- reducerea sau cresterea excesiva a
stocurilor;
- probleme de lichiditate;
- vechimea mijloacelor fixe si probabilitatea
necesitatii inlocuirii lor;
- contingente si angajamente privind
capitalul.
4. Dupa analizarea factorilor mai sus
mentionati, este principiul contabil al
continuitatii activitatii o baza potrivita pentru
intocmirea situatiilor financiare?
Daca nu:
- mai ofera situatiile financiare o imagine
fidela a companiei? (Au facut directorii
prezentarile adecvate?
-este necesara intocmirea unui raport de
audit cu rezerve sau sunt necesare prezentari
suplimentare in raportul de audit ?

Daca da, intocmiti adaugirile la raportul de
audit.

5. In revizuirea statutului societatii in ceea ce
priveste principiul continuitatii, au luat in
considerare directorii o perioada de un an de
la aprobarea situatiilor financiare ?
Daca nu :
- s-a mentionat aceasta in raportul
directorilor ?
- sunt necesare explicatii sau prezentari
suplimentare in raportul de audit ?
6. Se analizeaza confirmarile ce trebuie
incluse in scrisoarea de confirmare a
declaratiilor.

Scrieti o sinteza a factorilor analizati,
prezentind judecatile emise, opinia privind
incadrarea societatii in principiul
continuitatii activitatii si impactul asupra

155

Concluzie :
Am obtinut o asigurare rezonabila cu privire la corecta aplicare a
principiului continuitatii activitatii in elaborarea situatiilor financiare.

Semnat :________________ Data________________
Verificator/responsabil de misiune

Sectiunea C
LISTA DE VERIFICARE A DOCUMENTELOR DE LUCRU
Initialele
Data


aparute
156

1. S-au inregistrat in documentele de
lucru toate aspectele relevante pentru
procesul de audit?
2. S-a incheiat auditul conform planului
convenit? Daca nu, au fost aprobate toate
modificarile semnificative?
3. S-a revizuit relevanta planificarii facute,
in lumina celor mai recente situatii financiare
disponibile?
4. S-a intocmit si analizat o sinteza a erorilor
neajustate?
5. S-au finalizat sisemnat toate sectiunile
relevante ale programului de audit?
6. Au fost semnate toate documentele de
lucru si au fost datate de persoana care le-a
intocmit?
7. Au fost toate documentele de lucru corect
referentiate?
8.Prezinta situatiile principale cifre
comparative?
9.Documentele de lucru contin analize si
sinteze care sa probeze fiecare element
din bilant?
10.Au fost analizate toate sumele necesare
din
contul de profit si pierderi?
Se iau in considerare aspectele fiscale.
Se analizeaza explicatiile date pentru
cresteri/scaderi neobisnuite.

11. Sunt aspectele prezentate in situatia
punctelor restante singurele aspecte care
impiedica finalizarea activitatii?

Sectiunea D
OBSERVATII FINALE SI INT^LNIRILE CU CLIENTUL

Initialele
Data

157


aparute

Nota pentru contabilul responsabil

Toate chestiunile esentiale si importante
care se discuta cu partenerul trebuie
mentionate in aceasta sectiune si clarificate
in mod corespunzator.

Trebuie intocmit un proiect de agenda pentru
intilnirea cu clientul.
(N.B. : Intilnirea trebuiedocumentata.)

1. Se discuta punctele finale.
2. Se discuta evenimentele ulterioare datei
bilantului.
3. Se discuta aspectele fiscale.
4. Se discuta raportul de audit.
5. Se discuta proiectul de scrisoare de
recomandari catre conducere.
6. Se discuta scrisoarea de confirmare a
declaratiilor (scrisoarea de reprezentare0.
7. Clientul urmeaza sa aprobe situatiile
financiare.
8. Alte chestiuni importante.

Sectiunea E
CONFIRMAREA PLANULUI DE AUDIT

158

Initialele
Data


aparute
1. Confirmati ca s-a completat chestionarul
privind acceptarea numirii ca auditor/a
reinnoirii mandatului
(a se vedea El).
2. Asigurati-va ca s-a semnat o scrisoare
de
misiune (de angajament) curenta.
3. Decideti ce sarcini pot fi indeplinite de
client, de exemplu intocmirea unor situatii.
4. Asigurati-va ca s-au trimis catre terti
scrisorile bancare si cererile de confirmare
a soldurilor.
5. Trimiteti scrisorile avocatilor.
6. Asigurati-va ca prezenta in timpul
inventarului este documentata.
7. Asigurati-va ca s-a realizat controlul
prin confirmare cu debitorii si ca aceasta
activitate este documentata.
8 Asigurati-va ca societatea-client a
Retinut, intr-un dosar separat, extrase de
cont de la furnizori la data
bilantului.
In cazul in care societatea-client nu a
retinut sau nu a primit astfel de
extrase,
asigurati-va ca s-au trimis cereri de
confirmare catre furnizori.
9. Asigurati-va ca evidentele contabile
statutare sunt tinute la zi.

Sectiunea E1
ACCEPTAREA MANDATULUI, RE^NNOIREA MANDATULUI
159

Initialele
Data


Ref. sit. Da/Nu
1. Depinde firma excesiv de client (sau de grup)?
2. Datoreaza clientul onorarii care se ridica
la o suma suficient de mare pentru a fi considerate
un imprumut (luati in considerare suma restanta
plus datoria estimata pentru anul in curs)?
3.I-a acordat firma sau orce persoana strins legata
de firma clientului un imprumut sau garantii
ori a luat firma sau orice persoana strins legata de
firma un imprumut sau garantii de la client?
4. A acceptat vreunul dintre auditorii principali
sau dintre angajatii firmei de audit bunuri sau
servicii semnificative din partea clientului sau
ospitahitatea acestuia?
5.Exista vreun litigiu in derulare sau potential
intre firma si client?
6.Are vreunul dintre auditorii principali sau
dintre angajatii firmei de audit cunostinte
personale sau rude in conducerea sau printre
angajatii firmei-client?
7. A fost vreo persoana cu functie de
raspundere din societatea-client auditor
principal sau a avut o functie de conducere
in firma de audit?
8. Are firma de audit interese de afaceri
cu societatea-client sau cu o persoana
cu functie de raspundere ori cu un
angajat al firmei?
9. Deitine vreunul dintre auditorii principali
sau dintre angajatii firmei de audit actiuni sau alte
plasamente in societatea-client?
10. Detine vreunul dintre auditorii principali
sau dintre angajatii firmei de audit participatii
intr-un trust care poseda actiuni la societatea-client?
11. Are partenerul firmei de audit sau oricare
dintre auditorii angajati unitatii de fond de orice
fel la societatea-client?

160

12. Detine actiuni la societatea-client, in orie
calitate, vreunul dintre auditorii principali sau
dintre angajatii firmei de audit?
13. Poate fi amenintata independenta
firmei in urma presiunilor generate de
alte firme de specialitate sau de surse
externe, cum ar fi bancheri sau avocati?
14. A ramas responsabil de audit acelasi
auditor principal timp de cinci ani?
15. Are firma de audit o pregatire si
resurse insuficiente pentru desfasurarea
auditului?
16. Exista anumiti factori referitori la
client care ar putea influenta decizia de
acceptare a renumirii?

Pentru orice intrebare de mai sus la care s-a
raspuns afirmativ se vor documenta afirmatiile
facute sI masurile necesare pentru mentinerea
independentei firmei, daca urmeaza sa se accepte
misiunea.

