Tu tii de la ce provine denumirea judeului tu?

Alba provine de la numele oraului Alba Iulia. Mai precis de la culoarea alb a zidurilor din piatr ale cetii medievale; Arad se crede c provine de la numele cavalerului Orod, cavaler la curteaRegelui tefan I al Ungariei, care, n secolul al XI-lea a ajuns n aceast zon; Arge provine de la denumirea rului Arge care, pe vremea dacilor era numit Argessos (nsemnnd, cel mai probabil, strlucitor); Bacu exist mai multe etimologii posibile: un conductor local numit Bako, strugurelui, care crete n vecintatea oraului Bacu i este numit bac sau chiar zeul Bachus; Bihor unii spun c ar proveni din srbescul vihor (volbur), alii sunt de prere c ar avea o etimologie traco-dacic, dup numele cetii Biharea (din bi doi i harati a lua, a duce), posibil cu sens de dou posesiuni; Bistria-Nsud probabil de la rul Bistria (denumire de origine slavon ap repede) i de la oraul Nsud (din cuvntul german Nussdorf Satul nucilor); Botoani de la un boier numit Bota (cea mai veche pecete cunoscut pn acum a Botoaniului poart inscripia Pecetea trgului Bota); Braov de la numele rului Braovia, azi identificat de cei mai muli specialiti cu rul Graft/Pietrele lui Solomon, mult mai mare i mai nvolburat cu mult timp n urm(denumire peceneag: bara u ap cenuie); Brila de la indo-europeanul bhreg, nsemnnd pisc vertical (cu referire la versantul Dunrii, oraul numindu-se n trecut Piscul Brilei); Bucureti de la stna ciobanului Bucur care, dorind s se apare de otomani, i -a cldit o cetate i o biseric Buzu cel mai probabil de la cuvntul autohton buz; Cara-Severin de la rul Cara (de la cuvntul srbo-croat Kra zon calcaroas); Clrai din cuvntul clra corp militar auxiliar n evul mediu, n ara Romneasc; Cluj din latinescul Clusium (castru medieval), nume dat de colonitii germani (Klausenburg); Constana de la oraul Constana (care a fost denumit Constantiana de mpratul bizantin Constantin cel Mare); Covasna din cuvntul slavon cvaz (acrior, referitor la gustul apelor minerale din zon); Dmbovia posibil dup rul Dmbovia (de la cuvntul dmb); Dolj - de la cuvntul slav dolu (vale); Galai fie de la tribul celtic al galilor, care locuiau prin aceas zon n antichitate, fie de la regiunea Galiia; Giurgiu de la oraul Giurgiu, fondat de genovezi n secolul XIV pentru a controla traficul pe Dunre, numit dup Sf. Gheorghe (San Giorgio), patronul oraului lor natal; Gorj - de la cuvntul slav gora (munte) i rul Jiu (Jiul de munte); Harghita probabil din har (deal sau munte n limbile semitice i turcice); Hunedoara - de la oraul Hunedoara, provenit din numele propriu maghiar Hunyad i vra cetate (cetatea lui Hunyad); Ialomia - dup rul Ialomia, denumire de origine slavon (ialov pustiu); Iai - posibil de la populaia sarmatic Iazygi care locuia n regiune n secolul I (n limbile sanskrit i hindi, care au origine comun cu limba sarmailor, yash nseamn faim); Ilfov - denumire de origine slavon;

