Student: Carmen David

Identitatea persoanelor varstnice in societatea contemporana.

Batranetea in societatile contemporane semnifica neputinta, incapacitate, boala, conservatorism, lipsa de discernamant, lipsa de atractivitati fizice, conceptii invechite pentru societate. Cei mai multi contemporani sustin ca batranii sunt de prisos, reflecta nu numai o schimbare de mentalitate, dar mai mult schimbari care au avut loc la nivelul familiei si al societatii si implicit in statusul varstnicului (Simona Bodogai, Protectia sociala a persoanelor varstnice, 2009, pag 53). Morgan si Pritchard (2005) sustin ca, in societatile contemporane, identitatile sunt tranzitorii, mobile, ca identitatile indivizilor se schimba frecvent de-a lungul vietii si ca acest lucru permite prezentarea teatrala a identitatii. Iar Baumeister (1996) considera ca identiatea moderna este compusa din mai multe fatete care sunt mai schimbabile decat cele ale identitatii din epocile anterioare. In timp ce identitatea medieval, sustine autorul, era mult determinate de factori imuabili cum sunt genul sau rangul social, identitatea moderna este subiectul unor aproape nesfarsite alegeri de aceea este frecvent subiect al renegocierii. In aceeasi idee a modificarii caracterului identitatii in lumea moderna, Abercrombie et al. (2006) arata ca identitatile in societatea contemporana devin fragmentate. In trecutul recent indivizii aveau un numar de elemente central in constructia identitatii lor-familia, comunitatea, natiunea, clasa sociala, enticitatea, genul. Societatile modern si postmoderne introduce noi surse de identitate care le depasesc pe acestea producand un pattern mai complex al identitatii si apartenentei (Florentina Scarneci, Introducere in sociologia identitatii, 2009, pag 27-29). Persoanle varstnice sunt cel mai bun avocet al propriilor cauze. Ele doresc sa fie tratate cu respect, sa li se recunoasca sis a li se ofere posibilitatea de a participa active si a-si adduce propria contributie in societate, precum sa li se asigure asistenta materiala de care au nevoie. Una din nevoile majore ale presoanelor varstnice din societatea moderna este aceea de a-si exprima ideile, nevoile si aspiratiile si de a fi ascultate si intelese (Doru Buzducea, Asistenta sociala a persoanelor varstnice, 2010, pag 367-368).

In societatea britanica si Americana, atitudinile fata de batranete sunt oarecum paradoxale. Pe de o parte, se respecta intelepciunea si experienta multor profesionisti, cum ar fi judecatori si politicieni, care au trecut la o varsta normal a pensionarii. Pe de alta parte, sunt multe atitudini negative associate cu batranetea, iar stereotipiile abunda in multe domenii de viata, Schmidt si Boland (1986) au identificat o serie de stereotipii: de la bunicul perfect aflat la polul pozit iv, la doamna poseta si omul strazii aflat la polul negativ. Stereotipiile batranetii tind sa contina unele component negative, oricare ar fi grupul de varsta al celor care percep astfel (chiar persoanele batrane insasi). Totusi cele mai negative stereotipur sunt cele adoptate de copii si adolescent (Goldman si Goldman, 1981). Peste 800 de copii intre 5 si 15 ani din Australia, Anflia, Suedia si Statele Unite au fost intervievati cu privire la perceptiile lor despre batranete. Desi au fost unele diferente intre cei intervievati, raspunsurile se caracterizeaza prin doua pattern-uri generale: 1) Copiii de toate varstele spun mai multe lucruri negative despre batrani, decat positive; probabilitatea acestui raspuns creste proportional cu varsta copilului. Peste 90% dntre copiii de 15 ani au descries persoanele batrane in termini negative; 2) Cercetatorii au comentarii asupra repulsiei si deseori o dezgustului exprimat fata de batranete. Remarcele despre atributele fizice (piele zbarcita, debilitate, bolnav etc.) si caracteristicile psihologice (manios, incet in reactii si intelegere etc.) sunt frecvente. S-au identificat mai multe motive pentru care batranetea este perceputa intr-o asemenea modalitate negative. Jackson (1992) sugereaza ca diminuarea atractivitatii fizice poate constitui unul dintre motve; atractivitatea fiind apreciata in multe societati. Durkin (1995) sustine ca ar mai exista o cauza pentru schimbarea statutului personae batrane attain cadrul familiei, cat si la locul de munca. Cand oamenii se pensioneaza, ei nu mai detin un rol economic prcis, venitul scade si autoritatea lor se diminueaza (Ann Birch, Psihologia dezvoltarii, 2000, pag 299). Bibliografie: Simona Bodogai, Protectia sociala a persoanelor varstnice, editura universitatii din Oradea, Oradea 2008; Florentina Scarneci, Introducere in sociologia identitatii, 2009; Doru Buzducea, Asistenta sociala a grupurilor de risc, editura Polirom 2010; Ann Birch, Psihologia dezvoltarii, 2000;