ACOPERIREA RISCULUI DE PRET IN CONTRACTELE COMERCIALE INTERNATIONALE CUPRINS: Acoperirea riscului de pret in contractele comerciale internationale ...

Introducere Riscurile comerciale

Protectia impotriva riscului de pret Clauze contractuale de prevenire a riscului de pret Riscul de pret in viitor

Concluzie Introducere Comertul dintre Romania si restul lumii a crescut anual in mod constant. Ca in orice piata in plina evolutie cu fluctuatii ocazionale economice, sociale si politice, atat partenerii comerciali romani cat si cei straini trebuie sa caute modalitati de reducere a riscurile create de aceste fluctuatii. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana din ianuarie se previzioneaza ca va duce la cresterea, in mod substantial, a comertului anual cu statele membre ale Uniunii Europene, furnizand partenerilor de afaceri atat oportunitati unice, dar aducand si riscurile inerente comertului international. Acest articol analizeaza pasii pe care partile ii pot lua pentru a se proteja de riscul de pret din contractele comerciale internationale care implica parteneri romani riscuri provenind din factori externi cum ar fi fluctuatiile ratei de sc imb a diferitelor monede, cresterea preturilor pentru materii prime si ener!ie, si sc imbarile bruste din economie. Aceste riscuri influenteaza nivelul obli!atiilor partilor care trebuie sa plateasca mai mult sau mai putin decat ceea ce s"au obli!at sa plateasca la inc eierea contractului. Acestea sunt riscuri care afecteaza ec ilibrul contractual dintre parti, si, cel mai important, sunt riscuri care pot fi foarte usor evitate prin introducerea anumitor clauze in contracte. #Riscurile le!ate de neexecutarea obli!atiilor contractuale incluzand neplata nu constituie subiectul prezentului articol.$ % Up to Contents & Riscurile comerciale Principalul partener comercial al Romaniei este, desi!ur, Uniunea Europeana, cu o cifra totala a comertului, importuri si exporturi, de '(,) miliarde de euro in *++, reprezentand -.,)/ din

comertul exterior total al Romaniei. Alti parteneri comerciali importanti includ tarile semnatare 0A12A 3UA, 4exic si Canada cu o cifra totala a comertului de 5,. miliarde de euro reprezentand ','/ din comertul total6 tarile candidate la UE si 7ul!aria #in *++,$ cu 8 miliarde de euro la (,*/6 si tarile A3EA0 cu '88 de milioane de euro la +,-/. Partenerii comerciali din toate aceste tari analizeaza in mod constant riscurile comerciale asociate oportunitatilor de afaceri din Romania cum ar fi posibilitatea ca un eveniment viitor si nesi!ur sa cauzeze prejudicii pecuniare uneia dintre parti. Astfel de riscuri le includ pe cele economice, politice, administrative si naturale. Riscurile economice sunt determinate de evolutia companiei si de calitatea bunurilor si serviciilor furnizate de aceasta. 9a randul lor, sunt impartite in riscuri valutare datorate sc imbarilor ratei de sc imb sau paritatii oficiale a monedei de plata in comparatie cu moneda de referinta, si riscuri non"valutare. Aceste ultime riscuri includ: inflatia, sc imbari in dobanzile bancare, sc imbari in pretul materiilor prime, ec ipamentelor, fortei de munca, transportului, primelor de asi!urare, comisioanelor, dobanzilor, te nolo!iei, raportului dintre cerere si oferta, si riscurile financiare si de investii. Riscul de pret este inclus in aceasta cate!orie, deoarece toti acesti factori influenteaza costul productiei si, in consecinta, obli!atiile partilor contractuale. Un exemplu de risc valutar este modul in care sc imbarile ratei de sc imb a leului au afectat tranzactiile internationale pe termen lun!. 9eul s"a apreciat in termeni reali cu 55/ fata de euro din septembrie *++8 pana in decembrie *++,, si cu inca ,/ in primele trei luni ale lui *++-. Astfel, toate contractele comerciale internationale pe termen lun! care aveau ca obiect furnizarea de anumite produse sau servicii in Romania sau catre societati romanesti care aveau preturile exprimate in dolari americani sau in euro au fost afectate de sc imbarile ratei de sc imb. Cumparatorii romani au casti!at din aceasta sc imbare deoarece acestia plateau acum intr"o moneda care se depreciase intre timp si, astfel, plateau mai putin pentru aceleasi produse sau servicii. ;anzatorii straini au inre!istrat anumite pierderi cu aceasta ocazie deoarece ei acum primeau aceeasi suma intr"o moneda care intre timp si"a pierdut din valoare. Astfel, ei primeau mai putin pentru acelasi produs sau serviciu. In prezent, datorita eforturilor de limitare a inflatiei ale 7ancii 0ationale a Romaniei si marilor sume in monezi straine care intra in tara, leul se se preconizeaza ca va ramane puternic de"a lun!ul anului in curs, iar rata de sc imb se preconizeaza ca va ramane stabila. Astfel, nu exista in prezent nici un risc valutar previzionat care ar putea influenta marimea obli!atiilor contractuale pe termen lun!. Alte riscuri care ar putea afecta preturile sunt cele datorate situatiei in care se !aseste economia Romaniei in acest moment. Astfel, o analiza a politicii monetare si a evolutiei ratei inflatiei ar trebui realizata odata cu contemplarea inc eierii unei tranzactii pe termen lun!. Autoritatile se confrunta cu dilema impusa de constran!erile UE asupra inflatiei deoarece o inasprire a