Maramure - probabil compus din mara (origine traco-dacic: stnc) i Mure: Mehedini - din maghiar (mhed prisac, stupin; vechea stem a judeului avea reprezentate mai multe albine); Mure - dup rul Mure, cunoscut nc pe vremea dacilor sub numele de Maris; Neam - dup oraul Piatra Neam (neam cu sensul de german teutonii construind o fortificaie n zon); Olt - dup rul Olt, cunoscut nc pe vremea dacilor sub numele de Alutus; Prahova - dup rul Prahova, denumire de origine slavon (prah - cataract de ap); Satu Mare de la Stmar, nume venind de la Zothmar, cpetenia colonitilor germani adui de regina Gisella n sec. al XI-lea; Slaj probabil din latinescul silva (pdure); Sibiu de la numele rului Cibin (din latinescul Cibiensis Cibinium); Suceava probabil de rul Suceava, a crui denumire vine de la arbutii de soc; Teleorman - denumire de origine cuman (deliorman pdure nebun); Timi - dup rul Timi, denumit Tibisis de romani; Tulcea - denumire compus din tul (etimologie necunoscut) i turcescul cay (ru, ap curgtoare); Vaslui - nume derivat din vas (care n cuman este posibil s fi nsemnat zon mpdurit) i turcescu uj (ru, ap curgtoare); Vlcea fie din cuvntul slav vlk (lup), fie din latinescul vallicella (vale ngust); Vrancea foarte probabil de la frnc care, n romna veche nsemna occidental.

Stiai despre Bucureti?...

1. Bucuretiul este a 6-a capital ca mrime din UE. 2. Cea mai veche gar n Bucureti este Filaret. 3. Primul drum din Bucureti a fost Drumul de Lemn, astzi Calea Victoriei. Calea Victoriei era pavat cu trunchiuri de copaci. 4. Primele omnibuze cu cai au fost inaugurate n Bucureti n 1840, fiind printre primele orae din Europa care aveau astfel de mijloace de transport. 5. Cimitirul Bellu era locul preferat al hoilor de cciuli de blan. Stteau cocoai pe zid i le pescuiau din capul doamnelor cu o sfoar i un crlig de pescuit. Apoi le vindeau n parcul Tineretului. 6. Intrarea hotelului Novotel este faada fostului Teatru Naional. n timpul celui de -al doilea rzboi mondial, mai exact n 26 august 1944, s-a urmrit de catre aviatia germana distrugerea Palatului Telefoanelor, bomba ns a ratat inta i a czut pe Teatrul Naional. 7. Denumirea veche a parcului Cimigiu era balta lui Dura Negutorul, dar n 1779 Alexandru Ipsilanti pentru a organiza mai bine aprovizionarea cu ap a oraului poruncete s se construiasc o cimea spre ieirea tirbei Vod de astzi. 8. Numele strzii Lipscani provine de la oraul Leipzig din Germania , lucru ce amintete de viaa comercial extrem de dinamic a Valahiei.

9. Oraul Bucureti este desemnat capital a rii Romneti n 1659 de ctre domnitorul Gheorghe Ghica. 10. ntre 1798 i 1831, populaia Bucuretiului se dubleaz. Recensmntul din 1798 numra puin peste 30 mii de locuitori, n timp ce 33 de ani mai trziu se ajunge la 60.587 locuitori. ntre 1948 i 1992 populaia Bucuretiului a sporit cu peste 1 milion de locuitori, de la 1.025.000 la 2.067.000. La ultimul recensmnt, numrul de locuitori ai oraului a fost 1.929.000. 11. Peste 20 de biserici i aezminte monahale au fost distruse, parial sau total, n perioada comunismului. Dintre cele mai vechi amintim: Biserica Crangai (1564), Biserica Alb - Postvari (1568), Mnstirea Mihai Vod (1591) i altele. 12. Bucuretiul este nfrit cu 9 orae din ntreaga lume. Cele mai importante sunt Beijing , Atlanta , Budapesta sau Hanovra. 13. Palatul Telefoanelor din Bucureti a fost construit ntre 1929 -1934 n stilul zgrie-norilor americani i a fost pn n anii 70 cea mai nalt cldire din Bucureti. 14. Unul dintre cele mai cunoscute preparate culinare romneti mititeii au fost inventai la sfritul secolului al XIX-lea de Iordache Ionescu, proprietarul restaurantului supranumit La o idee, care se afla pe strada Covaci. Numele le-a fost dat de ziaristul, pamfletarul i umoristul N.T. Oranu, care a compus lista de bucate ntr-un mod original, pinea numind-o o abodan, gheaa crem de Siberia, scobitoarea o baionet, uica o idee. Crnaii mici au fost numii mititei, atunci cnd, fiindc se terminaser maele pentru crnai, Ionescu a folosit doar carnea amestecat cu bicarbonat de sodiu, fcnd crnai mai mici i fr nveli. Acetia au fost un succes.

