Vous êtes sur la page 1sur 34

REZUMAT

Comparati\'ul: adjectivului se fonncaza adiiugand inaimea acestuia cu' amul ,.plwc,


de ex.:
I. InHii va prezentam cateva adjective la gradul. pozitiv impreuna eu cate un
subslanli :
un b iat mare
o rata frumoasa
hoteluri modeme
Izabela coste cea mai fmllloa. ii fina din
Romania.
EI in hOlelurile cele mai
moderne din Franta.
Casele noastre sunt cele mai mici din
strada noasrra.
- case mlCI
- Acest biiiat este mai inalt dedit Petre.
Maria est mai frumoasa decat pli'lena
sa, Sofia.
Hoteluri.le de La Paris sunt mai modernt:
dedit hOlelurile de la IuJ.
Casele de la tara sunt mai miei,
caseIe de la ora,.
- biiiatuI eel mai inalt
- fata cea mai frUluoasa
hotelurile cele mai moderne
caseIe cele mai miei
un grand garyon
une belle fiHe
des hotels modeme
de petites maisons
e aryan est plus grand que Pierre.
Marie est plus belle que son amie,
Sophie.
Les hotels it Paris sont plus modernes
que les hOtels aCluj.
Les maisons a la campagne sont plus
petits que les maisons dans la ville.
Isabelle est la plus belle fiUe en
Roumanie.
Dad substantivu\ este urmat de adjectiv la gradul paziti\', articollli superlativului . e
repeta, de ex.;
II habite les hotels les plus modemes
en France.
Nos maisons sont les plus petites dans
noIre rue.
Superlalivul adjectivelof se fomleazA prin adaugarea articolului hotarat core-
spunzalor "Ie, la saules" inarntea adjectivu(ui la fOrnla de comparativ, de ex.:
Pierre est Ie plus grand dans Petre este eel mai inalt b[\iat din familia
notr.; famiJle. noastra.
Inainte de a trece la leetia urmatoare,. sii recapilulam mat rialul deja parcurs. Sii ne amintim
reguJile gradelor de comparalie ale adjectivelor.
2. lata adjective 1a gmdul comparativ:
IUl pIlls grand garyon - un baiat mai mare
une plus belle fille 0 fat.a lllai fiumoa a
des hotels plus modemes hoteluri mai' modeme
de plus petites maisons case mai mid
3. latft acum superlativul:.
Ie plus grand garyon
'Ia p'lus belle fille
les hOtels les plus modernes
les plus petites maisons
Cllrl a d Joe

- chitara
litara
\.Izicianul
. rchestra
- jocul
- piallul
- prietel ul, cole 'ul
- () hest
- muzicimla
- cat de joe
-
- JOCLlI
-- cunea
- fotbulul
- currea
- prietena, coJegn
- comedi3
- rneciul
- pritenul, eokg
- sonala
- muzieianul
- pianul
- comcdia
- f< tbalLlI
- me -iul
- coleg
- in t mentul
{muzi
- instrumentul
m zica'l.
IJ
;> II
;>
>
> [U J(
;>
I II :R
>Ii
> [It
:>
>
;> lill .lIlL :R
>1
:> f 11.U.
>11J..!l Rl
:> I
:>
> I 'Rli
;> 111 III I j
- 2 -
la com
e'checs
les echecs
la comedie
la sonate
Ie piano
Ie copain
I'orchestre
musicien
Ie football
la guitare
Ie 'eu
Ie mll. icien
I jeu
la cour
Ie copain
la copine
LECTIA 13. - PARTEA iNTAI
Ie football
la carte
Ie match
la carte
srI recapitu[am Inca odats cuvintel,-, l1oi, dar intr-o alta ordine:
la copine
I' instrument
( e musique)
la musicienne
Je match
la musicienne
la .onate
I' instrument
(de musique)
la guitare
Ie piano
la comedie
SA incepcm cu no.ile uvinte, Atenlie I pronun\ia 'e t ra:
n'll1cezil. o com
Ascult cea mai frumoa. a
natA.
Acest rnuzician :;Ii aceaSIU
Il1uziciana sum eei mai
buni.
Est c I mai interes.nt
mec! al sezonului!
e este deseara la tealm?
nde sunt cele mai bune
caqi?
- In ora ul n lnl e. Ie 0
1113.l" orchestr,.
- Ba.i Ii tinerii rrefcra
chilara pianului.
- Ei adon1 fotbalul.
I Il
>
>
>
> I -;-1
>
Les jeunes prefere t > I
la uitare au piano, I
Ce musicien et cetle
mUSlClenn 0 tie.
eilleurs.
Dans nOtre ville it y a un
gr nd orchesrre.
l t Ie plu in erl:s 'ant
match de la saison I
l' ' ute la plus belle sonate. > [J I I
Qu'e:,t-qu'i y a au theau
ce soir? ne comedic
f n aise.
lis udorcnt Ie football.
! folosim noile cuviJllc in propozilii. tie are pro zili clar ell voce tal' ,tiind aten!i ta
t ducerea in limb rOI11'nA:
Ou sont Ie meilleures
c' e?
Sur la t, ble.
> I I (1.01 - p.
mai bUlla cokga
n ecinii exIS
mu\re instrumenre.
Sahu . t un joe mai
interesant dedt eM 'Ie.
a tao
- Fiul lor esle in Curle:: cu
priete::llii $ t.
.R
I i Iw Ll
>
l:1ez nos v is in il y a
beaucoup d'instruments.
L .s echec c' 51 un jeu plus >
que les CU11es.
t a mcilleure copine?
Leur fils est lu cour
ave ses opains.
. v rificam acu in ce masura ati retinut cuvintele noi.Traduceti propozitiile d mal J in
lil11ba romana! Folosi!i filtrol rO$u!
Je vaj au match avec mon copain. >
PierI' est Ie meilleur musicien dans Ie plus
grand orchestrc. mlll 11
Cent: comedie est la plus gaie.
'OUS prenons nott
la campugn '.
litare et nous allons a
m zi Hill
1I1 i
ll1ai ales
lnainte de wate
Pianul nu este un
iosttl:lment
Colegul meu este un buiat
talentat.
B te 0 muziciana
extraordinara.
- joeul
- jocurile
- Orchestra noastra cste
foarte cunoscuta. mai ales
j'o Gem1ania.
- Estc un mcci greu.
1,1 - Acest muzician iube;te
mai ales muzica cia. kit
f)l :1, L'n II lUll\: I
II
> In' II, [. nu lilll I I J
> rrill"1 rmu ddt:. I 111 7.1.. r 31 I.
pl:lnul.
> i-' 1 III ul.
>
> rLllhJI I l". I .. 11 11 t J.: 1 110: tHl jlK
pen ru bile I.
-4-
> [ Rw]
:> [a ,- tu]
> [I j 1
:> liE jC I
>
> [n lR
mLi
:>
Ma famille adore les echecs.
Est=ce que volre voisine est musicienne a
'opera')
Dans notre maison il n'y a pas de cartes.
Nous avans beaucoup de jeux.
AlIcz vous au concert pour ecouler cetle :;.
belle sonate?
Man frere deteste la musique et surtoul Ie
plano.
Le football. est avanl tout un jeu pou.r les