politicii monetare in vederea reducerii inflatiei va afecta in mod ne!ativ competitivitatea externa a Romaniei care trebuie mentinuta pentru ca economia tarii sa se poata dezvolta. Pentru ca aceasta dezvoltare sa aiba loc, rata de sc imb a leului va fi supusa in continuare la mai multa presiune deoarece influxul de capital va creste datorita dobanzilor nationale mari. Expertii previzioneaza ca o relaxare importanta a politicii fiscale in *++( va duce la o rata a inflatiei de -,./ la sfarsitul anului si un deficit al balantei de plati care se previzioneaza ca va creste la 5+/ din PI7. Riscul de tara al Romaniei combina elemente politice, economice si sociale care sunt exacerbate de situatia interna politica actuala in care cele doua partide majore ale coalitiei !uvernamentale, Partidul 0ational 9iberal si Partidul <emocrat, si Presedintele si Primul" ministru, fac sc imburi reciproce de acuzatii ostile in fiecare zi o situatie care ar putea duce la o dezmembrare a coalitiei de la putere si la noi ale!eri, influentand economia si tranzactiile comerciale. Preturile sunt foarte strans le!ate de sc imbarile din economie si din situatia !enerala sociala, de mediu si politica a Romaniei. 3c imbarile recente de clima, care au supus Romania la anumite riscuri le!ate de vreme au influentat in mod indirect nivelul preturilor. = scadere de 5*,-/ a fost inre!istrata in veniturile din a!ricultura datorita inundatiilor recente. Preturile produselor a!ricole ar putea sa fie, de asemenea, afectate in *++( de seceta care a fost previzionata. 3c imbarile din anul *++, ar putea fi luate drept exemplu cu privire la impactul asupra preturilor, deoarece preturile pentru consumatorii finali au crescut cu ..-/, depasind tinta de inflatie de (,,/. Aceasta crestere s"a datorat in principal cresterilor de pret la utilitati, ca si impactului nefavorabil al unor factori incidentali cu ar fi inundatiile asupra pretului produselor alimentare. <e exemplu, daca o tranzactie pe termen lun! cu produse a!ricole ar fi fost inc eiata in timpul acestei cresteri a costurilor de productie si a preturilor, vanzatorul ar fi inre!istrat pierderi din aceasta afacere deoarece el s"a obli!at sa furnizeze produsele la un anumit pret, dar datorita inundatiilor sau secetei recoltele nu au fost cele asteptate si costurile sale au crescut considerabil. Cresterea costurilor ar fi trebuit sa fie acoperita de o crestere in pretul tranzactiei, dar acest lucru nu s"ar fi putut intampla decat daca contractul ar fi continut o clauza de ajustare a pretului. Riscurile le!ale intervin datorita sc imbarilor prevederilor le!islatiei relevante comerciale nationale si internationale si acestea pot fi devastatoare pentru un contract comercial international cu executare in timp caruia ii lipsesc clauzele de protectie corespunzatoare. Astfel de riscuri sunt le!ate de noi taxe si impozite, pierderea proprietatii si asa mai departe. Printre riscurile le!ale care afecteaza preturile, procedurile birocratice !reoaie si netransparente raman o mare problema in Romania. Experti internationali subliniaza perioadele de timp foarte mari necesare pentru obtinerea certificatelor de urbanism, titlurilor de proprietate, licentelor, bransarilor la utilitati, toate acestea ducand la cresterea ametitoare a costurilor de constructie. 4ai mult, exista frecvente sc imbari le!islative si de re!ulamente, in special in domeniul re!lementarilor fiscale, realizate de cele mai multe ori fara nici un preaviz sau perioada de tranzitie. Aceste modificari contribuie in mod semnificativ la cresterea costurilor afacerii dezvoltate in Romania, creeaza dificultati pentru investitori, si pot duce la cresterea preturilor

prevazute

in

contractele

pe

termen

lun!.