Denumirea cartierelor
Balta Alba - Aici se afla o groapa de var unde in vremea lui Caragea se topeau cadavrele ciumatilor. Cand ploua, locul devenea o balta. Alba. Baneasa - Nevasta banului. In cazul de fata, ea era nevasta banului Dimitrie Ghica. Berceni - Francisc Rkczi al II-lea pleaca la turci (nici el nici turcii nu se intelegeau cu Habsburgii, iar asta ii facea prieteni). La fel procedeaza si o parte din apropiatii lui Rkczi. Mai exact o ceata de husari condusi de groful Mikls Bercsnyi. Nu stiu daca au stat doar ca sa -si traga sufletul ori s-au oprit de tot, cert este ca, undeva la sud de Bucuresti, husarii Berceni au luat o pauza. Colentina - Probabil e doar o legenda (asemanatoare cu legenda numelui Bucurestilor). Astfel, Colentina vine de la "colea-n-tina" - cu referire la locul baltit unde Matei Basarab i-ar fi urlat pe turci intro batalie. O vreme s-a numit si "Olintina". Cotroceni - Numele ii vine de la "a cotroci", "cei care "cotrocesc". Un vechi regionalism care inseamna "a cotrobai", "a scotoci", "a scormoni". Crangasi - Etimologia este evidenta. Candva aici era o prelungire din Codrul Vlasiei - un crang. Aici traiau, normal, crangasii. Damaroaia - aceasta mosie parcelata a apartinut boieroaicei Maria Damaris.

Dealul Spirii - Dupa numele doctorului Spiridon Kristofi (de i se mai zicea si "Spirea"), care a ridicat in 1765 pe Dealul lupestilor o biserica (Spirea Veche). Dristor - vine de la breasla piuarilor care si-au avut satul in aceasta parte a Bucurestilor. Asezarea mesterilor piuari care se numeau darstari, darsta fiind piua din piatra folosita la fabricarea postavului si dimiei. Piuarii fabricau darste si pentru sute le de mori de pe cursul Dambovitei, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanta economica pentru targul Bucurestilor. Drumul Taberei - Tudor Vladimirescu intrand in Bucuresti pe la vest in anul 1821, isi aseaza aici tabara de panduri. Ferentari - paradoxal, Ferentariul are cea mai rafinata origine a numelui: vine din latina (!!!!) "Ferentarius" - Soldat din infanteria usoara a legiunilor romane. Dupa unele opinii, aici s-ar fi aflat campul de exercitii al ferentarilor din oastea lui Mihai Viteazul. Floreasca - dupa numele boierilor care au stapanit locurile respective: Florestii. Ghencea - Din turca vine. Pe vremea fanariotilor, Ghenci-aga era seful arnautilor din garda domneasca. Aici s-a ridicat o biserica. Biserica era a Ghencei. Giulesti - O proprietate boiereasca: a Julestilor. Lipscani - din slava - Lipsk, Lipsko ("locul cu tei"). Acest "loc cu tei" este Leipzig (Lipsca). Negustorii veniti in Bucuresti cu lucruri aduse de la targul din Leipzig se numeau, evident, Lipscani. Militari - In secolul 19 aici era zona de instructie militara, probabil si o garnizoana. O vreme a functionat aici "Pirotehnia Armatei". Pantelimon - isi ia numele dupa Manastirea Sf. Pantelimon. In greaca "pan" inseamna "tot" si "lmon" inseamna mila. Panteleimon = cel milostiv, intreg-milostivul. Rahova - Aici e simplu. Numele e relativ nou si vine de la Calea Rahovei una dintre cele cinci artere botezate in secolul 19 spre aducere aminte a Razboiului de Independenta: Calea Grivitei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei si Calea Dorobantilor. Salajan - Un nume si mai nou. Nu vine de la Salaj, ci vine de la Leon Szilaghi cunoscut si sub numele de Leontin Salajan. Fost ministru al apararii inainte de 89. Titan - isi ia numele de la fabrica de ciment "Titan" construita la inceputul secolului XX. Vitan - De la D. Papazoglu aflam ce-i ala un vitan: "n ocolul orasului, spre nord, este cmpia Vitanului, unde vitele orasenilor si aveau pasciunea".

