Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Franceza Pentru Incepatori - Lectia 13-14
Franceza Pentru Incepatori - Lectia 13-14
Aeum sri traducem verbul unnator, care cste slnins legat de materialul lec!iei cun:nle. Acest
verb regulal este:
Jouer
:> 1 I - a (se) juca
Ei janca un joe roarte
CUlloscut 1n Franta.
tlpii se jonca in curle.
Vara. Petre jO<lca tenis.
anta\i ta ehitara?
C' La i la vreun
instrument?
Muzicienii cantu {) sonata
frumoa a.
Ac 'te fete se prefac
Intotdeauna.
Eu Cant la pian.
Dt::$C3rii tatiil so!ul meu
joacf\
u joei tenis.
Jucam :;;ah.
- Tu jnci ciirti?
;l canttl la chitara.
- Maria cantil la un
instrument.
- EI canta la pian.
n
n
Ei jone.a un mcci.
0]
6-
- Ell dau un concert.
(it + le)
- (a + les)
- (de + la)
> /11111
il
> I\: I I) Il 1I t) I: [J
"> 1I \ U I b l!Jta.
> / ) J Lit
Ce oir man perc et mon
mari jouent aux echecs.
En ete Pierre joue au tennis.
Ils jouent aun jeu
eonnu en France.
Jouez-vous d'un in trument') ;> I ul' II TTl;"'
Les cnfants joucnt dans la
com.
Jauez VOllS de Ja gllitare')
Est-ce que tu jOllCS aux
cartes?
Ces filles jouent toujours une>
comedie.
Je joue du piano.
Le. InU. ieien . jouent une
bdh; sonate.
en pana acum, va rugam sa citili ProPoziliile de maijos dar ell voce tare. Fili atcn!i In for-
mele verbului .Joller" In propozilji.
Je joue un concert.
II joue du piano. - (de + Ie)
Tu joues au tennis.
lis jouent un match.
eli prepozilia "a ", de
Elle joue de la guitare.
Nous jouons aux echees.
ell prepozi(ia "de" inainlea unui subslanliv .are nurnc., Ie un inSfl7lm nf. de ex.:
Marie jOUl: d'un instrument. - (de + un)
Verbul "joller" I ll..: I - "a (se) juca" poule fi .lolosit.-
lara prepozi(ie, de ex.:
CD
111 I
i, no) ( [l ju d
J
III r
>1
>1
>
'U I.
t' III
-.tRL t
1I
II! LJ:R
JU r J J
joue >J In
Je ne joue p > I t 11m
c joue tr('s bien
>d.. 14111Lhlill .
III JLl
- tItle lu joues >,hJ
Pi, Il'l ?
- NOll 'e ne jOll': pas >.11
plan, mai .. je jou.: >t!c
11 LI lit If' ,
:> [1.[ lin III
11 :1\. III I(
Jouez vOtiS aux echecs?
Mes fiUes jauent au jard,in
avec leurs copines.
Mon pere joue lrCS bien aux
cart.es.
Je ne joue pas du tout du
pWHO.
Oui, nOllS jouOH;;; aux echecs
mais pas trop bien.
Ma cOlline joue du piano
mais avant tout de la
QU'CSl-ce que font les
enfaots'7
NOlls voulous 'ouera eejeu. >[11U \ulUllI
lIs joueol dan la cour.
_ mu iciens jouent dans
notrc orche. tre.
Tu tres bieD eetlc
scmate.
Celle til Ie est difficile; el e > I
joue l.oujours la comedic. 1 I II: 1:1 1)11
J \ieu,\':.i )lIef d'un
ilrtrument.
',)mplelati PropoZiliik de mai 'os cu clIvinlcle corespuzAlo reo Citi\i cu oce propozi\iile
ucja completate. Folositi tiltrul
Citili ell propozirii1e de rnai jos apoi 'n limba roman,,1.
Lanti I pian'?
Acesl joaca foarte bine
fotbai'.
Petre $' joadi in curt
Nu joe tenis.
Nu nu cant la pian, dar cant
1'1 chi'lara.
j joadi dar inaime de
toate joaca carti.
- Us jouen! > I l'
mais avant tout>
Azi vom juca un meei greu. Aujourd'hui nous jouon.
> U I 11 l d difficile.
