ARHITECTURA IN MOLDOVA SUB URMASII LUI STEFAN CEL MARE PANA LA PETRU RARES (1504-1527) BISERICA SF.

GHEORGHE DIN SUCEAVA -nu adduce nimic nou dpdv architectonic copie fidela dupa manastirea Neamtului -in locul gropnite, bolta vestica si estica a naosului au fost prelungite pt a capata in mijloc mai mult spatiu liber unde sa poate avea loc curtea domneasca si boierii bis era zidita sa fie mitropolia tarii BISERICA DIN SIPOTE, JUD. IASI EPOCA LUI PETRU RARES -stilul inghegat si principiile constructive bine fixate raman aceleasi -modificarile care se aduc vechiului tip privest numai unele parti din contr si anume decorul exterior. -se pastreaza planul treflat, elem constructive gotice, porti, ferestre, profiluri,etc. -gropnita devine nelipsita planul mai capata in fata pronaosului un pridvor inchis/sau unul deschis=element nou; -se mentine predominanta constructiei de elansare -modificarea de seama adusa de mesteri e la nivel decorativ, impodobirea peretilor exteriori cu zone suprapuse de picturi executate pe tencuiala umeda=fresce; ce merg de la soclu pana la ultimul rand de ocnite de sub streasina efectul decorative se capata din armonia de forme minuscule, din jocul liniilor simple, al planurilor intrate si iesite, din impreunarea atat de armonioasa a culorii foarte diferite pe care le avea materialul apparent semanat pe intinsul fatadelor, piatra cenusie, caramida smaltuita si divers colorata si discurile de pamant ard cu desenuri reliefate -merg pe dorinta unei educari religioase prin imagini impodobirea cu picture a peretilor exteriori de biserica este o creatie pur moldoveneasca -pridvorul si zugraveala fatadelor au avut un rasunet si un success extraordinary Caracteristicile esentiale ale bisericilor din vremea lui Petru Rares: - Planul triconch, stabilit anterior insa alungit cu sau fara turla pe naos - Intre naos si pronaos existent gropnitei ce are deseori deasupra o incapere joasa, numita tainita sau ascunzatoare - Pronaosul precedat de un pridvor deschis sau inchis - Decoratia exterioara dormata din zone de zugraveala MANASTIREA PROBOTA -se asemenea cu bis manastirii Neamt acelasi nr de incapeti -pronaosul despartit in 2 de un arcdublou se continua pe ziduri de o parte di se alta in chip de pilastri angajati formati din cate 3 colonite fiecare, are cele2 cupole ridicate pe sist moldovenesc compus din arcuri piezise -gropnita dreptunghiulara acoperita cu o boltasemicilindrica dispusa perpendicular pe axul bisericii este separate de naos si de pronaos prin pereti grosi strapunsi numai de cate o usa ingusta introducerea acestui compartiment strica unitatea planului punand o separatie desavarsita intre naos si pronaos=devine o anteintrare in biserica fata de care prezenta pridvorului devine si mai inutila -pridvorul e acoperit cu o bolta semicilindrica cu penetratii dispusa perpent pe axa bisericii -arh ferestrelor e cea gotica -apar unele influente renascentiste italiene (usi) case se combina cu vechile influente gotice -arh exterioara pastreaza cea mai mare parte din bogatia de firide si ocnite de pe absidele si fatadele bisericilor anterioare -soclul capata o importanta deosebita prin alipirea unei banci continue de piatra cu treapta -turla de sectiune octogonala decorate este ridicata pe 2 baze de sectiune poligonala stelata cu cate 8 varfuri