Romania, de-a lungul istoriei, s-a aflat mereu la rascruce de vanturi, intre 3 mari imperii.
De la 1393 la 1877 (484 ani) Muntenia, Moldova si Transilvania au platit Imperiului Otoman 1.066.305.780 lei-aur, sau 341.021 kg aur ( 341 tone aur ).

Imperiul Habsburgic a tinut sub ocupatie Transilvania, intre 1687 si 1918 (231 ani), Banatul, intre 1718 si 1918 (200 ani), Oltenia, intre 1718 si 1739 (21 ani) si Bucovina, intre 1775 si 1918 (143 ani) si a stors aceste provincii de 2.450.000000 lei-aur, sau 857.500 kg aur ( 858 tone aur ). In perioadele de ocupatie ruseasca, intre 1769 si 1854 (85 ani), Moldova si Muntenia au fost stoarse de 200.000.000 lei-aur sau 64.516 kg. aur ( 65 tone aur ). Cu alte cuvinte, Imperiul Habsburgic, stapanind 231 ani Transilvania si 100 ani Bucovina, a jecmanit de doua ori mai mult decat turcii ( 484 ani ) si de patru ori mai mult decat rusii ( 85 ani ). Fara a mai pune la socoteala tezaurul trimis spre pastrare rusilor si nici uriasele despagubiri de razboi impuse Romaniei la sfarsitul WW2, inseamna o paguba de 1.264 tone aur , care astazi ar fi valorat peste 63 mld. EURO. Si-mi spuneti mie acum de bogatia bogatilor lumii. Austria. Si de alte tari si alti democrati si populari europeni.

Cei ce o fura azi... Au furat-o si ieri

In Romania paturile raman aceleasi, doar curvele se schimba...

Frunza de palmier de 800.000 de euro care reprezent brandul de ar al Romniei, ar putea fi schimbat n viitor. Anunul a fost fcut pe ministrul delegat pentru ntrerprinderi Mici i Mijlocii, Turism i Mediu de Afaceri, Maria Grapini, care a declarat c dorete s schimbe frunza Elenei Udrea cu o alt imagine reprezentativ, care s atrag turiti n Romnia. Pe banii nostri. Pe ... mama lor. Azi ne aflam in ignoranta. Tacem. Toti. Tipam si spunem ca ne clamam dragostea de tara. Vorbim. Spunand ca-i Binecuvantata de Dumnezeu. Tara. Si, asa este. Unii, cei de azi popularosi, ce striga hotii, au lapidat-o. Au pus frunze de reclame, peste ea. Pe tara mea, si zic, ei, ca s-o promoveze. Sa acopere jefurirea ei. Pacatul Evei. A lui Adam. Batandu-si joc de tot ce-i sfant. Nu mai este pentru ei nici Dumnezeu. Dumnezei crezandu-se. Ca sa intram in Europa! Imberbi. Inculti. Fara de cunostintele elementare de istorie ale acestei tari. Brav popor. Cine? Un petre roman? Prin 90. Un altul. Si altii iliescieni si brucani. La fel de Romani ca si el. Ei. Infaptuitori de revolutii. SUNTEM AICI, IN EUROPA DE 2000 DE ANI! Cine, blestemul acestui popor si tari, elenele, ne vorbesc noua de patria noastra? Doar niste curve si fiice de despoti securisti, ce ne-au furat si viitorul copiilor noastri, doar pentru a lor puterea sinbogatirea lor . Da! Plang. Nu pentru mine. Eu, pot pleca si maine. Plangand pentru cei carora le-am dat viata. COPIII MEI. Certati-ma. De vreti ca, incurc mereu, sentimentele fata de cei dragi, cu realitatea. Ma simt singur. Sunt. Trist. Nu mai imi este frica de moarte. Atatea ganduri negre ce, poate ca le intuiti, uneori, prin scrisul meu. Dorinte pentru cei carora le-am promis in fata lui Dumnezeu, rugandu-L sa mi

