In finalul volumului 17-D oferim spre studiu o lectie a carei existenta este necunoscuta sau ignorata.

Daca am vedea cu Ajna (sau cel de-al treilea ochi) am observa in acest moment un mediu cu o cromatica violeta, spunem ca ne aflam in a doua ora din asa !! sau ora lui "ercur. De la ora #.$% totul se transforma intr-o frumoasa priveliste de smarald in prima ora din asa !-a, ora &unii... !n privinta acestor minunate realitati imediate si palpabile am ramas consternat pentru ca nu se cunosc si nici cei care scriu carti de specialitate nu au dorinta de a oferi asemenea date, probabil din cau'a ca nu le cunosc. (impul si spatiul sunt concepte utile, nu si subtile) ele nu participa la realitatea absoluta, cu toate chinurile fi'icienilor moderni. *aportarile sunt deosebit de impresionante si importante in aparenta existentei corpului-fi'ic, pentru celelalte corpuri avem insa nevoie de energie sau de vibratii subtile pe masura. urios ca nici corpul-fi'ic nu se asteapta sa se hraneasca cu ilu'iile substantelor fi'ice. +niversul manifestat sau fi'ic coexista intr-un univers subtil, el este doar o umbra, un scenariu de moment fata de universul subtil care este etern si imuabil. ,tern este fara sa ne referim la conceptul de timp. -laneta -amant este o entitate ca si noi, avand un corp fi'ic, o parte din atmosfera fiind un fel de dubluetheric. and are vibratii po'itive, spunem ca cerul este senin, dublu etheric fiind de un albastru spiritual... !n mod periodic, corespun'ator aselor, -laneta se romeniue sub o umbrela de vibratii cromatice specifice anumitor constante ce le putem determina. and !sus spune. /*oaga-te de sapte ori sapte pentru ca (atal "eu sa te asculte/, nu o spune dintr-un motiv mistic, ci 0-a folosit de un limbaj poetic, metaforic si alegoric. Din sapte in apte 'ile aceeasi cromatica se repeta, desi in realitate nu se mai repeta niciodata, fiindca -amantul participa la sapte cicluri asa-'is temporale care sunt combinatii atat de numeroase, incat practic nu se poate obtine o repetitie. Acum ne vom ocupa de primul ciclu, cel al orelor planetare, care sunt sapte vibratii distincte corespun'atoare celor sapte culori cunoscute. Acestea sunt particulare -lanetei, facand parte din dinamica aurei sale) vom vedea in continuare eficacitatea lor. Care este modul lor de calcul1 2om lucra in sistemul sexa'ecimal al babilonienilor. ,ste interesant ca materialismul n-a reusit sa desfiinte'e realitatile altor epoci. ele 3# de manifestari ale vibratiilor aurei planetare sunt compuse din. 13 ase ale erului si fiecare asa la randul ei este asociata la doua cromatici sau doua ore planetare. !nceputul si sfarsitul unui ciclu diurn este marcat de rasaritul 0oarelui, cand 0oarele trece din asa !-a in asa 4!!-a a erului, prin punctul numit Ascendent. +n alt lucru necesar pentru a pentru a intelege calcularea acestor ore planetare este ca iarna noaptea este mai lunga decat 'iua si invers vara, deci durata 'ilei este mai mica sau respectiv mai mare decat 13 ore in aceste anotimpuri. +n exemplu. durata 'ilei ajunge pana la 75 de min pentru orele de noapte iarna si la ## de min pentru orele de noapte vara. &a solstitiu si la echinoctiu orele de 'i si de noapte sunt egale, de cate 5% de min fiecare. Deci in aceste momente o asa a erului are 13% de min de timp sau $% de grade de longitudine. Durata orei de 'i este ora de apus minus ora de rasarit impartita la 13, repre'entand numarul orelor 'ilei sau respectiv ale noptii. &a apus 0oarele trece din asa 2!! in asa 2!, indiferent daca este iarna sau vara. -entru a ne fi mai usor, transformam totul in minute, tinand cont ca o ora are 5% min. a exemplu pentru aceasta perioada. orele de noapte au 51 min si respectiv cele de 'i 67 min. -rima ora a 'ilei corespunde asei a 4!!-a corespunde cu rasaritul) ea incepe la ora 5.$% si durea'a pana la ora 7.37) a doua ora incepe la ora 7.37 si se termina la ora 8.38, cand se termina asa a 4!!-a si incepe asa a 4!-a. 9rdinea cromatica este imuabila. portocaliu (0oarele)) galben (2enus)) violet ("ercur)) verde (&una)) indigo (0aturn)) albastru (:upiter) si rosu ("arte). ;iecare 'i incepe cu cromatica 'ilei. 0aptamana incepe duminica, la rasaritul 0oarelui si prima ora planetara este a 0oarelui, cu cromatica portocaliu, care este urmata de galbenul lui 2enus, corespun'atoare asei a 4!!-a a erului. Desconspiram aici un adevar controversat. sambata este ultima 'i sau 0abatul. ,a este 'iua lui 0aturn, cand se inchei toate socotelile, cei care isi manifesta aceasta 'i pentru

