Vous êtes sur la page 1sur 19

Universitatea de Medicina si Farmacie T.

Popa, Iasi Specializarea:Asistetent medical generalist Filiala Botosani

Angiografia si Arteriografia

Student: Olaru Cristina Carp Elena

Reprezinta examenul efectuat in scopul evaluarii functionarii anumitor valve cardiace(valvele mitrale pe partea stanga a inimii si valvele tricuspide pentru partea dreapta,care impiedica refluxul sangelui de la ventricule spre atrii, in timpul contractiei inimii). Angiocardiografia permite si alte aprecieri despre felul in care inima se contracta si poate preciza tipul unor eventuale malformatii congenitale. Acest examen este esential mai ales cand se are in vedere o interventie chirurgicala cardiaca si atunci cand se doreste evaluarea riscului afectiunilor cardiovasculare care pot perturba contractiile muschiului cardiac.

Angiocardiografia este un examen radiografic al carui principiu consta in masurarea diferentelor de absorbtie dintrun fascicul de raze x de catre tesuturile inimii.
Pentru a putea vizualiza cavitatea cardiaca, se injecteaza inaintea examenului un produs numit de contrast, opac la razele x.

Angiocardiografia necesita o spitalizare de 24-36 ore. Examenul se practica in sala de radiologie, sub anestezie locala. Pacientul trebuie sa aiba stomacul gol in ajunul zilei in care a fost stabilit examenul ( sa nu fi mancat in ziua examenului). O importanta deosebita are pregatirea psihica a bolnavului. In preziua examenului se determina grupa sanguina,ureea si creatinina din sange si functiile bolnavului si se incepe linistirea bolnavului cu substante tranchilizante. Inaintea examenului, asistenta medicala invita pacientul sa se dezbrace si sa se intinda pe masa de radiologie.

Asistenta rade si dezinfecteaza cu ajutorul unei solutii antiseptice zona corespunzatoare venei sau arterei in care se va introduce catererul (aceasta zona poate sa fie la plica cotului, la plica axilara sau la plica inghinala). Asistenta medicala plaseaza electrozii pentru electrocardiograma pe toracele pacientului,pentru a asigura un control permanent al inimii in timpul desfasurarii procedurii. Medicul care realizeaza examenul injecteaza un produs, care anesteziaza local regiunea(in cazul copiilor,acestia vor fi supusi unei anestezii generale usoare). Medicul introduce apoi in vena sau in artera un tub fin de plastic(cateter cu diametru de 1,5-2,5 mm),pe care il orienteaza prin vase, pana la inima,urmarindu-i ascensiunea progresiva si verificandu-i pozitia pe un ecran de control.

Capatul cateterului este prevazut cu unul sau mai multe orificii prin care trece produsul de contrast iodat.Cand acesta difuzeaza in cavitatea cardiaca,medicul face clisee radiografice din diferite unghiuri,totul fiind inregistrat pe electrocardiograma. La finalul examenului,medicul retrage cateterul din vas si aplica un pansament dupa ce a comprimat zona punctiei. Examenul dureaza intre 30 de minute si o ora jumatate,in functie de imaginile pe care medicul doreste sa le obtina. Dupa o angiografie,pacientul trebuie sa se odihneasca cateva ore daca cateterul a fost introdus in vena de la plica cotului.In schimb,daca acesta a fost introdus in zona inghinala,pacientul trebuie sa stea in decubit dorsal(pozitia lungit) 24 de ore, pentru evitarea riscului hemoragiei locale.

In general,injectia produsului de contrast iodat este insotita de o senzatie de caldura ce difuzeaza in tot corpul, care nu este insa deosebit de dezagreabila. Unii pacienti pot prezenta: - o senzatie de greata; -o scurta indispozitie,fara gravitate. Aparitia oricaror simptome trebuie semnalata medicului. Alte efecte secundare sunt rare si in general nesemnificative ca de exemplu: -hematom in locul punctiei ; -reactii alergice. Complicatiile cardiace sau hemoragice sunt rar intalnite si de cele mai multe ori fara consecinte grave.

Cantitatea de raze x la care organismul este expus in timpul acestui examen este mica.Fara exceptie,el nu se practica la femeia insarcinata,din cauza riscurilor pe care actiunea razelor x le-ar putea reprezenta pentru fat.Este obligatorie efectuarea unui test de sarcina inainte de acest examen oricarei femei de varsta fertila. Produsul de contrast iodat injectat poate provoca o reactie alergica manifestata mai ales prin: -greata; -vomismente; -eruptii cutanate; -o scadere a tensiunii arteriale.

Medicul trebuie sa se asigure ca pacientul n-a prezentat niciodata alergii(astm,eczeme,alergie la iod),caz in care el poate prescrie un tratament antialergic care poate provoca pacientului o usoara stare de somnolenta. La persoanele care sufera de insuficienta renala se impun masuri de precautie, printre care consumul abundent de lichide in zilele precedente si ulterioare examenului. Medicul va prescrie acestora in mod curent analizele care privesc functia renala: ureea si creatinina

Pentru a preveni orice risc legat de hemoragie, medicul va intreba pacientul daca a luat cumva medicamente anticoagulante sau a facut tratament cu

aspirina (fluidifiant al sangelui). Medicul va prescrie analize ale sangelui, printre care determinarea grupei sabguine,a Rh-ului,hemoleucograma si teste de coagulare a sangelui. Rezultatele angiografiei sunt cunoscute, de cele mai multe ori,a doua zi, dupa developarea filmului radiografic si interpretarea lor de catre medicul care a efectuat examenul.

