Autonomii locale in spatiul romanesc sec.

IX-XVIII
Formarea statelor medievale romanesti este rezultatul evolutiei societati romanesti din primele secole ale mileniului I. Nasterea statelor medievale romanesti a fost rezultatul mai multor factori interni si externi. 1. Contextul extern Criza Regatului Ungariei, datorata si sc im!arii de dinastie prin stingerea dinastiei arpadiene si venirea dinastiei de An"ou# factorul decisive a fost reprezentat de incercarea formatiunilor prestatale romanesti de a inlatura dominatia Regatului Ungariei. $area invazie mongola din %&'% a lic idat egemonia Regatului ungar la sud si est de Carpati. 2. Contextul intern (ericolul extern a dus la intarirea raporturilor feudale si la concentrarea acestora in "urul unei autoritati mai puternice. Formarea relatiilor feudale. (remisele economice contri!uie la formarea statului prin largirea sc im!urilor comerciale si aparitia targurilor si a oraselor. )tatele medievale extracarpatice s-au format in mai multe etape de evolutie* Unificarea formatiunilor politice prestatale. +elimitarea teritoriala a noii formatiuni politice prin formarea principalelor institutii laice si ecleziastice. ,!tinerea independentei pentru statele romanesti extracarpatice.

3. Forme incipiente de autonomii romanesti Factorul de continuitate al vietii romanesti este o!stea sateasca -comunitate de oameni cu o organizare social-economica proprie si un teritoriu !ine delimitat.. ,!stile teritoriale se grupeaza in uniuni de o!sti din care se formeaza formatiunile politice romanesti intalnite in izvoare su! numele de tari romanesti conduse de un voievod sau duce. Asezarile rurale risipite in cuprinsul unor tari erau conduse de cnezi si "uzi cu functii "udecatoresti sau administrative. (uterea unora dintre cnezi s-a extins cu timpul peste mai multe sate dintr-o arie geografic-politic delimitata* tarile- autonomii politice nascute din asocierea mai multor sate depindeau de un centru de putere strain# fie direct# fie prin intermediul unei capetenii militare# voievod# in izvoarele slave# dux in izvoarele latine.

)atul# cadrul principal de convietuire sociala# grupa familiile de tarani# care in secolele VII-IX nu depasise nivelul o!stii satesti teritoriale. Formele traditionale de organizare politica romaneasca predominante erau cnezatul si voievodatul. /arile cneziale si voievodatele erau inzestrate cu organizare politica# militara si ecleziastica. 4. Tipuri de autonomii romanesti sec. IX-XIII Tari- ex. )ipenetului# Fagarasului# 0ategului# /ara Cavarnei %&12. Codrii- ex. ,r eiului# 3apusnei# Cosminului sec. IX-XI. Campuri- ex. Campul lui +ragos# Campul lui Vlad. Cobale- in timuturile +oro oi# Neamt# 4acau# Vaslui. Ocoale- Campulung# Vrancea. Cnezate- Cnezatul lui Ioan si Farcas intre 5iu si ,lt mentionate in izvorul +iploma Cavalerilor Ioaniti %&'6. oie!odate- sec. IX-X- 7elu# in centrul /ransilvaniei# $enumorut# in Crisana# 7lad in 4anat mentionate in izvorul 7esta 0ungarorum- Faptele Ungurilor -Cronica lui Anon8mus.# Voievodatul lui A tum si voievodatul lui 78la# sec. XI lea mentionate in 3egenda )fantului 7erard si Voievodatul lui 3itovoi -dreapta ,ltului.# voievodatul lui )eneslau -stanga ,ltului. mentionate in +iploma Cavalerilor Ioanti. "upanat- formatiunea condusa de "upan +imitre# si o formatiune condusa de "upan 7 eorg e# mentionate in inscriptia de la $ircea Voda si inscriptiile din complexul 4asara!i-$urflatar. T#ema $aristrion- intemeiata de !izantini in 96%-%&2'. Formatiuni politice locale -situate intre +unare si $are.# +o!rogea conduse de catre* /atos# )eslav# si )atza din sec. XI-lea# mentionate de Ana Comnena in lucrarea Alexiada. %. &utonomii romanesti in relatie cu centrele de putere !ecine. Cucerirea teritoriilor de la !est de Carpati de catre 'e(atul )n(ariei* :xpansiunea spre rasarit a ungurilor# instalati in Campia (anonica in sec. al IX-lea# s-a lovit de rezistenta armata a populatilor slave# turanice si romanesti dinlauntru si din afara arcului carpatic si a organizatiilor lor politice. (otrivit informatiilor transmise de 7esta 0ungarorum# mag iarii la inceputul sec. X-lea

au inceput cucerirea spatiului cuprins intre /isa# Crisuri# si )omes# unde s-au lovit de trei voievodate -$enumorut# 7lad si 7elu Romanul.. Aceste voievodate au fost cucerite rand pe rand. Cucerirea# su!ordonarea si integrarea formatiunilor politice a continuat si s-a accentuat in sec. XI-XIII. ;. +i,loacele -olosite de catre re(alitatea ma(#iara pentru a-si impune stapanirea in Transil!ania* $i"locele folosite de ungurii au fost politice# militare# administrative# si entice. Crestinarea ungurilor dupa anul %222# a insemnat si preluarea formelor de organizare politica si ecleziastica ale lumii apusene si a dat expansiunii ungare un caracter organizat. Colonizarea teritoriului cu populatii de alte etnii* a. .ecuii# au fost progresiv deplasati spre rasaritul /ransilvaniei pe masura extinderii puterii regatului. Instalati in 4i or# apoi in zona /arnavelor si in )u!carpatii rasariteni# pentru apararea trecatorilor# ei au convietuit cu romanii. !. .asii# s-au instalat in principal in regiunea ,rastiei# a )i!iului# a /arnavelor si in sud-estul /rans. In %&%%# regale Andrei II a instalat in /ara 4arsei ,rdinul Cavalerilor /eutoni# cu misiunea de a opri invaziile cumanilor din Campia +unarii in /rans. si pentru a desc ide calea expansiunii Regatului ungar la sud si rasarit de Carpati. 3a %&'6# conform diplomei acordate de 4ela al IV-lea# cavalerilor ioaniti # fiintau pe teritoriul dintre Carpati si +unare formatiuni politice prestatale romanesti* 4anatul de )everin# voievodatul lui 3itovoi# cnezatele lui Ioan si Farcas# voievodatul lui )eneslau. +iploma ioanitilor indica si un anume statut politico-"uridic al acestor tari# prin cei doi termeni folositi* cnezat si voievodat. Invazia mongola in :uropa centrala si constituirea unui stat mongol cu capitala pe fluvial Volga# la care se adauga si criza din interiorul regatului ungar# a franat expansiunea acestuia in afara arcului carpatic. Autonomiile romanesti din Nordul (eninsulei 4alcanice si din spatiul carpatodunarean au fost supuse unui puternic asalt cu tendinta de ani ilare in secolele XI-XIII din partea Imperiului 4izantin in sud# si din partea Regatului Ungar in nord. Amenintate sa dispara# ele au reactionat# marcand# in efortul lor de aparare# trecerea de la tara# cadrul politic traditional# la stat.