Itimul exerci!iu al aces!ei contine atat problcmele de lJramatica recent tratate. cat
vocabularul nou. Traduce!i in limba francez3 prQpozi!iile de mai jo. F losi!i fillrul ro;;u!
>1
>
> I
>
;>
:>
>
:>
>
Aceasta este cea mai buna orchestra din
nostru.
Acest muzjcian este foarte cunoscut in
Franta.
Aceast::i tanara muzjciana este extraordinara.
u prefer fotbalul tenisu'tui. >
oj ascultam cea mai frumoasa $i cea mai >
dificila SOllata. Lil
Cinti la vn:un instrument?
Scara e! canta des la chi tara.
Acest copil se joaca cu pisica mea.
Fii joaca UD meci In curle.
Acest meci nu este U$Or.
Cc-!i place lie? Muzica clasica.
Seara vecinii cantil la pian.
Ei sunt foarte ta!entati.
Pori tu aceasta comedic?
Fotbalul este cunoscut mai ales in
Anglia.
Mierwri seara, biiierii tinen privesc meciul la ;>
televizor.
Sotul ei joac[t cartj, cu co'lcgii lui.
Paul jocurile, dar mai ales
Jocul este mai interesant dar mai greu.
nde mergi? in curte.
Ce face colega ta?
Ea caatA la chitam.
Ce cantil ea? Muzica model11a,
-8-
complicat
- sarac
- dulce
- serios
Fratele meu mic este
prea independent.
- Acest biiat nu este
deloe romantic, dar
sora lui este foarte ro-
mantidi.
- independent
- drJgut
- bogal
- activ
- simplu
,0
Ii
II
>[1 I I
>1
> [I Jt
> 'III
>
>
>
independant
riche
aclif
complique
Sa lncepem leclia cu cateva adjective noi:
pauvre
Man petit frere est
trop independant.
romantique
cu atenlie propozitiile de mai jos. Acestea conlin adjeetivele de
mai sus, atat La genul maseulin, cat la genuJ feminin. Atentie la tTa-
ducerea in Iimba romana!
doux
Ce garvon n'est pas> {
du tout romantique,
mais sa sQeur est
tres romantique.
LECTIA 13. - PARTEA A nOVA
,
Repetali adjective, dar intr-o alta ordine:
simple
serieux
romantique
-
romantic
>/ m
(
-
independant >1
.11 - independent
serieux >
-
serios
simple > - sirnplu
compliqu6 >[ F - cornplicat
actif >
Iii activ
jon >11' Ii - dragul
doux >[1
1
- dulce
riche >[ I
I
- bogat
pauvre
>[,
\ J J - sarac
joLi
Veeinul nostru este un am
hatran. dar activo
ooarnna Duponl nu face
nimic, en nu estc 0 femeie
activ8.
Ea cste bogalrl.
Si aceastf' tala cste
indcpelldenta.
Mfl uit 10 aceasta femeie
dragu\a.
SOllll ei estc de asemellen
hogal. Oar d IlU
dragu!.
Cokgul mCl! prefera sa
jO(1ce lIll joc simplu, nu
prca complical.
- Ea cauta un barbal . erios.
i J
r lul
I- R/U L - Maria estc intotdeaunn
serioasa.
> I m.IK! d Cllt m
II n' .1 JIll)
> I I
-
> [ )1 \ II Ill: C nnm
I 1 ' .1 i fl
Elle est riche.
Notre voisin est un homme
vieux mais aetif.
Marie est toujours serieuse. > Tl ,II I I III
Madame Dupont ne fait rien.
clle n'e t pas une femme
aclive.
Jc rcgarde cette jolie femme. > ':rRd C J r
11111
(ctte f111e c t independante "> iii
aus$i.
Mon copain prdere jouer it
1111 jeu simple. pas trop
complique.
Elle cherche un homme > [ J 110n
seneux.
Son mari est aussi un
hommc riche. Mais il n 'est
pas joti .
....
- JO-
Forma de ge.n fi. mil/in a celorlalle SI.! jI.II"1I1l!QZ - conjiJrm regulii prczcnlale in leeri"
(lI1(erioora.
Est<.: 0 fata dulce.
Acestc biele sludcntc
lucreazii mull.
Accsla no l:stc un om
siimc, d hogat.