dea, ca o sa fac totul ca ei sa fie, mai sus, cu-o trepta. Mai sus decat mine. Sa le fie bine lor. Mai binele pe care orice parinte si-l doreste pentru fructul dragostei lui. Eu, am urcat destule. Nu mai urc. Am obosit. Vreau mai multe pentru ei sa suie. Intru bucuria lor de viata. Sa nu simta umilinta. Ca toti isi bat joc de eforturile lor. Trecuta munca. Viata. A parintilor. Urcand cinstit in ierahia vietii. Eforturi. Multe renutari. Si, mai ales, invatatura. De ce si, pentru ce? Ma intreb, mereu. Acum. Ca sa fie scuipati de cei ce nu si-au depasit, prin inteligenta si competenta, conditia de contabili de ceape si sunt ministri la sanatate? De ramone ce nu stiu nici sa urce scarile de la ministerul transporturilor? De marinarii de la interne? Din fruntea tarii mele? De patrona de atelier de confectii din Timisoara ce zice ca face astazi turism? De antonesti ce nu s-au trezit inca din somnul Deltei? Popi si socrii, in acelasi timp, agricultori si senatori? Electronisti spagari la agricultura? Mureseni. Radulesti prezidentiabili ce au devenit latifundiari, nu ei, stapanii lui? Sove, ce ne spune, snoave? Cerniti ce vor sa vor sa ne deschida ochii spre pacatul Sodomei si Gomorei, inchizandu-ne in directive europene, credinta? Drepturi ale omului? Si posta au vandut-o. Nici curve veritabile nu mai avem. Prigoniti suntem de prigoana. Bahmucente si dragusence. Slavi. Ce ce se impaca cu sotiile prostituate. Monci si columbeni. Televiziuni si cablurile lor vandute, proprietrilor din buda si pesta lor porcina. Posturi tv labe. Realitati gusate pe bani furati. In 24 digi. Tigani de pe la alte etono si tarafe. Unde, mai nou, doritorul de domn al tarii, sta in acelasi scaun mirosind inca a basini. Sa fie asta viitorul nostru? Sa fim chiar atat de prosti cum ne-au considerat, considera, actualul prezidentiabil? Parlamentari? Ce-i ce-si spun viitorul Romaniei? Forta civica? Din inima, pentru tine? Ungureni si nemti. Ce se vor capitani. Jalnici epigoni ai Romanului crestin Codreanu. Iubitor de tara. Zelea. Portocali ce-si schimba cameleonic culoare in functie de sondajele lor privind foamea romanilor? Copii frumosi. Treziti-va din cosmarul vieti de azi. Ca sa dormiti frumos maine. In fiecare noapte. Zi. Fara de griji. Cosmaruri. Injurand primii in diminetile care ne-au mai ramas. Sunt. Pe cei ce v-au furat. Va fura viata. Tara mea. A voastra. Celor de la care am imprumutat-o. Pentru a avea grija de ea. Copiii nostri ? Moldova nu e a voatra si a urmasilor, urmasilor vostri! Spunea, Sfantul Stefam cel Mare. Nici tara. Zic si eu, umil traitor in granitele iubitei mele Romanii. Off, Doamne, am obosit sa ma gandesc numai la rele. Vreau sa obosesc, gandind la viitoarele iubiri, la bucuria zilelor ce mai mi-au mai ramas...Sanatatea copiilor, celor dragi mie. Motivatia de-a mai vrea sa fiu un pamantean. Sa nu uit. Deschideti linck-ul Romania pe judete. Veti vedea, afla, istoria tarii. Fiecare judet actual, fara de impartire si dijmuirea propusa de unii, altii, cu toata trecerea de timp peste el. Oameni. Locuri. Romania noastra. Doamne, binecuvanteaza Tara mea, pe noi toti!
Marian NICULESCU