____________________
(Responsabil de misiune)

161
ABORDAREA AUDITULUI Sectiunea F

Inifialele
Data

Perioada auditata : Revizuit de : (responsabil de
misiune)

aparute
1. Analizati si documentati abordarea
auditului
(a) Asigurati-va ca aveti cunostinte
la zi despre activitatea societatii si ca
sunt aduse la zi in mod corespunzator
dosarul de audit curent si cel permanent.
(b) Asigurati-va ca aveti o evidenta
corespunzatoare a sistemului contabil
si stapiniti indeajuns mediul respectiv
pentru a putea stabili o abordare
adecvata a auditului.
(c) intocmiti tabele cu informatiile
financiare-cheie si realizati o examinare
analitica.
(d)Efectuati o evaluare preliminara a
respectarii principiului continuitatii
activitatii.
(e)Calculati pragul de semnificatie (a se
vedea F0).
(f) Asigurati-va ca ati luat in calcul
efectele unor posibile fraude sau erori.
(g) Detaliati legislatia, reglementarile,
standardele contabile si de audit cu
relevanta deosebita pentru misiune.
Daca este cazul, obtineti informatii
detaliate privind inspectiile/rapoartele
auditorilor de supraveghere si control.
(h) Asigurati-v c s-a luat in considerare
riscul existentei unor tranzactii
semnificative,
neprezentate, cu parti afiliate.
(i) In cazul unui nou angajament,
asigurati-va ca soldurile initiale sI
comparativele sunt corecte.
Daca nu aveti aceasta certitudine,
documentati
impactul acestei constatari asupra
abordarii auditului.

162
(j) Confirmati estimarile contabile
efectuate
de directori/management si analizati
activitatea
necesara pentru a le evalua veridicitatea.

(k) Daca auditul trebuie sa se bazeze pe o
Expertiza efectuata anterior, evaluati
obiectivitatea
si competenta expertului, precum si daca
activitatea acestuia corespunde
obiectivelor auditului.
(l) Atunci cind sunt implicati si alti
auditori, fie interni, fie externi, luati in
considerare influenta pe care o vor
avea asupra auditului.
(m) Documentati o evaluare a riscului
de audit si a componentelor sale, riscul
inerent, de control si de nedetectare (a
se vedea Fl si F2).
(n) Documentati abordarea auditului,
identificind clar domeniile esentiale
pentru audit, riscurile si abordarea
acestora, precum si metoda de
esantionare care urmeaza a fi uti1izata:
- esantionare bazata pe judecata;
- esantionare bazata pe risc;
- alte metode.
2. Selectati auditorii corespunzatori
misiunii (treceti numele lor mai jos),
documentind masura in care este
necesar ca activitatea lor sa fie
condusa, controlata si revizuita.
3. Intocmiti un buget de timp al
misiunii.
4. Asigurati-va ca membrii echipei de
audit sunt pusi in tema.

Numele auditorilor Experienta Semnatura
Initiale

163

Sectiunea F0
PRAGUL DE SEMNIFICATIE

Initiale
Client : Intocmit de : (auditor asociat)
Data

Perioada auditata: Revizuit de:
(responsabil de misiune)

Situatii financiare Buget Exercitii
anterioare
exercitiu curent exercitiu curent 19__
19__
lei lei lei
lei
Active totale (inainte de
Scaderea datoriilor)
1% 1
2% 2
Cifra de afaceri
0,5% 3
1% 4
Profit inainte de impozitare
(nota 3)
5% 5
10% 6
Prag de semnificatie
Etapa de planificare
Etapa exprimarii opiniei
NOTA EXPLICATIVA privind rationamentul selectiei pragului de semnificatie.
Note:
1. Pragurile de semnificatie ar trebui, in mod normal, sa se
situeze in intervalul indicat de factorii :
1-6. Nu se vor lua in considerare factorii 5 si 6 daca exista
pierderi sau daca profitul nu este corect prezentat, oricare ar fi motivul
distorsionarii sale. Se vor utiliza alti factori daca se va considera ca sunt
mai adecvati.
2. Pragul de semnificatie stabilit in etapa de planificare se
utilizeaza, in principal, pentru determinarea marimii esantioanelor, iar
164
cel din etapa exprimarii opiniei pentru a se determina daca sunt
necesare ajustari finale. Nu se vor folosi pragurile de semnificatie
pentru a se verifica remuneratiile directorilor si alte elemente sensibile.
3. Inainte de inregistrarea pe cheltuieli a primelor din profit si a
altor elemente extraordinare.
4. Daca nu exista estimari sau un buget pentru exercitiul in curs,
pragul de semnificatie din etapa de planificare se va baza pe sumele
aferente exercitiului anterior. Acest prag trebuie revizuit dupa ce vor
putea fi consultate sumele aferente exercitiului in curs.
5. Erorile nesemnificative, neajustate trebuie sintetizate pentru a
se decide daca pe total depasesc pragul de semnificatie.
Sectiunea F1
LISTA DE VERlFICARE A RISCULUI INERENT GENERAL
Initiale
Data

Perioada auditata: Revizuit de: (responsabil de
misiune)

Da Nu
1. Managementul
(a) Le lipsesc managerilor cunostintele si experienta
necesara pentru a conduce societatea?
(b) Au managerii tendinta de a angaja societatea in
asocieri cu grad de risc ridicat?
(c) Au avut loc schimbari ale managerilor din functii-
cheie in cursul exercitiului financiar?
(d) Exista anumite cerinte privind mentinerea unui nivel
al rentabilitatii sau indeplinirea unor obiective (de
exemplu, pentru indeplinirea unor cerinte din partea
creditorilor)?
(e) Are rezultatul raportat o seninificatie personala
pentru manageri (de exemplu, prime legate de profit)?
(f) Controlul administrativ si cel exercitat de manageri
sunt slabe?
(g) Lipsesc sistemele informatice manageriale
performante?
(h) Sunt managerii implicati concret in sarcinile zilnice?
Aceasta intrebare este relevanta numai daca se
identifica un risc la punctul (d) sau (e) de mai sus.

EVALUARE GENERALA A RISCULUI DE
MANAGEMENT

FOARTE SCAZUT/SCAZUT/MEDIU/RIDICAT

Explicatii

165

2. Contabilitatea
(a) Este functia contabililatii descentralizata?
(b)Ii lipsesc personalului din contabilitate instruirea si
capacitatea de a-si duce la indeplinire sarcinile care ii
revin?
(c)Exista probleme de atitudine sau de etica in
(d)Exista riscul comiterii unor erori ca urmare a faptului
ca angajatii societatii lucreaza sub presiune?

EVALUARE GENERALA A RISCULUI CONTABIL


Explicatii

3. Activitatea societatii auditate
(a) Isi desfasoara societatea activitatea intr-un sector cu
risc ridicat?
(b)Exista vreun creditor-terta parte cu o importanta
individuala semnificativa?
(c) Exista o concentrare de actiuni sau de drepturi de
vot mai mare de 25% in posesia unor membrii fara
functie executiva ai consiliului de administratie?
(d)Se anticipeaza ca afacerea (sau o parte din ea) ar
putea fi vinduta in viitor?
(e)A fost preluat controlul societatii de altcineva in
ultimele 12 luni?
(f) Este societatea insolvabila?