in ultimele doua propozilii ali lotalnil unnll.toarele expresii:.
avant tauI
surtout
les jeux
Dans la cour il y a beaucoup de copines de :;.
ma fille.
ACUOl vom introduce ciiteva adjective 001 in propozi(iiJe urmiitoan:. Ctl atentie..
Les inslmments sont chers. :>
i(e jeu
Ce musicren aime surtout 1a :> I n mlJ7i 'ie III .LJRl
musique c1assique. m zik kl 'kJ
Le piano n'est pas un
inStrument fac.i.k.
("est un match difficile.
Notre orchestre est tres
surtout en Allemagne.
("est une musicieone
extraordjnajn:.
Mon c,opain est un
do.u.C.
Fiti alenti la pluralul clIvantului " Iejeu ", care seformelzaprin adlJugarea lftrminariei .. x" ta
forma de singular:
(olega mea este ta1cntala
la muzica.
l11zica modernii CSIC
ades a diticila.
Stillil lui e te extraordinar.
Sahli I e:te un joe
cunoscut.
- /\eQlc jocuri sunt
pentm Paul.
Les I;)chccs c\:st un jeu
:> I
s;.QWlU
Ma copine st n :>
musiquc.
Son jeu cst
:>
La musique rnoderne e t :> IlL III
souvenl djffici1e.
Ces jeux sont facik.s pour >1 I
Paul.
In cOl1tinuare completali propozitiile eu adjectivele corespunzatoor , apoi citi!i propozi!iilc.:
eornph:tat-: cu voce tare. Folosi!i filtrul
Acesta este un copil di tid!. - C'est un enfant:> 11' 1 I
Fiul tau muzica
clasica'>
- Est-ee que Ion fiL :.time la
musique :> '.1
Franceza nu este - Le franc;:ais n'est pas
:>1 I
Orchestra l:lstc tlxtraordinara. - C'cst un orcheslre
:> Ir,lrdlll1f r
studenti sunt [oarle
lalenta!i.
C s etudianls sont tTl:S
:> I".
ro, nu este deloe talenlalil. Elle n'est pas du tout
:> '11
III 11
Aceaslii sonata estc mai
cunoscuta. decat accst
concert.
, cesta este eel mai dificil
lucru.
- CcUe sonate est > II
l 111 1tJ que ee concert.
- C'est la chose la >, I
JIll! Ii.: I
Acestea sllnt jocurile eele
mui
- Ce sont les jeux leg r I,
II !

Aeum sri traducem verbul unnator, care cste slnins legat de materialul lec!iei cun:nle. Acest
verb regulal este:
Jouer
:> 1 I - a (se) juca
Ei janca un joe roarte
CUlloscut 1n Franta.
tlpii se jonca in curle.
Vara. Petre jO<lca tenis.
anta\i ta ehitara?
C' La i la vreun
instrument?
Muzicienii cantu {) sonata
frumoa a.
Ac 'te fete se prefac
Intotdeauna.
Eu Cant la pian.
Dt::$C3rii tatiil so!ul meu
joacf\
u joei tenis.
Jucam :;;ah.
- Tu jnci ciirti?
;l canttl la chitara.
- Maria cantil la un
instrument.
- EI canta la pian.
n
n
Ei jone.a un mcci.
0]
6-
- Ell dau un concert.
(it + le)
- (a + les)
- (de + la)
> /11111
il
> I\: I I) Il 1I t) I: [J
"> 1I \ U I b l!Jta.
> / ) J Lit
Ce oir man perc et mon
mari jouent aux echecs.
En ete Pierre joue au tennis.
Ils jouent aun jeu
eonnu en France.
Jouez-vous d'un in trument') ;> I ul' II TTl;"'
Les cnfants joucnt dans la
com.
Jauez VOllS de Ja gllitare')
Est-ce que tu jOllCS aux
cartes?
Ces filles jouent toujours une>
comedie.
Je joue du piano.
Le. InU. ieien . jouent une
bdh; sonate.
en pana acum, va rugam sa citili ProPoziliile de maijos dar ell voce tare. Fili atcn!i In for-
mele verbului .Joller" In propozilji.
Je joue un concert.
II joue du piano. - (de + Ie)
Tu joues au tennis.
lis jouent un match.
eli prepozilia "a ", de
Elle joue de la guitare.
Nous jouons aux echees.
ell prepozi(ia "de" inainlea unui subslanliv .are nurnc., Ie un inSfl7lm nf. de ex.:
Marie jOUl: d'un instrument. - (de + un)
Verbul "joller" I ll..: I - "a (se) juca" poule fi .lolosit.-
lara prepozi(ie, de ex.:
CD
111 I
i, no) ( [l ju d
J
III r
>1
>1
>
'U I.
t' III
-.tRL t
1I
II! LJ:R
JU r J J
joue >J In
Je ne joue p > I t 11m
c joue tr('s bien
>d.. 14111Lhlill .
III JLl
- tItle lu joues >,hJ
Pi, Il'l ?
- NOll 'e ne jOll': pas >.11
plan, mai .. je jou.: >t!c
11 LI lit If' ,
:> [1.[ lin III
11 :1\. III I(
Jouez vOtiS aux echecs?
Mes fiUes jauent au jard,in
avec leurs copines.
Mon pere joue lrCS bien aux
cart.es.
Je ne joue pas du tout du
pWHO.
Oui, nOllS jouOH;;; aux echecs
mais pas trop bien.
Ma cOlline joue du piano
mais avant tout de la
QU'CSl-ce que font les
enfaots'7
NOlls voulous 'ouera eejeu. >[11U \ulUllI
lIs joueol dan la cour.
_ mu iciens jouent dans
notrc orche. tre.
Tu tres bieD eetlc
scmate.
Celle til Ie est difficile; el e > I
joue l.oujours la comedic. 1 I II: 1:1 1)11
J \ieu,\':.i )lIef d'un
ilrtrument.
',)mplelati PropoZiliik de mai 'os cu clIvinlcle corespuzAlo reo Citi\i cu oce propozi\iile
ucja completate. Folositi tiltrul
Citili ell propozirii1e de rnai jos apoi 'n limba roman,,1.
Lanti I pian'?
Acesl joaca foarte bine
fotbai'.
Petre $' joadi in curt
Nu joe tenis.
Nu nu cant la pian, dar cant
1'1 chi'lara.
j joadi dar inaime de
toate joaca carti.
- Us jouen! > I l'
mais avant tout>
Azi vom juca un meei greu. Aujourd'hui nous jouon.
> U I 11 l d difficile.
Itimul exerci!iu al aces!ei contine atat problcmele de lJramatica recent tratate. cat
vocabularul nou. Traduce!i in limba francez3 prQpozi!iile de mai jo. F losi!i fillrul ro;;u!