odihna nu trebuiesc condamnati. Aceasta este o realitate a unor armonii cosmice deosebit de importanta pentru mersul evenimentelor. &uni, la rasaritul 0oarelui, este ora &unii cu cromatica verde, a doua ora apartine lui 0aturn, indigo, ambele in asa a 4!!-a a erului) este prima 'i de lucru a saptamanii. Am putea incepe saptamana de lucru pe ora 0oarelui, portocaliu sau pe ora lui 2enus, galben, care sunt cu 3# de ore mai devreme. 0e pomeneste despre /cele trei ceasuri rele/, unii spun de 'iua de marti, altii de 'iua de sambata, ambele sunt valabile. !n fiecare 'i culoarea 'ilei se repeta de patru ori din sapte in sapte ore si sunt intr-adevar trei ceasuri rele, fiindca aceste repetitii se produc in asele malefice a 4!!-a, a 2!!!-a si a 2!-a, cand tensiunile sunt extraordinare. Diletantismul nostru intelectual este in re'onanta cu mediocratia si deci nu avem timp sa ne mai ferim. 9rele planetare fac parte din astrologia dinamica, reali'ata pentru orice ora si in orice loc ne-am afla. unoasterea lor ne ajuta sa fim in stare sa prevedem tensiunile. +n medic nu va face un tratament pe ora lui 0aturn, indigo in asa a 2!-a sau asa a 2!!!-a, la fel in asa a 4!!a. "ai bine isi bea o cafea fara 'ahar fumand un arpati bine uscat. Pentru a putea folosi corespondentele acestor vibratii trebuie sa intelegem ca PORTOCALIUL nu este o vibratie obisnuita, planetara, ci apartine unei singure stele. alitatea ei o folosim pentru momentele de maxima spiritualitate, de meditatie. and incepem un ciclu de sapte 'ile sau o saptamana trebuie sa reali'am 0+*<A, salutul 0oarelui, cu fata spre ,st, Ajna spre Ascendent, bratul drept spre sud si cel stang spre nord, cu talpile goale, (--estii fara incaltaminte-), dar sa ne oprim, pentru ca inca este prea devreme, toate la timpul lor. oranul sau "ahomed a incurcat lucrurile solicitand credinciosilor islamici sa se roage la fiecare cinci ore, permanent va cadea pe alte vibratii, dar probabil au avut si ei traducatorii lor. 9rele de meditatie vor fi corespondente fiecarei 'ile, din sapte ore in sapte ore.

GALBEN: corespunde cu esteticul, libidoul, momentul de tandrete, entime, ascultarea mu'icii, un moment de regasire si de reconciliere. VIOLETUL: comertul, scrierea corespondentei, telefoane, discursuri, calcule financiare, socoteli, afaceri, aspecte intelectuale. VERDE: are doua nuante, una pentru tratarea bolilor si cealalta pentru aspecte financiare de mare clasa. De altfel americanii au sesi'at ambele aspecte, folosind halate ver'i la medici si in domeniul financiar bancnota verde, dolarul. INDIGO: moment deosebit prin strategie, tactica, diplomatie, deci'ii si preci'ari clare, de coerenta maxima. Dar atentie, 0aturn nu comentea'a, nu tine cont de nici un sentiment, este impersonal) prin experienta, pe ora sa vom invata sa fim mai atenti si mai ageri. ALBASTRU: aproape de spiritualitatea portocaliului, se stie ca :upiter va deveni o 0tea in viitor) corespunde ethericului sau respiratiei pe !da, fiind culoarea albastra a acestui curent etheric) jovialitate, bun-simt, dorinte de prietenie, adoratie si glorificarea vietii divine. ROSU: energetic, dinamic, sportiv, militare, mobili'ator, corespunde curentului respirator -ingala sau nara dreapta, masculina. Atentie insa, la este riscanta considerarea exagerata a energiei fara antrenament prea mult. ,le pot fi nefaste in asele a4!!-a, a2!!!-a si a2!-a, mai ales in 'iua de marti sau atunci cand "arte este in ridicare sau in exaltare (in apricorn).