EVALUARE GENERALA A RISCULUI DE AFACERI


Explicatii

4. Auditul societatii
(a) Este prima data cind firma va audita acest client?
(b) S-a exprimat in raportul de audit o opinie cu rezerve
166

semnificative in oricare dintre ultimii doi ani?
(c) Ati descrie relatia cu societatea-client ca find
,,conflictuala sau ,,in deteriorare?
(d) Exista presiuni legate de onorarii sau de timp?
(e) Exista un numar insemnat de operatiuni ,,greu de
auditat?
EVALUARE GENERALA A RISCULUI DE AUDIT


Explicatii

EVALUARE GENERALA A RISCULUI INERENT

Pe baza celor de mai sus:

167

Sectiunea F2
LISTA DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT SPECIFIC
Initiale
Client : Intocmit de : (auditor
asociat)
Data


Pragul de semnificatie= Riscuri
inerente
specific
e
Riscul general = Intrebari
1 2 3 4 5 6
E
v
a
l
u
a
r
e
R
e
f
.
s
i
t
Marimea
esantion
ului
(bazata
pe
judecata)
/Factorul
initial de
risc
(laF3)
Imobilizari corporale
si necorporale
Conturi ale grupului si
investitii
Stocuri si productie in curs
De executie - cantitati
evaluare
Debitori
Plasamente pe termen scurt
Conturi la banci si casa - plati
Conturi la banci si casa -incasari
Conturi la banci - confruntate cu
extrasele de

168

cont
Creditori
Creditori pe termen lung
Vinzari
Cumparari
Cheltuieli
Salarii si indemnizatii
Alte sectiuni de audit
Balanta de verificare si
inregistrari contabile
Situatii financiare
preliminare si inregistrari
dupa sfirsitul exercitiului

FACTORII DE RISC IN FUNCTIE DE RISCURILE IDENTIFICATE
Numarul de
riscuri inerente
specifice
identificate
NIVEL GENERAL DE RISC INERENT
Foarte
scazut
Scazut Mediu Ridicat
0,1 sau 2
riscuri
23% 50% 70% 100%
3 sau 4
riscuri
50% 70% 100% 100%
5 sau 6
riscuri
70% 100% 100% 100%

INTREBARI PRIVIND RISCURILE INERENTE SPECIFICE
I1 Sistem expus erorilor/sistem inadecvat/sistem manual
necomputerizat?
I2 Contabil responsabil pentru acest domeniu slab pregatit profesional?
I3 Operatiuni complexe (natura operatiunii, nu modul cum este ea
inregistrata) ?
I4 Risc de pierderi / deturnari de fonduri / frauda ?
I5 Multe judecati profesionale / calcule ?
I6 Operatiuni neobisnuite (natura operatiunii sau natura procesului in
afara sistemului)?

169

Sectiunea F3
RISCURI INERENTE SPECIFICE SI MARIMEA
ESANTIOANELOR INITIALE

Initiale
asociat)
Data


SE VA UTILIZA NUMAI IN CAZUL ADOPTARII METODEI DE
ESANTIONARE BAZATE PE RISC

Risc
inerent
(RI) :
sursa F2
RNNE Riscul
de
control
(RC)
Calc
ulul
benz
ii de
risc
RIxR
NNE
xRC
Dime
nsiun
ea
esanti
onului
Imobilizari corporale si
necorporale
investitii

170

Stocuri si productie in curs de
executie cantitati
Stocuri si productie in curs de
executie evaluare
Debitori
Venituri la banci si casa
plati
Conturi la banci si casa
incasari
Conturi la banci
confruntate cu extrasele de
cont
Creditori
Cumparari
Cheltuieli
Situatii financiare preliminare si
inregistrari dupa sfirsitul exercitiului

FACTORI Al RISCULUI DE NEDETECTARE NEASOCIAT
CU ESANTIONAREA
Inexistenta 100%
Moderata 56%
SIGURANTA
EXAMINAREA
ANALITICA
Ridicata 31%

FACTORI AI RISCULUI DE CONTROL

SIGURANTA CRITERII RISC
Semnificativa Rata esecurilor pina la 2% 13,5%
Moderata Rata esecurilor pina la 5% 23,0%
Limitata Rata esecurilor pina la 10% 56,0%
Inexistenta Rata esecurilor mai mare de 10% 100,0%

TABEL CU MARIMEA ESANTIONULUI LA O POPULATIE < 400

171
BANDA DE RISC MARIMEA
ESANTIONULUI
78,4%PANA LA 100% 53
58,5% PANA LA 78,3% 48
43,8% PANA LA 5 8,4% 43
33,0% PANA LA 43,7% 38
24,9% PANA LA 32,9% 33
18,9% PANA LA 24,8% 28
14,4% PANA LA 18,8% 23
11,1% PANA LA 14,3% 18
8,5%PANA LA 11,0% 13
6,6%PANA LA 8,4% 8
PANA LA 6,5% 3

TABEL CU MARIMEA ESANTIONULUI LA O POPULATIE > 400

BANDA DE RISC MARIMEA
ESANTIONULUI
72,1% PANA LA 100% 59
58,7% PANA LA 72,0% 52
47,8% PANA LA 58,6% 48
39,0% PANA LA 47,7% 44
30,2% PANA LA 38,9% 40
23,4% P^NA LA 30,1% 35
18,1% PANA LA 23,3% 30
14,0% PANA LA 18,0% 25
10,9% PANA LA 13,9% 20
8,4% PANA LA 10,8% 15
6,5% PANA LA 8,3% 10
PANA LA 6,4% 5

172

Sectiunea G

ACTIVE IMOBILIZATE CORPORALE SI NECORPORALE
Inifiale
Client: Intntocmit de: (auditor asociat)

Data

misiune)

Probe de audit necesare
1. Obtineti un tabel cu variatia valorii
de
intrare, a amortizarii si a valorii
contabile
nete in cursul exercitiului financiar,
pentru
fiecare categorie de mijloace fixe.
2. Obtineti un tabel cu noile active
inregistrate in cursul exercitiului
financiar auditat. Verificati toate
Grad de
acoperir
e
Ref.
sit.

Initiale Problem
e
aparute
173

intrarile
importante de active pe baza
facturilor
aferente/ documentelor justificative.
3. Obtineti un tabel cu iesirile de
active
in cursul exercitiului financiar.
Verificati incasairile din fiecare
vinzare
importanta de active din cursul
exercitiului
financiar cu documentele justificative.
4. Obtineti un tabel cu
profitul/pierderea
rezultata in urma cedarilor de active
din
cursul exercitiului financiar.
Verificati calculul profitului sau
pierderii din vinzare.
5 Obtineti tabele cu activele detinute
prin contracte de leasing financiar
sau de
cumparare in rate. Revizuiti
contractele
de leasing financiar si de cumparare
in
rate si asigurati-va ca atit activele, cit
si obligatiile aferente au fost corect
inregistrate si prezentate.
6 Obtineti tabele privind cheltuielile cu
amortizarea aferente exercitiului
financiar
auditat. Verificati corectitudinea
calculului cheltuielilor cu amortizarea
si comparati politica de amortizare din
exercitiul curent cu cea din anii
anteriori.
7. Obtineti tabele cu reevaluarile de
active efectuate in cursul exercitiului
financiar auditat.
8. Obtineti un tabel cu reparatiile si
modenizari1e de active si decideti
daca
exista elemente care trebuie
capitalizate.
174

9. Decideti daca este necesara
verificarea
fizica a mijloacelor fixe.
10. Examinati actele de proprietate
asupra
activelor seninificative, daca acestea
nu
sunt in custodia unei institutii de
creditare, drept garantie.
Asigurati-va ca actele sunt pe numele
clientului si obtineti confirmarea in
acest
sens, daca nu sunt in posesia
societatii.
11. Obtineti un tabel cu
angajamentele de
investitii, daca exista asa ceva, facind

deosebire intre cele contractate, dar
care
nu sunt prezentate in situatiile
financiare, si cele autorizate fara a fi
insa deja contractate.
12.Decideti daca exista probe privind
o
depreciere a mijloacelor fixe si
asigurati-va ca, in caz afirmativ, a fost
facut un provizion corespunzator.
Teste suplimentare

Concluzie:
Cu exceptia aspectelor supuse atentiei verificatorului, am obtinut
asigurari rezonabile ca mijloacele fixe:
1. au fost inregistrate corect si in totalitate;
2. exista si apartin societatii
3. sunt corect evaluate in bilant;
4. sunt corect prezentate, conform standardelor contabile.
Semnat Data
Responsabil de misiune

175

Sectiunea H
INVESTITII (PLASAMENTE)
Inifiale

Data

misiune)

Verificarea plasamentelor
1. Otineti lista plasamentelor si asigurati-
va ca sunt corect clasificate in filiale,
firme a
sociate, asocieri in participatie, alte
active fixe sau curente.
2. Verificati costul activelor noi si al celor
cedate cu documentele justificative
aferente si asigurati-va ca variatiile
importante in active au fost autorizate.
3. Confirmati soldurile conturilor de
credite intragrup si asigurati-va ca
sunt corect prezentate.
Venituri din plasamente
4. Asigurati-va ca veniturile din
plasamente sunt inregistrate in
contabilitate pe o baza adecvata si
consecventa.
5.Asigurati-va ca profitul/pierderea din
cedari este calculat(a) corect.