>1
>
> I
>
;>
:>
>
:>
>
Aceasta este cea mai buna orchestra din
nostru.
Acest muzjcian este foarte cunoscut in
Franta.
Aceast::i tanara muzjciana este extraordinara.
u prefer fotbalul tenisu'tui. >
oj ascultam cea mai frumoasa $i cea mai >
dificila SOllata. Lil
Cinti la vn:un instrument?
Scara e! canta des la chi tara.
Acest copil se joaca cu pisica mea.
Fii joaca UD meci In curle.
Acest meci nu este U$Or.
Cc-!i place lie? Muzica clasica.
Seara vecinii cantil la pian.
Ei sunt foarte ta!entati.
Pori tu aceasta comedic?
Fotbalul este cunoscut mai ales in
Anglia.
Mierwri seara, biiierii tinen privesc meciul la ;>
televizor.
Sotul ei joac[t cartj, cu co'lcgii lui.
Paul jocurile, dar mai ales
Jocul este mai interesant dar mai greu.
nde mergi? in curte.
Ce face colega ta?
Ea caatA la chitam.
Ce cantil ea? Muzica model11a,
-8-
complicat
- sarac
- dulce
- serios
Fratele meu mic este
prea independent.
- Acest biiat nu este
deloe romantic, dar
sora lui este foarte ro-
mantidi.
- independent
- drJgut
- bogal
- activ
- simplu
,0
Ii
II
>[1 I I
>1
> [I Jt
> 'III
>
>
>
independant
riche
aclif
complique
Sa lncepem leclia cu cateva adjective noi:
pauvre
Man petit frere est
trop independant.
romantique
cu atenlie propozitiile de mai jos. Acestea conlin adjeetivele de
mai sus, atat La genul maseulin, cat la genuJ feminin. Atentie la tTa-
ducerea in Iimba romana!
doux
Ce garvon n'est pas> {
du tout romantique,
mais sa sQeur est
tres romantique.
LECTIA 13. - PARTEA A nOVA
,
Repetali adjective, dar intr-o alta ordine:
simple
serieux
romantique
-
romantic
>/ m
(
-
independant >1
.11 - independent
serieux >
-
serios
simple > - sirnplu
compliqu6 >[ F - cornplicat
actif >
Iii activ
jon >11' Ii - dragul
doux >[1
1
- dulce
riche >[ I
I
- bogat
pauvre
>[,
\ J J - sarac
joLi
Veeinul nostru este un am
hatran. dar activo
ooarnna Duponl nu face
nimic, en nu estc 0 femeie
activ8.
Ea cste bogalrl.
Si aceastf' tala cste
indcpelldenta.
Mfl uit 10 aceasta femeie
dragu\a.
SOllll ei estc de asemellen
hogal. Oar d IlU
dragu!.
Cokgul mCl! prefera sa
jO(1ce lIll joc simplu, nu
prca complical.
- Ea cauta un barbal . erios.
i J
r lul
I- R/U L - Maria estc intotdeaunn
serioasa.
> I m.IK! d Cllt m
II n' .1 JIll)
> I I
-
> [ )1 \ II Ill: C nnm
I 1 ' .1 i fl
Elle est riche.
Notre voisin est un homme
vieux mais aetif.
Marie est toujours serieuse. > Tl ,II I I III
Madame Dupont ne fait rien.
clle n'e t pas une femme
aclive.
Jc rcgarde cette jolie femme. > ':rRd C J r
11111
(ctte f111e c t independante "> iii
aus$i.
Mon copain prdere jouer it
1111 jeu simple. pas trop
complique.
Elle cherche un homme > [ J 110n
seneux.
Son mari est aussi un
hommc riche. Mais il n 'est
pas joti .
....
- JO-
Forma de ge.n fi. mil/in a celorlalle SI.! jI.II"1I1l!QZ - conjiJrm regulii prczcnlale in leeri"
(lI1(erioora.
Est<.: 0 fata dulce.
Acestc biele sludcntc
lucreazii mull.
Accsla no l:stc un om
siimc, d hogat.
C' cst une fille douce. >
r
II tlu
J
Ce n'est pas un homme
r
-
R II > nt pr I HIll
[1'
pauvre. il est riche. '- RI
Ces pauvn.:s cludiantes >
r
r
1
0
\
LEI
travaillenl beaucoup_ 1 U I
seneux . serios rieusc >[ I I I .L] -
rioasa
doux - dulce douce '> 1t.11
I
- duke
actif - activ active
-
[a ll\
- acti
fnrel suI adjectivului "pauvre ,. - ., same. biel .. depil/de dt po:iria acestuia ill pmpo:iric:. Cunll
adjeclil'lll se 'iseSfe ell/PO suhsranlintl delermillot, se fradllce prill: ".\iirac. lipsif dc pO.l'ihil-
ila!i materiale ".
Doc-a {/(fiecfivl/I Slo inaintea .\'uhsfantivului deter/ninat, se.nsul clcesfuia estt! .. slime. biel". in
propozi{iile de moi SLiS. am prczenlal un alt mod de/orllla,-e a)flf"mci de genJelllinin, anume:
m31S
'l1d
<Ill I .
?
Muzica lui Chopin st
foarte romantica.
Ei adora operele lui
Puccini.
Pretcnii lui Paul 'unt f()alc
indept'llden!i.
Orchestra din I'aio' a este
cunoscuta.
Noi admiriilln oradina
mamei melt:.
('<linele vecinitor eslc
blaml.
S lui doamnei Dupont
.oaca de" cani.
- Siiptamana are apte zile.
:Rl tlO - Eu rna uit Ila U$'\ ca ei.
Pouvcz-vous etr
Naus vou,lons I;;ltr: > I
Tu es trop LOlnlll(lll'-
Est-ce qu'elte est:>r lllhllmquc
C'est une fami I
P' IR
Elles <lchetent des robes>
>1 ,IlL:" .
- Ce sont des filles !<IUC' -.
- Aujourd'hui it fait du vent >dou
ESI-ce que vous etes >m::lll ?
- Qui, 1113is nos capines sont:> It n h
que nous.
Ma:> UHl mere' Elk e, t toUjOUfS
seule iJ. la maison.
:Rd 1.1
II kup-; t.I ,
r.llaJli'J
:> iLmd ;T{ 11 "opI:R d(
lud II