BISERICA MANASTIRII HUMOR -naosul e acoperit cu o simpla calota ridicata pe arcuri piezise -gropnita foarte ingusta este boltita cu un semicilindru dispus ca de obicei transversal pe axa bisericii - deasupra se gaseste o incapere noua, foarte joasa boltila la fel ca si gropnita la care se ajunge prin o scara in spiral jumatate in interior, jumatate in grosimea zidului pe N-V se numeste tainita = functiunea de a tainui sau a pastra vesmintele de pret si alte bunuri -pronaosul e acoperit cu o calota sferica mare ridicata pe pandantivi -elem cel mia caract. E pridvorul deschis, precede pronaosul se compune dint 3 stalpi de sectiune patrata, grosi cat grosimea zidurilor bis si dispusi 2 laterlali +1 median in axa bis -stalpii sunt legati de biserica prin arce la partea superioara pridvorul face corp comun in mod perfect si nesilit cu biserica, unitatea acesteia nefiind stricata cu nimic -sirul de ocnite de sub streasina trece neintrerupt de pe o fatada pe alt ape deasupra golurilor pridvorului -clopotnita isi avea locul ei consacrat in turnul de la intrare -la exterior e simpla dpdv architectonic pastreaza firidele lungi de pe abside siultimul sir de ocnite mici care inconjoara biserica de jur-imprejur un foarte bogat si variat decor pictural ii impodobeste toate fatadele BISERICA MANASTIRII MOLDOVITA -naosul e suprainaltat de o turla in interior pe sistemul moldovenesc simplu de arcuri piezise, iar la exterior pe doua baze stelate suprapuse: prima neregulata cu 6 varfuri , alungita in sensul axei mici a bisericii, a2a regulate cu 8 varfuri. -pronaosul, putin alungit reproduce pecel al bisericii Sf Gh. Din Harlau fiind ca si acea acoperit cu o calota sferica ridicata pe sistemul complex de arcuri moldovenesti incrucisate -pridvorul este de o forma ceva mai complicataanunta pridvorul inchis de la Sf Dumitru SV are peretii ceva mai subtiri decat cei ai bisericii iar stalpul median a fost inlocuit cu doi stalpi departati, mai subtiri, capatandu-se astfel pe fatada dintre Apus 3 goluri ft inalte -golurile laterale precum si cel median de pe fatada principal sunt stramtate la baza prin introducerea a 3 arcuri joase care constituiesc 3 intrari libere. -planul de boltire la pridvor o penetratie de 2 cilindri, sunt 3 bolti: 1 centrala patrata, si inca 2 lateralae lungi -aspectul exterior=absidele sunt flancate de contraforti cu lungimea ei dominant si cu turla care-o apasa pe naos, aminteste de linia generala a bisericii manastirii Probota In primii ani dni cea de-a 2a jumatatea a sec XVI, voduvalui Petru Rares, Doamna Ecaterina Elena, construieste 3 biserici, care din pacate nu au nici o originalitate, respecta stilul deja format: bis Sf. Gheorghe BT, bis Invierea Domnului sau Vascrisenia din SV, bis Uspeniei = bis Adormirea Maicii Domnului BT BISERICA MANASTIRII BISTRITA realizata la ordinul lui Al. Lapusneanu -seamana cu Probota; -este lipsita de tainita iar pridvorul foarte stramt, este boltit cu 2 calote mici ridicate pe arcuri piezise si despartite de un arc dublou median BISERICA MANASTIRII SLATINA BISERICA MANASTIRII SUCEVITA -are caract monum din vremea lui P Rares. -planul e o combinare intre Probota si Humor -imprumuta de la monumental de influenta noua, Galata, felul de a lumina absidele cu 3 ferestre in loc de 1 iar in ceea ce priveste exteriorul,reproduce pt ultima data decorul luxos de pictura caract. Vremii lui Rares

MATERIALE CONSTRUCTIVE SPECIFICE PERIOADEI LUI STEFAN CEL MARE SI PENTRU RARES -materialul de baza e cel pe care mesterii il au la indemana sau se putea procura din vecini -piatra bruta este intrebuintata in blocuri neregulate, de mici dimensiuni -piatra de taalie pt socluri si colturi e taiata cu ingrijire -caramida presata de o fabricatie excelenta are dimens diferite dupa locul ocupat in contrst. -caramizile intrebuintate pe arcuri, la colturi si la pilastriau forme special potrivite cu profilul pe caretrebuie sa-l accentueze in const rosturile sunt mici, 1~2 cm -caramizile pt arcuri si bolti sunt de dimen mai mici si mult mai subtiri, inlesnint constructia curbelor uneori in locul caram pt bolti se fol o piatra usoara siga sau calcar si tuf -pandantivii sunt constr din caramizi subtiri dispuse fie pe lat(bizantin) fie vertical -mortarul este format din var alb sau negru amestecat cu pietricele si caramida pisata(inlocuieste nisipul) -tencuiala exterioara din mortar de var alb, praf de caramida si calti -acoperisul la bis fara turla e drep, jos sau mai ridicat table, tigla sau sindrila -la bis cu turla problema acoperisului e susceptibilatendinta de inaltare a bis moldovenesti acoperis greoi