Verificarea plasamentelor
6. Obtineti confirmarea de la tertii ca
detin certificate de proprietate, amanunte
privind conditiile contractuale ale
asocierii in
participatie etc.
7. Verificati fizic un esantion din
certificatele detinute de client.
8. Verificati printr-o sursa autorizata, de
exemplu CNVM, ca s-au inregistrat toate
Grad de
acoperir
e
Ref.
sit.

Initiale Problem
e
aparute
176

emisiunile de actiuni gratuite si de
drepturi.
9. Verificati respectarea principiului
independentei exercitiului financiar.
10. Verificati printr-o sursa autorizata
evaluarea plasamentelor.
11. Decideti daca vreunul dintre
plasamentele pe termen lung a suferit
o diminuare permanenta a valorii
sale.
12. Decideti daca baza de calcul a
valorii
contabile nete corespunde cu
clasificarea
plasamentelor.
13.Asigurati-va ca s-a prezentat
corespunzator, in notele situatiilor
financiare, valoarea de intrare si de iesire
a plasamentelor.
Venituri din plasamente
14. Verificati printr-o sursa autorizata
ca toate veniturile de primit au fost
incasate.

Teste suplimentare

Concluzie:
Cu exceptia aspectelor supuse atentiei verificatorului, am obtinut
o asigurare rezonabila ca plasamentele si veniturile aferente:
2. exista si apartin societatii;
4. sunt prezentate corect in situatiile fmanciare, in conformitate
cu standardele contabile.
Semnat Data

177

Sectiunea I

STOCURl SI CONTRACTE PE TERMEN LUNG

Inifiale

Data

misiune)

Grad de
acoperir
e
Ref.
sit.

Initiale Problem
e
aparute
1. Obtineti un tabel sintetic cu stocurile
si contractele pe termen lung aferente
exercitiului curent si anterior.
2. Revizuiti fisele de inventar finale ale
stocurilor, verificind adunarea pe
verticala si orizontala, precum si
elementele neobisnuite.
3. Asigurati-va ca in lista contractelor s-
a facut deosebirea intre cele pe termen
lung si cele pe termen scurt, iar
prezentarea lor este in concordanta cu
standardele contabile relevante.
Examinarea analitica
4. Comparati viteza de rotatie a
stocurilor, precum si clasificarea
stocurilor si a contractelor din exercitiul
auditat cu cele din exercitiul anterior.
Verificarea stocurilor
5. Participarea la inventariere Notati

178

procedurile utilizate in timpul numararii
stocurilor si instructiunile date, indosariati
raportul privind inventarierea.
a) Selectati un esantion de stocuri din
fisele de inventar prelimninare si
verificati existenta stocurilor respective,
apoi procedati
b) Identificati stocurile tertilor detinute
de societate.
c) Obtineti detalii privind bunurile in
tranzit san cele aflate in alte locatii.
d) Indosariati o copie a fiselor de
inventar preliminare.
e) Adunati informatii referitoare la
vanzari si cumparari, necesare pentru
verificarea respectarii principiului
independentei exercitiului.
6.Revizuiti fisele de inventar ale tuturor
stocurilor finale:
a) Comparati constatarile testelor de
numarare a stocurilor realizate in cursul
participarii la inventariere cu fise1e de
inventar finale.
b) Pentru un esantion de stocuri,
verificati cantitatile din fisele de inventar
finale cu cele din fisele preliminare si
obtineti explicatii pentru modificari.
c) Verificati preturile stocurilor
c.1) pe baza facturilor de achizitie la
materii prime si materiale
c.2) pe baza informatiilor din
contabilitate la produse finite si productie
neterminata
d) Revizuiti alocarea cheltuielilor de
regie la produsele finite si productia
neterminata pentru a va asigura ca baza
de calcul este corecta si consecventa.
e) Testati daca valoarea de intrare a
unui esantion de stocuri nu depaseste
valoarea realizabila neta.
7. Identificati stocurile depreciate si pe
cele greu vandabile si asigurati-va ca s-
au constituit provizioanele necesare.
independentei exercitiului fmanciar.
179

9. Examinati conditiile de aplicare a
clauzei de rezervare a titlului de
proprietate de catre furnizori.

Teste suplimentare

Contracte pe termen lung
10. Selectati un esantion de contracte si
discutati stadiul derularii lor cu persoana
responsabila
11. Verificati sumele incluse in cifra de
afaceri pe baza documentelor
justificative aferente, de exemplu
certificatul dat de sefu1 de santier ca
cifra de afaceri reflecta valoarea muncii
depuse.
12. Probati costurile realizate cu
documentele justificative aferente, de
exemplu: facturi, fise de pontaj etc.,
asigurindu-va ca sunt corect alocate intre
exercitiului curent si cele urmatoare
13.Revizuiti alocarea cheltuielilor de
regie pe contracte pentru a va asigura
ca baza de calcul este corecta si
consecventa.
14.Verificati sumele facturate cu jurnalul
de excedentare sunt calculate si tratate
corect.
15.Asigurati-va ca provizioanele pentru
pierderi estimate sunt corect tratate si
decideti daca este necesara constituirea
unor provizioane suplimentare.
Teste suplimentare

Concluzie:
Cu exceptia aspectelor supuse atentiei verificatorului, am obtinut un nivel
rezonabil de asigurare ca stocurile si contractele pe termen lung:
1.au fost inregistrate corect si in totalitate;
3.sunt corect evaluate in bilant;
4.sunt prezentate corect in situatiile financiare, in confornitate cu
standardele contabile.
Semnat Data
180

Sectiunea J

CREANTE SI PLATI IN AVANS

Inifiale

Data

misiune)

Grad de
acoperir
e
Ref.
sit.

Initiale Problem
e
aparute
1. Obtineti un tabel sintetic cu debitorii
si cu platile in avans aferente
exercitiului
curent si celui urmator.
Daca clientul tine un jurnal al
vinzarilor si o situatie a vinzarilor
zilnice, efectuati testul 2.
In caz contrar, efectuati testul 3.
2. Obtineti o lista cu soldurile finale
din jurnalul vinzarilor si asigurati-va ca
suma acestora corespunde totalului
de control al debitorilor din cartea
mare.
Verificati contul de control al jurnalului
vinzarilor aferent exercitiului auditat.

181

(a) Investigati inregistrarile contabile
cu
valoare mare sau neobisnuita.
Investigati orice variatie mare sau
neobisnuita a vinzari1or sau a notelor de
credit.
Verificati un esantion de solduri pe
baza jurnalului vinzarilor si myers.
(d) Verificati adunarile din lista soldurilor.
3. Daca nu exista un jurnal al
vinzarilor,
obtineti o lista a soldurilor finale ale
debitorilor comerciali si confruntati-o
cu evidentele contabile.
4. Verificati soldurile debitorilor, urmarind:
(a) vechimea;
(b) incasarea creantelor dupa
sfirsitul
exercitiului.
5. Discutati cu conducerea
posibilitatea
recuperarii creantelor restante si
decideti
daca este necesara constituirea de
provizioane pentru rau-platnici.
independentei exercitiului pentru
vinzari/debitori/incasari.
7. Examinati stornarile emise dupa
incheierea exercitiului financiar si
decideti daca este necesara constituirea
de provizioane.
8. Verificati plati1e in avans la
incheierea exercitiului financiar.
(a) Verificati elementele semnificative
pe baza documentelor justificative
aferente.
(b) Comparati platile in avans din
exercitiul
curent cu cele din anii anteriori pentru a
identifica posibile omisiuni.
(a) Comparati viteza de rotatie a
debitorilor din exercitiul curent
cu cea din exercitiul anterior si
182

explicati variatiile.
(b) Comparati lista debitorilor
ajunsi la scadenta cu cea din
exercitiile
anterioare si notati orice modificari
semnificative in indicatorul
debitorilor
restanti.
9. Verificati lista soldurilor finale ale
debitorilor. Confirmati direct un
esantion
de solduri ale debitorilor si verificati
concordanta dintre confirmarile
primite
si evidentele contabile ale societatii.
Solicitati din nou confirmarea din
partea
debitorilor de la care nu ati primit
raspuns.
Indosariati rezultatele confirmarii
directe
a debitorilor.
10. In ceea ce priveste
imprumuturile
acordate personalului sau
directorilor,
obtineti confinmarea scrisa a
soldului,
a ratei dobinzii, daca este cazul, si a
conditiilor de rambursare.