1-
>llli ..:tjuJ nil
'DImon]
Ea t:sfe wl1lanticii:
Acestea sunt fete dulci.
Noi vrem sa tim independenti.
Tu e$ti pfea compIicat.
Puteli sa fiti serio$i,!
Ele cumpara roehii simple, dar
este 0 familie savaca.
Azi sufUi un vant bland.
Voi
Da, dar colegele noastre sunt mai bogate
decal noi.
Biata mama! intotdeauna este singuril 3casa.
lis adment les operas de
Puccini.
La lT1usique de Chopin est
tres romantique.
L'orchcstre de Craiova est
eu atenlie propozitjile umli'Hoare $i unnariti traducerea in limba romana:
sa vcrrficam in ce masura v-ati adjectivele n '. rnpletati propozitiite de (llui jos, eu
ajuloruI filtrului ro$u.
connu.
Les copins de Paul sont tres
independants.
Le chien du voisin est doux. dill
Nous admirons Ie jardin de > [ L.... dill iRj;
roa mere.
Je regarde la porte de la
malson.
Le mari de madame Dup<Jnt :> [It l m R' d mud III
joue souvent aux cartes. III jj ju llV-l' n.fhJ
semulne.
11 y a 'ept joms dans la
l I
III am
It]
II mlll d I
Tu poli sA vii?
Vin a opera.
Vii cu Doi?
>
>
>
. '.
- a vem, a SOSI
casa taHilui meu
sonata lui Chopill
gradina vecinului
cartea lui Petre
camera patintilor
- pisica vecinei
-- 12-
Est-ce que c'est un livre
>Lle B..dl L..
Aimez-vous la musique
>ue l bl) '11 1
La cuisine> k llllld.ll I.:
[)I \ ell est petite.
C'esl Ie cahier ::> d II
U 'plllL II 1111 n t:
- Nous entrons dans
l'appartement>d 11
m,
- Les sonates > J
nlU.' l 'II a temands soul
extraordi naires!
> [\ niRJ
la maison de mon pere
Ie jardin du voisin
Ie livre de Pierre
la sonate de Chopin
Ie chat de fa voisine
Aceasta cste 0 carte de
Balzac?
Este caietul colegei fratclui
Va place muzica lui Chopin?
1a chambre des parents
meu.
Noi inlram in apartamentuI
prieterulor
Exersali structura posesiva prezentata, completand propoziti.ile uIDli.itoarc c;itind (;u voce tare
Folositi filtrul r
Ati observat, cil infiecare dintre propozitiile anterioare ati fntalnit prepozi!ia .. de ",
cure exprima 0 pMesie. Prepoziria .. de ", se alat inC/intea suhstanriveJor proprii (Ie ex:
Pierre. Chopin, Craiova), cat Ji inaintea substantive/or precedate de un adjectiv posesiv StIll
demonslraliv (Iejardin de ma mere. Ie chien de ce garr;on). Dacii subslantivul este precedat de
un articol hotiirat. prepozilia "de" se de ortico/111 hotariil. A s(!/iJlosesc
forme prescurtate. care seIormeaza conform celor ce IIrme a:., du" (de + Ie). .. de la" (de +
la), .. des" (de les). Siructura posesiva se traduce in general ill limba romana tot printr-o struc-
tura posesivii, de ex,:
Bucataria doamnei Duval
este mica.
Acum vom introduce un verb neregulat, folosit des In limba franceza:
Sonatele muzicienilor
gennani sunt extraordinare!'
venit
In ProPoziliile de mai jos se gasesc fonnele conjugate ale acesrui verbul nereg"ulat. Cititi
propoziWle cu voce tare acordap 0 deosebita traducerii io limba romana. Fonnele
veroului sunt subliniate, astfel Ie yeti reline mai
Esl-Ce que t1J peLiX
Je Yi1::ns a I'opera.
Tu nous?
11 ne vient jamais chez DOllS. > II J1() J;' EI nu vine niciodatA la
Nous venons de la
>r
nOl.
- Venim de Is tara.
Aceste rochii vin de la
Paris.
Veniti diseara?
Ei vin de la birourile lor.
>IU\lri
> [J Jt:11 J
campagne.
Vaus YmtZ...ce sou?
lis vjennent du leurs
bureaux. C
Ces robes viennenl de Paris. >
Verbul "venir" se in intrebarile de mai jas:
Cititi clar cu voce tare propozitiile unnAtoare, apoi traduceti-le in limba ramana.
fiJtrul
D'ou viens-tu?
RAspunsurile la aceste inn-ebAri sunt:
Je viens de RoumaDie, de Bucarest.
De unde vii? De unde
provii? De unde
- Vin din Romania, sunt din
Mes copines vienneut du
jardin.
In In >1
Naus allons au cafe. >
Iu viens avec DOUS? >
Non,' je ne viens pas.
> 1I. I U IlH:r=-
Je suis occupe.
Ces voitures viennent
d'Allemagne.
>
> to [ IlH) iJ i in
rt:rm.1I1 I
>' I
D'ou vieD! ce fromage? > f) un
n 111.1 t
> Pr, in UlIl J r:H1 :l II vien! de France.
D'ou viens-tu? > lu ,',' >1 LI I L
Je viens de chez eUe. > 'm I]
CD
ReJineJi eli expresia ., chez elle ", inseamna" la ea acaso ". As{fel expresiu ,. de che::: elle"
.'Ie traduce prin: "de la ea de-aeaso". Acum yom prezenla un alt in{eles al verbuilli
., venir":
..
faire venir
Je fais venir Ie medecin.
>Ir :1 . Uni
> IJ (\ n' I J md'-I
a chema, a comanda
Chern medicul.
- 13 -
urmatoarele propozitii, in care se afla verbul "venir" cu inlelesul mai sus amintit. Atenlie
la traducerea in limba romima.
Elle fait venir ses robes de >
Paris.
> I I aI 1R I i J lzabela este foarte bogata.
Ea comandii rochiile de
la Paris.
Va plac aceste mere? >
Isabelle est tres ricbe.
VOllS aimez ces pornmes?
n
() \ iRI
Eu imi aduc fruete de la
parintii mei.
Noi cbemam eei mai
cunosculi muzicicni.
> II
>1
>
une voiture > III
I(
1 n, de chez mon Je
pere.
Tu peu)! > \ nir?
I1>f'i "II
de Paris.
- Tu > \ H.::I1S avec nous?
> I U iO Onil
III /1.'1- I r: I'll I ,n
Nous faisons venir les
musiciens les plus connus.
Je fais venir les fruits de
chez mes parents.
Poli sa Ii?
Vin de la tatiil roeu.
Lui i se aduce 0 de
la Paris.
Tu vii cu noi?
propoziliile de maijos eu fonna corespunz1Hoare a verbului "venir", folosind filtrol
Citili clar Cll voce tare propozitiite completate:
111
I 11
-
> [I Ie: [
> TI
> Tu Jle 1 \.
- 14-
eet excellent vill > jell
de la France.
- Jls ne > 1 t pas
d' Allemagne, mais de
Rownarue.
- D'oll > I '11 -ru' De unde vii tu?
este un joe foarte greu. > J'
Eu nu joe tenis dar joe fotba!. Jc: 11 011
I .1 II.
Acestui om bogat i se aducc vin din FraNa. il
r n".
Acest vin excelent are
originea in Franta.
Aceastii muziciana canta cea mai frumoasa Iii.:
sonata de Chopin. nn
Eu prefer nlllzica clasic1\ muzicii moderne. >
Ei nu "in din Gennania, ci
din Romania.
Si acum am ajuns la ultimul exercitiu al acestei lectii, care conIine tot materialul recent
inva!at.Traduceli propoziliile date in limba franceza.
Tu prea activii independentii.
TlI veni 5<1 joei eiiI1i?
un J y'!
LLn .. [I C If
;>
> mr k rl'llI ' ch IllJ
p"r
> 0"'(1 1.:111:'' U 11 "II i'l '.
>1 \ I j.
> IJ [ I..:
,11111[1 I'IU""
:> II 1")( 1\
111 in d'il
> \) II ..: J I": U fll
1.1 1111 In:
- echecs actif
- .ioli, jouer, jeu
- ridle, eJ.;hecs, matc.h
- m.Jjsicien, COllTllI, instrument
- dQJ.lx, surtilut, avant tQU,t, foutbaU
- fa.c.ile. diffkile, c1aliSique, orchcstre
Cei mai mnzicieni ciintil in
orchestra noastra.
Este simplu!
Vrei sa joci un joc?
Tu pOli sa te joci in curte.
Colegele sale sunt foarte talentate serioase. >
Tu c3.11fi la vreun instrument?
Da, eu cant la pian, dar inainte de toate la
chitara.
in incheiere unneza un exercifiv de pronunlie:
Noi aducern pJanul de lal parintii
Ei beau mult vin dulce.
Fratele nostru vrea sa se joace cu colegii lui. > III
EI cii.q:ile romanticc.
Acest meci nu este extraordinar.
Noi mergero des In gradina prietenilor
mai ales vara.
Ea este draguta, dar se preface. > Elk . J
Saraca ei invilli intotdcauna . 1[1 II I I J.lI t 1LlIliur
colegii. \ I1lf "t:' L lrllJ
De unde vcnili, domnulc')
Eu vin din Rorn11nia. de la Cluj?
Munca tatalui men este foarte comp'licata.
I 1
rUI
[u
I 1
r )
I
f - serioasa
- activa
- dulce
eu vm
tu vii
el vine
ele vin
nOI ven'lm
voi \cn,iti
Cl vm
ele vin
I joaca.
Ele dau un concert.
Voi cantali bine.
Noi jucam un joe U$Or.
biiieli joaea fotba!.
Vrei sa joei eaqi?
De unde yin ci? De 'unde sunt ci?
De unde provin ei?
lis viennent de I'opera.
lis vicnncnt de la France:
- 16 -
serieuse
al:tive
douce
[ [. r I ,]
[I
Idt I
serieux
actif
doux
Je viens >
\ L
tu viens > Il'
il vient :>
1'1
eUe vient
nous venons >
VOllS vtlnez >
ils viennelll >
clles viennent
D'ou viennent-i1s?
(a care se raspunde astfel:
ell prepozitia "de" (in general in legiil1lra ell muzica'le) de ex.:
Elle joue d'un instrument. Ea canta la Ull instrument.
Joues-ttl du piano? Canli la pian'!
Les jeunes joucnt de 13 guitare. Tinerii biiie!i dnta la chitara.
Nous venons de chez nous.
Le vin vient de la France.
Je fais venir Ie medeein. - Eu adue medicul.
NallS faisons venir les legumes de la campagne. - Noi allucem legumelc de la tara.
Poate fi folosit ell prepozilia "de", eli intelesul "a veni de la", de ex.:
13.1 Verbul ,jouer" = "a (se) juca" poate fi folosit
Tara prepozitie de ex.:
Hjoue.
Elles jouent un concert.
VOllS jouez. bien.
ell prepozi!ia "a
u
(legat de sport) -,de eX.:
Naus jouons 3 un jell facile.
Ces jouents au footbalrl.
Veux-tu jouer aux cartes?
13.2. Adjectivele urmi'i'toare formcaza genul fem-ini,n eu 0 forma partieulara:
RECAPITULARE 13.
13.3. Verbul "venir"- a veni- se conjuga neregulat.
13.4. Verbul "venir" poate fi folosit cu prepozilia "ii", are inlelesul de "a merge la",
de ex.:
Je viens au cinema (3 + Ie eiBcm3 )
13.5. Loeutiunea "faire venir" se traduce prin "a aduee, a eomanda, a chcmu", de ex.:
13.6. Cu ajutorul verbului "venir" putem formula unnatoare intrebarile:
B.
A. Traduceli in limba romaJ'll\ propozili.ile de mai jos:
l. C'esl Ie meilleur orchestre de notre ville.
2. Volfe appartement est simple rnais joJie.
3. Je [Ie joue pas aux echecs.
4. Tu viens avec nous?
5. Elle fait venir les fromages de Paris.
Traduceli in limba franceza propozitiile de mai jos:
1. EI eanlil foarte bine Ia chitara.
2. Fiui meu vrea sa Sf; joace eu colegii sAi in curte.
3. Vecina lui Petre esle extraordinara.
4. Ele sunt foarte dragmfe, dulci, dar prea compliclIte.
5. Acest rnuziciaf:\ este foarte lalentat $i cunoseul.
C. Ri\spundeli la intrebari:
I. Jouez-vous du piano?
2. Vos arnis viennent-ils souvent chez yous?
3. Etes-vous riche?
4. D'ou venez-yous?
5. Preferez-vous les echecs aux caJites?
D. CQrecta\i r ~ l i l din fiecare propozitie:
I. Mon mari n'est pas active.
2. Nous jouons aux lennis.
3. La musique du Chopin est romanlique.
4. Nous admirons la maison de voisin.
5. J'aime de la musique classique.
13. TEMA PENTRU ACASA
- 17-
aclorul
pietonil
tabloul
< na
- pianistlll
- biscrica
- pictura
- arhilectura
- monumentlll
fotogra(ia
-- filmul
- arhilectlll
- artistlll. anisla
II .
R i t
[I
;> l() lTIl III IIHI
::> II I Pi III I
> [
;> I
;>
> 1 1 Iii
> llC' p-tRj
> II t I. I
;> lifoJi:z
- [8-
Ie tableau
la peintun.:
I'art (m.)
I'artiste (m. f.)
I'architecture (f.)
I'architecte (m.)
Ie pianiste
l'acteur
I'eglise (f.)
ta photo
Ie film
Ie peintre
Sa ineepem b:lia, eu euvintele nai' Citili clar ell voce tare!
LECTIA 14. - PARTEA {NTAI
,
Ie monument
Repetati aceste cuvinte intr-o altli ordine! Aten!ie la pronuntie.
la photo > fll
I II) j fotografia
Ie pianiste
;>
pianistul
l'a11 (m.) >
II,
- ana
II I 111 lilt 111
-
J Ie monument
;>
-
llJonumentul
Ie peintre >
1 pd
I - pictorlll
I'architecture (f.)
-1,1 ):Rj
- arhitec lura
Ie tabkau > II
t,
In)
- tablou
I'artiste (m. f.)
:> [I I Li t - artistul. artista
I'cglise (f.)
- biserica
I'architecle (m.)
- arhitedlll
('uetriee
;;>
Iia