2oate aceste riscuri pot fi acoperite prin clauze speciale inserate in contractele comerciale internationale. Exista clauze specifice pentru riscurile valutare, riscurile nevalutare si forta majora, si pentru riscurile politice, sociale, administrative si naturale. Aceste clauze pot fi cate!orisite in: clauze de mentinere a valorii contractului, astfel cum partile s"au inteles inintial, si clauze pentru adaptarea contractului la noile conditii de pe piata. <iferitele cate!orii de clauze sunt, desi!ur, relative, deoarece unele pot fi incluse in mai mult de o cate!orie. Principalele clauze utilizate pentru a acoperi riscurile de pret sunt descrise pe scurt mai jos. % Up to Contents & Protectia impotriva riscului de pret Pretul este un element de importanta strate!ica intr"un contract de vanzare"cumparare, licenta, sau distributie deoarece reprezinta cea mai importanta obli!atie a unei parti latura pecuniara a tranzactiei. Intr"un contract comercial international, pretul poate fi fix. Aceasta exprimare se foloseste in principal in contractele uno ictu cu o sin!ura executare. In ceea ce priveste tranzactiile pe termen lun!, contractele inc eiate contin de obicei clauze de ajustare a pretului, deoarece relatia dintre parteneri se presupune ca este una puternica altfel nu s"ar fi implicat in astfel de tranzactii. % Up to Contents & Clau e contractuale de prevenire a riscului de pret Contractele comerciale pe termen lun! contin de obicei o prevedere speciala cu privire la pretul tranzactiei. Pretul poate fi unul determinat sau determinabil printr"o anumita formula. Clauzele de protectie impotriva riscului de pret care ar trebui incluse in contractele comerciale internationale sunt ori clauze impotriva riscurilor valutare clauza aur si clauzele valutare6 sau clauze nevalutare, cum ar fi clauzele de ajustare a pretului , in functie de tipul de risc pe care acestea il acopera. Clauzele aur, in speta clauza aur si clauza moneda"aur, folosesc aurul ca referinta pentru valoarea monedei in care este exprimat pretul sau exprima pretul direct in aur. Alte clauze valutare folosesc ca referinta o moneda tranzactionabila pe piata internationala, alta decat cea din contract, un cos format din doua sau mai multe monede tranzactionabile in procente predeterminate sau o combinatie de moneda institutionala #de exemplu: <repturile 3peciale de 2ra!ere ale 1ondului 4onetar International si Asian 4onetar> Unit a Uniunii Asiatice de Clearin!$. Clauzele nevalutare se refera la ajustarea pretului. Cea mai importanta dintre acestea este clauza de indexare.