Teste suplimentare

Concluzie:
Cu exceptia aspectelor supuse atentiei verificatorului, am
obtinut certitudinea ca debitorii:
1. au fost inregistrati corect si in totalitate;
3. sunt corect evaluati in bilant;
4. sunt prezentati corect in situatiile financiare, in conformitate cu

Semnat Data
183

Sectiunea K

DISPONIBILITATI IN CONTURI LA BANCI SAU IN CASA -
CREDITE PE TERMEN LUNG

Inifiale

Data

184

misiune)

Grad de
acoperir
e
Ref.
sit.

Initiale Problem
e
aparute
1.Obtineti un tabel cu toate soldurile
finale ale conturilor la banci si ale
conturilor de casa, cu comparative, si
probati cifrele perioadei curente cu
extrase de cont bancare si registru de
casa.
a) Grupati incasarile si platile
reconciliate pe posturi care corespund
obiectului de activitate al societatii.
b) Verificati un esantion de inregistrari
din registrul de casa pe baza
documentelor justificative aferente si
verificati daca sunt in concordanta cu
extrasele de cont.
c) Verificati registrul de casa pe
parcursul intregului exercitiu financiar si
verificati inregistrarile cu valoare mare
sau neobisnuita.
2.Verificarea operatiunilor in numerar
a) Verificati fondurile in numerar si
decideti daca este necesara numararea
lor.
b) Examinati cu atentie registrul de casa
pentru a gasi eventuale tranzactii cu
valoare mare sau neobisnuita si revizuiti
documentele justificative aferente.
c) Verificati tranzactiile cu directorii.
3.Verificati prezentarea soldurilor
conturilor la banci, in special impartirea
datoriilor pe termen lung in portiunea
rambursabila pe termen scurt (sub un
an) si, respectiv, pe termen lung.
4.Verificarea soldurilor conturilor la banci
si a conturilor de casa.
5.Obtineti scrisorile de confirmare
bancara standard de la fiecare banca cu
care clientul a facut tranzactii in cursul
exercitiului. 6.Verificati concordanta intre
toate soldurile mentionate la punctul 2 si

185

scrisoarea bancara standard si verificati
daca situatiile financiare
6. 7.Verificati contractele incheiate pe
termen lung si scurt cu bancile si modul
in care entitatea a respectat prevederile
contractuale. 8.Evaluati riscurile ce
decurg din nerespectarea clauzelor
contractuale.
Teste suplimentare
Concluzie:
Cu exceptia aspectelor supuse atentiei verificatorului, am obtinut o
asigurare rezonabila cu privire la conturile in banci si casa, si anume ca:

4. sunt prezentate corect in situatiile fmanciare, in conformitate cu
Semnat Data

Sectiunea L
CREDITORI SI ANGAJAMENTE

186

Initiale

Data

misiune)

Grad de
acoperir
e
Ref.
sit.

Initiale Problem
e
aparute
1. Obtineti un tabel sintetic al creditorilor
si al obligatiilor angajate aferente
exercitiului curent si anterior.
Daca clientul tine un jurnal al
cumpara.rilor
si o situatie a cumpararilor zilnice,
efectuati testul 2.
In caz contrar, efectuati testul 3.
2. Obtineti o lista a soldurilor finale din
jurnalul de cumparari si asigurati-va ca
suma acestora este egala cu totalul de
control al creditorilor din cartea mare.
Verificati inregistrarile in contul de control
al jumalului cumpararilor din decursul
intregului exercitiu financiar.

a) Investigati inregistrarile cu valoare
mare sau neobitnuita.
b) Investigati orice variatie mare sau
neobisnuita a cumparari1or sau a
notelor de credit.
c) Comparati un esantion de solduri cu
inregistrarile din jurnalul cumpararilor
si invers.
d) Venificati adunarile din lista soldurilor.

cumpararilor, obtineti o lista cu soldurile
finale ale creditorilor comerciali si
verificati daca acestea concorda cu
evidentele contabile.

4. Venificati lista soldurilor finale ale
creditorilor.
a) Verificati daca soldurile principalilor

187

fumizori si un esantion din soldurile
celonlalti furnizori concorda cu extrasele
de cont ale respectivilor fumizori.

b) Revizuiti lista creditorilor din exercitiul
anterior pentru a depista eventuale
omisiuni semnificative in exercitiul curent.
c) Investigati soldurile debitoare
semnificative din lista si inregistrati ca
obligatii angajate facturile omise, daca
este cazul.
d) Cercetati daca exista sume in litigiu.
5.Testati respectarea principiului
independentei exercitiului pentru
cumparari/creditori/plati.

6. Verificati cheltuielile angajate
examinind registrul de p1ati si facturile
primite/stornarile primite dupa sfarsitu1
exercitiului.

7. Impozitul pe salarii/contributia la
asigurari sociale, somaj, pensia
sup1imentara etc.
a) Verificati daca ob1igatii1e privind
impozitul pe salarii si contributiile la
asigurarile sociale si alte contributii
similare corespund cu evidentele privind
decontari1e cu personalul.
b) Testati corectitudinea operatiunilor
privind impozitul pe salarii si contributiile
la asigurarile sociale in cursul exercitiului
financiar (inclusiv decontarile privind
angajatii temporari, daca este cazul).

8. Asigurati-va ca soldurile contractelor
de leasing si de cumparare in rate sunt
corect
calculate si prezentate.

9.Examinarea ana1itica
a) Comparati soldurile finale ale
creditorilor si ale cheltuielilor angajate cu
cele din exercitiul anterior, notind
modificari seninificative.
188

b) Comparati raportul
creditori/cumparari din exercitiul auditat
cu cel din
exercitiul anterior.

10. In ceea ce priveste imprumuturile de
la directori, obtineti confirmarea scrisa a
soldurilor, a ratelor dobinzii, daca este
cazul, si a conditiilor de rambursare.
11. Asigurati-va ca s-au inregistrat toate
celelalte obligatii si ca s-au prezentat
obligatiile conditionate.
Teste suplimentare

Concluzie:
asigurare rezonabila ca creditorii si obligatiile angajate:

4. sunt prezentate corect in situatiile financiare, in conformitate cu

Semnat Data
Vet ificator/Responsabil de misiune

189

Sectiunea M

IMPOZITE SI TAXE
Initiale

Data

misiune)

Grad de
acoperir
e
Ref.
sit.

Initiale Problem
e
aparute
Impozitul pe profit
1. Obtineti o analiza sintetica a
soldurilor initiale si a rulajelor impozitelor
si taxelor datorate, precum si a
cheltuielilor cu impozitele si taxele
aferente exercitiului auditat.

2. Revizuiti situatia impozitelor si taxelor
datorate in exercitiul anterior si asigurati-
va ca s-au inregistrat dobinzile si
penalitatile aferente.

3. Revizuiti calculele clientului privind
impozitele si taxele aferente exercitiului
curent. Verificati calculul cheltuielilor
deductibile pentru investitii si al
cistigurilor impozabile.