In toate aceste =>? trebuie sa lucram cu asele 0a trecem sumar in revista asele erului. I - fi'icul, temperamentul, eu-l nativului)

erului.

II - posibilitatile materiale prin munca proprie si modul in care le va cheltui) III - micile studii si drumurile scurte, fratii, surorile, rudele) IV - habitatul, daca va fi chirias sau proprietar de casa, date privind mama nativului) V - distractii, calitati sportive, copiii) VI - daca va fi subaltern sau sef - patologia sau bolile tratabile) VII - cealalta jumatate a eului, relatii juridice, casatorii) VIII - posibilitati de mostenire, libido-ul) IX - marile studii, marile calatorii, relatii cu strainatatea) X - profesiunea sociala, onoruri, ridicari si caderi ale vietii materiale) XI - asocieri sociale, protectori) XII - solitudine, claustrari, complexe, boli @armice sau netratabile.

Vedem ca avem tot cortegiul posibil si /imposibil / al unei incarnari. asele decurg din a doua &ege osmica, &egea orespondentei, asociindu-se astfel. !-2!!) !!-2!!!) !!!-!4) !2-4) 2-4!) 2!-4!!. -ar sa fie sase elemente, iar al saptelea este insusi nativul care repre'inta divinitatea ce poate prin liber-arbitru sa corecte'e, sa se directione'e, sa-si decida calea, in raport de posibilitatile pe care le are. Dar, cum ele nu-i sunt cunoscute in totalitate, se ajunge la situatia dramatica de a se trai ca straini printre straini. asele erului sunt elementele principale ale unei (eme Aatale, urmea'a apoi 0emnele si -lanetele care polari'ea'a energiile cau'ale principale. !ntelegerea acestor lucruri usurea'a mult responsabilitatea re'ultata prin contactarea subtilitatilor unui horoscop. Despre fiecare asa se poate scrie o biblioteca intreaga. eea ce trebuie sa percepem, mai ales in ca'ul celor care nu se ocupa de astrologie, este importanta covarsitoare a datelor natale in sensul absolut al vietii. -e de alta parte, este un prilej pentru ca astrologii sa-si reabilite'e cunostintele despre realitatile subtile ale existentei. Astrologia este o asa'isa profesiune @armica, fiind o continuare din vietile anterioare. Acest aspect nu trebuie sa descuraje'e pe cei aflati la inceputul studiului, fiindca dorinta poate inversa polaritatea asupra datoriei, schimband astfel firul @armic in favoarea entitatii. Dupa depasirea probelor, calea ramane deschisa pentru cel care isi propune sa ajunga sa colabore'e cu cele $# de simboluri ale modelarii existentei in termeni po'itivi si ale continuarii creatiei la propriu. !n (riada. asele erului, 0emne si -lanete avem instrumentul divin al atator posibilitati. &ipsa asimilarii realitatii subtile poate conduce la degenerare, ce induce mai departe o suita negativa in @arma nativului. *evenirea este deosebit de dificila) incarnari succesive vor permite numai rascumparari in paralel cu evolutii po'itive, pentru a depasi aceste greseli ale vietilor anterioare. (ocmai de aceea astrologia vine in directia ajutorului necesar pentru ca