C' cst une fille douce. >
r
II tlu
J
Ce n'est pas un homme
r
-
R II > nt pr I HIll
[1'
pauvre. il est riche. '- RI
Ces pauvn.:s cludiantes >
r
r
1
0
\
LEI
travaillenl beaucoup_ 1 U I
seneux . serios rieusc >[ I I I .L] -
rioasa
doux - dulce douce '> 1t.11
I
- duke
actif - activ active
-
[a ll\
- acti
fnrel suI adjectivului "pauvre ,. - ., same. biel .. depil/de dt po:iria acestuia ill pmpo:iric:. Cunll
adjeclil'lll se 'iseSfe ell/PO suhsranlintl delermillot, se fradllce prill: ".\iirac. lipsif dc pO.l'ihil-
ila!i materiale ".
Doc-a {/(fiecfivl/I Slo inaintea .\'uhsfantivului deter/ninat, se.nsul clcesfuia estt! .. slime. biel". in
propozi{iile de moi SLiS. am prczenlal un alt mod de/orllla,-e a)flf"mci de genJelllinin, anume:
m31S
'l1d
<Ill I .
?
Muzica lui Chopin st
foarte romantica.
Ei adora operele lui
Puccini.
Pretcnii lui Paul 'unt f()alc
indept'llden!i.
Orchestra din I'aio' a este
cunoscuta.
Noi admiriilln oradina
mamei melt:.
('<linele vecinitor eslc
blaml.
S lui doamnei Dupont
.oaca de" cani.
- Siiptamana are apte zile.
:Rl tlO - Eu rna uit Ila U$'\ ca ei.
Pouvcz-vous etr
Naus vou,lons I;;ltr: > I
Tu es trop LOlnlll(lll'-
Est-ce qu'elte est:>r lllhllmquc
C'est une fami I
P' IR
Elles <lchetent des robes>
>1 ,IlL:" .
- Ce sont des filles !<IUC' -.
- Aujourd'hui it fait du vent >dou
ESI-ce que vous etes >m::lll ?
- Qui, 1113is nos capines sont:> It n h
que nous.
Ma:> UHl mere' Elk e, t toUjOUfS
seule iJ. la maison.
:Rd 1.1
II kup-; t.I ,
r.llaJli'J
:> iLmd ;T{ 11 "opI:R d(
lud II
1-
>llli ..:tjuJ nil
'DImon]
Ea t:sfe wl1lanticii:
Acestea sunt fete dulci.
Noi vrem sa tim independenti.
Tu e$ti pfea compIicat.
Puteli sa fiti serio$i,!
Ele cumpara roehii simple, dar
este 0 familie savaca.
Azi sufUi un vant bland.
Voi
Da, dar colegele noastre sunt mai bogate
decal noi.
Biata mama! intotdeauna este singuril 3casa.
lis adment les operas de
Puccini.
La lT1usique de Chopin est
tres romantique.
L'orchcstre de Craiova est
eu atenlie propozitjile umli'Hoare $i unnariti traducerea in limba romana:
sa vcrrficam in ce masura v-ati adjectivele n '. rnpletati propozitiite de (llui jos, eu
ajuloruI filtrului ro$u.
connu.
Les copins de Paul sont tres
independants.
Le chien du voisin est doux. dill
Nous admirons Ie jardin de > [ L.... dill iRj;
roa mere.
Je regarde la porte de la
malson.
Le mari de madame Dup<Jnt :> [It l m R' d mud III
joue souvent aux cartes. III jj ju llV-l' n.fhJ
semulne.
11 y a 'ept joms dans la
l I
III am
It]
II mlll d I
Tu poli sA vii?
Vin a opera.
Vii cu Doi?
>
>
>
. '.
- a vem, a SOSI
casa taHilui meu
sonata lui Chopill
gradina vecinului
cartea lui Petre
camera patintilor
- pisica vecinei
-- 12-
Est-ce que c'est un livre
>Lle B..dl L..
Aimez-vous la musique
>ue l bl) '11 1
La cuisine> k llllld.ll I.:
[)I \ ell est petite.
C'esl Ie cahier ::> d II
U 'plllL II 1111 n t:
- Nous entrons dans
l'appartement>d 11
m,
- Les sonates > J
nlU.' l 'II a temands soul
extraordi naires!
> [\ niRJ
la maison de mon pere
Ie jardin du voisin
Ie livre de Pierre
la sonate de Chopin
Ie chat de fa voisine
Aceasta cste 0 carte de
Balzac?