4. Realizati o reconciliere fiscala intre
cota de impozitare teoretica asupra
profitului net si cea efectiv aplicata.
Impozitul amanat
5. Decideti daca societatea-client
trebuie sa inregistreze impozit aminat.
TVA
6. Revizuiti deconturile de TVA si
reconciliati un esantion din acestea cu
evidentele contabile lunare/trimestriale.

7. Verificati corectitudinea si acuratetea
inregistrarii TVA, atunci cind testati

190

vinzarile si cumpararile.

8. Asigurati-va ca toate deconturile de
TVA s-au depus la timp. Cercetati daca
societatea datoreaza dobinzi sau
penalitati si daca acestea au fost corect
inregistrate.

9. Revizuiti corespondenta cu Ministerul
Finantelor.

10. Reconciliati soldul final al TVA si
asigurati-va ca suma a fost platita sau
incasata dupa incheierea exercitiului

11. Asigurati-va ca toate soldurile privind
impozitul pe profit si impozitul aminat
sunt prezentate corespunzator in
situatiile financiare.

12. Asigurati-va ca toate riscurile legate
de fiscalitate sunt prezentate in
confonnitate cu
reglementarile contabile.

Teste suplimentare

Concluzie:
asigurare rezonabi1a ca impozitele si taxele:

2. sunt corect evaluate in bilant
Semnat Data
Veraficator/Responsabil de misiune

191

Sectiunea N
CAPITAL, REZERVE SI REGISTRE CERUTE DE LEGE
Inifiale

Data

misiune)

Grad de
acoperir
e
Ref.
sit.

Initiale Problem
e
aparute
1. Obtineti un tabel privind capitalul
social subscris si capitalul social varsat si
verificati daca informatiile referitoare la
participatiile la capital concorda cu datele
din registrul actionarilor.

2. Verificati legalitatea tuturor majorarilor
de capital.

3. Verificati registrul actionarilor la
entitate sau la societatea care tine
registrul in
conditiile legii. Identificati partile afiliate.

4. Comparati soldurile capitalului social
si ale rezervelor cu cele de anul trecut si
examinati miscarile de capital inregistrate
in cursul exercitiului.

5. Verificati concordanta dintre miscarile
de rezerve si contul de profit si pierderi,
situatia profitului si a pierderilor
recunoscute, dividendele etc.

6. Notati si obtineti confirmarea
clientului referitoare la:
a) numele membrilor consiliului de
administratie;
b) participatiile membrilor consiliului

192

de administratie la capitalul social, la
inceputul si la sfirsitu1 exercitiului.

7. Confirmati ca documentele contabile
obligatorii sunt tinute la zi.

8. Examinati registrul proceselor-verbale
si copiile minutelor relevante ale
sedintelor consiliului de administratie
tinute in cursul exercitiului.

9.Obtineti o copie a minutei sedintei in
care s-a decis acordarea de dividende si
asigurati-va ca repartizarea dividendelor
este lega1a.
Teste suplimentare

Concluzie:
asigurare rezonabila ca rezervele si capitalul social:



standardele contabile;

4. standardele contabile sunt consecvent aplicate, iar evidenta
documentelor contabile obligatorii este tinuta corespunzator.
Semnat Data

193

Sectiunea O

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI

Inifiale

Data

misiune)

Grad de
acoperir
e
Ref.
sit.

Initiale Problem
e
aparute
Vinzari
1. Sintetizati veniturile din vinzari
aferente exercitiului, identificind
vinzarile nete pe categorii, precum si
TVA-ul asociat.
2. Reconciliati vinzarile nete totale
aferente exercitiului cu deconturile de
TVA.
3. Daca exista un jurnal al vinzarilor
(zilnice)
a) verificati concordanta dintre un
esantion de facturi si :
(i) registrul cartea mare (via jurnalul
vinzarilor zilnice0 ;
(ii) jurnalul vinzarilor.
b0 verificati concordanta dintre un
esantion de vinzari din cartea
mare/jurnalul vinzarilor zilnice si facturi.
4. Daca nu exista un jurnal al vinzarilor
(zilnice), testati incasarile din registrul
de casa pe baza facturilor aferente si
viceversa si incasarile prin banca.
5. Selectati un esantion de chitante
aferente vinzarilor in numerar/bonuri
de casa si verificati pe baza jurnalului

194

incasarilor, a jurnalului vinzarilor
zilnice si a viramentelor bancare.
6. Selectati un esantion de note de credit
si asigurati-va ca sunt autorizate si
inregistrate corespunzator.
(a) Comparati vinzarile lunare cu
comparativele si bugetele si explicati
orice trenduri si variatii semnificative.
(b) Comparati marja bruta a profitului cu
cea din exercitiul anterior si explicati
orice variatie.
8. Comparati un esantion de dispozitii de
livrare a bunurilor cu facturile aferente,
verificind corectitudinea preturilor, TVA
etc.

9. Revizuiti comenzile neonorate la timp.

Cumparari/cheltuieli
10. Sintetizati cumpararile aferente
exercitiului, identificind cumparari1e nete
pe categorii, inclusiv TVA-ul.

11. Reconci1iati cumparari1e nete totale,
purtatoare de TVA, aferente exercitiului,
cu deconturile de TVA trimestriale.

12. Daca exista un jurnal al cumpararilor
(zilnice), comparati un esantion de facturi
cu:
(i) registrul cartea mare (via jurnalul
cumpararilor zilnice);
(ii) jurnalul cumpararilor.

cumpararilor zilnice:
Comparati un esantion al cumpararilor/
cheltuielilor din registrul de casa cu
facturile aferente, asigurindu-va ca:
(i) sunt adresate societatii;
(ii) se refera Ia bunuri/servicii
utilizate in mod normal de societate;
(iii) au fost aprobate in mod
corespunzator.
195

(a) Comparati cumpararile lunare cu
comparativele si cercetati orice trenduri
si variatii semnificative.
(b) Comparati fiecare post de
cheltuieli cu cele aferente exercitiului
anterior si, de asemenea, rulajele lunare
ale exercitiului curent si exp1icati
variatiile semnificative.

15. Comparati un esantion de note de
receptie a bunurilor/intrari de stocuri pe
fiseIe de inventar cu facturile aferente,
asigurandu-va de corectitudinea
cantitatilor etc.

Cheltuieli cu personalul
16. Sintetizati intr-un tabel toate
cheituielile cu personalul si numarul
angajatilor in
exercitiul auditat, pe luni.

17. Comparati un esantion de inregistrari
in cartea mare cu sinteza cheltuielilor cu
salariile si a platilor salariale.

18. Comparati un esantion de elemente
din sinteza cheltuielilor cu salariile cu
documentele privind existenta angajatilor
(carte de munca, contracte individuale
etc.), asigurandu-va de corectitudinea
calculului salariului de baza, al
deducerilor si al salariului net.

19. Examinare analitica
Reconciliati cheltuielile totale cu salariile
cu cele din exercitiile anterioare, luind in
considerare numarul angajatilor,
majorarile de salarii etc.

20. Asigurati-va ca, pentru un esantion
de noi angajati si de fosti angajati,
decontarile cu personalul sunt corecte si
ca se respecta principiul independentei
196

exercitiului.

21. Asigurati-va ca cheltuielile privind
contributia la fondul de pensii sunt
calculate in conformitate cu standardele
contabile relevante.

Tranzactii cu partile afiliate
22. Intrebati directorii si managerii daca
s-au incheiat tranzactii cu parti afiliate,
care
trebuie sa fie prezentate conform IAS 24.

23. Obtineti informatii referitoare la
tranzactiile cu partile afiliate, examinind
atent evidentele cantabile, procesele-
verbale, corespondenta, etc.
24. Asigurati-va ca toate tranzactiile
semnificative identificate, efectuate cu
partile afiliate sunt inregistrate si prezen-
tate in situatiile financiare in mod
corespunzator.

25. Asigurati-va ca s-au facut in situatiile
financiare prezentarile necesare privind
controlul asupra societatii.

26. Obtneti declaratii scrise din partea
directorilor, prin care acestia confirma ca
informatiile furnizate privind tranzactiile
cu partile afiliate si controlul asupra
societatii sunt complete.