aelrita
la peinture
;>
[I
-
piCllIni
Ie film - filmlll
l'acteur II
t ) Rj - acwnd
n om bogat cmnp,urfi un
tablou de Picasso.
Paris sunt multe
monUllJente.
AceSI pictor francel est!?
cel mai cunoscul.
Ei merg la muzetll de arta.
Ea face 0 fotografic de-
bisericu.
Mulle fete linen;' vor-a
fic 3ctrile.
Acesl actOr estc foarte
laknta!.
AdoI' al1a modema.
[ste un artis,t!
C'ollegji IJlci privesc Wl
film la televizor.
Acest pianist $i aceastft
pianista canra la pian 0
sonata de Chopin.
lJm
II U IZIlO It
111 d :1
AdmirlHl1 arhitectUJ<l

- Paul vrea sa devina
mhitect.
mU... : I() I
lr I, I t 'lR 1 II",. I
Nous visitons Ie Musee
> [)"/ J1 . loJ
- 19-
- J'aime bien> 11 <.:ll1IUI

Voda nos etudiants
'1r hIL:CIIJrC.
- :> l n connu vient >
en Roumanie.
- Dans l'apparteml:llt de nos m
pat'ents il y a beaucoup ku d(1 I I It I
> J alle 1I
> llll II;R 1.'1 mlldl JlI
:> , cl e11 1i. II
:>
f'l
n
>
, 1
II
1
[ t akH :R ' rR I 1
:> ml is U,I:I i:wbll
d(J pi u. ]
> r:lR" il ' u d (l
nl1l1lllll
-
1
> I 0 rio IIi [ E p. lIi'l
III Un lllil l) lp-I
J'adore I'att moderne.
C' 'S l un alii ste
Un ho. me riche achete un
tableau de Picasso.
A Paris il y a beaucoup de
monuments.
lis viennent au musee de la :>
peinture.
Ce peintn: fran<;ais est Ie
plus CODnU.
Elle prend une photo de
l'eglise.
Beaucoup de jeunes filks
wuknt eire actrices.
eet actl,:ur est tres doue.
Nous admirons t'archite.ctul'e:> llU71l1 Iltu
de I J III iJ
Paul veut etre architect.
Mes copins reg<lrdeot un film:> rill kopr RO r
a la Ilhn ,I 1.1 t -IEJ
Rerilleli ur/11ciroarea expresie: prendre une phOfo [r atiR J f I I - a fae.! 0 fUlogrqfie.
IaUi noile cuvinte 'in propozirii. Cititi cu atentie fiecare propozitie rc\ineri sensul in limba
romana:
Sa vedem 'in cemasura v-ali cuvintele Doi. Complet3ri propoziriile unnatore ClI
cuvintele care !ipsesc! Folosi!} fittrol
Vizitam muzeut de arta
modema.
Pictura franCCl.a hni place
mull.
Cc pianiste et cene pianiste
jouem une sonate de Chopin.
lata srudentii dela
arhitectura.
Un pictor cun()scut vine 'in
Romania.
in ]ocuinta parinlilor nostri
sunt mul.te tablouri.
I J .II
Tinem mult la profesorul
nostru.
- Ea viziteazA rnoDumentul
Ea il viziteaza.
Eu imi caut
- Eu 0 caul.
Tin mult 1a Maria.
Tin mult la el (ea).
Admirari fotografi.iJe
de 1a Paris.
- Le admirati.
1
- Tinem mult la el (ea).
>L'l I,.hil . II de cette
eglise est tres connue et
be
- Cette petite egJise c'est
UI ,nurn 11 J' rt
>DL
t Ir' . roumains jouent
dans ce film.
Cette jeune >1' est
tres douee.
- NOlls regardons > II.
pI lill Jt.: r ..
-
:> nUZ'1 0 n t
pR d' n.R]
Naus /'airnons bien.
Nous aimons bien notre
professeur.
Arhitectura acestei biserici
este foarte cunoscutA
frumoasa.
Aceasta bisericA micA este un
monument de arta.
In acest film joacA actrite
actori romani.
Aceasta tanara pianista este
foarte talentata.
Privim fotografiile de 1a
Paris.
in propozitiile de mai sus ali intanit expresia "aimer bien" I J. III care sc traduce prin "a Ii
place mult, aline mult", la ceva, l.a cineva de ex.:
Elle visite Ie monument. :>
Elle Ie visite. >[
le cherche rna copine. > I
Je la cherche. >
J'airne bien Marie.
le I'aime bien.
Vaus admirez des photos de
Paris.
Vous le.g admirez.
Citili cu voce tare ell multa atentie propozitiile t1rmatoare. UrmiUili traducerea in Iimba
romana!
- 20-
Ie - substantive de gen maseulin, la singular:
Je Ie cherche. ... II caul.
la - i'nloeuie$te suhstantive de gen feminin. la singular:
Nous la regardons. - 0 privim.
propoziliile de mai sus, am folosit pronume personale, eu ajutorul ('(irora am inlocliit
substantive care fndeplinesc funcfia de complement direct. lata formele ac/'stora:
les - atat substantive de gen masculin cat substanth'e de genfeminin. fa plural-
Vous les admirez. - Noi ii (Ie) admimm.
I' - atat suhstanJive de gen masculin cat $i substantiv en eminin. 10
singular. daca acestea sum urmate d de un verb care in ep J 0 \. calel scTII ell
.. h " mut:
Je ne les ai pas.
operei noastre . unt
foune Noi ii
admiriim ade 1::(1.
lata prajiturile. iti plac?
[)a, imi plae mull.
Joclli acestui actor este
extraordinar.
ToalA lumea il admiri'i.
Toata lumea il adora.
Toata lume3 adora acest
al1ist.
Privim tablourik lui
Picasso la MUleul de Arta
Modema.
Le privim la Muzeul de
Arta Modema.
lzabella tine mult la l;a.
- Am multi prictcni.
- Ascultam 0 frumoasa
sonatii de hopin. 0 as-
cultflll1 cu placere.
- Tin mult la ci (ete).
- lzabella line mull la
tovarasa ei, Maria.
III
Tuturor Ie ptace inghetala.
- Toata lumea vine de la Paris.
lis les vendent.
[I .lllt'! krll I
:;> IlU/[ lIln I 11 1
J( ) t! nu f Ilu d
r l I
> II I , I Ut
>
IIII It O l 1111\ I 1 U R
, 1 li I]
:;> III I({JI lu 11.1{ I
"> rnul R L! Rl II m I.
1..' R 111 Ilk: Rnj
> 1 1I f ell! Rdo I blo
JI II I U z d
III I 'f{nl
Elle I'aime. Je I'achete.
Je Ies aime bien.
J'ai beaueoup de copins.
Voila ks gateux. Tu les
aimes'? Oui, je les aime bien.
Nous ecoutons une belle
sonate de Chopin. Nous
l'ecoutons avec plaisir.
Les artistes de notre opera
sonl tres doues. Nous les
adrnirons souvent.
Le jeu de cet acteur est
extraordinairc.
Tout Ie monde I'admire.
Tout Ie monde aime les glace-s.
Tout Ie monde vient de Paris.
in propozitie, pronumete personate se ajlii inlold alma inuinlea I'erhului
conjugal. de exemptu:
Dupa expresia "Iouf Ie monde - toata lumea, tuturor" verbul are forma p . oanei a Ireio
singlila/: de exemplu:
Sa folosim recent asimilate la completarea exercitiului de mai .ios. Cititi
propoziriile eu atenlic, apoi eu ajutorul filtrului traducc!i-Ie in limba rom:ina:
Veriticati daea coreet fonncle pronllme'lor personale prezentate anterior i regulile
gmmaticale aferente. Transforma!i propozitiile de mai jos, astfel incat complemclltclc sa fic in-
locuite cu pronumclc personate corespunzatoare. Folositi fillrul
- 21 -
_ I L1U k l]1 nd I' d I _
Tout Ie monde adore W
artis1s:.
Nous regardons les tableaux
de Picasso au Musee d'Art
Modemc.
Isabelle aime bien sa copine, > [I f1Lhcl 'nl blL: 'n HI
Marie. I .L II
'. ::'1:
CD
lis visitent la petite t:glisc. Izil I pI Ilil
Ei viziteazA biserica mica.
Ilill
Ei a vizitcaza.
Je n'ai pas les photos.
Nu am la mine
foton-rafiile.
Nu Ie am la mine.
Vreau sa france!.a.
Nu. dar Paul il
bine.
Cunosc acest pictor.
a cunoa::;te. a
>111
> [llJ II II, r]
Acum vom invata un nou verb neregulat:
L:onnaitrc
Non. mais Paul Ie Cilllual1
bien.
Je cODnais ce peintre.
Jc vellX cconuilIe ,Ie > Li ..) IWT1(!1 II m
Cu ajutorul urmatoare vom ilustra conjugart:a acestui verb. omlele verhllllli
sunt subliniate.
Est-ce que tu Ie CQDDais