Este caietul colegei fratclui
Va place muzica lui Chopin?
1a chambre des parents
meu.
Noi inlram in apartamentuI
prieterulor
Exersali structura posesiva prezentata, completand propoziti.ile uIDli.itoarc c;itind (;u voce tare
Folositi filtrul r
Ati observat, cil infiecare dintre propozitiile anterioare ati fntalnit prepozi!ia .. de ",
cure exprima 0 pMesie. Prepoziria .. de ", se alat inC/intea suhstanriveJor proprii (Ie ex:
Pierre. Chopin, Craiova), cat Ji inaintea substantive/or precedate de un adjectiv posesiv StIll
demonslraliv (Iejardin de ma mere. Ie chien de ce garr;on). Dacii subslantivul este precedat de
un articol hotiirat. prepozilia "de" se de ortico/111 hotariil. A s(!/iJlosesc
forme prescurtate. care seIormeaza conform celor ce IIrme a:., du" (de + Ie). .. de la" (de +
la), .. des" (de les). Siructura posesiva se traduce in general ill limba romana tot printr-o struc-
tura posesivii, de ex,:
Bucataria doamnei Duval
este mica.
Acum vom introduce un verb neregulat, folosit des In limba franceza:
Sonatele muzicienilor
gennani sunt extraordinare!'
venit
In ProPoziliile de mai jos se gasesc fonnele conjugate ale acesrui verbul nereg"ulat. Cititi
propoziWle cu voce tare acordap 0 deosebita traducerii io limba romana. Fonnele
veroului sunt subliniate, astfel Ie yeti reline mai
Esl-Ce que t1J peLiX
Je Yi1::ns a I'opera.
Tu nous?
11 ne vient jamais chez DOllS. > II J1() J;' EI nu vine niciodatA la
Nous venons de la
>r
nOl.
- Venim de Is tara.
Aceste rochii vin de la
Paris.
Veniti diseara?
Ei vin de la birourile lor.
>IU\lri
> [J Jt:11 J
campagne.
Vaus YmtZ...ce sou?
lis vjennent du leurs
bureaux. C
Ces robes viennenl de Paris. >
Verbul "venir" se in intrebarile de mai jas:
Cititi clar cu voce tare propozitiile unnAtoare, apoi traduceti-le in limba ramana.
fiJtrul
D'ou viens-tu?
RAspunsurile la aceste inn-ebAri sunt:
Je viens de RoumaDie, de Bucarest.
De unde vii? De unde
provii? De unde
- Vin din Romania, sunt din
Mes copines vienneut du
jardin.
In In >1
Naus allons au cafe. >
Iu viens avec DOUS? >
Non,' je ne viens pas.
> 1I. I U IlH:r=-
Je suis occupe.
Ces voitures viennent
d'Allemagne.
>
> to [ IlH) iJ i in
rt:rm.1I1 I
>' I
D'ou vieD! ce fromage? > f) un
n 111.1 t
> Pr, in UlIl J r:H1 :l II vien! de France.
D'ou viens-tu? > lu ,',' >1 LI I L
Je viens de chez eUe. > 'm I]
CD
ReJineJi eli expresia ., chez elle ", inseamna" la ea acaso ". As{fel expresiu ,. de che::: elle"
.'Ie traduce prin: "de la ea de-aeaso". Acum yom prezenla un alt in{eles al verbuilli
., venir":
..
faire venir
Je fais venir Ie medecin.
>Ir :1 . Uni
> IJ (\ n' I J md'-I
a chema, a comanda
Chern medicul.
- 13 -
urmatoarele propozitii, in care se afla verbul "venir" cu inlelesul mai sus amintit. Atenlie
la traducerea in limba romima.
Elle fait venir ses robes de >
Paris.
> I I aI 1R I i J lzabela este foarte bogata.
Ea comandii rochiile de
la Paris.
Va plac aceste mere? >
Isabelle est tres ricbe.
VOllS aimez ces pornmes?
n
() \ iRI
Eu imi aduc fruete de la
parintii mei.
Noi cbemam eei mai
cunosculi muzicicni.
> II
>1
>
une voiture > III
I(
1 n, de chez mon Je
pere.
Tu peu)! > \ nir?
I1>f'i "II
de Paris.
- Tu > \ H.::I1S avec nous?