Prezentare
27. Asigurati-va ca formatul contului de
profit si pierderi este in conformitate cu
standardele contabile relevante.

28. Obtineti tabele care sa justifice cifrele
ce vor fi prezentate in notele situatiilor
financiare, de exemplu remunerarea
directorilor, si verificati aceste tabele cu
documentele justificative aferente.
197

Teste suplimentare

Concluzie:
asigurare rezonabila ca tranzactiile:
2. sunt corect evaluate in contul de profit si pierderi/bilant;
Semnat Data

Sectiunea P
CARTEA MARE SI BALANTA DE VERIFICARE
Initiale
Client: Intocmit de: (auditor asociat)

Data

misiune)

Grad de
acoperir
e
Ref.
sit.

Initiale Problem
e
aparute
1. Verificati concordanta dintre soldurile
initiale si bilantul exercitiului anterior.

2. Daca clientul tine un registru carte
mare:
(a) verificati un esantion de inregistrari
contabile din toate domeniile;
(b) revizuiti cartea mare in cautarea
oricaror conturi sau operatiuni
neobisnuite.

3. Daca clientul nu tine un registru carte
mare:
(a) confirmati ca s-au efectuat toate
inregistrarile din evidentele contabile in
documentele de sinteza;
(b) toate inregistrarile contabile sunt
numerotate si au fost transferate in

198

totalitate.

4. Verificati concordanta dintre balanta
de verificare finala si situatiile financiare.

ANEXA: ALGORITM DE STABILIRE A MARIMII ESANTIOANELOR

ABC SRL este o companie ce produce si comercializeaza ciocolata si
dulciuri. Urmatoarele informatii provin din situatiile financiare provizorii ale
societatii (in mii lei):

1. Cifra de afaceri: 108.931.700;
2. Profitul inainte de impozitare: 4.012.300;
3. Active totale: 486.500.000.
in datorii se include o descoperire de cont de 1.930.000 mii lei.

Societatea este o filiala a unei societati familiale mari pe care firma nu o
auditeaza, si exista obiective anuale de performanta stabilite pentru
conducerea societatii.

Anul trecut, raportul de audit a fost fara rezerve.

Dintre problemele de anul trecut se mentioneaza faptul ca a fost foarte
dificil sa se reconcilieze registrul de vinzari, desi in cele din urma
partenerul de misiune a fost multumit de cifrele referitoare la debitorii din
activitatea de baza. Societatea a avut o noua contabila in anul respectiv,
responsabila cu tinerea jurnalului de cumparari. Datorita faptului ca
aceasta avea mai putina experienta decit s-a crezut, au.existat un numar
de probleme cu contul de control al jurnalului de cumparari, care nu s-a
putut echilibra pina la sfirsitul anului.
199

Societatea are un numar de aproape 200 de clienti, in marea lor
majoritate angrosisti si mari lanturi de supermarketuri. Societatea se
aprovizioneaza de la un numar de 50 de fumizori

Facturarea se face intr-un ritm de 20 de facturi pe zi (peste 6.000 de facturi
anual). Aprovizionarea se face intr-un ritm de 30 de facturi pe luna (intre
350 si 400 de intrari anual), societatea aprovizionindu-se numai cu
ambalaje, cacao, lapte si zahar.

Determinarea statistica a marimii esantioanelor
Determinarea marimii esantioanelor se realizeaza dupa urmatorul algoritm:
1. calculul riscului de audit (RA)
2. calculul riscului inerent (RI)
2.a. calculul riscului inerent general
2.b. calculul riscului inerent specific
3. calculul riscului de control (RC)
4. calculul riscului de nedetectare prin neesantionare (RNNE)
5. determinarea esantionului

1. Firma de audit este pregatita sa accepte un risc de audit (RA) nu mai
mare de 5%.

2.a: Riscul inerent (RI) este dat de completarea listei de verificare a
riscului inerent general (F1) si a riscului inerent specific (F2), pentru
fiecare sectiune de audit. Riscul general, asa cum rezulta din F 1,
este scazut. Riscurile specifice, pe sectiuni, se identifica raspunzind
la cele sase intrebari din cadrul paragrafului ,,Auditul din sectiunea F
(lista de verificare F2). Intrebarile sunt formulate de asa natura incit
un raspuns pozitiv indica un risc.
1. Sistemele sunt predispuse erorii/neadecvate/manuale
necomputerizate?
2. Contabilii responsabili de acest domeniu sunt slab pregatiti?
3. Tranzactii complexe (natura tranzactiilor, nu modul in care sunt
inregistrate)? V
4. Suspiciuni privind existenta fraudelor/pierderilor?
5. Pierderea foilor de calcuUschemelor de rationament ale clientului?
6. Tranzactii neobisnuite (natura tranzactiei sau natura procesului din
afara sistemului)?

Asadar fiecare sectiune de audit va trebui analizata prin prisma
minichestionarului de mai sus, avindu-se in vedere riscul inerent general al
clientului. Tabelul de mai jos contine procentajele riscului inerent, care
trebuie atasate fiecarei sectiuni pe baza celor sase intrebari si a riscului
general deja stabilit la nivelul societatii auditate.

200
T1

Numar de riscuri
inerente specifice NIVEL GENERAL DE RISC INERENT
identificate
Foarte scazut Scazut Mediu Ridicat
0, 1 sau 2 riscuri 23% 50% 70% 100%
3 sau 4 riscuri 50% 70% 100% 100%
5 sau 6 riscuri 70% 100% 100% 100%

2.b. In cazul societatii ABC SRL, coloana relevanta este coloana a
doua (risc scazut): sursa Fl. La o sectiune unde raspunsurile la intrebari au
fost negative ori au existat maxim doua raspunsuri pozitive, procentul
atasat RI este de 50%. Unde avem trei raspunsuri pozitive, acest procent
devine 70%. De obicei lista de verificare este atasata sectiunii de
planificare in dosarul curent (sectiunea F). Aceste procente se trec in
ultima coloana a tabelului F2.

3. Urmatorul element in ecuatia riscului este riscul de control
(RC). Riscul de control poate fi introdusin ecuatie atunci cind auditorul se
bazeaza pe sistemele de control ale clientului. Intr-un astfel de caz
auditorul va testa aceste sisteme si, in functie de gradul de siguranta, va
completa coloana corespunzatoare din F3 cu valorile din tabelul de mai
jos. In cazul nostru, abordarea auditului este una de fond (adicA nu ne
bazam pe sistemele de control intern). RC este 1 sau 100% (se poate nota
cu ,,N/A in coloana a patra din tabelul F3).

T2
GRADUL DE CRITERIUL RISCUL
SIGURANTA
Semnificativ Pina in 2% rata de eroare 13,5%
Moderat Pina in 5% rata de eroare 23%
Limitat Pina in 10% rata de eroare 56%
Zero Mai mult de 10% rata de eroare 100%

4. Riscul de nedetectare prin esantionare (RNNE) este riscul ca
procedurile analitice sa nu duca la depistarea de erori sau
neconcordante in situatiile financiare. Aceasta intra in ecuatie in
momentul cind auditorul se bazeaza pe procedurile analitice in faza de
planificare si in munca de fond. In functie de decizia auditorului (de a se
baza sau nu pe procedurile analitice), se folosesc procentele din tabelul
de mai jos.
Valorile vor fi atribuite coloanei corespunzatoare din F3.
T3

GRADUL DE SIGURANTA A Zero 100%
201
REVIZUIRII ANALITICE Moderat 56%
REVIZUIRII ANALITICE

Ridicat 31%

5. Ultimul risc, care rezulta din ecuatia riscului o data ce toate celelalte
riscuri au fost identificate, este riscul de nedetectare prin esantionare
(RNE). Acesta este invers proportional cu marimea esantionului.
In tabelele T4 si T5 de mai jos, banda de risc este reprezentata de
produsul RIxRNNExRC (pe care il notam cu Y). Ecuatia riscului devine :
RA=YxRNE.
Riscul de audit (RA) este o constanta pe care auditorul o stabileste de la
inceput (de obicei, nu mai mare de 5%).
Y se regaseste in tabelele de risc stabilite pe baza de modele statistice si
difera in functie de marimea populatiei (vezi mai jos) :