>1 Ie k I I

Tout Ie monde Ie conoaH! >11 II ( Il"'i'd Je I


Tonta lumea iI cunoa;;tc!
xprcsia .,au contraire" 1 r:R - "dimpotriva" reprczinla 0 de exemplll:
Ei cunose pc toatii lumea.
Elc, dimpotriva, clc IllI eu-
nose pc nimeni.
Noi nu il de-
loe.
- Voi il cunoaste!i
Dimpotriva. iI
Lui Paul Ii Oluzica elasica. Jar Ana.
dimpotriva. ei ii place muziea m( dcrna.
T
"" 1'1
II ,<I e .
22
;;. Inu III
1
Us cODaissent tout Ie monde. > I kIll' [ 11
(1
) I11;-J]
Vou_ Ie cQnnaisstiZ un peu?
Nous ne Ie connaisson:; pas
du loUt.
Au contraire, je Ie dclcsle.
Tu I ';,Iimes bien?
Paul aime Ia musique cbs ique, mais Anne
au contraire, elle airne la musique modeme.
Elles, au contrairc. cUes ne ;;. e I ,
pt'rsonne. 1)1Il'.
in conlinuare, comp1etali propoziliilc ell cuvintele care lipsesc:
EI CUlHla$le foarte bine
Parisul.
- II > 1111 It tres bien
Paris.
pictura r0maneasea? - > ( 111111 ; II.. la peinlure >
roumaine?
I I I I i]
1'1 II I
mais pas >
Marie, >, l 1 ... elle > [Ill
nc pas du tout
Paris.
Je la > 1 I I
Ires bien.
- lis> I 1111 III beaueoup
de monuments
I... Buc.rrrk
Maria, dimpolriva, nu
CUn03$le deloe Parisul.
o cuoosc. dar nu prea bine.
Ei eunosc multe monumente
din
Cunoilsteli colegii Si colegele
lui Mariei?
> I tlJII I - '" Ies
eopins el les copines >
Noi pe toat"l
lumea.
- 1\'OllS 'm
Ie monde.
- tout II I]
Si prietenii ii eunosc. - Nos amis les
> n 11 ClJl aussi.
> i1 I'
iJ
Nu eUnoa$lem pe nimeni in
Paris.
NOlls ne > I ,. h II'"
personne a Pari
Urrnarili urrnatoarele Propozilii traducerea in limba ramana:
Nous eonnaissons eel acteur
depuis longtemps.
'L ukH R acest actor cle
mult limp.
Je Ie connais depuis
longtemps.
II cunosc de mull timp.
Depuis quand connais-tu ce
copin?
- De cand II cllno$ti pe
acesl cokg?
it de un an.
- Ele il cunos\: de trei ani.
- 23 -
\; I I IIU. III I I I II - Ele yin intOldeallna penlnl
mult limp.
Nous Ie connaissons depuis
un an.
Elles Ie connaissenl depuis :> I 1<
trois ans. un/:J
Elles viennent toujours pour >
longlemps.

r pituliim expresiil' noi:


depu's
depuis un an
depuis dix ans
dL'
de un an
de zect: ani
- de l11Ultll vrcme de dem It
Hai eu IIOi!
penlru un limp
Voi ac.est pianist.
Pii\'im rabloul de Renoir.
Si) privim t:.lblOl ide
Renoir'
- de pll!in limp
- cand"
- demult, limp i'ndelungut
>
- Vii eu noi')
>
> I
:>
>
IJ
It I II
- 24 -
l 1.11'1.\"
Non, pas>' J
I til '1111
I I
ous eonnaissons nos
"I I l'
\- Ism
lis habilent a Paris
d I /I I, '
- :> l' I connais
-ttl monsieur DuvaP
- Elle vienl .... '111r
- Je Ie connais :> I
11 t:1 r
- > rl I 11_ IOlr
Paul vcul eIre peinlre,
- Pierre joue de Ja guitare
>1 I "l:1I
llt
>1
I
>
>ftl
Ne vecinii de
multa vreme,
Paul vrea sa fie pietor de
foarte multa vreme,
Petre canla la chilara de
pUlin limp.
vine pentru mull timp?
u viens avec no us')
Pcnlru a exersa epresiile, exercililll urmMor' FoJosi!i filtruf
Regardons Ie tableau de
Renoir! .
Ei loeuiese la Paris de doi
anI.
Nu, nu penlru mult limp.
Viens avec oous!
VOUS ecoutez ee pianisle.
Cititi ell voce lare propozi!iile de maijos urmariti cu atentie lradueerca in lim a rom-n
De eand 1\ cuno, Ii pe
domnul Oliva!?
II eunosc de demult.
NaLlS regardons le tableau
de Renoir.
Sa vorbim
franca.a!
Noi vorbim
franccza.
Asutlta\i acest pianist!
Du-te acasi:H
franceza!
Tu franceza.
Tu mergi acasa.'
Tu eumperi aLOest tabIou.
Cumpard acest tablou!
Tu vii.
Hai!
Tu iIi asculti mama.
. scullA-\i mmlla!
Noi mcrgem la 0 expozilie
de pictura.
Sa mergem la 0 expozilie
de pictum!
Dvs, venili eu noi,
don-mule.
Veni!i cu noi. dorrlllulc!
nu
Tu mcrgi la cinema.
Du-te la cinema'
Tu joci
.Ioadi
Tu Hi cauli ciiindc.
CauliHi
fRl -I
I .. ) J,lhlnl
U t In
J ' I I I l' II
k
\<1. I' lTll' .... IIj
>
>
> [t ,,-]
> [\ I I
> [II II I. In RJ
> [L u t. III '"I J
> rniJlllln ,J IHI '/1 71 1/
it pc :I,q
[,du. un o.:k Ll(l
r;:-I I'RI
>1\U\(I1-
m( SIO]
> [\llnt ;I\I!' 11111 Is OJ
> [ I
> [il;-
nus parlons
franl;:ais.
PaTlons
Ali obscrval, dcsigur, ca In cxcrcitiul anterior am transfornlat
propozitiile declarative in propozilii imporative. At:estea din urma su
formeaz3 prin omiterea subiectului (eXpl'in1at declarativ'. at prin
pronumele personate "tu, nous, vous") dinaintea predi,eatului, de ex.:

\,--------------
\. "Uk La mere!