> I U iO Onil
III /1.'1- I r: I'll I ,n
Nous faisons venir les
musiciens les plus connus.
Je fais venir les fruits de
chez mes parents.
Poli sa Ii?
Vin de la tatiil roeu.
Lui i se aduce 0 de
la Paris.
Tu vii cu noi?
propoziliile de maijos eu fonna corespunz1Hoare a verbului "venir", folosind filtrol
Citili clar Cll voce tare propozitiite completate:
111
I 11
-
> [I Ie: [
> TI
> Tu Jle 1 \.
- 14-
eet excellent vill > jell
de la France.
- Jls ne > 1 t pas
d' Allemagne, mais de
Rownarue.
- D'oll > I '11 -ru' De unde vii tu?
este un joe foarte greu. > J'
Eu nu joe tenis dar joe fotba!. Jc: 11 011
I .1 II.
Acestui om bogat i se aducc vin din FraNa. il
r n".
Acest vin excelent are
originea in Franta.
Aceastii muziciana canta cea mai frumoasa Iii.:
sonata de Chopin. nn
Eu prefer nlllzica clasic1\ muzicii moderne. >
Ei nu "in din Gennania, ci
din Romania.
Si acum am ajuns la ultimul exercitiu al acestei lectii, care conIine tot materialul recent
inva!at.Traduceli propoziliile date in limba franceza.
Tu prea activii independentii.
TlI veni 5<1 joei eiiI1i?
un J y'!
LLn .. [I C If
;>
> mr k rl'llI ' ch IllJ
p"r
> 0"'(1 1.:111:'' U 11 "II i'l '.
>1 \ I j.
> IJ [ I..:
,11111[1 I'IU""
:> II 1")( 1\
111 in d'il
> \) II ..: J I": U fll
1.1 1111 In:
- echecs actif
- .ioli, jouer, jeu
- ridle, eJ.;hecs, matc.h
- m.Jjsicien, COllTllI, instrument
- dQJ.lx, surtilut, avant tQU,t, foutbaU
- fa.c.ile. diffkile, c1aliSique, orchcstre
Cei mai mnzicieni ciintil in
orchestra noastra.
Este simplu!
Vrei sa joci un joc?
Tu pOli sa te joci in curte.
Colegele sale sunt foarte talentate serioase. >
Tu c3.11fi la vreun instrument?
Da, eu cant la pian, dar inainte de toate la
chitara.
in incheiere unneza un exercifiv de pronunlie:
Noi aducern pJanul de lal parintii
Ei beau mult vin dulce.
Fratele nostru vrea sa se joace cu colegii lui. > III
EI cii.q:ile romanticc.
Acest meci nu este extraordinar.
Noi mergero des In gradina prietenilor
mai ales vara.
Ea este draguta, dar se preface. > Elk . J
Saraca ei invilli intotdcauna . 1[1 II I I J.lI t 1LlIliur
colegii. \ I1lf "t:' L lrllJ
De unde vcnili, domnulc')
Eu vin din Rorn11nia. de la Cluj?
Munca tatalui men este foarte comp'licata.
I 1
rUI
[u
I 1
r )
I
f - serioasa
- activa
- dulce
eu vm
tu vii
el vine
ele vin
nOI ven'lm
voi \cn,iti
Cl vm
ele vin
I joaca.
Ele dau un concert.
Voi cantali bine.
Noi jucam un joe U$Or.
biiieli joaea fotba!.
Vrei sa joei eaqi?
De unde yin ci? De 'unde sunt ci?
De unde provin ei?
lis viennent de I'opera.
lis vicnncnt de la France:
- 16 -
serieuse
al:tive
douce
[ [. r I ,]
[I
Idt I
serieux
actif
doux
Je viens >
\ L
tu viens > Il'
il vient :>
1'1
eUe vient
nous venons >
VOllS vtlnez >
ils viennelll >
clles viennent
D'ou viennent-i1s?
(a care se raspunde astfel:
ell prepozitia "de" (in general in legiil1lra ell muzica'le) de ex.:
Elle joue d'un instrument. Ea canta la Ull instrument.
Joues-ttl du piano? Canli la pian'!
Les jeunes joucnt de 13 guitare. Tinerii biiie!i dnta la chitara.
Nous venons de chez nous.
Le vin vient de la France.
Je fais venir Ie medeein. - Eu adue medicul.