Populatii mici (sub 400 de elemente)
T4
BANDA DE RISC DIMENSIUNEA
(RNE) ESANTIONULUI
78,4% la l00% 53
58,5% la 78,3% 48
43,8% 1a 58,4% 43
33,0% la 43,7% 38
24,9% 1a 32,9% 33
18,9% 1a 24,8% 28
14,4% 1a 18,8% 23
l1,1% 1a 14,3% 18
8,5% la 11,0% 13
6,6% la 8,4% 8
0 la 6,5% 3

Populatii mari (peste 400 de elemente)
T5
BANDA DE RISC DIMENSIUNEA
(RNE) ESANTIONULUI
72,l%lalOO% 59
5 8,7% la 72,0% 52
47,8%1a58,6% 48
39,0% Ia 47,7% 44
30,2%1a38,9% 40
23,4%1a30,l% 35
18,l%1a23,3% 30
14,0%1a18,0% 25
l0,9%1a13,9% 20
8,4% Ia 10,8% 15
6,5% Ia 8,3% 10
202
0 la 6,4% 5
Dimensiunea esantionu1ui se calculeaza Tinindu-se seama de marimea
populatiei, dupa urmatorul algoritm:

a. calculul benzii de risc:

RISC=RIx RC xRNNE
b. selectarea marimii esantionului corespunzator benzii de risc calculate.

Sectiunea F1
LISTA DE VERlFICARE A RISCULUI INERENT GENERAL
Initiale
Data

misiune)

Da Nu
1. Conducerea
(a) Ii lipsesc conducerii cunostintele si experienta
necesara pentru a conduce societatea?
(b) Au managerii tendinta de a angaja societatea in
asocieri cu grad de risc ridicat?
(c) Au avut loc schimbari ale managerilor din functii-
cheie in cursul exercitiului financiar?

203

(d) Exista anumite cerinte privind mentinerea unui nivel
al rentabilitatii sau indeplinirea unor obiective (de
exemplu, pentru indeplinirea unor cerinte din partea
creditorilor)?
(e) Are rezultatul raportat o seninificatie personala
pentru manageri (de exemplu, prime legate de profit)?
(f) Controlul administrativ si cel exercitat de manageri
sunt slabe?
(g) Lipsesc sistemele informatice manageriale
performante?
(h) Sunt managerii implicati concret in sarcinile zilnice?
Aceasta intrebare este relevanta numai daca se
identifica un risc la punctul (d) sau (e) de mai sus.

EVALUARE GENERALA A RISCULUI ASOCIAT
CU CONDUCEREA


Explicatii
Acesti factori de risc atrag atentia asupra cauzelor
potentiale ce duc la manipularea conturilor, dar nu direct
in beneficiul personal al conducerii.
Avem o relatie de lunga durata cu clientul si nu exista
nici o dovada ca au aparut probleme in trecut. De
aceea, se considera ca riscul este scazut.
2. Contabilitatea
(a) Este functia contabililatii descentralizata?
(b)Ii lipsesc personalului din contabilitate instruirea si
capacitatea de a-si duce la indeplinire sarcinile care ii
revin?
(c)Exista probleme de atitudine sau de etica in
(d)Exista riscul comiterii unor erori ca urmare a faptului
ca angajatii societatii lucreaza sub presiune?

EVALUARE GENERALA A RISCULUI CONTABIL


Explicatie
Exista probleme cu o parte a sistemului, care este in
general satisfacator. Se va alcatui o lista a creditorilor
si a achizitiilor ce prezinta un risc specific.

vezi
notele

204

3. Activitatea societatii auditate
(a) Isi desfasoara societatea activitatea intr-un sector cu
risc ridicat?
(b)Exista vreun creditor-terta parte cu o importanta
individuala semnificativa?
(c) Exista o concentrare de actiuni sau de drepturi de
vot mai mare de 25% in posesia unor membrii fara
functie executiva ai consiliului de administratie?
(d)Se anticipeaza ca afacerea (sau o parte din ea) ar
putea fi vinduta in viitor?
(e)A fost preluat controlul societatii de altcineva in
ultimele 12 luni?
(f) Este societatea insolvabila?

EVALUARE GENERALA A RISCULUI DE AFACERI


Explicatie
Riscul sectorului de activitate este de tip moderat (dar
activitatea se desfasoara constant bine), iar
descoperirile de conturi bancare sunt semnificative.

4. Auditul societatii
(a) Este prima data cind firma va audita acest client?
(b) S-a exprimat in raportul de audit o opinie cu rezerve
semnificative in oricare dintre ultimii doi ani?
(c) Ati descrie relatia cu societatea-client ca find
,,conflictuala sau ,,in deteriorare?
(d) Exista presiuni legate de onorarii sau de timp?
(d) Exista un numar insemnat de operatiuni ,,greu
de auditat?

EVALUARE GENERALA A RISCULUI DE AUDIT


EVALUARE GENERALA A RISCULUI INERENT

Pe baza celor de mai sus:
FOARTE SCAZUT/SCAZUT

205

Sectiunea F2
LISTA DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT SPECIFIC
Initiale
asociat)
Data


206

Pragul de semnificatie= Riscuri
inerente
specific
e
Riscul general = Intrebari
1 2 3 4 5 6
E
v
a
l
u
a
r
e
Re
f.si
t
Riscul
inerent
:sursa
T1
Imobilizari corporale
si necorporale
investitii
De executie - cantitati
evaluare
Debitori
Conturi la banci si casa - plati
Conturi la banci si casa -incasari
Conturi la banci - confruntate cu
extrasele de
cont
Creditori
Vinzari
Cumparari
Cheltuieli
Situatii financiare

S

S

S
M

S
S
S
S
S

M
S
S
S
S
S
S
S

S

Ref.

Ref.

50%

50%

50%
70%

50%
50%
50%
50%
50%
50%
50%
50%
50%
50%
50%
50%
50%
50%

50%

Sectiunea
F3
CALCULUL ESANTIONULUI

Initiale Data
207

asociat)


SE VA UTILIZA NUMAI IN CAZUL ADOPTARII METODEI DE
ESANTIONARE BAZATE PE RISC

Risc
inerent
(RI) :
sursa
F2
RNNE Riscul
de
control
(RC)
Calcul
ul
benzii
de risc
RIxRN
NExR
C
Dime
nsiun
ea
esanti
onului
Imobilizari corporale si
necorporale

50% 100
%
N/A 50%

investitii
50% 100% N/A 50%
Stocuri si productie in
curs de executie
cantitati
50% 56% N/A 28% 33
Stocuri si productie in
curs de executie
evaluare
70% 56% N/A 39,2% 38
Debitori
50% 56% N/A 28%
Investitii pe termen scurt

50% 100% N/A 50%
Banca verificari extrase

50% 100% 13,5%
au
fost
testat
e si
sunt
fidele
N/A
6,75% 8
Conturi la banci si casa -
plati

50% 100% N/A 50% 48
Conturi la banci
incasari
50% 100% N/A 50% 48
208

Creditori
50% 56% N/A 28%
50% 100% N/A 50%
Vinzari
50% 31% N/A 15,5% 25
Cumparari
50% 31% N/A 15,5% 23
Cheltuieli
50% 31% N/A 15,5% 25
50% 31% N/A 15,5% 23
50% 100% N/A 50%
50% 100% N/A 50%
Situatii financiare
50% 100% N/A 50%

Norme Minimale Audit

Transféré par

Informations du document

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Norme Minimale Audit

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Sursa:http://www.dorin.craiova-maxima.

Vous aimerez peut-être aussi