Aceasta reprezinta o prevedere dintr"un contract stipuland o crestere sau descrestere a unui pret in baza unei cresteri a costurilor cu mana de lucru, beneficii, sau a altor preturi, in anumite conditii, i.e. sc imbari in costul mentinerii unui standard de viata, in costul ener!iei si al materiilor prime, cum s"ar intampla intr"o piata volatila si instabila cum este cea romaneasca. Clauzele de indexare apar in mod frecvent in contractele de afaceri pentru ca prin intermediul acestora sa poata fi crescut pretul daca furnizorul unui anumit serviciu sau tip de marfa este fortat sa plateasca mai mult pentru forta de munca sau materiale. Acestea sunt inserate dupa o atenta considerare si evaluare a pietei pentru a se putea determina daca este mai probabil ca aceasta sa se sc imbe decat sa ramana constante. Cand o anumita materie prima cu o valoare sc imbatoare este principala componenta a costului pentru un bun care reprezinta subiectul unei tranzactii, este necesara identificarea riscurilor. Intele!erea factorului de risc este esentiala pentru orice patron sau director executiv care inc eie un contract cu executare viitoare cand costurile nu sunt determinate. Aceasta pozitie neutra din punct de vedere al riscurilor intr"un contract ar putea fi, de asemenea, realizata prin inc eierea unui contract Cost"Puls prin folosirea unei clauze de indexare. Exista cateva variante ale contractelor Cost"Plus, dar principiul de baza este de a determina intre parti un anumit procent sau variatie cu un pra! minim fata de pretul materiilor prime care fluctueaza in mod re!ulat si semnificativ pe baza unui Indice de Pret publicat in prealabil. Astfel, ajustarea automata a platilor bazata pe un indice economic care este independent fata de vointa oricareia dintre parti implicate devine aplicabila. Clauza, astfel, prevede un mecanism de crestere a pretului. Rezultatul este ca, fara a avea importanta care este pretul bunului in prezent, maine sau peste trei luni, cumparatorul va ac ita aceeasi suma #procent$ peste preturile vanzatorului din acea perioada. In prezent, contractele Cost"Plus sunt folosite in tranzactii care implica produse te nolo!ice, ec ipamente, combustibili si alte produse din petrol, si anumite produse alimentare, toate fiind tranzactionate pe piete foarte instabile cu preturi care se sc imba din ora in ora. Cea mai comuna forma de actiune a unei clauze de indexare este printr"un mecanism prin care, numai daca cresterea sau descresterea costurilor este mai mare de un anumit procent, determinat in prealabil de catre parti, ajustarea pretului devine aplicabila si operationala. = alta modalitate de actiune a clauzelor de ajustare a pretului este prin trimiterea unei notificari de catre vanzator catre cealalta parte prin care acesta isi manifesta dorinta de a creste pretul din contract datorita sc imbarii pretului materiilor prime si?sau ener!iei pe piata. <aca clauza de ajustare devine operationala printr"o notificare, atunci cumparatorul trebuie sa beneficieze de o perioada de timp pana la intrarea in vi!oare a modificarii. In timpul acestei perioade, cumparatorul are dreptul sa comande la pretul initial. Aceleasi mecanisme sunt aplicabile daca se impune in cazul unei scaderi a pretului pe piata materiilor prime si?sau ener!iei. = alta clauza de pret utilizata destul de des pentru evitarea riscurilor este clauza de renegociere a pretului. Aceasta da dreptul oricarei parti sa ceara recalcularea sau rene!ocierea pretului din contract la intervale care au fost stabilite in prealabil de catre parti. <e obicei

rene!ocierea pretului se realizeaza o data pe an. Procedura obisnuita pentru recalcularea pretului este sa se faca o medie a trei sau mai multe preturi dintre cele ale competitorilor cei mai importanti de pe piata. Contractele ar putea, de asemena, sa contina o clauza de postcalculare a pretului, clauza Cost si Pret. In aceasta situatie pretul contractului este determinat dupa indeplinirea obli!atiilor prin calcularea costurilor de productie impreuna cu celelate c eltuieli, cum ar fi costul fortei de munca. Riscul de pret poate fi, de asemenea, acoperit prin clauze de adaptare a contractului, prin includerea acestora printre celelalte obli!atii asumate de partile contractante. Aceste clauze nu se refera numai la valoarea pecuniara a contractului, dar la intrea!a executare a sa #transport, ambalare, calitate si asa mai departe$6 totusi, pretul joaca, inca odata, un rol esential deoarece reprezinta cea mai importanta obli!atie. Astfel de prevederi sunt clauzele: clientul cel mai favorizat, natiunea cea mai favorizata si cel mai bun pret. In toate acestea, vanzatorul se obli!a sa asi!ure cumparatorului cel mai mic pret si cele mai bune conditii comerciale pe care le"ar oferi clientului sau cel mai favorizat. In acest mod, cumparatorul nu este niciodata in dezavantaj fata de acel vanzator. Clauza hardship este de asemenea inclusa in aceasta cate!orie. Aceasta a fost definita de catre Principiile U0I<R=I2 cu privire la Contractele Comerciale Internationale la 3ectiunea *, Articolul -.*.*. ca fiind @ivirea unor evenimente care afecteaza in mod fundamental ec ilibrul contractului deoarece costurile indeplinirii obli!atiilor unei parti au crescut sau deoarece valoarea beneficiilor pe care o parte ar trebui sa le primeasca a scazut.A In cazul in care intervine ards ip"ul partea care a fost dezavantajata are dreptul sa ceara rene!ocierea contractului si, in consecinta, a pretului. % Up to Contents & Riscul de pret in viitor In practica, clauzele de ajustare a pretului sunt folosite pe scara lar!a si au fost folosite de"a lun!ul timpului in contractele comerciale internationale cu executare in timp inc eiate in Romania sau cu entitati le!ale romanesti. Acest lucru este demonstrat de rapoartele anuale ale unor societati romanesti care arata ca riscul de pret a fost acoperit fie prin faptul ca materiile prime aveau preturi exprimate in euro fie prin ajustarea preturilor in functie de inflatie sau prin cresterea lor in functie de costul materiilor prime. Riscurile de pret, riscurile datorate ratelor de sc imb si riscurile de dobanda mai pot fi acoperite prin folosirea unor instrumente financiare derivate cum ar fi: futures, options, swaps, hedging. 3ocietatile folosesc foarte des contractele futures pentru a"si acoperi riscurile de pret. Prin acestea se stabilesc cu un anumit cumparator conditiile, incluzand pretul, unei tranzactii