NallS faisons venir les legumes de la campagne. - Noi allucem legumelc de la tara.
Poate fi folosit ell prepozilia "de", eli intelesul "a veni de la", de ex.:
13.1 Verbul ,jouer" = "a (se) juca" poate fi folosit
Tara prepozitie de ex.:
Hjoue.
Elles jouent un concert.
VOllS jouez. bien.
ell prepozi!ia "a
u
(legat de sport) -,de eX.:
Naus jouons 3 un jell facile.
Ces jouents au footbalrl.
Veux-tu jouer aux cartes?
13.2. Adjectivele urmi'i'toare formcaza genul fem-ini,n eu 0 forma partieulara:
RECAPITULARE 13.
13.3. Verbul "venir"- a veni- se conjuga neregulat.
13.4. Verbul "venir" poate fi folosit cu prepozilia "ii", are inlelesul de "a merge la",
de ex.:
Je viens au cinema (3 + Ie eiBcm3 )
13.5. Loeutiunea "faire venir" se traduce prin "a aduee, a eomanda, a chcmu", de ex.:
13.6. Cu ajutorul verbului "venir" putem formula unnatoare intrebarile:
B.
A. Traduceli in limba romaJ'll\ propozili.ile de mai jos:
l. C'esl Ie meilleur orchestre de notre ville.
2. Volfe appartement est simple rnais joJie.
3. Je [Ie joue pas aux echecs.
4. Tu viens avec nous?
5. Elle fait venir les fromages de Paris.
Traduceli in limba franceza propozitiile de mai jos:
1. EI eanlil foarte bine Ia chitara.
2. Fiui meu vrea sa Sf; joace eu colegii sAi in curte.
3. Vecina lui Petre esle extraordinara.
4. Ele sunt foarte dragmfe, dulci, dar prea compliclIte.
5. Acest rnuziciaf:\ este foarte lalentat $i cunoseul.
C. Ri\spundeli la intrebari:
I. Jouez-vous du piano?
2. Vos arnis viennent-ils souvent chez yous?
3. Etes-vous riche?
4. D'ou venez-yous?
5. Preferez-vous les echecs aux caJites?
D. CQrecta\i r ~ l i l din fiecare propozitie:
I. Mon mari n'est pas active.
2. Nous jouons aux lennis.
3. La musique du Chopin est romanlique.
4. Nous admirons la maison de voisin.
5. J'aime de la musique classique.
13. TEMA PENTRU ACASA
- 17-
aclorul
pietonil
tabloul
< na
- pianistlll
- biscrica
- pictura
- arhilectura
- monumentlll
fotogra(ia
-- filmul
- arhilectlll
- artistlll. anisla
II .
R i t
[I
;> l() lTIl III IIHI
::> II I Pi III I
> [
;> I
;>
> 1 1 Iii
> llC' p-tRj
> II t I. I
;> lifoJi:z
- [8-
Ie tableau
la peintun.:
I'art (m.)
I'artiste (m. f.)
I'architecture (f.)
I'architecte (m.)
Ie pianiste
l'acteur
I'eglise (f.)
ta photo
Ie film
Ie peintre
Sa ineepem b:lia, eu euvintele nai' Citili clar ell voce tare!
LECTIA 14. - PARTEA {NTAI
,
Ie monument
Repetati aceste cuvinte intr-o altli ordine! Aten!ie la pronuntie.
la photo > fll
I II) j fotografia
Ie pianiste
;>
pianistul
l'a11 (m.) >
II,
- ana
II I 111 lilt 111
-
J Ie monument
;>
-
llJonumentul
Ie peintre >
1 pd
I - pictorlll
I'architecture (f.)
-1,1 ):Rj
- arhitec lura
Ie tabkau > II
t,
In)
- tablou
I'artiste (m. f.)
:> [I I Li t - artistul. artista
I'cglise (f.)
- biserica
I'architecle (m.)
- arhitedlll
('uetriee
;;>
Iia
aelrita
la peinture
;>
[I
-
piCllIni
Ie film - filmlll
l'acteur II
t ) Rj - acwnd
n om bogat cmnp,urfi un
tablou de Picasso.
Paris sunt multe
monUllJente.
AceSI pictor francel est!?
cel mai cunoscul.
Ei merg la muzetll de arta.
Ea face 0 fotografic de-
bisericu.
Mulle fete linen;' vor-a
fic 3ctrile.