entitatea sa-si refaca faptele la propriu. *esponsabilitatea si necesitatea horoscopului devine din capul locului stringenta. +tilul nu poate ajunge la astfel de performante, deoarece el are cu totul alte meniri. Astrologia nu este exclusiva pentru situatii particulare, accesul ei fiind deschis in toate directiile functionabilitatii sociale. Aostradamus si nu numai el a demonstrat ca utilul poate fi cunoscut prin realitatea dinamica a subtilului. "entalitatea de care ne ocupam si care ne preocupa apartine unui moment de tran'itie spre o civili'atie pragmatica, pasnica prin care orice entitate sa-si cunoasca la nivel de nativitate posibilitatile de evolutie, astfel incat sa fie posibil un progres tehnologic civil. ,ste de datoria astrologilor sa edifice un sens cat mai coerent printr-o experienta holistica, aducand elemente firesti si normale in educatia copiilor. -rin cunoasterea lor este posibila edificarea si selectarea evenimentelor po'itive, amplificarea talentelor, scoaterea din latenta a calitatilor umane. ,lta-+niversitate va pleda vehement pentru definirea clara a responsabilitatilor astrologiei si in particular a acelora care se considera a fi astrologi. ;aptele ameniua sau conmeniua autodefinirile. precum si insusirea neloiala si nelegala a unor calitati absolute. Baosul actual nu este determinat de util, ci de nerespectarea cunoasterii subtile. 0i sa nu uitam ca insasi alimentatia generea'a cele mai grave consecinte. 9 cale lunga este mai scurta decat una scurta care nu exista. Au este un joc de cuvinte, ci o realitate subtila in manifestare utila) formele par, dar raman simple pareri. +tilul nu poate modifica subtilul. Daca s-ar putea, va asigur ca n-ar exista universul. Acestea sunt orele-planetare cu care studentii nostri s-au obisnuit repede, ei putand spune in orice moment pe ce cromatica si in asa a erului ne aflam. !n volumul urmator de astrologie, 17-,, vom continua tematica privitoare la mentalitate si cea referitoare la. axa Dragonului, -lanete retrograde, reluand si subiectele actuale ale alimentatiei. -entru moment sa trecem in revista elementele de initiere, dupa care vom aborda un domeniu mai dinamic, un solilocviu metafi'ic despre realitatea de gradul 'ero. &a ora actuala traditii si sacrificii inutile si aberante inlocuiesc experienta vietii normale si firesti. ,ste firesc sa ne pregatim pentru initierea acelei civili'atii care sa nu-si mai aminteasca de generalitati si formalisme. -entru aceasta oamenii trebuie sa afle cau'a ce determina raul vietii prin ei insisi, fara sa mai astepte misiuni cosmice si mesianice. *esponsabilitatea si bunul-simt determina sinceritatea, prin colaborare si atatea minunate si normale lucruri ale Cene'ei si creatiei prin credinta. !ncheiem aici acest volum dorind tot ce se poate pentru a ne ajuta sa pornim aceasta suita a vietii in asa fel incat sa ne bucuram de pace si de iubire. +nirea in "onada a 0ubtilului cu +tilul va debloca infinite energii ale omului) acestea se numesc in mod generic Dundalini. 9mul isi va reabilita valorile prin aceste randuri sincere si simple ale ,ltei+niversitate, fara sa fie dator unor entitati care l-au supus la probe, multe dintre ele preluate ca acte traditionale, lipsite de sens. 0untem si ramanem ceea ce suntem. divinitatea in diversitatea manifestarilor. hiar daca ne flatea'a, sa facem totusi un efort de a remarca maturitatea responsabilitatii. *edescoperirea descoperirii si recunoasterea noastra va fi reala atunci cand vom intelege cat sunt de simple aceste merite ale 'eilor normali si obisnuiti. Drumul nu este lung, ci este doar drum, un sens.

Calculul Orelor Planetare Fiecare 'i are 3# de ore planetare grupate in 13 determina pe ba'a urmatoarei formule. *. 9ra de *asarit a 0oarelui) ase -lanetare. Durata 9rei -lanetare se

A. 9ra de Apus a 0oarelui) 9ra de 'i. A-* E B'(min)F13) 9ra de noapte. *-A E Bn(min)F13) -rima 9ra -lanetara a 'ilei este guvernata de -laneta guvernatoare a 'ilei respective si incepe odata cu *asaritul 0oarelui, iar prima casa este asa 4!!. -rima 9ra -lanetara a noptii incepe odata cu asa a 2!-a. ,xemplu. Giua 1 ianuarie 1777. *. 7.63 A. 15.#5 B' E ## min $%s) Bn E 76 min $%s)