care va avea loc in viitor, pentru anumite produse pe care inca nu le detin. % Up to Contents & Conclu ie <eoarece piata din Romania este in orice moment foarte sc imbatoare, riscurile nu vor putea fi niciodata previzionate in totalitate, iar societatile trebuie sa acorde o atentie sporita mana!ementului de risc pe lan!a eforturile pentru evitarea riscurilor, cum sunt clauzele de evitare mai sus mentionate. Aceasta strate!ie este necesara pentru diminuarea efectelor riscurilor care ar putea totusi sa fie intalnite. Riscurile ar trebui sa fie mana!eriate si controlate pe cat este posibil. Ca o economie in dezvoltare, de tranzitie, economia Romaniei inca mai are un drum lun! in fata pana la a ajun!e la o oarecare stabilitate. 4ai mult, deoarece nici c iar economiile stabile nu ofera o protectie completa impotriva riscurilor care ar putea afecta tranzactiile pe termen lun!, sc imbarile in mediul economic, social si politic ar trebui sa fie luate in calcul in Romania. Intradevar, aceasta este c iar menirea clauzelor ce acopera riscul de pret si a tuturor mecanismelor de protectie impotriva riscurilor, de exemplu sa aduca stabilitatea dorita contractelor comerciale internationale pe termen lun! precum si rezultatele asteptate de la astfel de tranzactii. % Up to Contents & Editors Note It is our policy not to mention our clients by name in The Romanian Digest or discuss their business unless it is a matter of public record and our clients approve. The information herein is correct to the best of our no!ledge and belief at press time. "pecific advice should be sought from us# ho!ever# before investment or other decisions are made. $opyright %&&' Rubin (eyer Doru ) Trandafir# societate civila de avocati. All rights reserved. *o part of The Romanian Digest may be reproduced# reused or redistributed in any form !ithout prior !ritten permission from the publisher. RU!IN ME"ER DORU # A$$ILIATED %IT&: TRANDA$IR societate civila de avocati &er 'eld # Ru(in) P*C* 3tr. Putul cu Plopi, 0r.(, 3ector 5 5*, 7road 3treet 7uc arest, Romania 0eD EorF, 0E, 5+++8 2el: #8+$ #*5$ '55 58 -+ 2el: #*5*$ 8(5".,++ 1ax: #8+$ #*5$ '55 58 -, 1ax: #*5*$ '88"'''' E"4ail: officeB r.ro ttp:??DDD. erzfeld"rubin.com &er 'eld # Ru(in LLP 5)*, Centur> ParF East 9os An!eles, California )++-( 2el: #'5+$ ,,'"+8,5 1ax: #'5+$ ,,'"+-8. C+ase) et al*)&er 'eld # Ru(in) LLC ,0 Re!ent 3treet 9ivin!ston, 0eD Gerse> +(+') 2el: #)('$ ,',"..8+

;I3I2 =UR CE7 3I2E: ttp:??DDD. r.ro

2 e Romanian <i!est Arc ive

1ax: #)('$ ,',"..85

Israeli A''iliated La, $irm !alter -ut+ Aloni # Co* )- Ei!al Alon 3treet, 2el Aviv, -(.)5, Israel 2el: H)(*"'",55"5555 1ax: H)(*"'"-*8"-+++ Ne, "or. / Cali'ornia / Ne, 0erse1 / Romania If >ou no lon!er Dis to receive emails from us, please send an e"mail Dit U03U73CRI7E in t e subject line to Romanian.<i!estB r.ro.