Acesl actOr estc foarte
laknta!.
AdoI' al1a modema.
[ste un artis,t!
C'ollegji IJlci privesc Wl
film la televizor.
Acest pianist $i aceastft
pianista canra la pian 0
sonata de Chopin.
lJm
II U IZIlO It
111 d :1
AdmirlHl1 arhitectUJ<l
- Paul vrea sa devina
mhitect.
mU... : I() I
lr I, I t 'lR 1 II",. I
Nous visitons Ie Musee
> [)"/ J1 . loJ
- 19-
- J'aime bien> 11 <.:ll1IUI
Voda nos etudiants
'1r hIL:CIIJrC.
- :> l n connu vient >
en Roumanie.
- Dans l'apparteml:llt de nos m
pat'ents il y a beaucoup ku d(1 I I It I
> J alle 1I
> llll II;R 1.'1 mlldl JlI
:> , cl e11 1i. II
:>
f'l
n
>
, 1
II
1
[ t akH :R ' rR I 1
:> ml is U,I:I i:wbll
d(J pi u. ]
> r:lR" il ' u d (l
nl1l1lllll
-
1
> I 0 rio IIi [ E p. lIi'l
III Un lllil l) lp-I
J'adore I'att moderne.
C' 'S l un alii ste
Un ho. me riche achete un
tableau de Picasso.
A Paris il y a beaucoup de
monuments.
lis viennent au musee de la :>
peinture.
Ce peintn: fran<;ais est Ie
plus CODnU.
Elle prend une photo de
l'eglise.
Beaucoup de jeunes filks
wuknt eire actrices.
eet actl,:ur est tres doue.
Nous admirons t'archite.ctul'e:> llU71l1 Iltu
de I J III iJ
Paul veut etre architect.
Mes copins reg<lrdeot un film:> rill kopr RO r
a la Ilhn ,I 1.1 t -IEJ
Rerilleli ur/11ciroarea expresie: prendre une phOfo [r atiR J f I I - a fae.! 0 fUlogrqfie.
IaUi noile cuvinte 'in propozirii. Cititi cu atentie fiecare propozitie rc\ineri sensul in limba
romana:
Sa vedem 'in cemasura v-ali cuvintele Doi. Complet3ri propoziriile unnatore ClI
cuvintele care !ipsesc! Folosi!} fittrol
Vizitam muzeut de arta
modema.
Pictura franCCl.a hni place
mull.
Cc pianiste et cene pianiste
jouem une sonate de Chopin.
lata srudentii dela
arhitectura.
Un pictor cun()scut vine 'in
Romania.
in ]ocuinta parinlilor nostri
sunt mul.te tablouri.
I J .II
Tinem mult la profesorul
nostru.
- Ea viziteazA rnoDumentul
Ea il viziteaza.
Eu imi caut
- Eu 0 caul.
Tin mult 1a Maria.
Tin mult la el (ea).
Admirari fotografi.iJe
de 1a Paris.
- Le admirati.
1
- Tinem mult la el (ea).
>L'l I,.hil . II de cette
eglise est tres connue et
be
- Cette petite egJise c'est
UI ,nurn 11 J' rt
>DL
t Ir' . roumains jouent
dans ce film.
Cette jeune >1' est
tres douee.
- NOlls regardons > II.
pI lill Jt.: r ..
-
:> nUZ'1 0 n t
pR d' n.R]
Naus /'airnons bien.
Nous aimons bien notre
professeur.
Arhitectura acestei biserici
este foarte cunoscutA
frumoasa.
Aceasta bisericA micA este un
monument de arta.
In acest film joacA actrite
actori romani.
Aceasta tanara pianista este
foarte talentata.
Privim fotografiile de 1a
Paris.
in propozitiile de mai sus ali intanit expresia "aimer bien" I J. III care sc traduce prin "a Ii
place mult, aline mult", la ceva, l.a cineva de ex.:
Elle visite Ie monument. :>
Elle Ie visite. >[
le cherche rna copine. > I
Je la cherche. >
J'airne bien Marie.
le I'aime bien.
Vaus admirez des photos de
Paris.
Vous le.g admirez.
Citili cu voce tare ell multa atentie propozitiile t1rmatoare. UrmiUili traducerea in Iimba
romana!