Arteriografia este un examen radiologic efectuat in scopul punerii in evidenta a eventualelor leziuni arteriale produse de ateroscleroza.Aceste leziuni determina depunerile de colesterol pe peretii arterelor. Arteriografia este aplicabila majoritatii arterelor din organism,dar exploreaza,in general,in functie de afectiunea fiecarui pacient,un singur arbore arterial,astfel : -aorta (aortografia); -arterele inimii (coronarografia); -arterele care iriga creierul (angiografia carotidiana); -arterele digestive,arterele membrelor(in special,ale membrelor inferioare).

Arteriografia,numita si angiografie,este un examen radiografic al carui pricipiu consta in masurarea diferentelor de absorbtie ale unui fascicul de raze x de catre diversele tesuturi pe care acestea le traverseaza. Arteriografia poate fi de 2 feluri: -conventionala; -digitalizata(datele inregistrate sunt prelucrate electronic). Inainte de a putea vizualiza arterele, se injecteaza in timpul examenului un produs numit de contrast, opac la razele x.

Arteriografia necesita,fara exceptie, o spitalizare de la 24 la 48 de ore. Examenul se practica in sala de radiologie,sub anestezie locala. Pacientul trebuie sa nu fi mancat nimic si sa nu fi baut sau fumat in preziua examenului. O importanta deosebita are pregatirea psihica a pacientului. In preziua examenului,se determina grupa sanguina,ureea si creatinina din sange si functiile bolnavului si se incepe linistirea bolnavului cu substante tranchilizante. Pentru a preveni toate riscurile hemoragiei, tratamentul cu medicamente anticoagulante sau pe baza de aspirina(fluidifiant al sangelui) trebuie diminuat sau suspendat temporar.

Medicul se informeaza deci asupra tratamentului pe care pacientul ce urmeaza a fi supus acestui tip de examen il urmeaza.De asemenea,ii prescrie analize ale sangelui,in special determinarea grupei sanguine,a Rhului,hemoleucograma si teste de coagulare. Inaintea examenului, asistenta il invita pe pacient sa se dezbrace si sa se aseze pe masa de radiologie.Ea rade si dezinfecteaza cu ajutorul unei solutii antiseptice zona corespunzatoare arterei respective.

Medicul anesteziaza local regiunea(in cazul copiilor, anestezia trebuie sa fie usoara). Medicul introduce un cateter cu diametru intre 1,5-2,5 mm in artera aleasa si il ghideaza, urmarind progresia acestuia si verificandu-I pozitia pe ecranul de control.

Medicul efectueaza clisee radiografice din diferita unghiuri. La finalul examenului,retrage cateterul si aplica un tampon,dupa ce a comprimat zona punctiei.
Examenul dureaza intre 30 de minute si doua ore, in functie de imaginile pe care medicul doreste sa le obtina. Dupa o angiografie, in cazul in care cateterul a fost introdus in zona inghinala sau in zona axilara, se recomanda ca pacientul sa se odihneasca in pozitia lungit timp de aproximativ 24 de ore, pentru a se evita riscurile unei hemoragii locale.

In general, injectarea produsului de contrast iodat se asociaza cu o senzatie de caldura care difuzeaza in tot corpul. Unii pacienti prezinta senzatii de greata,varsaturi sau ameteli ce provoaca scurte indispozii,fara gravitate. Orice simptom, chiar si fara gravitate,trebuie semnalat medicului inaintea inceperii efectuarii examenului,pentru a se putea lua masurile necesare. Alte efecte secundare,nesemnificative sunt: -un mic hematom la locul punctiei unde s-a introdus cateterul; -reactii alergice trecatoare. Complicatiile cardiace sau hemoragice sunt foarte rare si de cele mai multe ori fara consecinte grave

Cantitatea razelor x la care organismul este expus in timpul acestui examen este mica .Fara exceptie,el nu se practica la femeia insarcinata,din cauza riscurilor pe care actiunea razelor x le-ar putea reprezenta pentru fat. Este obligatorie efectuarea unui test de sarcina,inainte de acest examen,oricarei femei de varsta fertila,care nu a folosit metode contraceptive si ar putea fi insarcinata. Produsul de contrast iodat poate provoca o reactie alergica manifestat mai ales prin: -greturi; -vomismente; -eruptii cutanate; -scaderea tensiunii arteriale. Medicul se va asigura deci ca pacientul nu a prezentat niciodata alergii(astm,eczeme,alergie la iod),in care caz, el poate prescrie un tratament antialergic,care trebuie urmat cu regularitate in zilele ce preced aortografia. In acest caz, pacientul poate simti o usoara stare de somnolenta.

La persoanele care sufera de insuficienta renala se impun,,de asemenea,masuri de precautie,printre care, consumul de lichide din abundenta in zilele precedente si ulterioare examenului. Medicul va prescrie acestora in mod curent analizele care privesc functia renala:ureea si creatinina. Rezultatele sunt cunoscute de cele mai multe ori de pacient a doua zi,dupa developarea filmului radiologic si interpretarea lor de catre medicul care a efectuat examenul.

Bibliografie 1.Tehnica ingrijirii bolnavului. Volumul 2. C. Mazes ; 2.Dictionar de examinari medicale. Dider Sicard, Thrnierry Guez.

Vous aimerez peut-être aussi