Ecoutez ce pianistc!
Va a la maison
l
Tu vas a la maiwn.
Tu paries
T.u joues aux echecs.
.loue aux echecs!
Tu cherchcs ton chicn.
Cherche ton chien!
Tu vas au cinema.
Va W"'au cinema!
erbele regZllale ell lermina(ia ,,-er" 10 infinitiv, form >aziJ imperalivu! prin C'liminarea
termina/iei ,,-$" 10 a doua singular:
- 25-
Tu viens.
> Ie,; I
Tu ecoutes ta mere.
ImperaJivul verbului "a/ler" se formeazQ conform r-egulii de mai 'us, deei prin eliminarea
terminalici ,,-s" 10 persoana a doua singular:
Transfonnati propoziliile urmatoare in propozi!ii imperative, aplidind re!!ulla de mai SlIS. Dupa
efectuarea exerciliului, ell voce tare toale propozitiile!
Nous al'lons a une exposition
de peinrure.
, \ 11.1n aune exposition de >
peinture!
VOtiS venez avec nous,
Monsieur.
>
> ' nl. avec nous,
Monsieur!
Tu achetes ce tableau.
> lllLll.: lC tJh ';IU I
I Irlllll.:
UI III _
II: 1 I ;JIll
1111)
'Ill l:
1111
m 1
1
111 IlJI
:> I 11-1
>
> 1\ IZIIO 1\, m zF til I 1
> [lHln' i k- \ tll
.1 'tR I
> III I m hi-; III rll
:> [Ill I 111\\11 m' I
l:llq
Viens avec neus!
Visitons Ie Musee d'Art'
- 26-
Traduceli pmpozi\iile urmatoare In limba romana. Nu uita!i filtrul nl$U'
Preferez-vous la peinture a
('architecture?
Depui . quand cormais-tu
cette actrice?
Am ajun. la ultimul exercitiu al primei parti a Cu ajutorul filtl'ului, traduccti propozitiilc
umlatorc in limba franceLa:
Je 1'aime bien depuis
longtemps.
Tout Ie monde conna'it les
monument de Paris.
Nou' connaissons cette
eglise depuis cinq ans.
Noi bine filmele fr3ncclc. >
\Ill. 01111 hI '11 I
Accst actor ceasta actrita joacfl la teatrul
"'>
J [ l n
nostru.
Jocul lor este extraordinar!
Ne plae foarte mult aeeste fOlografii ale >
Parisului!
UitiHe la acest lablou de Picasso'
{\ Tu de mull timp monumentele > Tli
.
arhitccturii c1asicc. mil
hi place arta Illodemrt? >
Nu, dimpotrivlt nu-mi place d '.10<.:. > on II
lI1U!
acest pianist de pu\in limp. Jt: c 1111:11
rut

II
Dar voi i'l demult. > Ill.: UI
LECTIA 14. - PARTEA A DOUA
Partea a doua a acestei teelii, va c.ontribui la cOl1solidarea materialului kqiilor anterioare .1
matlOriaIului primei parli a acestei leqii. Bi.neinlclcs vom eiti textul eu voce tare. Va rugal'll sa
rezol i:1!"i eu ml.lltii atenlie ultimul exercil.iu. Accsta va va demon, tra in ce masur[l v-ali
materialul prezentat pana acum. Astfel veli ana care parte trebuie sa 0 I\:capitulali. AutoCOJltro-
III permanent critica obiectiva a muncii efectuate pal garanta succesul lTJelodei de a in Ma
limhi straine prin corespondenl[\' Va rugam sa consacrati mult timp citirii. La inccplIt pro-
nun!:lrc.a sunetclor limbii franc ze pare foane diJkilii, dar eu timpul va dcveni lllui simplii
rnlii " dcsigur aeeasta este a problema de excrsare. Sa citim cu voce tare lextlll de mai
jos. Urmariti semnele; sagelile reprezinta intollalia iar silabelc.:; scrisc eu litere sunt
.ilabe accentuate.
;t ;r ;t .... ;t ;t
Tu connais II ces mllsicicns? III Ce sont Ies pianistcs. II lis jouent dans l'orcnestre I
.... ;t ;t ....
de notre ville. U lIs sont tres dalles II et notre orchestre I est connu. U III joue de la
;t.... ;t ;t
musique classique I. ct modeme, I de la musique romantiqut: de Chopin, I des sonates I
.... ;t ;t.... ;t
et de concert:. HTout I.e mande I viem ecouter noIre orchestre. II Nous l'admirons I
;t.... ;t ;t.... ;t
et nOllS I 'aimons bien. II Regarde, I ce sont mes eopains. II .Ie les connais depuis
.... ;t ........ ;t
HLe plus grand I c'cst Pierre. II II est artiste. III 11 joue du piano I ct de 'Ia
....
guitare. II
;r ;t;t ....;t ....
Pierre I est toujours scrieux II et son jeu I est cxtraordinaire. II Paul e'l au'si artiste. II
;t.... ;r ....
Mais IiI est lPeintre. II II adore la peinture I et I'architecture modernc. II J'ai
;t .... ;t
bcaueoup de talMeaux I de Paul dans mon apparternent. HSon art est compliquc I rnais
;t .... ;t.... ;r ;t
Paul est simple I et doux. II :Ie ne suis pas artiste. II Au contrairc. I j.'adore Ie sport, 'I
;r.... ;r....;r
je joue avant lout I au football. II .Ie joue aussi aUJ< II cartes I et allx I!' Ce soir ,
;r ;t....;t
Paul et Pierre I vicnncnl jouer. II lu peux venir jouer avec nous. 'II Tu viens? II
;t /'
- Connais-tu cette II
;t ;t ....
- Oui, I je la connais I tres bien. II
;t
- Depuis quand') II
;t ....
- Depuis deux I ans. II
.... ;t
- ifu ['aimes bil:n? 11
;t ....
- .Ie l'adore! II
Am ajuns In ultimul exercifiu a1 lcqiei noastre. Tr:lducefi urmatoarele in limba
franccza. Exercifiul contine intreg matcrialul nou [11 aceslui caiel de curs. Daca cfeclua!i acest
cxen.:iliu lara va feliciUim. apar anumite dificultali la rezolvarc, recapilulafi inca 0
dtltii malcrialul prczcntat, inainte de a ITeee la eaielul urmiilor.
Copiii cunosc multe jocuri. >
>
[111\
:>
> J
l
:>
LJ llll
>
>
> r 111I 1
-'
::>- II I
::>-
III 111
1I
>
:>
Noi aducem cele mai frumoase tablouri in
muzcul nostru.
Cokgii colegele copiilor mei so joaea in :>
curle.
Admir aceasHi aClril5. Ea eSle oarte
lalentata, activa independenta.
Illllzicienii acestei orcheslrc?
De unde provine aceasta arlii?
inainle de toate, VTeau sa vizilcz aceasll'i
biserica.
Ii cunosc. Toalii lumea ii
Privili aceasta pietura!
De dnd canli 1a pian?
bogat? Dimpotrivcl, sunt sarac.
lubC$C muz:ica wmuntica, mai ales pe
Chopin.
Sa canUim la chitara!
u nu joe accst joe cste prea
complical.
Sa bern accst vin, esle adus din Fran!a.

\ 511 fOlografiem acest monument!