- 20-
Ie - substantive de gen maseulin, la singular:
Je Ie cherche. ... II caul.
la - i'nloeuie$te suhstantive de gen feminin. la singular:
Nous la regardons. - 0 privim.
propoziliile de mai sus, am folosit pronume personale, eu ajutorul ('(irora am inlocliit
substantive care fndeplinesc funcfia de complement direct. lata formele ac/'stora:
les - atat substantive de gen masculin cat substanth'e de genfeminin. fa plural-
Vous les admirez. - Noi ii (Ie) admimm.
I' - atat suhstanJive de gen masculin cat $i substantiv en eminin. 10
singular. daca acestea sum urmate d de un verb care in ep J 0 \. calel scTII ell
.. h " mut:
Je ne les ai pas.
operei noastre . unt
foune Noi ii
admiriim ade 1::(1.
lata prajiturile. iti plac?
[)a, imi plae mull.
Joclli acestui actor este
extraordinar.
ToalA lumea il admiri'i.
Toata lumea il adora.
Toata lume3 adora acest
al1ist.
Privim tablourik lui
Picasso la MUleul de Arta
Modema.
Le privim la Muzeul de
Arta Modema.
lzabella tine mult la l;a.
- Am multi prictcni.
- Ascultam 0 frumoasa
sonatii de hopin. 0 as-
cultflll1 cu placere.
- Tin mult la ci (ete).
- lzabella line mull la
tovarasa ei, Maria.
III
Tuturor Ie ptace inghetala.
- Toata lumea vine de la Paris.
lis les vendent.
[I .lllt'! krll I
:;> IlU/[ lIln I 11 1
J( ) t! nu f Ilu d
r l I
> II I , I Ut
>
IIII It O l 1111\ I 1 U R
, 1 li I]
:;> III I({JI lu 11.1{ I
"> rnul R L! Rl II m I.
1..' R 111 Ilk: Rnj
> 1 1I f ell! Rdo I blo
JI II I U z d
III I 'f{nl
Elle I'aime. Je I'achete.
Je Ies aime bien.
J'ai beaueoup de copins.
Voila ks gateux. Tu les
aimes'? Oui, je les aime bien.
Nous ecoutons une belle
sonate de Chopin. Nous
l'ecoutons avec plaisir.
Les artistes de notre opera
sonl tres doues. Nous les
adrnirons souvent.
Le jeu de cet acteur est
extraordinairc.
Tout Ie monde I'admire.
Tout Ie monde aime les glace-s.
Tout Ie monde vient de Paris.
in propozitie, pronumete personate se ajlii inlold alma inuinlea I'erhului
conjugal. de exemptu:
Dupa expresia "Iouf Ie monde - toata lumea, tuturor" verbul are forma p . oanei a Ireio
singlila/: de exemplu:
Sa folosim recent asimilate la completarea exercitiului de mai .ios. Cititi
propoziriile eu atenlic, apoi eu ajutorul filtrului traducc!i-Ie in limba rom:ina:
Veriticati daea coreet fonncle pronllme'lor personale prezentate anterior i regulile
gmmaticale aferente. Transforma!i propozitiile de mai jos, astfel incat complemclltclc sa fic in-
locuite cu pronumclc personate corespunzatoare. Folositi fillrul
- 21 -
_ I L1U k l]1 nd I' d I _
Tout Ie monde adore W
artis1s:.
Nous regardons les tableaux
de Picasso au Musee d'Art
Modemc.
Isabelle aime bien sa copine, > [I f1Lhcl 'nl blL: 'n HI
Marie. I .L II
'. ::'1:
CD
lis visitent la petite t:glisc. Izil I pI Ilil
Ei viziteazA biserica mica.
Ilill
Ei a vizitcaza.
Je n'ai pas les photos.
Nu am la mine
foton-rafiile.
Nu Ie am la mine.
Vreau sa france!.a.
Nu. dar Paul il
bine.
Cunosc acest pictor.
a cunoa::;te. a
>111
> [llJ II II, r]
Acum vom invata un nou verb neregulat:
L:onnaitrc
Non. mais Paul Ie Cilllual1
bien.
Je cODnais ce peintre.
Jc vellX cconuilIe ,Ie > Li ..) IWT1(!1 II m
Cu ajutorul urmatoare vom ilustra conjugart:a acestui verb. omlele verhllllli
sunt subliniate.
Est-ce que tu Ie CQDDais
>1 Ie k I I