..
Acesta este un film serios greu.
Aceasta artista este ane dulce.
> . Ii.:
Limba franceza esle
I ... r 11.11 ' I I l I '
De unde >
> [i,; til" TlJ i 'Ib" ll'll I
> rat hl[l d Ir'
> II
- 2 -
Din Romania.
I<Hi tema!
Ei cunosc mai ales englcza.
\ Fii alenla! Vii?
Pri\i!t, acesta c!\tc-un mcci cxtraordinar.
";-
I lei 7. n
Ele mandu cete lTlai 1i"t1l1l0aSC rochii >
Pari-.
Du- c 13 Icatrll! btc cea m ~ bun[1 comedic
0.>
a" 'lui SCLon.
Cump_ rali accst joe! Estc foarte silnplu.
~
Ea te dl"-gulU ~ serioas3.
~
B..
1 vin dulce. III
... -
ill inchiere, urmeazA un exercitiu de pronuntie:
I I ar.c.hitecture, arcl1itccte. eruec.
I 1 peinrure, p..:intre, instrument
II pianislc. artiste
I; connaitrc. archite,cture architecle. viennent, au contr;.un:
- 19-
-
Ie - inlocuiesre substantive de gen ma-culin, singular de ex.:
cuno [e
u
tu
el cunoaste .
ele cunose
- noi cunoa$tern
voi
it Ie eunosc
- toat" lum:a
folose tc inl .ld lila forma
ous ks visitons.
Nous 1'aimons bien.
II l' adore
- Vous connaissa!
- Je . rcganJc.
- Parlons anglais!
- Venez!
- Fcoutc
l
- Va il l'cculc!
- Je It connais.
Toala luml:'a il cunoa't pe 'h pHl.
30
- De c'nd CUll tl"IC
t
>(
>[ I kn.. I
>[ I I I. 111 .,
Je connais Marc.
Now; aimons bien
II adore celte aetrice.
Je regarde cene ville.
NallS parlons anglais.
Vous venez.
Depuis quand cannait-il celie !ille?
Tout Ie monde connait Chopin.
Vous connaissez les
je connais
tu connais
iJ connait
elk connait
nous connaisons
vous connaisez
iIslelies connaissent
Tu ecoutes.
Tu vas a!'ecole.
Nous visitons ccs rnusCe-$.
Verbe.le regulate eu tennina i ,,-cr", formeaz5 imperativul climin5nd tcrmin,l!ia ,.-s"
la persoana Acca. a regula st valabila 'j in cazul verbului ncn:gulat
"aller".
It's - inlocuieste substantive.le de genul rnaf\culin sau tell1'inin la plural, de e;c
la - inlocuiesle substantive de genul feminin, singular, de ex.:
I' - inlocuieste substantive de gen masculin sau feminin, atlat inaintea lInui
verb care incepe cu 0 vocala sau eu ,,11" mut, de t:X.:
J 4.5. In cazul cxpresici "tout Ie monde"- .. toata lumca"
" verbului la personna treia,.uret: _ or
tout Ie monde >1111 10 111 III
14.1. ProDumc!c personaIe, introduse in lectia 14. inlocuiese 'ubslanti\'e1e ell funqie de
complement direct.
14.2.
14. RECAPITULARE
14.3. Imperativul verbelor la persoana a doua singular $i la per 'oana intai a cloua
plural, va aparea 111 de mai jos. Pentru fonmlrea irnpcrativului omitem
pronumele care functia de subiect (tu, nous, vou') de exernplu:
VOllS ecoutcz une sonate. - t:.eoutez une' "onate!
14.4. 1\11'1 () noua Intn:hare, care inc p eu I 'u\lunca:
depuis ,quand t'111 i-de .nd
14. TEMA PENTRU ACASA.
A. Traduceti In limba romana proprozitiilc de mai jos:
I. Tout Ie monde conna!t ces acteurs de notre heatn:.
2. Depuis quand jouez-vous aux c<.;hccs?
3. Connais-tu cette sonate de Chopin?
4. Cette eglise est un monUnll.:nt de I'arhitecture.
5. Tu l'aimes? Au contraire, je Ie dctcste.
B Traduceli In limba franceza urrnatoarele propozi!ii:
I. Cunos<.; acesl pictor de putin timp.
') Uita-te' Acesta este un actor cunoscut
l
3. Hai ell noil
4. Stilu I acestui pianist cstc extraordinar. EI este foarte talcntat.
5. Du-te la parintii tiii!
C. Transfonna!i propoziliile unnatoare astfel Incat sa i'nlocuiti cu\'intcle ._ubliniatc cu
un pronumc personal core. punziitor:
l. Nous visitons monument.
2. Je coonais tres bien Maric et PaLiI.
3. Nous aimons modeme.
4. Dcpuis quand tu chcrehes ce tableau de Picasso?
5. lis montrent la photo de Paris.
D. Copiali propozitiile de mai jos corectatti lnt5lnite: fiecaTe propozilie
contine 0
l. Je connais Maric ct je I'aime beaucoup.
2. Tout Ie monde pari anglais.
3. Acheles du vin
l
4. Naus adorons Ie.
5. Elk est jolie? Qui, au
-31-
-
inccp:in.l d' la, dl
talcnl,Hii
'like 1M.
arhi('
rhit cllJ U
dulce
ani. I, Lllli.lel
d' wnde
I
dimplliriv'
- t: l. r
l"l1l10SClJI
de, din
(eI, l: ) cunoa"ll::
bi '
cI . i
cOlllplical
- colega
"- an
- JctrilJ
- a-i place ce '3, a iubi I lUll.
a lim.: IIHJIi la
- clIno:. '. (- , IU)
- '! i. [)
- cunoscutii
- C lJncdil:
- t: ICnli:lt
- "fCI)
- cokg
- curle
- 32-
> [\ I , ,'I
;> I kli!
>
>
> [I
'> [ 1
;.. I
> I "
> I <I
> I 11CO)
> I I I')
> II l {
> I 1(11
I J )
> I I I II
> I I
> t )
> I, I
>
acleur (m.)
bien
aclif (m.)
active (1',)
au ont tire
complique
conn;}! tic lu)
cOl1nai 'ent (ii', clles)
comedie
conna'it (ii, elle)
cannalt!'!;;
ar ( 1.
ar ,I, iteclUn: (f.)
art (m.)
arlisr {m,:;;i f,)
VOCABULARUL LECTIILOR 13 14.
a
aJme len
m. - ma 'culin f. - feminin
connu
aclricc
connai, ons (nou:'.)
Ct)l1nue
copam
copine
COI1l" i SC7. (Yuus)
dOUL'C
cour
de
depuis
dit'ficile
d'ou
dOUCl:
doue
dou,
- orelle. tra
tablo
sonata
a aduce. a COIlUlrH.Ja

-
- sa-rae
- biscricu
- independent
- indcpendcnta
- JOCUrl
dr:'igut
-
- a ( e) juca
- lung timp
- film
- fotbal
-
- pictor
- pictura
-
- monument
H canla
- muzician
cllilar[1
.- Joe
- meel
- pianist
- pianista
- pian
_. pentru lung limp
- cand
bogat
- romantic
- serios
- tablouri
- sCTioasa
- simplJ.
II'H' 1
> ull 1
:> [I . I
I R \(lnif{ I
IIII Ill]
:> [Iutlol]
Ik
it
' :J 1
> I '"i I-I
> r -til I 71]
[, 1
:> )
> Illllij
> [lid J
> [lui J
:;. 1111E]

l III t )
> \11-)
> JJI /I 1--:'
> [m ZI/'I\)
> fuR l':IRI
> lj1I\\R]
[ \:[ I
> Ir-:'
> rfill
:> r
i3l1i
'l]
> [(lilulisl]
:> [111l11ll I
:> 1]"111'[ 111i]
:> [ a]
> I I
> IR 1m-tiki
> .I]
:> [ 10)
;'> I p1)
:> I Im"tJ
:> In!:ll J
> ltllhlol
]ongtL'rnps
match (m.)
jouer (a)
jOllcr (de)
l11usieicn (m.)
romantique
musicienne ((f.)
orcheSlre (m.)
monument (01.)

independantc
jell (m.)
jeux (m.. pl.)
joli
r: i ventI'
liIm
football (m.)
gllitarc
jolie
pallvre
pemtre (m.)
pei I1tllfC (f.)
photo (f)
pianisle (m.)
pianiste Cf.)
piano (m.)
pour longtemps
quand
riche
scriellse
serieux
simple
sonate (f)
tableau (m.)
tableaux (m., pI.)
L.\ chc m.)
eglJ f.}
fa it...
- 4-
lout Ie mondc
:>
loalil IUIl1 a
venez (vous) :>
- \' 11 iIi
vel11 r > I if J
\
venonS (nous) > nJ ~ n t
vicnnenl (ils, elles) :> [ 11 - \'in (ci, \:1
vi os Ue. tu )
:>
I \ In, VI!
vien! (ii, lle) :> [ ~ -
vin (cI.
.'4

Vous aimerez peut-être aussi